PROIECT DE ACTIVITATE

Disciplina: CHIMIE

Clasa: a VII-a ...

Data: .................

Subiectul/tema: CÂT ŞTIU DIN CE AM ÎNVĂŢAT?

Competenţe generale: - (1.) Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi;
- (2.) Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice;
- (3.) Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante,
demonstrând raţionamente deductive şi inductive;
- (4.) Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în
formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea
rezultatelor

Competenţe specifice: - 1.1 Diferenţierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, amestecului omogen
de amestec eterogen şi ale metodelor de separare;
- 2.1. Utilizarea ustensilelor de laborator, pentru a studia transformările
substanţelor chimice;
- 3.2. Identificarea unor metode de separare a unui amestec în funcţie de natura
acestuia;
- 2.2. Formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale
diferiţilor atomi;
- 3.3. Aplicarea unor algoritmi de calcul pe baza formulei chimice;
- 4.2. Folosirea terminologiei specifice chimiei în scopul denumirii elementelor
şi substanţelor chimice.

Resurse procedurale:

Metode şi tehnici de lucru: - explicaţia;

- conversaţia;
- lectura;
- experimentul;
 - exerciţiul;
- algoritmizarea;
- modelarea;
- jocul didactic;
- brainstorming-ul;
- munca independentă;
- problematizarea;
- metoda cadranelor.

Forme de activitate: - pe grupe;

- individuală;
- frontală.

Forme de evaluare: - probă experimentală;

- probe orale;
- probe scrise;
- observarea sistematică.

Resurse materiale:

Substanţe/materiale chimice: - apă, nisip, alcool, ulei, bucăţi de cretă, bucăţi de polistiren,
NaCl(s), soluţii de: NaOH, CuSO4, Pb(NO3)2, KI, AgNO3, NaCl,
Na2SO4. BaCl2, Ni(NO3)2, Na2CO3, CaCl2.

Ustensile de laborator: - pahare Berzelius, sticle de ceas, baghete de sticlă, eprubete, stative
pentru eprubete.

Materiale auxiliare. – fişe de lucru(sarcina de lucru 1 şi 2, sarcina de lucru 3-Chici cine sunt!,
sarcina 4-tema de casă), cartonaşe colorate, jetoane cu formule chimice,
planşă pentru sarcinile de lucru 1 şi 2, butoni magnetici, flipchart,
marker, tabla magnetică, recompense (diplome).

Tipul delecţie: - recapitularea cunoştinţelor

 Activitatea desfăşurată Metode şi tehnici de
Nr. Momentul Competenţa
lucru/Forme de Evaluare
crt. activităţii specifică vizată Profesor Elevi
activitate
Organizează Se organizează pe Conversaţia, Observaţia
colectivul de elevi pe grupe. Explicaţia/Activitatea sistematică
Organizare 6 grupe. Primesc fişa de lucru frontală
1. -
(5 min.) Distribuie fişa de pentru sarcinile de
lucru pentru sarcinile lucru 1 şi 2.
de lucru 1 şi 2.
Cere unui elev să Un elev citeşte Lectura, Experimentul,
citească textul pentru cerinţa. Experimentul, Proba orală,
sarcina de lucru 1.a., Fiecare grupă Explicaţia, Observaţia
şi elevilor fiecărei efectuează Conversaţia/Activitatea sistematică
grupe să efectueze experimentul şi pe grupe,
experimentul cerut, să observă Activitatea frontală
observe transformarea transformările
şi să răspundă tuturor produse.
cerinţelor, Decid că
argumentân- transformarea este de
1.1 du-le ţinând cont de natură fizică, că se
2.1 cunoştinţele dobândite obţine un amestec şi
Realizarea
anterior. precizează felul
sarcinii de lucru
2. amestecului:
1
omogen/neomoge.
(17 min.)
Argumentează
răspunsul folosind
definiţii, explicarea
termenilor utilizând
cunoştinţele
dobândite anterior şi
termenii specifici
disciplinei.
Cere unui elev să Un elev citeşte Lectura, Experimentul,
1.1 citească textul pentru cerinţa. Experimentul, Proba orală,
2.1 sarcina de lucru 1.b., Fiecare grupă Problematizarea, Observaţia
şi elevilor fiecărei efectuează Explicaţia, sistematică
 grupe să efectueze experimentul şi Conversaţia/Activitatea
experimentul cerut, să observă pe grupe,
observe trensformarea transformările Activitatea frontală
şi să răspundă tuturor produse.
cerinţelor, Decid că
argumentân- transformarea este de
du-le ţinând cont de natură chimică şi că
cunoştinţele dobândite se obţin substanţe noi
anterior. într- un amestec
eterogen.
Argumentează
răspunsul folosind
definiţii, explicarea
termenilor utilizând
cunoştinţele
dobândite anterior şi
termenii specifici
disciplinei.
Solicită lecturarea Lecturează cerinţa Lectura, Proba orală
cerinţei sarcinii de sarcinii de lucru 1.c. Conversaţia,
lucru 1.c. şi rezolvarea şi un elev din grupa I Explicaţia,
ei. precizează numele Exerciţiul/Activitatea
metodei de separare frontală
pentru amestecul
apă+nisip-
DECANTAREA.
Alţi elevi, din
1.1
aceeaşi grupă sau din
3.2
grupele III, respectiv
V, identifică alte
amestecuri care se pot
separa prin aceeaşi
metodă: apă+ulei;
apă+ bucăţi de cretă;
Un elev, al unei din
cele 3 grupe
menţionate, citeşte
 strofa din poezia
„Metode de
separare”, referitoare
la decantare:
„Ceaiul de chimin
prepară,
Seminţele-ncet
coboară.
O numim
sedimentare,
Separăm prin
DECANTARE!”
Solicită lecturarea Lecturează cerinţa Lectura, Proba orală
cerinţei sarcinii de sarcinii de lucru 1.d. Conversaţia,
lucru 1.d. şi rezolvarea şi un elev din grupa Explicaţia,
ei. VI precizează numele Exerciţiul/Activitatea
metodei de separare frontală
pentru amestecul
apă+ bucăţi de
polistiren şi apoi un
alt elev din clasă
precizează că fiecare
din amestecurile
formate la cerinţa 1.b.
1.1
pot fi separate prin
3.2
FILTRARE.
Un alt elev, al grupei
VI, citeşte strofa din
poezia „Metode de
separare”, referitoare
la filtrare:
„Muşeţelu-n ceai
pluteşte,
O FILTRARE
potriveşte!
Hârtia o-mpăturăm,
În pâlnie o aşezăm,
 Conţinutul îl turnăm,
Filtrarea o terminăm,
Ceaiul bun îl
savurăm!”
Solicită lecturarea Un elev citeşte Lectura, Proba orală
cerinţei sarcinii de cerinţa sarcinii de Conversaţia,
lucru 1.e. şi rezolvarea lucru 1.e. Explicaţia,
ei. Un elev al grupei IV Exerciţiul/Activitatea
precizează ce este frontală
saramura şi un alt
elev numeşte metoda
de separare pentru
amestecul apă+sare,
CRISTALIZAREA.
Din grupă se oferă
un elev care recită
strofa din poezia
„Metode de
separare”, referitoare
1.1
la cristalizare:
3.2
„Saramura-i
terminată,
Hai s-o separăm
odată!
Hai să nu mai stăm pe
loc
Şi s-o încălzim pe
foc!
Li, li, li şi li, li, li,
Uşor urcă vaporii!
Le, le, le şi le, le le,
Se depun cristalele!
Metoda de separare
O numim
CRISTALIZARE!”
 Solicită lecturarea Un elev, al grupei II, Lectura, Proba orală
cerinţei sarcinii de citeşte cerinţa sarcinii Conversaţia,
lucru 1.f. şi rezolvarea de lucru 1.f. Explicaţia,
ei. Alt elev denumeşte Exerciţiul/Activitatea
metoda de frontală
separare/purificare
DISTILARE şi
precizează că această
metodă se foloseşte la
separarea unui ameste
omogen format din
lichide miscibile.
Este identificată
strofa din poezia
„Metode de
separare”, referitoare
la distilare
prezentând-o:
1.1
„Avem apă în
3.2
alcool...
Să le separăm domol.
Nu mai stăm defel pe
loc,
Punem vasul plin pe
foc!
Când alcoolu-a
„clocotit”
Termometrul s-a
„oprit”!
Vaporii, nevoie mare,
Au pornit-o la
plimbare
Şi-au ajuns în alambic
Şi se răcesc pic cu
pic.
I-am fiert şi i-am
condensat
 Şi uite aşa am
DISTILAT!”
Afişează pe tablă Observă şi
planşa cu rezolvarea analizează rezolvarea
centralizată a sarcinii centralizată a sarcinii
de lucru 1. de lucru 1.
Cere unui elev să Un elev citeşte Explicaţia, Proba scrisă,
citească cerinţa cerinţa. Conversaţia, Proba orală,
sarcinii de lucru 2.a. Dau răspunsurile Lectura, Observarea
Realizează, pe baza solicitate: Exerciţiul, sistematică
întrebărilor orale, -Z-număr atomic, Algoritmizarea,
reactualizarea -A-număr de masă, Modelarea/Activitatea
cunoştinţelor - Z→nr. p+, pe grupe, Activitatea
referitoare la: număr - n=A-Z, frontală
atomic, număr de - nr. e- = nr. p+,
masă, calculul - Nmax = 2. ns2
numărului de protoni, - nr. grupei principale
neutroni şi electroni, = nr. e- de pe ultimul
repartizarea strat,
electronilor pe -nr. perioadei = nr.
Realizarea
straturi, poziţia maxim al stratului
sarcinii de lucru 2.2
3. elementului în populat cu e-,
2 4.2
sistemul periodic în - caracter cimic –
(15 min.)
corelaţie cu structura metalic/nemetalic,
atomului, legătura - caracter
dintre caracterul electrochimic –
chimic şi caracter
electrochimic. electropozitiv/caracter
Prezintă pe flipchart electronegativ,
toate notaţiile - caracterr metalic ↔
simbolice, formulele caracter
de calcul şi regulile electropozitiv,
necesare realizării - caracter nemetalic↔
sarcinii de lucru 2.a. caracter
electronegativ
Elevii completează
cerinţele lipsă de pe
 Le cere elevilor din şirul corespunzător
fiecare grupă să grupei lor, utilizând
completeze, utilizând cunoştinţele
şi informaţiile din reactualizate şi
manual-pagina 143, manualul de chimie.
Anexe, tabelul 1, Reprezentantul
datele lipsă din fiecărei grupe iese la
cerinţă. tablă şi completează
Solicită, pe rând, rezolvarea, astfel
câte un reprezentant al încât la sfârşit să
fiecărei grupe să iasă rezulte tabelul
la tablă şi să centralizator.
completeze datele pe Analizează
planşa cu sarcina de răspunsurile şi fac,
lucru 2. daca este cazul,
Roagă elevii să corecturile necesare.
analizeze rezolvarea
fiecărei grupe şi să
facă eventuale
corecturi.
Le cere să citească Citesc sarcina de Exerciţiul, Proba scrisă
fiecare sarcina de lucrulucru 2.b. şi o rezolvă Jocul didactic,
2.b. şi apoi să o rezolve
pe cartonaşele aflate Brainstorming-ul,
independent. la masă. Munca independentă/
Îi întreabă pe elevi ce Cât mai mulţi elevi Activitatea individuală,
4.2
soluţii au dat. citesc exemplele Activitatea frontală
scrise.
Prezintă, pe o coală Urmăresc exemplele
de flipchart, soluţiile prezentate.
proprii propuse.
Distribuie fişa cu Primesc fişele şi Explicaţia,
sarcina de lucru 3. şi ascultă explicaţiile. Lectura,
Realizarea
le explică elevilor în Modelarea,
sarcinii de lucru
4. 4.2 ce constă concursul Exerciţiul,
3
GHICI CINE SUNT! Problematizarea,
(10 min.)
Alege, pe rând, 10 Elevii numiţi extrag Jocul didactic,
elevi care extrag bileţelul, citesc
 bileţelele cu ghicitori, enunţul şi apoi Metoda
şi îi roagă să citească completează pe fişa cadranelor/Activitatea
fiecare enunţ, apoi le de lucru formula şi pe grupe, Activitatea
cere să completeze pe denumirea ştiinţifică a frontală, Activitatea
fişa de lucru formula substanţelor chimice independentă
şi denumirea utilizând, dacă au
ştiinţifică a nevoie, auxiliarele
substanţelor chimice, indicate.
putând utiliza ca
materiale auxiliare
caietele cu notiţe şi
fişa cu denumirile
tehnice/populare.
Adună fişele şi le
corectează, stabileşte
punctajul şi anunţă
rezultatul concursului. Reprezentanţii ies în
Concomitent, le cere faţa clasei şi aleg
reprezentanţilor jetonul cu formula
fiecărei grupe să iasă corespunzătoare
în faţa clasei şi să substanţelor
aleagă din cele 12 identificate, le
jetoane, doar jetonul denumesc oral şi le
cu formula includ în clasa de
corespunzătoare substanţă
fiecărei din cele 10 corespunzătoare
substanţe identificate, fiecărui cadran: oxizi,
să le denumească oral baze, acizi, săruri..
şi să le includă în
clasa de substanţă
corespunzătoare
fiecărui cadran: oxizi,
baze, acizi, săruri.
Distribuie fişa cu Primesc fişele de Explicaţia/ Activitatea Observaţia
Aprecieri finale sarcina de lucru 4. şi lucru, urmăresc frontală sistematică
5. 3.3
(3 min.) enumeră, pe scurt, explicaţiile
cerinţele dând unele
explicaţi şi fişele cu
rezolvarea completă a
celor trei sarcini de
lucru.
Face aprecieri asupra Ascultă aprecierile.
activităţii, evidenţiază
activitatea tuturor
elevilor şi a celor care
au activat în mod
deosebit, le prezintă
diplomele pentru
recompensă,
spunându-le că le vor
primi completate cu
numele fiecăruia în
ora următoare.
 FIŞA DE LUCRU

SARCINA DE LUCRU 1

Pe tava de pe masă aveţi câte două perechi de substanţe şi/sau materiale, fiecare pereche notată cu A, respectiv B.
a) Turnaţi conţinutul fiecărui vas, din perechea A, în paharul Berzelius în care se află apă;
Se produce un fenomen fizic/chimic;
Se obţine un .................................... omogen/eterogen.
b) Turnaţi conţinutul eprubetei 2, din perechea B, peste conţinutul eprubetei 1;
Se produce un fenomen fizic/chimic;
Se obţin .................................................................................................(în amestec......................);
Precizaţi denumirea substanţei din fiecare eprubetă, citind eticheta corespunzătoare.
c) Din poezia „Metode de separare”, citiţi stofa care corespunde metodei utilizate pentru separarea amestecului realizat de grupa 1. Mai
există alt/alte amestec/amestecuri pe care l-aţi/le-aţi putea separa prin această metodă? Care este/sunt acesta/acestea?
d) Alegeţi amestecul/amestecurile care poate/pot fi separat/separate prin metoda prezentată în strofa a II-a şi apoi citiţi strofa;
e) Care dintre grupe a preparat saramură? Cum separăm acest amestec? Recitaţi strofa corespunzătoare;
f) Ce altă metodă de separare/purificare cunoaşteţi? Pentru ce fel de amestec o folosim? Identificaţi şi expuneţi strofa care, descrie această
metodă?

Perechea A Perechea B ...............

Grupa Fenomen ................ Fenomen
apă substanţă/material Eprubeta 1 Eprubeta 2 în amestec
I. H2O nisip NaOH CuSO4
II. H2O alcool Pb(NO3)2 KI
III. H2O ulei AgNO3 NaCl
IV. H2O sare Na2SO4 BaCl2
V. H2O bucăţi de cretă Ni(NO3)2 NaOH
VI. H2O bucăţi de polistiren Na2CO3 CaCl2
SARCINA DE LUCRU 2

a) Completaţi, după model, datele lipsă din tabelul de mai jos, ţinând cont de informaţiile precizate.

Poziţia în Tabelul
Grupa Număr Număr Nunăr Număr Caracter
Număr Configuraţia Periodic
de Element Simbol de de de de
atomic electronică Electro-
elevi masă protoni neutroni electroni Perioada Grupa Chimic
chimic
electro-
Iod I 53 127 53 74 53 K2L8M18N18O7 5 VIIA(17) nemetal
negativ
I. 4 IIA(2)

II. 7 7

III. 7 4

IV. 27 K2L8M3

V. Na 12

VI. 2 gaz rar

b) Scrieţi fiecare pe cartonaşul albastru, de pe masa de lucru, cât mai multe nume de persoane utilizând, într-un cuvânt, o singură dată
simbolurile găsite.
SARCINA DE LUCRU 3

GHICI CINE SUNT !

Scrie formula şi denumeşte substanţa identificată în enunţul „ghicitorilor” de mai jos.

Nr. Substanţa
Enunţul „ghicitorii”
crt. Formula chimică Denumirea ştiinţifică
1. Sunt singura bază, compus binar, cunoscută de tine!
Am în compoziţie radicalul oxigenat al sulfului în valenţă superioară şi un metal
2.
care cocleşte!
Sunt hidracidul celui de al 17-lea element!
3.

4. Sunt baza metalului alcalino-pământos din perioada 3!

Eu sunt sarea în bucate.
Şi dacă n-aş exista...
5. Mâncarea gust n-ar avea!
Nici prea multă nu sunt bună,
Tensiunea poa' s-o spună!
Mă deosebesc de ceilalţi compuşi anorganici ai carbonului pentru că doar eu conţin
6.
elementul divalent şi sunt foarte periculos!
7. Sunt sarea acidului fosforos şi conţin ionul amoniu!
De mine voi v-aţi plictisit!
8.
Cu marker m-aţi înlocuit!
Eu, ca sifon vă răcoresc,
9.
....... mă numesc!
Sunt un compus binar, conţin în compoziţia mea ferul în ambele stări de valenţă şi
10.
am proprietăţi magnetice!
SARCINA DE LUCRU 4 – TEMĂ DE CASĂ

Completaţi cerinţele în schema dată. Acolo unde este necesar, efectuaţi explicit calculele pe partea
cealaltă a foii. Valorile maselor atomice pentru elementele de interes le găsiţi în manualul de chimie, pag.
143, Anexe, Tabel nr. 1

Clasa de
substanţă
compusă
Câte g de
Raportul oxigen conţin
atomic 2 moli de
substanţă?

Calculul
Denumirea numărului de
ştiinţifică moli din 19,6g
substanţă
H2SO4

Denumirea
Masa molară
populară

Compoziţia
Raportul de
procentuală
masă
de masă
 REZOLVAREA SARCINILOR DE LUCRU

SARCINA DE LUCRU 1
Pe tava de pe masă aveţi câte două perechi de substanţe şi/sau materiale, fiecare pereche notată cu A, respectiv B.
g) Turnaţi conţinutul fiecărui vas, din perechea A, în paharul Berzelius în care se află apă;
Se produce un fenomen fizic/chimic;
Se obţine un AMESTEC omogen/eterogen.
h) Turnaţi conţinutul eprubetei 2, din perechea B, peste conţinutul eprubetei 1;
Se produce un fenomen fizic/chimic;
Se obţin SUBSTANŢE NOI (în amestec ETEROGEN);
Precizaţi denumirea substanţei din fiecare eprubetă, citind eticheta corespunzătoare.
i) Din poezia „Metode de separare”, citiţi stofa care corespunde metodei utilizate pentru separarea amestecului realizat de grupa 1. Mai există alt/alte amestec/amestecuri
pe care l-aţi/le-aţi putea separa prin această metodă? Care este/sunt acesta/acestea?
j) Alegeţi amestecul/amestecurile care poate/pot fi separat/separate prin metoda prezentată în strofa a II-a şi apoi citiţi strofa;
k) Care dintre grupe a preparat saramură? Cum separăm acest amestec? Recitaţi strofa corespunzătoare;
l) Ce altă metodă de separare/purificare cunoaşteţi? Pentru ce fel de amestec o folosim? Identificaţi şi expuneţi strofa care, descrie această metodă?

Perechea A Perechea B SUBSTAN-

AMES-
Grupa Fenomen Eprubeta 1 Eprubeta 2 Fenomen ŢE NOI
apă substanţă/material TEC
în amestec
VII. H2O nisip fizic eterogen NaOH CuSO4 chimic eterogen
hidroxid de sulfat de
sodiu cupru
VIII. H2O alcool fizic omogen Pb(NO3)2 KI chimic eterogen
azotat de iodură de
plumb potasiu
IX. H2O ulei fizic eterogen AgNO3 NaCl chimic eterogen
azotat de clorură de
argint sodiu
X. H2O sare fizic omogen Na2SO4 BaCl2 chimic eterogen
sulfat de clorură de
sodiu bariu
XI. H2O bucăţi de cretă fizic eterogen Ni(NO3)2 NaOH chimic eterogen
azotat de hidroxid
nichel de sodiu
XII. H2O bucăţi de polistiren fizic eterogen Na2CO3 CaCl2 chimic eterogen
carbonat de clorură de
sodiu calciu
 !. – DECANTARE:apă+nisip; apă+ulei; apă+ bucăţi de cretă;
2. – FILTRARE: apă+ bucăţi de polistiren; toate amestecurile de substanţe obţinute din perechile B;
3. – CRISTALIZARE: apă+sare(saramura);
4. – DISTILARE: apă+alcool.

SARCINA DE LUCRU 2
c) Completaţi, după model, datele lipsă din tabelul de mai jos, ţinând cont de informaţiile precizate.

Număr Număr Nunăr Număr Poziţia în Tabelul

Grupa Număr Caracter
de de de de Configuraţia Periodic
de Element Simbol atomic
masă protoni neutroni electroni electronică Electro-
elevi (Z) Perioada Grupa Chimic
(A) → Z n = A-Z = nr. p+ chimic
electro-
Iod I 53 127 53 74 53 K2L8M18N18O7 5 VIIA(17) nemetal
negativ
electro-
VII. Calciu Ca 20 40 20 20 20 K2L8M8N2 4 IIA(2) metal
pozitiv
electro-
VIII. Azot N 7 7 7 7 7 K2L5 2 VA(15) nemetal
negativ
electro-
IX. Litiu Li 3 7 3 4 3 K2L1 2 IA(1) metal
pozitiv
electro-
X. Aluminiu Al 13 27 13 14 13 K2L8M3 3 IIIA(13) metal
pozitiv
electro-
XI. Sodiu Na 11 23 11 12 11 K2L8M1 3 IA(1) metal
pozitiv
XII. Neon Ne 10 20 10 10 10 K2L8M8 2 VIIIA(18) gaz rar

d) Scrieţi fiecare pe cartonaşul albastru, de pe masa de lucru, cât mai multe nume de persoane utilizând, într-un cuvânt, o singură dată simbolurile găsite.

NeLiCa, CaLiN, CaLiNa, ILiNCa, AlINa, AlIN, LiNa, CaIN, INa, ILiNa, NiNa
SARCINA DE LUCRU 3

GHICI CINE SUNT !

Scrie formula şi denumeşte substanţa identificată în enunţul „ghicitorilor” de mai jos.

Nr. Substanţa
Enunţul „ghicitorii”
crt. Formula chimică Denumirea ştiinţifică
11. Sunt singura bază, compus binar, cunoscută de tine! NH3 amoniac
Am în compoziţie radicalul oxigenat al sulfului în valenţă superioară şi un metal
12. CuSO4 sulfat de cupru
care cocleşte!
13. Sunt hidracidul celui de al 17-lea element! HCl acid clorhidric
14. Sunt baza metalului alcalino-pământos din perioada 3! Mg(OH)2 hidroxid de magneziu
Eu sunt sarea în bucate.
Şi dacă n-aş exista...
15. Mâncarea gust n-ar avea! NaCl clorură de sodiu
Nici prea multă nu sunt bună,
Tensiunea poa' s-o spună!
Mă deosebesc de ceilalţi compuşi anorganici ai carbonului pentru că doar eu conţin
16. CO monoxid de carbon
elementul carbon divalent şi sunt foarte periculos!
17. Sunt sarea acidului fosforos şi conţin ionul amoniu! (NH4)3PO3 fosfit de amoniu
De mine voi v-aţi plictisit!
18. CaCO3 carbonat de calciu
Cu marker m-aţi înlocuit!
Eu, ca sifon vă răcoresc,
19. H2CO3 acid carbonic
....... mă numesc!
Sunt un compus binar, conţin în compoziţia mea ferul în ambele stări de valenţă şi
20. Fe3O4 oxid feroferic
am proprietăţi magnetice!

OXIZI BAZE

CO, Fe3O4 NH3, Mg(OH)2

ACIZI SĂRURI

HCl, H2CO3 CuSO4, NaCl, (NH4)3PO3, CaCO3

SARCINA DE LUCRU 4 – TEMĂ DE CASĂ

Completaţi cerinţele în schema dată. Acolo unde este necesar, efectuaţi explicit calculele pe
partea cealaltă a foii. Valorile maselor atomice pentru elementele de interes le găsiţi în manualul de
chimie, pag. 143, Anexe, Tabel nr. 1

Clasa de substanţă
compusă

ACIZI
Raportul atomic Câte g de oxigen
conţin 2 moli de
substanţă?
H:S:O = 2:1:4 128g S

Denumirea Calculul numărului

ştiinţifică de moli din 19,6g
substanţă
acid sulfuric 0,2 moli

H2SO4

Denumirea Masa molară

populară

vitriol M=98

Compoziţia
procentuală de
Raportul de masă masă
H:2,05%
H:S:O=1:16:32 S: 32,65%
O:65,30%
 METODE DE SEPARARE

Ceaiul de chimin prepară,

Seminţele-ncet coboară.
O numim sedimentare,
Separăm prin DECANTARE!

Muşeţelu-n ceai pluteşte,

O FILTRARE potriveşte!
Hârtia o-mpăturăm,
În pâlnie o aşezăm,
Conţinutul îl turnăm,
Filtrarea o terminăm,
Ceaiul bun îl savurăm!

Saramura-i terminată,
Hai s-o separăm odată!
Hai să nu mai stăm pe loc
Şi s-o încălzim pe foc!
Li, li, li şi li, li, li,
Uşor urcă vaporii!
Le, le, le şi le, le le,
Se depun cristalele!
Metoda de separare
O numim CRISTALIZARE!

Avem apă în alcool...

Să le separăm domol.
Nu mai stăm defel pe loc,
Punem vasul plin pe foc!
Când alcoolu-a „clocotit”
Termometrul s-a „oprit”!
Vaporii, nevoie mare,
Au pornit-o la plimbare
Şi-au ajuns în alambic
Şi se răcesc pic cu pic.
I-am fiert şi i-am condensat
Şi uite aşa am DISTILAT!