Sunteți pe pagina 1din 10

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA CETATE A SODOMEI" de Printele Toma

Page 2

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 19

Page 18

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 3

rugciunea". ncheiem delicatul si mult controversatul subiect cu o scurt si aleas rugciune, nelipsit de pe buzele, din minile si inimile multor evlavioi cretini dreptmritori n toate mprejurrile vieii de acum, vremelnice, pmnteti: Slav ndelung rbdrii Tale, Doamne, slav iubirii Tale de oameni, Stpne, slav buntii Tale, Sfinte. Amin.

DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA CETATE A SODOMEI" de Printele Toma

n Romnia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impact l are televizorul. Ca aparat, televizorul este o invenie a mintii omeneti - care n sine nu este nociv; ns modul n care el este folosit, cu precdere n ultimii unsprezece ani la noi si n ultimii treizeci de ani n occident, l-a transformat n cea mai distructiv arm din lume - pentru suflet. Televiziunea are o tendin tot mai accelerat si mai accentuat de a nu mai ndeplini funcia de divertisment, informaie, cultur, etc., ci pe aceea de a forma un om nou, splat de tot ce e bun. Televizorul are o lucrare "religioas", o influen spiritual de netgduit. El a reuit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel - s uneasc toat omenirea n tot ceea ce nu este Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca s-i opreasc de la ru, Dumnezeu a mprit limbile, iar astzi, prin televizor, de la un capt al pmntului la cellalt o singur limb hulete tot ceea ce este sfnt. Televizorul alung pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si l nlocuiete cu toate pornirile drceti. Televizorul nu strecoar n mod pervers n om o singur patim, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iubirea de aur si de bani, setea de snge, hula mpotriva Duhului Sfnt, egoismul setea de putere si de slav deart, precum si pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapelui, nepsarea, curiozitatea nefolositoare si bolnvicioas. Telenovelele sunt specializate n amplificarea acestei ultime patimi.

Page 4

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 17

Televizorul nu nghite numai indivizi, ci popoare ntregi. Desigur, aparent, nu e mai pctos un televizor dect un bordel, dar televizorul are totui o putere distructiv cu mult mai mare dect acesta, pentru c n fiecare cas introduce un bordel, n care intr cu uurin toi (prini si copii) si la orice or. Omul intr n contact cu lumea prin cele cinci simuri: vz, auz, miros, gust, pipit. Dintre aceste simuri, vederea este cea prin care intr cele mai multe imagini si informaii. Personalitatea omului, prin faculti ale ei precum sunt: cunoaterea, nelegerea, memoria, imaginaia, este foarte dependent de ceea ce primete prin acest simt. Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupm de radio, care nu are puterea de nrurire a televizorului. Radioul se adreseaz auzului. Televizorul se adreseaz vzului, n primul rnd, dar si auzului. Este mai periculos dect ziarele. Acestea se adreseaz si ele vzului, dar imaginile sunt nemictoare - par moarte. Imaginile de la televizor sunt vii, mictoare: de aici puterea lor. Omul mptimit de televizor nu mai nelege c imaginile pe care acesta i le ofer le privete nu la rece, ci acestea intr n viata lui interioar, pe care o influeneaz, o modeleaz dup chipul lor (spune-mi cu cine te nsoeti, ca s-ti spun cine eti). n timp se produce o simbioz ntre om si televizor, o ntovrire n care ns primul este factorul pasiv, cel care primete orice, fr nici un discernmnt. Omul devine pur si simplu un material care se las, fr s-si dea seama, prelucrat n duhul tovarului su, care treptat i devine chiar si stpn. Astfel televizorul devine de fapt adevratul dumnezeu al omului, cruia i se nchin, l ascult, i slujete, chiar dac privitorul este cretin botezat n numele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu adevrat este cel cu care ai o legtur contient. Cei crora li se pare c exagerez s fac o comparaie ntre timpul pe care l

demonizeaz mai ales mintea tinerilor (viitorii aduli). Cu umoru-i inegalabil, n "Jurnalul fericirii", Printele Nicolae Steinhardt a numit-o muzica lui "bughi-mambo-rag"... Ca si filmele, si cntecele, fiind n cea mai mare parte americane, produc o americanizare a poporului romn si a lumii ntregi. Tinerii si tinerele de pe strad arat prin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astzi. Cele spuse n aceste rnduri vor prea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar n realitate rul care vine prin micul - aa cum este alintat el n prezent ecran este cu mult mai mare si mai greu de evaluat. ns fiind de natur spiritual nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cntrit cu cntarul. Care este poziia cretin fat de televizor? Cretinul care i triete cu seriozitate fgduinele botezului ("M lepd de satana si de toi slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toat trufia lui si m mpreunez cu Hristos") va elimina cu desvrire din casa lui si din viata lui acest lucru necretinesc. Mai ales acolo unde sunt si copii, nu exist alt soluie. Aa cum spune un printe de la Mnstirea Frsinei, Psaltirea si Ceaslovul sunt televizorul cretinului. Cei care vor un adevrat "divertisment", l pot afla curat, folositor si ziditor n "Rugciuni de diminea", si "de sear", n "Paraclisul Maicii Domnului", n "Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos". Cei care vor mai mult dect aceste "emisiuni" s deschid Psaltirea ntre orele 0-5 noaptea. Vor cunoate "senzaii tari" duhovniceti si vor avea negreit triri cereti, vor nelege si experimenta ct este de adevrat cuvntul celui supranumit "Aluta pocinei", marele dascl al lumii si ierarh, Sfntul Ioan Gur de Aur, care spune: "Dulce este somnul, dar mai dulce este

Page 16

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 5

l-a omort pe tatl su? Sau altele de acest gen. Aceste "tiri" reprezentau nainte subiectul de discuie si de brf al babelor de pe la sate si al celor lipsii de orice orizont spiritual si intelectual, iar astzi se transmit la ore de maxim audient, de oameni colii special pentru o asemenea activitate. Pe de alt parte zvonurile ("n ziua cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi polar" etc.) terorizeaz, streseaz pe bieii oameni care doresc s afle ultimele nouti. Televizorul devine astfel un puternic factor de stress. Ne cultivm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de cultur pierznd timpul n fata micului ecran, ci citind cri, tocindu-si coatele. Televizorul caut cu insucces s se substituie actului de cultur; dimpotriv, s-a observat c interesul pentru carte dispare la copiii ce-si petrec timpul n fata televizorului. Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, ntrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clip a vieii omului are o valoare infinit. n timp omul ctig sau pierde venicia. Cumplite sunt, n incontienta si iresponsabilitatea lor, expresiile: "mi pierd timpul cu... Miam omort timpul cu...". Copiii mei nu se uit la prostii. Aa zic si cred prinii care nu tiu ce programe vizioneaz copiii n absenta lor, sau chiar n prezenta lor, atunci cnd "btrnii" dorm. Unii copii si adolesceni in telecomanda n mn si filmul erotic se transform ntr-o secund, printr-o simpl apsare de buton, ntr-un nevinovat film documentar. Cntecele. n marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, arunc n aer bunul simt, pudoarea, prin mesaje pornografice, ndemnuri la violent si anarhie si refrenuri ce se lipesc imediat de mintea tnrului. Sunt posturi de radio si televiziune care de dimineaa pn noaptea nu transmit dect asemenea soiuri de muzic, prin care se

petrec n fata micului ecran si timpul pe care l petrec n fata icoanei n rugciune, ntre interesul si emoia cu care primesc imagini cel mai adesea murdare, si formalismul cu care fac o rugciune, prea adesea nlucit de imagini ptimae, demonice. Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplific la maxim rul n lume, l rafineaz, l generalizeaz, i d o putere pe care acesta nu a mai avut-o pn astzi. Rul exista si fr televizor, dar nu avea fora si ntinderea pe care le are n prezent. "Sunt oare numai rele la televizor?" Sunt si bune, dar att de amestecate cu cele rele, nct nu mai sunt deci bune, n msura n care, acceptnd aceast "amestecare rea", ajung, oarecum, s le motiveze, s le gireze. Acolo unde rul e amestecat cu binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavolului. Atunci cnd a mncat din pom Adam a cunoscut si binele, si rul, dar a ajuns rob numai al rului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va scpa de osnda lui Dumnezeu pentru c a ajutat pe unele femei s nasc. Cnd pe aceeai conduct (ecranul televizorului) curge ap de izvor curat si mizeria dintr-un grajd de vite, cel care se adap de acolo, ce gust va simi: al apei sau al blegarului? Comparaia ntre televizor si aceast conduct pare dur, dar n privina filmelor pornografice si a aa-numitelor filme "sexy" este foarte elocvent si exprim realitatea. Omule care te uii la televizor, trebuie s tii c asimilezi tot ceea ce vezi acolo si ncet-ncet vei ajunge si s fii ceea ce asimilezi! Dac ntr-o revist de patru pagini toate sunt pline de articole cretine, dar jos, pe ultima pagin, se d un numr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticretin. "Nu putei sluji lui Dumnezeu si lui mamona" (Matei 6, 24).

Page 6

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 15

"La televizor sunt si lucruri bune, noi le desprim de cele rele". Ca s alegi trebuie un criteriu n funcie de care s te orientezi n privina binelui si a rului. Adulii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea s aib un criteriu n bunul lor simt. Dar dac nu sunt bine ancorai ntr-o viat religioas, vor fi si ei foarte ngduitori n privina rului. Ce criteriu are ns generaia tnr (sub 50 de ani) care din copilrie s-a hrnit cu filme erotice, de groaz si de incredibil violent? Personalitatea adolescentului se va forma pe aceast temelie spurcat si ubred. Rul si binele sunt amestecate n capul lui. El nu va apuca niciodat vrsta discernerii binelui de ru, pentru c n-a trit niciodat numai n bine, n lumea fizic, pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie s te apropii de el. n lumea spiritual, aceast lege este valabil numai n cazul virtuilor. n ceea ce privete pcatul, nu-l poi vedea dect dac te distanezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfinii i plng pcatele si se mrturisesc pctoi, iar homosexualii se mndresc cu patima lor, fac parad si cer drepturi. Televizorul nu este un singur drac, ci iadul ntreg. Cnd a aprut televizorul marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plcut surpriz din istorie. Nu se atepta ca nsui omul s-i procure invenia cea mai potrivit spre a-i dezvolta si finaliza toate inteniile sale infernale. Televizorul este periculos nu numai pentru c ne arat rele, ci si pentru c ne nva s facem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibiliti de "nalt califcare " n toate domeniile malefice. Dintre toate relele televizorului, dou sunt cele mai mari: -desfrnarea -calomnierea, judecarea si dispreuirea aproapelui, si prin

sunt mai bine vndute, aa nct omul care iubete un film serial "nghite" fr s vrea pe lng acesta si produsul cruia i se face reclam. Ce este ru n aceasta? Rul este c televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de aa-zis divertisment, stpnul ntregii noastre viei, care ne poruncete cum s ne mbrcm, ce s mncm, cum s vorbim, cum s gndim . O firm american care comercializa cafea si-a sporit cu mult vnzrile n urma apariiei la televiziune a unui serial a crui aciune se nvrtea n jurul unei ceti de cafea. Personajele principale ale acestui serial, un tnr si o tnr, au o pasiune comun: marca de cafea comercializat de acea firm american. Pe msur ce americanii ndrgeau personajele acestui film le cretea si apetitul pentru cafeaua cu pricina. Este uimitoare rbdarea prosteasc de care dau dovad unii oameni care, pe lng un film de 45 de minute, nghit si 15 minute de publicitate. Americanizarea. Majoritatea covritoare a filmelor fiind americane, dau iluzia rspndirii stilului de viat american, strin felului nostru de a fi. Prin aceste filme se realizeaz de fapt o colonizare ideologic de la distant, o nrobire a mentalitii si a sensibilitii cretine a unui ntreg popor. Chiar dac cea mai mare parte a americanilor sunt cretini neoprotestani, trebuie spus c aceste filme n-au n ele nici un fel de nuan cretin. Sunt pur si simplu pgne si anticretine. Occidentul, pe care l-au invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind suprasaturat de neruinarea lor, eliminndu-le metodic, sistematic si rapid. tirile, care - chipurile - ar trebui s fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si ele. Violentele, uciderile ntre rude, mori terifiante, incesturi, violuri umplu astzi mai tot spaiul lor. Oare ce fel de informaie poate fi aceasta, c n cutare sat un om beat a venit acas, a luat toporul si

Page 14

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 7

triasc precum oamenii, ei au ajuns s se considere si s triasc efectiv ca "vampiri". Vrjitoarele, al cror meteug este osndit si ameninat cu grele urgii dumnezeieti n toate paginile Sfintei Scripturi, astzi i demonstreaz abilitile pe micul ecran, dau interviuri, i fac reclam si i dau adresele. n zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vrji, nu i mai cer ajutorul Lui, ci vrjitoarelor, iar astrologia este nelipsit din programele TV, sub forma, de rtcire si nelare, a citirii zodiilor, att de vehement condamnate de Sfnta Scriptur si de scrierile Sfinilor Prini. Dar iat ce ne spune n aceast privin si Sfnta Scriptur: "Brbatul sau femeia, de vor chema morii sau de vor vrji s moar neaprat: cu pietre s fie ucii, c sngele lor este asupra lor" (Levitic 20, 27). "Iar partea celor necredincioi... si fermectori... este n iezerul care arde, cu foc si cu pucioas" (Apocalipsa 20, 27). (vezi Harry Potter, Pokemonsters si Lords of the Ring care fac ravagii astazi printre copii n.n.). Jocurile de noroc n-ar putea mbogi att de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, muli dar creduli, dac n-ar fi televizorul. Naivul telespectator vznd premiile colosale vnturate pe micul ecran se si vede ctigtorul unuia dintre ele. El nu tie c adevraii ctigtori sunt - matematic - cei ce organizeaz jocurile. Putinii premiai culeg firimiturile, iar cei mai muli rmn cu iluziile spulberate.

aceasta distrugerea psihologic si sufleteasc a oricrei persoane, ca si compromiterea oricrei idei, intenii sau instituii benefice.

Cum intr prin micul ecran desfrnarea n om? Orice imagine care apare pe retin este transmis sufletului. Cele trei puteri ale sufletului (raiune, sentiment, voin) sunt toate colorate potrivit imaginii primite. Imaginea "sexy" face raiunea s treac ncet prin etapele urmtoare: la nceput respinge ceea ce a vzut, apoi accept imaginea si, n cele din urm, o primete cci bariera, mpotrivirea raiunii a fost do bort de patim. Simirea, mai nti se scrbete de mizeria moral de acolo, apoi este indiferent, iar la urm dorete s fac ntocmai ceea ce a vzut. Voina - nemaifiind condus de raiune si ntrit de afectivitate, trece si ea de la mpotrivire la cutarea desfrnrii. Aceast trecere se face n timp, dac omul vede mai multe filme si secvene cu scene pornografice. Biruina pornografiei asupra psihicului este att la nivel contient, ct si la nivel subcontient. n subsolurile fiinei, n subcontient, videoteca pornografic creeaz micri care se ridic n contient si constrnge pe om s fac unele lucruri cu o putere pe care el nu o nelege de unde provine si creia nu i se mai poate mpotrivi. De exemplu, un tnr care mai nainte pe cnd trecea pe lng o tarab cu cri cuta romanele lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, astzi caut manualele chinezeti sau indiene de iniiere n practicile, nu arareori perverse, sexuale. Privirea unei femei, care nainte nu l tulbura, astzi trezete n el dorine josnice. Aceast schimbare se datoreaz acumulrii pornografice din subcontientul su.

Invazia publicitii n vinderea unui produs, pe pia, un rol important l are reclama. Atunci cnd un film serial are succes la public, produsele crora li se face reclama n timpul lui

Page 8

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 13

ntreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluit cu "numrul fiarei" (Apoc. 15, 8). Imaginaia este terenul n care aceste influente se vd cel mai clar. Filmele lucreaz aici n dou moduri: unii tineri, vznd de ce sunt capabili "eroii" lor, capt complexe de inferioritate fat de sexul opus, se vd uri, incapabili de vitejii prea mari n domeniu, devin necomunicativi, nchii n sine, triti si recurg la "defulri" sexuale (onanie si altele nrudite cu ea) n care n-au nevoie de partener. Alii (bine ndoctrinai de filme) devin obsedai de desfrnare, incapabili de nfrnare si cu manifestri sexuale care depesc n perversitate Sodoma si Gomora. Unii ca acetia, dac se cstoresc, vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu mari probleme psihofizice. Cstoriile n care se fac pcatele sodomice nu rezist n timp. Dac acestea ar fi cazuri izolate, rul n-ar fi aa de mare. Din pcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit n Sodoma si Gomora cu foc din cer si ploaie de pucioas (a se vedea cartea Facerea, capitolul 19, din Sfnta Scriptur), s-au extins nespus de mult. Cine a contribuit cel mai mult la aceast pierztoare extindere? Televizorul, "educatorul" poporului nostru. Iat c treptat imaginea de la televizor devine viat. Treptat, imaginarul a reuit batjocorirea si schimonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat schematic mai nainte (modul n care omul este invadat si biruit de pornografie) tiu si contientizeaz perfect regizorii acestor filme. Dovada faptului c tiu este nsui rezultatul obinut. Deci care este scopul acestor filme? S fac din fiecare cetean al mpriei lui Dumnezeu (cretin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei apocaliptice) - iar dac va muri fr pocin si un viitor osndit n iad.

Trei exemple spre a arta cum trece imaginea micului ecran n realitate 1. n urm cu civa ani a aprut la noi n tar o caset video intitulat "Sirenele - satanismul n muzica rock". Autorul acestei casete, grec de origine, fost cntre rock, mrturisete c filosofia de viat si-a format-o pe cnd era copil, din filmele tiinifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme ("Rzboiul stelelor" si altele) a tras concluzia c universul este condus de dou forte impersonale, a binelui si a rului, care se afl ntr-un nencetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul si gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii nelai care s-au ntors la adevr. ns ci tineri, care n copilrie s-au "hrnit" cu "Rzboiul stelelor", n-au murit fr s tie c Dumnezeu este unul singur si preuiete mai mult iubirea dect ura, smerenia dect mndria, iertarea dect rzbunarea! 2. Filmele tiinifico-fantastice au rspndit n omenire o nou credin: aceea n existenta extraterestrilor. Nimeni astzi nu se mai ndoiete de existenta lor. Un ieromonah ortodox din America, Printele Serafim Rose, arat n cartea sa "Ortodoxia si religia viitorului" c apariiile extraterestre sunt de fapt experiene mediumistice de natur demonic. Un fel de edine de spiritism n care pmntenii intr n contact cu duhurile rutii, pentru care nu este nici o greutate s ia chipul "cetenilor" unor alte civilizaii. 3. Exist astzi n lume aproximativ 1500 de "vampiri" (cei mai muli n America) - oameni ce dorm n cosciuge, beau snge, etc. Toi aceti "vampiri" sunt copiii care odinioar au vizionat filmele de groaz avnd ca "eroi" astfel de personaje. nchipuirea lor a fost att de marcat, nct le-a deformat total imaginea asupra realitii propriei lor persoane. n loc s se considere si s

Page 12

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 9

viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uit la desene animate, iar dup 12-14 ani la filme de "aciune", de rzboi, la filme pornografice, "sexy", de extrem violent si de groaz. n afar de aceasta, desenele animate de astzi umbl tot mai vdit la modelarea unei concepii false a copilului despre Dumnezeu si lume. n unele desene animate, eroul principal, "demonic", este un personaj pus pe pozne si, chiar dac are cornie, este prezentat astfel nct s devin ct mai simpatic. Potrivit nvturii cretine ns, demonul - chiar mic dac este ("demonic") - nu este dect tot un lucrtor viclean al rutii si mpreun colaborator cu fraii si ncornorai mai mari, n urzirea de planuri meteugite spre pierderea neamului omenesc. Robotii cu ochi roii si aripi (draci moderni) care se rzboiesc ntre ei si ucid cu aberant cruzime, inoculeaz copiilor setea de violent. Imaginile desenelor animate care se mic cu repeziciune zpcesc mintea copilului, l fac si pe el s fie sucit, s n-aib astmpr, i rpesc dorina de nvtur. Violenta desenelor animate trece n realitate. n Rusia sunt astzi 100000 de copii asociai n grupri ucigae. La noi, n Romnia, crimele ngrozitoare svrite de unii copii i-au fcut pe responsabilii de la Televiziune s nsemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri si ptrate colorate, filmele nocive pentru copii. Dar aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de ctre copii, ai cror prini sunt ei nii n grav confuzie moral, iar celor care dau pe post asemenea producii cinematografice ucigtoare de suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne spre a se apra la dreapta si nfricoata Judecat a lui Hristos?

Dar oare de ce n primul rnd desfrnare, si nu alte pcate? Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz pe om sufletete att de mult ca desfrnarea, nimic nu-l distruge mai repede si mai ireversibil, nimic nu-l scrbete pe Dumnezeu la un om mai mult dect pcatul acesta. Oare de attea mii de ani, de cnd este omenirea, au avut nevoie oamenii s fie educai sexual prin televizor pentru a se nmuli? nicidecum. Scopul real al prezentei n fiecare film a imaginii desfrnrii este de fapt cel cu totul contrar: distrugerea omenirii. Se tie prea bine c desfrnarea reduce de fapt natalitatea. n bordeluri, unde este cea mai intens activitate sexual, nu se nate nici un copil. Mam smerit, grijulie si iubitoare, si amant senzual, rafinat si pervers sunt dou feluri de nsuiri ale femeii, care se exclud. Iat numai un exemplu - din multe altele asemntoare care s-ar putea da spre a arta modul n care rafineaz televizorul pcatul curviei. n urm cu cteva zeci de ani filmele de dragoste, romantice, prezentau tineri care i mrturiseau sentimentele, dar n privina manifestrilor fizice totul se reducea la o privire cald, la o strngere de mn si (sau) la o mbrtiare nevinovat. Apoi au aprut sruturile din ce n ce mai lungi, mai "apetisante" si mai dese. ncet, ncet au aprut femeile semimbrcate, dezbrcate si scenele erotice din ce n ce mai "curajoase" si mai variate. Astzi exist o adevrat art si industrie a pornografiei (extrem de bnoas). Rul nu s-a oprit aici. Dup 1989 s-a ndesit la noi n tar folosirea cuvntului: "homosexual". Prima reacie a fost cea de scrb. La televizor, mai nti totul sa redus la nite aluzii ironice (lumea rdea pe seama lor), dar mai apoi cenzura contiintei, treptat a fost dobort. Apoi s-au ndesit filmele avnd ca personaje centrale

Page 10

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 11

homosexuali, au aprut spectacole "vesele", de divertisment si interviuri cu ei. Care este mesajul acestor fcturi, care de care mai perfide si mai imunde, care s-a ncercat a ni se inocula? Acela c, de fapt si de drept (?!) si ei sunt oameni ca si noi, obinuiti, ba chiar cu unele caliti deosebite - fiind invocate chiar nume de personaliti artistice, literare etc. -, iar pornirile lor sexuale nu sunt nici pcate, nici manifestri patologice, ci alternative "cumsecade" la manifestrile heterosexuale. Iat cum s-a escaladat astfel o alt culme ngrozitoare a rului. Ni se sugereaz c ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turm), si astfel naintarea n ru i continu aciunea ndobitocitoare, dei a ajuns deja foarte departe. Au nceput s apar (deocamdat sporadic) si secvene cu aluzii la pcatul zoofiliei, al desfrnrii cu animale care, ca si sodomia, oprete 15 ani de la mprtirea cu Sfintele Taine pe svritorii lor. Si iat cum vedem mplinindu-se, sub ochii notri, proorocia fcut de Sfntul Antonie cel Mare cu aproape 1700 de ani n urm: "Va veni vremea ca oamenii s nnebuneasc si cnd vor vedea pe cineva c nu nnebunete, se vor scula asupra lui, zicndu-i c el este nebun, pentru c nu este asemenea lor". Nimeni nu poate s ajung ntr-o singur zi un mare pctos. Diavolul tie lucrul acesta si acioneaz n consecin: drm treptat toate puterile bune ale sufletului si ridic n locul lor templul su. "mpria lui Dumnezeu este nuntrul vostru" spune Mntuitorul. Tot acolo vrea si cel ru s i zideasc ntunecata sa mprie. Legislaia, ct vreme a rmas supus legilor divine, a fost categoric n privina acestui pcat: pedeapsa cu moartea, n Vechiul Testament; apoi, nchisoarea. Acum, practica homosexual nu mai este pedepsit de lege.

Rul ns nu se oprete nici aici, pentru c mai sunt bariere care trebuie s cad. Homosexualii vor s nfieze copii (v dai seama la ce va fi supus un copil care are prini doi brbai), vor s se cstoreasc n biseric, vor s fie hirotonii preoi, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere drepturi care s-i permit s ajung majoritate, pentru ca s poat atunci s impun noi legi, nelegiuite. n Sodoma si Gomora Dumnezeu a cobort foc din cer pentru c locuitorii acestor ceti (bogate) nu numai c fceau acest pcat, ci i forau pe toi cei ce veneau acolo s svreasc si ei rutatea.

Cum se poate distruge o persoan nevinovat prin televizor Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg. ns aceste emisiuni creeaz atitudini ostile fat de persoana vizat. Chiar dac dup zece astfel de emisiuni mincinoase va aprea o emisiune care restabilete adevrul, totui smna rului a fost aruncat. Omul acela, nconjurat de nencredere, suspiciune si dumnie din partea celorlali, ncepe s-si piard echilibrul luntric chiar dac este nevinovat. Minciunile spuse despre el, acuzaiile de care nu se poate apra si sentimentul neputinei l drm luntric. Nu numai oameni, dar si idei si instituii pot fi distruse prin aceast metod. Iat ce for au la ndemn cei care conduc televiziunea n Romnia si n lume. Cine amendeaz un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea si umilirea unei persoane? Cine d certificat de corectitudine oamenilor care lucreaz n massmedia? Desenele animate - nevinovate numai n aparent, au un caracter hipnotic, nrobesc sufletul copilului. Creeaz