Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain.. intamplari din Padurea anotimpurilor, fragment, de Laura R&ducanu..... Elefantul, fragment, de Alexandr Kuprin.. Ce stim despre... elefanti?, text nonliterar (informativ).... Un arici nemultumit!, de Natasa Galche .... Morcoveata, fragment, adaptare dupa Jules Renard ... Bradul, de Vasile Alecsandri. Albina si paianjenul, adaptare dup’ George Cosbuc.. La sanius, adaptare dupa Ion Agarbiceanu .. Aleodor imparat, adaptare dupa Petre Ispirescu... Povestea balenei, adaptare dup’ Rudyard Kipling. Primavara, de George Topirceanu.. Bivolul si cotofana de George Topirceanu .. Ursul, text nonliterar (informativ) - 56 Lebedele, de Lev Tolstoissesssssesssssssessssiatssnseesessasen sentsessonsesnsanssssesessessassaresses 56. Vi |, adaptare dupa Ion Luca Caragiale . Uimitoarele calatorii si aventuri ale baronului Miinchhausen, de Gottfried August Birger . Doi feti cu stea in frunte, adaptare dupa Ioan Slavici Povestea califului barz’, adaptare dup Wilhelm Hauff.... Cea mai frumoasa dintre planete, text noniiterar (informativ).. Listé de lecturi suplimentare pentru clasa a III XS 92) 4—--— == mt Lecturi si fise de lectura mAventurile lui Tom Sawyer (fragment, de Mark Twain) Era 0 2i insorité de duminica. Intreaga natura fremata de viata. Peste tot vedeai chipuri vesele, peste tot domnea primavara. In vaz- duh se simtea puternic mireasma salcamilor in floare, Tom isi facu aparitia cu o caldare de vopsea si cu o bidinea ! in mana. Se uit& posomorat la gardul ce trebuia vopsit. 0 tristete adanca i se strecura in suflet. Douazeci si sapte de metri de gard, de doi metri si jumatate inalime! Viata ti paru Fira rost, o povara. Ofta adane, inmuie bidineaua in galeata si o prelinse peste scndura gar- dului, de sus in jos. Repeta operatiunea. Masura din ochi minuscula portiune vopsit’, apoi intinderea imensa de gard nevopsit. Descu-- —aqwan rajat, se asezi pe o buturugi. occa Deodata, cum statea abatut si plin de deznadejde, ii veni o idee mareafal Lud iar bidineaua in mana si se apucd repede de munca. Nu dupa mult timp, isi fScu aparitia Ben Rogers, baiatul de care se temea cel mai mult. Ben venea jopaind vesel si plin de energie: hop-fop. Musca dintr-un mar si scotea cate un strigat prelung si melodios, urmat de un_,ding-dong-dong, ding-dong-dong". Facea pe vaporul. Cand se apropie de Tom, micsora viteza, 0 lua prin mijlocul strazii, ficand manevre de acostare?, Isi inchipuia ca este vapor, capitan si clopotel in acelasi timp, astfel incat trebuia s stea pe propria-i punte de comand, s& dea ordine si tot el si le si execute Tom vopsea mai departe linistit, de parca nici nu-l vazuse. Ben se uit o clipa lael, apoi zise: — Heil Esti pedepsit, nu-i aga? Nu primi niciun raspuns. Cu aerul unui maestru, Tom se uit cu o privire critica la ultimul strat de vopsea, mai trecu o data cu bidineaua peste acelasi loc si iarasi pri rezultatul, Ben se apropie. Lui Tom fi lisa gura apa dupa marul din care musca Ben cu pofta, dar se prefacea absorbit cu totul de vopsitul gardului. Vazdndu-se nebagat in seama, Ben isi pierdu rabdarea si intreba: — Ce faci, sefule? Te-a pus la treaba? — Aa, tu erai, Ben? Nici nu te vazusem - — Eu ma duc la scldat! Sunt sigur c& ai vrea si tu! Sau iti place mai ea mult s& vopsesti gardul? . Tom se uita lung la el, apoi zise: — Ce, tu crezi ci asta-i muncd? — Dar ce si fie? Tom se apuca iarasi de vopsit. — Poate cA este, dar eu stiu un singur lucru; c&-mi place, — Fugi de aici... nu cumva vrei s& te cred? — Cum si nu-mi plac? Ce, crezi ca in fiecare zi ai norocul si vopsesti un ase~ menea gard? = Texte literare adaptate pentru clasa a II]-a ® —-:—*-—--—oe Autorul: Titlul textului: Personajele: Momentul cel mai amuzant: (45) METODA cUBULUT. Clasa se imparte in 6 grupe. Fiecare grupa va rezolva una dintre cerinte. I> 1. DESCRIE cum era dimineata de duminicd in care se petrece intémplarea povestita (foloseste si citate din textul lectiei). I> 2. COMPARA atitudinea de la inceput a lui Tom cu felul de a se comporta dupa ce i-a venit ,0 idee mareata”. tnainte de idee” Dupa ,idee” I> 3. ASOCIAZA! a) Formeaza perechi de cuvinte cu sens/inteles asemanator: chipuri, vézduh, povard, posomorat. grijd, avutie, er, avere, intristat, greutate, atentie, fete = Texte literare adaptate pentru clasa a II]-a @ —-:—--—--—-> (s)b) Asociazé tréséturile cu personajul céruia i se potrivesc: posomorat ae Cm] 2 = Tenes istet = a, (ees) TOM prefacut (> 4. ANALIZEAZA felul de a se purta al lui Tom. (> 5. APLICA! Completeaz’ enunturile urmatoare cu informatii din textul citit: * Tom fusese pedepsit de matusa Polly s& Era posomorat deoarece S-a ganditla un sireticpenttua © Ben a vopsit el gardul, fiindcd I> 6. ARGUMENTEAZA! De ce Tom vrea sé-i pacdleascd pe altii? (£25 ordoneaza ideile in ordinea intamplarii actiunilor din text: [__]Ben se amuzi pe seama lui Tom. [__Jeste o minunata dimineata de duminic’. [__]Tom este posomorat deoarece trebuie s§ munceasca. [_]Tom il pacdleste pe Ben s8 vopseasc’ gardul in locul lui. jin textul ([3 7) Alcdtuieste enunturiin care s& folosesti expresii * .chipuri vesele” (6) - fas mm Lecturi gi fige de lectura mMorcoveata (fragment, adaptare dupa Jules Renard) Domnul Lepic are doi baieti la internat 1: pe Felix si pe Mor- coveata. [i place s-si ia copiii prin surprindere si apare cand nici nu te-astepti pe trotuarul din fafa, cu tigara in gura. Asa s-a intaémplat si intr-una dintre dimineti, cand Felix si Morcoveata il zarira si alergara imediat la el, bucurosi sd-I vada Morcoveata se ridicd pe varfuri si se cdzneste ? sa-1 sdrute pe tatdl sdu, De-abia apucd si-i ating’ obrazul cu buzele, ci domnul PP Lepic isi ridiea capul de parca ar fi vrut sa se fereasca. —— ,Oare ce s-a intamplat? se intreba ingrijorat Morcoveata. Nu ma (196420105 mai iubeste? Vad ca pe fratele meu l-a sarutat si nu s-a ferit delac. De mine de ce se fereste? Vrea si ma faci gelos?” Morcoveata se intristeaza dintr-odata si de-abia raspunde la intrebarile tatalui su. Domnul Lepic: Cum te descurci la scoala cu germana? Morcovease: Nu prea ma descurc, Merge greu cu pronunjia, Domnul Lepic: Si cum {i vei bate pe nemti daca nu vel sti germana? Morcoveatd: Las& cA nu incepe razboiul maine! Domnul Lepic: La compuneri cum stai? Sper ci nu esti codas?. Morcoveatd: Ei, e nevoie si de cineva care sa fie ultimul in clas la compuneri. Domnul Lepic: Nu suna prea bine! Eu voiam sa va scot in oras, sa ludm masa, dar... nu vreau sé vd stingheresc 4. Morcoveae: Eu nu am aga multe lucruri de facut. Dar tu, Felix? Felix: Domnul profesor nu ne-a dat nicio tema, deci sunt liber azi. Domnul Lepic: Daca stau si ma gandesc mai bine, poate ar trebui ca voi doi si va duceti si si va pregitisi lectiile mai bine. Felix se bosumfla, iar Morcoveat se posomort si mai tare. Trebuia si-si ia rimas bun si Morcoveasi era ingrijorat: ,Acum o s4 ma conving daca tatalui meu fi place sa-l sarut sau nu.” Se apropie de el, suguindu-si buzele si privindu-l ginta. Domnul Lepic il lisa s8 se apropie, apoi intinse mana si-l opri. Domnul Lepic: Ai grija! 0 si-mi scofi ochii cu tocul acela pe care-I tii dupa ureche. Ai putea si-l scofi cdnd ma saruti, asa cum fac i eu cu tigara, pe care o scot din gura! Morcoveata: ,larté-ma, taticule! E numai vina mea. Credeam ca nu vrei sa ma saruti, dar tu te fereai de toc, Deci, ma iubesti! Oh, ce fericit sunt!” Domnul Lepic Morcoveatd: Nu de asta rad, tati! [mi intrase in cap o prostie, dar acum am scApat de ea. Era cat pe ce sa-mi scofi un ochi si tu raz = Texte literare adaptate pentru clasa a II]-a ® —-:—*-—--—| Citeste cu atentie cuvintele explicate sir je! ‘© (1) internat = asezdmént scolar in care elevii primesc locuinta si intretinere; © (2)a se cazni = a se strdui din greu, a se chinuis © (3) codag = care a ramas printre ultimii la invatatura; © (4)a stinghori = a stanjeni, a incurca, a incomada, a deranja. CSA INTELEGEM TEXTUL! ) Felix si Morcoveata sunt vizitati de parintele lor la internat, dar Morcoveata se | intristeaza cand, vrand sa-| sdrute pe tatal sdu, acesta se fereste. Baiatul se 1 intreaba dacé tatal il mai iubeste, fiindca acesta il tine la distanta. | in final, Domnul Lepic il atentioneazé pe Morcoveata sa-si scoata tocul de dupa } | | -=--=-5-5 ey Wl tone .e Autorul: Titlul textului: Personajele: Locul si timpul: Ce te-a impresionat: (41) Biteaza cu ,x” raspunsul corect: * Domnul Lepic era: Ui profesorul lui Morcoveata; Oi tatal lui Morcoveata; O verisorul lui Morcoveata. + intémplarea are loc: =~) dimineata; C) cénd se intorceau de la internat; 1] duminica. * Tatdl s-a interesat de: () traiul lor la internat; CO nota la purtare; CH notele la germana si compunere. —-—+:—--— m Lecturi si fise de lecturd ™Cea mai frumoasa dintre planete text nonliterar (informativ) Oamenii au vrut dintotdeauna sé cunoascé mai multe lucruri despre lumea inconjuratoare, despre Univers. Astronauti, roboti si sateliti au inceput sa cerceteze spatiul cosmic cu cAteva decenii in urma. Poate, nu peste mult timp, exploratorii vor ajunge s& puna piciorul pe o multime de alte planete, unele la fel de minunate ca Pamantul. lata in continuare cateva lucruri interesante despre planeta pe care noi traim, despre Soare, meteor alte corpuri ceresti. ita de noi SOARE se afla in centrul Sistemului Solar. Planetele, in numar de opt, se misc’ in jurul Soarelui in aceeasi directie. Ele sunt compuse din roca (Mercur, Venus, Pamant, Marte) sau din gaz (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun). SOARELE ne pare incredibil de mare si stralucitor in comparatie cu toate celelalte stele, dar asta numai pentru ca este mult mai apropiat di PamAnt, decat oricare alt stea. Ca toate stelele, Soarele este un glob rotitor enorm de gaz. luminos, fiind practic un cazan cu gaz incandescent. Temperatura la suprafaja lui este de 5 400 °C (grade Celsius), iar tem: peratura nucleului este imensa, de 14 000 000 °C II! ‘STELELE micute pe care le vedem pe cer 7h fiecare seard sunt de fapt cu mult mai mari si mai strdalucitoare decat Soarele nostru! Gea mai strdluci- toare stea de pe cer este Sirius si poate fi vézutd din orice loc de pe Péimant. PAMANTUL (TERRA)| Acoperita cu rauri, fluvii? si oceane, cu pa- duri, cu animale, pasari si pesti, planeta noastra pare si fie cea mai frumoasi dintre planete. De retinut ca nicio alta planeta nu are apa pe suprafata sa, Pe Pamant, oceanele ocup’ 71% din suprafafa, Pamantul este singura lume cunoscuti in care se stie ci exist’ viata. Pe Terra sunt condifii optime pentru ca viata sa fie posibila. Nu este nici prea aproape, nici prea departe de Soare, iar temperatura sa nu este nici prea crescut, nici prea scazuta. Mult deasupra norilor, un strat atmosferic, numit stratul de ozon, opreste patrunderea razelor daunditoare ale Soarelui. Nucleul interior al Pamantului este un bulgare fierbinte de fier solid, mai fierbinte decat suprafata Soarelui — ™ Lecturi gi fise de lectura @(4) cauta in dictionar explicatia urmatoarelor cuvinte, intalnite in textul citit si retine-le! tC incandescent i zon } tC atmosferé a ([5) Pornind de ta prima liter a cuvantului ,UNIVERS”, scrie propozitii care si inceap§ cu aceeasi liter’. (£6_] Formuteaza intrebari referitoare la textul citit, _ #i™ Cee eA =a SS = Texte literare adaptate pentru clasa a III-a ® —-:—:-—--—~ >