Metoda mozaicului

 Metoda mozaicului

Este o metodă prin care

se promovează învăţarea prin
colaborare şi cooperareîntre elevi,
fiecare elev având o sarcină de studio
în care trebuie să devină ,,expert’’
şiavând responsabilitatea
transmiterii informaţiilor
assimilate celorlalţi colegi.
 Explicarea metodei
-Se împarte tema principală în 4 subteme.
Elevii vor primi fişe de text cusecţiunea din
tema principală corespunzătoare subtemei
(fiecare elev primeşte o fişă). 
-Se împart elevii în grupuri. Grupurile se aleg
de către profesor şi ele vor fi echilibrate din
punct de vedere al abilităţilor,experienţei.
-Fiecare grup va studia o parte a
temei şi îşi vor pregăti
ideile principale pe care le vor
prezenta în următoarea etapă.

-Elevii vor forma acum grupuri noi.

Fiecare grup nou are câte un elev
din  grupurile iniţiale.
-Noul grup desfăşoară acum o activitate care
necesită asumarea de cătreelevi a rolului de
profesor. Ei îşi vor explica, pe rând, unii altora
partea din temă, respectiv ideile principale stabilite
în etapa anterioară, în ordinea firească logică în
funcţie de modul de împărţire al temei. Aceasta
implică de asemenea o atitudine de cooperare cu
ceilalţi membriai grupului, într-o activitate
combinată care le cere să integreze subtemele.
Metoda braistorming
 Brainstormingul este o tehnică de creativitate în
grup, menită să genereze un număr mare de idei,
pentru soluționarea unei probleme.
Deși brainstormingul a devenit o tehnică de grup
populară, cercetătorii n-au găsit dovezi cum că ar
crea un număr mare de idei sau că ar îmbunătăți
calitatea lor, ba chiar poate fi mai puțin eficientă
decât lucrul individual, datorită lipsei de atenție,
lenei colective sau devierii de la subiect.
Au existat încercări de îmbunătățire sau înlocuire
cu unele variante, însă unele dintre beneficiile sale
sunt ridicarea moralului și îmbunătățirea lucrului în
echipă.
 Abordare
Există patru reguli în brainstorming, menite să reducă inhibițiile care
apar în grupuri și prin urmare să stimuleze generarea de noi idei. Rezultatul
așteptat este o sinergie dinamică, care va mări în mod semnificativ
creativitatea grupului.

-focalizarea pe cantitate. Ideea este că din cantitate poate rezulta calitate,

această regulă favorizează creativitatea divergentă, căci dacă ar crește
numărul de idei, ar crește și probabilitatea unei soluții eficiente pentru
problema existentă.

-fără critici. Critica în această etapă este descurajată; în loc să se gândească

la ce ar fi rău la acea idee, membrii sunt încurajați să se gândească la idei cât
mai neobișnuite și să creeze o atmosferă constructivă.
-ideile trăznite sunt binevenite. Pentru a se obține o
listă bună și lungă de idei, ideile neobișnuite sunt
binevenite întrucât ele ar putea inspira soluții mai bune
decât ideile obișnuite, de asmenea ele pot crea noi
perspective sau diminua prejudecățile.

-combină și îmbunătățește ideile. Ideile bune pot fi

combinate pentru a obține o idee foarte bună, după
cum sugerează și sloganul "1+1=3". Această abordare
conduce la idei mai bune și complete decât lucrul
individual și se crede că stimularea ideilor se face prin
asociere.
 Etapele metodei
Stabilirea problemei
Este importantă stabilirea problemei, aceasta
trebuind să fie clară și nu prea mare, cum ar fi
„ce serviciu de telefonie mobilă lipsește, dar
care este necesar”. Dacă problema este prea
mare, moderatorul ar trebui s-o împartă pe
componente.
 Background memo
Background memo-ul este o invitație trimisă
participanților și conține numele ședinței, problema
care va fi discutată, data, ora și locul. În scrisoare este
descrisă problema, sunt date exemple de soluții și este
trimisă cu cel puțin două zile în avans, astfel încât
participanții să se poată gândi la metode de rezolvare.
Memo-ul este folosit și în cursul discuțiilor, în caz că se
ajunge la impas sau se deviază de la subiect.
 Selectarea participanților
Directorul elaborează planul
brainstorming-ului, alege participanții și
moderatorul, zece sau mai puțini membri
fiind, în general, mai productivi decât
grupurile mari.
 Proces
•Participanții care au o idee, dar nu au posibilitatea s-o prezinte
sunt sfătuiți s-o noteze și s-o prezinte mai târziu.
•Moderatorul ar trebui să numere ideile și să încerce să le
mărească numărul. De exemplu: „ avem 44 de idei, hai să le facem
50!”
•Moderatorul ar trebui să repete ideea prin cuvintele autorului,
astfel încât să se recunoască meritul acestuia sau să altereze ideea
originară.
•În caz de multe idei care survin în același timp cel care are ideea
cea mai asociată are prioritate.
•În timpul întrunirilor de brainstorming este descurajată
participarea superiorilor, deoarece aceasta poate inhiba
participanții și să reducă efectul celor patru reguli de bază, mai ales
generarea de idei neobișnuite.
 Evaluare
•Brainstorming-ul nu este doar un generator de idei pentru alții;
de obicei, grupul va evalua și selecta singur ideea finală.
•Soluția nu ar trebui să necesite aptitudini pe care membri
grupului nu le au sau nu le pot obține.
•Dacă resurse sau aptitudini suplimentare sunt necesare atunci
obținerea lor ar trebui să facă parte din prima parte a soluției.
•Trebuie să existe o metodă de a măsura progresul și succesul
•Pașii trebuie să fie clari tuturor și treburile distribuite astfel încât
fiecare să aibă un rol important.
•La procesul de luare a decizilor trebuie să participe toți, astfel
încât efortul să fie coordonat spre scopul stabilit.
•Ar trebui menținut interesul participanților, astfel încât aceștia să-
și continue eforturile depuse.