Cafeaua

Medicament, aliment
sau drog?
 Cafea  (turcă: kahve; arabă ‫ قهوة‬: qahwa „băutură
excitantă” sau „vin”) este o băutură de culoare neagră ce
conține cofeină care se obține din boabe de cafea prăjite
și măcinate conținând vitamina PP (acid nicotinic
sau niacină).
Boabele de cafea sunt fructele unor plante din
familia Rubiaceae cu două varietăți mai
importante Coffea arabica și Coffea canephora, prima
având boabe de calitate superioară. Calitatea cafelei e
influențată și de locul de cultivare, depozitare și prăjire a
boabelor de cafea.
Cafeaua este produsă în peste 50 de țări de pe
glob. 
 Efecte pozitive

După o perioadă de zece ani de cercetări

în Japonia, din 100 000 de persoane care au
consumat cafea, 214 s-au îmbolnăvit și au
murit de cancer renal, în comparație cu
neconsumătorii de cafea, dintre care au murit
de cancer 514 persoane. De aici s-a tras
concluzia că substanțele antioxidante din
cafea protejează celulele renale de radicalii de
oxigen cancerigen. In comparație
cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi
acest efect.
 Rezultate asemănătoare s-au obținut
în Ottawa la cei cu tendență de cancer la
sân. Un alt studiu National Health and
Nutrition Examination Survey publicat în
anul 2005 arată că la cei care consumă cel
puțin două căni de ceai sau cafea zilnic se
reduce incidența bolillor cronice de ficat,
care sunt frecvente la alcoolici sau
persoane supraponderale. Prin efectul
cofeinei incidența bolii se reduce. Se
presupune un efect pozitiv și în boala
Parkinson sau Alzheimer.
 Efecte negative

În cazul consumului abuziv de cafea

sau alte băuturi care conțin cofeină pot să
apară următoarele efecte negative:
- tahicardie, (frecvență cardiacă crescută)
- neliniște, tremor (tremurături), nervozitate,
stări de panică
- insomnie
- convulsii
- o stare ușoară de dependență, în lipsa
cafelei pot să apară dureri de cap (migrenă)
 Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de
bogata ca insasi cafeaua, datand de
mai mult de 1000 de ani. In
Occident, istoria cafelei incepe acum
trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea
este consumata de toate paturile
sociale inca din vechime.
 Prima referinta la cafea, din surse
inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar
cu multe secole inainte, existau multe legende
arabe despre bautura misterioasa si amara cu
puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe
coastele Marii Rosii din Africa.La inceput
cafeaua era considerata aliment si nu bautura.
Triburile est-africane macinau boabele crude
de cafea si prin amestecarea cu grasime
animala obtineau o pasta pe care o modelau
sub forma de bile. Acestea erau consumate de
razboinicii tribului pentru a avea mai multa
energie in timpul luptelor. 
 Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul
tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de
medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din
fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor
uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in
Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a
fost preparata ca bautura calda. 
Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei
au fost considerate de multi in acele timpuri
stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar
cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica,
invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii.
De aceea nu este surprinzator ca doua legende
puternice au aparut pentru a explica descoperirea
acestei boabe magice.
 O istorie apocrifa datand de pe la
1400, povesteste despre un pazitor de
capre yemenit, pe nume Khaldi, care a
observat cum caprele sale deveneau
neastamparate si energice dupa ce
mancau fructele rosii care cresteau in
tufisurile necunoscute de pe aceste
meleaguri. Uimit de comportamentul lor,
Khaldi a dus fructe la o manastire din
apropiere, unde staretul a fiert fructele in
apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar
aromat, foarte stimulator, care alunga
oboseala si somnolenta.
 Cealalta poveste este aceea a unui
dervis musulman care a fost condamnat
de dusmanii lui sa rataceasca prin desert
si astfel sa moara de foame. In delirul
sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea
sa manance fructele dintr-un arbore de
cafea din apropiere. Dervisul a incercat
sa inmoaie fructele in apa si cand nu a
reusit, pur si simplu a baut lichidul acela.
Interpretand supravietuirea si energia sa
ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a
intors la ai sai si a raspandit credinta si
reteta acestei bauturi.
 Asemenea legende sunt bineinteles
neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la
raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine
documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe
continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta
sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste
in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei
s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei
a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec.
al XIV-lea, societatile care practicau comertul au
inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il
reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in
Europa.
 Cererea de cafea in Orientul
Apropiat era extrem de mare si toate
transporturile de cafea care paraseau
Yemenul cu destinatia Alexandria si
Constantinopol erau foarte bine
controlate si pazite pentru ca nici o
planta sa nu iasa din tara. In ciuda
acestor restrictii, musulmanii in timpul
pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa
ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si
sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput
cultivarea cafelei in India. 
 Cafeaua a intrat in Europa la acea
vreme prin portul Venetia, unde aveau
loc schimburile comerciale cu
negustorii arabi. Bautura a devenit
obisnuita in randul populatiei in
momentul in care vanzatorii ambulanti
de limonada au inclus-o in oferta lor
ca alternativa la bauturile reci. De
asemeni, multi dintre negustorii
europeni au inceput sa bea cafea in
calatoriile lor si au adus acest obicei
in Europa.
 Pe la mijlocul secolului 17, olandezii
dominau comertul naval si au introdus
cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile
lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra,
Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America
Latina cateva decenii mai tarziu cand
francezii au adus o planta de cafea in
Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala
rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile
de cafea din Asia de sud-est si culturile au
fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit
cea mai mare producatoare de cafea, onoare
pe care o detine si astazi.
 Este interesant ca, desi
cafeaua este originara din Africa,
cultivarea arborelui in aceasta
parte a lumii este relativ recenta.
De fapt, plantatorii britanici au
fost cei care au reintrodus
cresterea cafelei in Africa, chiar
dupa Primul Razboi Mondial,
infiintand plantatii in zone care
ofereau un climat si un sol
propice infloririi arborelui.