Sunteți pe pagina 1din 73

Material De Referință Gratuit

Pe Care Ar Trebui Să Îl Citiți

Ce înseamnă
Acceptat pentru
Valoare?

Milioane de oameni folosesc expresia “acceptat pentru valoare”


în fiecare zi, fără să știe ce înseamnă și de ce este atât de
puternică. Aveți dreptul de a face alegeri personale care vă
afectează afacerile comerciale. Poți fi în control sau poți fi
controlat. Acceptarea pentru valoare este un mijloc de a fi în
control.

Aceasta este o publicație gratuită oferită celor care caută adevărul de către
American Connection
https://www.educatedinlaw.org/what-does-acceptance-for-value-mean-american-
connection/
Drepturi de autor © 2007 de Conexiunea Americană. Toate drepturile sunt rezervate,
cu excepția conținutului acestei cărți care poate fi reprodus, stocat într-un sistem de
regăsire și transcris sub orice formă sau prin orice mijloace fără permisiunea expresă,
dar nu poate fi vândut.

Autorul acestei cărți nu oferă consultanță legală. Remediile sunt disponibile dacă știți
unde să le căutați. Scopul acestei cărți este de a revela și compila sursele unora dintre
aceste remedii care pot fi găsite în milioane de pagini de jurisprudență, statute,
coduri, legi, reguli și reglementări. Această carte are scopul de a reduce timpul
necesar pentru a descoperi componentele remediilor dvs. și aplicarea lor. Este
responsabilitatea cititorilor să înțeleagă remediile lor, să solicite asistență dacă este
necesar, și să aplice concepte adecvate și complete pentru a ajunge la o concluzie
reușită a unei dispute.

Această carte nu epuizează informațiile care ar putea fi necesare pentru a soluționa


cu succes o dispută.
Tabel

Conținut

Introducere......................................................................................7
Valoare – CCU 1-201...................................................................14
Jurări Constituționale....................................................................29
Acceptare......................................................................................32
Ofertă și Acceptare și Contraofertă...............................................34
Acceptarea pentru Valoare = Luare pentru Valoare......................36
Negociabilitate..............................................................................40
Fără Recurs...................................................................................43
Emise sau Transferate pentru Valoare – UCC 3-303....................45
Interes în Proprietate.....................................................................67
Decontarea....................................................................................68
A4V Recapitulative......................................................................69

Notă importantă traducător:


La traducere este folosit “(i.e. ____ )” explicativ, ori de cîte ori a fost necesar; cît și
pentru ca cititorul să poată pricepe, reaminti sau vedea, ignoranța educației primite.
Textul traducerii va fi păstrat integral așa cum a fost scris, însă cititorul să afle că:
1. “CCU” este același cu “Legea Instrumentelor Negociabile”
2. “Statele Unite” este la fel cu “Principatele Unite”

Ambele puncte vizează Organizații Corpus în Comerț, adică:


1. “Statele Unite” este un logos al STATELE UNITE Inc.,
2. “Principatele Unite” este un logos al ROMÂNIA S.A.,
la fel cum “Carrefour” este un logos pentru HIPROMA S.A..

Aceasta înseamnă că “Statele Unite” și “Principatele Unite” nu sunt Statele unite


(de jure) pentru America, respectiv Principatele unite (de jure) pentru Romînia, ci
sunt logos-uri (de facto) fictive compuse de persoane în lumea fictivă comercială.
În Comerț nu există oameni, ci există doar PERSOANE – goale de substanță. Doar
Negoțul poate include omenire prin puterea consimțămîntului autentic-dat, separat
de unul imaginat sau presupus tacit așadat în Comerț - unde totul este fictiv.
Notele de subsol sunt "Notele traducătorului" și nu fac parte din textul original.
Aceste note au fost adăugate pe parcursul traducerii.
↕.doc: https://drive.google.com/file/d/12MZ6BH8TcmxN4oHMhJdmBC-N0tQOC6rc/
Alte scrieri din American Connection pe teme conexe care pot fi găsite la: www.lulu.com
Efectuați o căutare după titlu sau după autoritate.
Cărți [eng]
In Search of Liberty (112 pagini)
Libertatea, domnule, este obiectivul principal, ... bătăliile Revoluției au fost purtate, nu
pentru a face 'un imperiu mare și puternic', ci 'pentru libertate'. Patrick Henry

Broșuri [eng] de Byron Beers (https://lulu.com/search?contributor=Byron+Beers )


Superior Law, Higher Law, My Law FREE
Aveți drepturi antecedente tuturor drepturilor guvernelor pământești care nu pot fi abrogate
sau restricționate de legile umane; drepturi derivate de la Marele Legiuitor al Universului.
John Adams
Introduction to Corporate Political Societies FREE
În cele din urmă, fiți puternici în Domnul și în puterea puterii sale. Îmbracă-te cu toată
armura lui Dumnezeu, ca să poți sta împotriva vicleșugurilor diavolului. Căci nu ne luptăm
împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva principalităților, împotriva puterilor, împotriva
conducătorilor lumii acestui întuneric prezent, împotriva oștirilor spirituale ale răutății din
locurile cerești. Efeseni 6:10-12
Introduction to Law Merchant FREE
De aceea, să rămânem tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi și să nu ne mai
încurcăm din nou cu jugul robiei. Galateni 5:1
Society of Slaves and Freedmen FREE
Dacă oamenii, prin frică, fraudă, sau greșeală ar renunța sau ceda în termeni la orice drept
natural, legea eternă a rațiunii și marele scop al societății ar părăsi absolut o astfel de
renunțare. Dreptul la libertate fiind un dar al lui DUMNEZEU ATOTPUTERNIC, nu este în
puterea omului să înstrăineze acest dar și să devină voluntar sclav. Samuel Adams 1772
Sovereignty FREE
Chiar în aproape fiecare națiune, care a fost denominată liberă, statul și-a asumat o pre-
eminență supercilioasă deasupra oamenilor care l-au format. De aici, noțiunile trufașe de
independență de stat, suveranitate de stat, și supremație de stat.
Justice Wilson, Chisholm vs. Georgia, 2 Dal. (U.S.) 419, 458 (1792)
The Legal System for Sovereign Rulers FREE
Domnul va judeca poporul cu echitate [dreptate]. Psalmi 98:9
The Negative Side of Positive Law FREE
De aceea, trebuie să fim înțelepți și atenți, deoarece sunt aceia printre noi care fac regi și
înscenează prinți în afara legii Sale. Osea 8:4.
Liberty FREE
Acum Domnul este acel Duh; și unde este Duhul Domnului, există Libertate.
II Corinteni 3:17
When There is No Money FREE
Căci așa vorbește Domnul: V-ați vândut pe nimic și veți fi răscumpărați fără bani.
Isaia 52:3
The Natural Order of Things FREE
Nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubi unii pe alții; căci el care iubește pe aproapele său
a împlinit Legea. Romani 13:8
Resident/Minister FREE
De asemenea, puteți cumpăra unii dintre rezidenții temporari care locuiesc printre voi și
membrii clanurilor lor născuți în țara voastră, și ei vor deveni proprietatea [averea] voastră.
Leviticul 25:45

Împacă-te cu vrăjmașul tău repede, în timp ce tu îi stai în cale; ca nu


cumva vrăjmașul să te dea judecătorului, iar judecătorul să te dea
ofițerului și să fii aruncat în închisoare. Adevărat îți spun: Tu nu vei
ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti cea mai mare lețcaie.
Matei 5:25-26
Ce Înseamnă
Acceptat pentru
Valoare?
Acceptat pentru Valoare (A4V) este la fundația remediilor disponibile pentru
cererile comerciale făcute de Statele Unite, așa că mulți oameni au încercat să-l
folosească pentru a închide conturi în Statele Unite. Chiar și așa, nimeni nu a avut o
explicație bună a ceea ce A4V înseamnă . Aici este o încercare de a clarifica.

Introducere
Codul Comercial Uniform în Articolul 3 care tratează cu instrumentele
negociabile este o sursă de explicație. Articolul 8 se referă la securitățile (i.e., titlurile
de trezorerie) de investiții, iar Articolul 9 se referă la tranzacțiile securizate (i.e.,
garantate). Pe lângă opiniile scrise de judecători pentru a face lumină asupra
remediilor noastre, toate aceste trei articole dețin o cheie pentru înțelegerea setoff-
ului (i.e., compensarea) comercial. UCC a avut o revizuire în 2000, dar principiile
majore rămân aceleași. Modificările par a fi la secțiunile care se ocupă de tranzacțiile
garantate (articolul 9) și unele cu titluri de investiții (articolul 8), dar instrumentele
negociabile sunt cele care conduc către aceste titluri. Expresia" acceptat pentru
valoare " are o acoperire puțină în cărțile de cod sau în opiniile instanței. O mai bună
înțelegere a termenilor comerciali "acceptare" și "valoare" și a modului în care
aceștia se raportează la instrumente în general ar fi un loc bun pentru a începe.
Acceptare 1. Un acord, fie prin act expres, fie prin implicație din conduită, la
termenii unei oferte, astfel încât să se formeze un contract obligatoriu. *Dacă o
acceptare modifică Termenii sau adaugă alții noi, aceasta funcționează în general
ca o contraofertă. Dicționar Lege Black a 7a Ediție
Accept. A primi cu aprobare sau satisfacție; a primi cu intenția de a reține
[păstra]. Dicționar Lege Black a 4a
Acceptare. Luarea și primirea de orice în bună parte, și așa cum a fost evitat când
o astfel de acceptare nu a fost făcută. Dicționar Lege Black a 4a
O acceptare goală renunță la remediile disponibile prin renunțarea la
defectele instrumentului (acordului) care este oferit și acceptat. Primirea unui
instrument este o acceptare și o luare. Retenția (i.e., păstrarea) este baza unui
6
contract obligatoriu dacă există un act precedent ca un angajament (i.e., o gajare) la
Statele Unite. Alterarea (i.e., modificarea) termenilor instrumentului și returnarea
acestuia funcționează ca o contraofertă.
CCU 1-201. Definiții Generale
44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește instrumentele
negociabile și colecțiunile [i.e., încasările] bancare (secțiunile 3-303, 4-210 și 4-
211) o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le obține:
(a) În schimbul unui obligatoriu angajament de a extinde [i.e. acorda] un credit
sau de extindere a unui credit imediat disponibil [i.e. cel dobîndit din muncă;
‘salariul’], indiferent dacă este sau nu utilizat și dacă este prevăzută sau nu o
rambursare în caz de dificultăți de colectare; sau
(b) Ca securitate [i.e., garanție] pentru sau în satisfacția totală sau parțială a unei
creanțe preexistente; sau
(c) Prin acceptarea livrării în temeiul unui contract preexistent de cumpărare; sau
(d) În general, în schimbul oricărei considerații [i.e., contraprestații] suficiente
pentru a susține un contract simplu.

CCU 1-201(44) în general, spune că o persoană dă valoare. Ea dă valoare pentru


a obține drepturi. Dacă o persoană dă valoare, o altă persoană este rugată să
acorde drepturi în schimb. Atât acordarea de valoare, cât și acordarea de drepturi
îndeplinesc elementul de considerație. Întrebarea trebuie să fie - Ce constituie
valoare? În sistemul comercial de astăzi în care proprietatea nu este primul obiectiv,
interesul (drepturile) în lucruri ia locul proprietății ca obiectiv. O garanție reală (i.e.,
interes de securitate, eng.: security interest) constituie un drept de a lua controlul
asupra unui lucru gajat dacă cel care dă garanția reală nu îndeplinește conform
convenției. Cel care dă o garanție reală păstrează posesia obiectului care asigură
dreptul altei părți de a pune mâna pe bunul care susține garanția reală care a fost
dată. Cel care primește o garanție reală (i.e., interes de securitate) devine garant (i.e.
parte securizată, sau garant), în special dacă instrumentul care stabilește interesul de
securitate (i.e. garanția reală) este înregistrat. El are drepturi, care sunt remedii și
apărări, pe care le poate folosi pentru a pune în aplicare (sau impune) un acord dacă
cealaltă parte nu reușește să performeze așa cum sa convenit.

CCU 1-201. Definiții generale


36. “Drepturi” include remedii.
Un remediu este un drept comercial pentru cei care dobândesc acest drept
printr-un instrument. În corporația Statele Unite, trebuie să existe o înregistrare scrisă
despre tot. Nimic nu ar trebui să fie asumat sau presupus, dar asta nu înseamnă că
presupunerile și prezumțiile nu sunt folosite în fiecare zi pentru a dobândi drepturi și
a le pune în aplicare. Dacă dreptul care este pus în aplicare este un interes de
securitate (i.e., garanție reală) într-un lucru tangibil sau intangibil, acesta vine de
obicei dintr-un instrument care este de fapt susținut de lucru (i.e., titlul de proprietate
al lucrului). Acesta este de obicei, dar nu întotdeauna, un gaj sau o promisiune de a
renunța la posesia unui lucru dacă există o încălcare a unui acord.
Deoarece executarea (i.e., punerea în aplicare) unui contract bazat pe o
promisiune implicită este slabă, un instrument care solicită performanța (i.e.,
executarea) acestuia este o ofertă de a iniția un nou contract bazat pe un vechi
7
(antecedent) și poate implicit sau inaplicabil contract. Dacă un instrument se bazează
pe o promisiune scrisă intenționată de a performa (i.e., efectua) și pe un gajament
intenționat de a renunța la proprietate, acesta nu trebuie să fie emis pentru valoare.
Este doar emis, iar contractul original cu dreptul ofertantului la proprietatea gajată
este considerația care susține solicitarea. O copie a promisiunii scrise și a gajului
poate fi atașată la instrument sau instrumentul se poate referi doar la contract prin
titlul, numărul, sau data acestuia etc. Emitentul instrumentului care solicită
performanța susținut de o promisiune scrisă are apărare dacă debitorul depune o
plângere împotriva emitentului pentru efectuarea solicitării. Emitentul poate produce
contractul antecedent care conține promisiunea intenționată de a performa și gajul
intenționat de a utiliza proprietăți tangibile sau intangibile (i.e., corporale sau
necorporale) pentru a asigura acea performanță. Dacă debitorul este conștient de
faptul că a semnat anterior o promisiune și și-a gajat (i.e., promis) dreptul la un lucru
pentru a-și garanta performanța, el nu ar trebui să vadă contractul. Instrumentul
solicitării este emis pentru a obține performanța deja promisă sau, în alternativă,
pentru a obține lucrul deja gajat.

În unele cazuri, nu există niciun gajament de a susține un instrument, deci


trebuie emis și transferat pentru valoare (cu considerație implicită). Nu există
debitor. Emitentul nu are un instrument scris care să-și susțină instrumentul de
solicitare. Dacă el decide să emită instrumentul de solitare în ciuda lipsei de
autoritate, el riscă răspundere asupra instrumentului. Dacă cesionarul (cel către care
emitentul direcționează solicitarea) apelează la bluful emitentului, emitentul ar putea
fi obligat să plătească cesionarului. Emitentul (cedentul) nu are apărare. El nu are un
contract antecedent de atașat ca considerație (i.e., contraprestație) pentru cererea pe
care o trimite cesionarului. Dacă emitentul nu are gaj scris, dar decide totuși să emită
o solicitare, instrumentul de solicitare trebuie emis pentru valoare, deoarece nu există
dovezi de gaj care să fie atașate acestuia. Nu există nicio obligație contractuală
antecedentă scrisă care să impună cesionarului să îndeplinească (i.e., performeze),
dar el trebuie totuși să facă ceva cu solicitarea.

Cesionarul este cel care primește instrumentul prin poștă, prin serverul de
proces, sau prin mandat. Cesionarul este o țintă. Emitentul trage instrumentul la
țintă, sperând că ținta va lua doar lovitura și va fi de acord să devină răspunzătoare
(i.e., prejudiciabilă) pentru noua ofertă. Emitentul blufează. Dacă cesionarul
recunoaște instrumentul de cerere ca bluf, el poate apela emitentul la bluf și poate
solicita emitentului să plătească. Cesionarul câștigă actualmente un interes de
securitate (i.e., garanție reală) întru instrument dacă îl recunoaște. Dacă instrumentul
este emis și transferat pentru valoare (cu considerație implicită - i.e., contraprestație),
cesionarul dobândește o garanție reală (i.e., interes de securitate) sau un alt drept de
gaj (i.e., sechestru, sau drept de retenție) asupra instrumentului dacă nu a fost obținut
prin procedură judiciară. Vezi CCU 3-303 mai jos.

Dacă andosați (i.e., a aproba; a aviza) în mod corespunzător un instrument emis


și transferat pentru valoare, voi dobândiți un drept de a executa (i.e., impune)
instrumentul împotriva emitentului. Voi deveniți creditor returnându-l emitentului,
care devine debitor. Prin acceptarea instrumentului (o ofertă) pentru valoare,
modificați termenii ofertei, și devine o contraofertă. 8
Acceptare Dacă o acceptare modifică Termenii sau adaugă alții noi, acesta
operează în general ca o contraofertă. Black 7a
Dreptul de a fi creditor este ceea ce obțineți atunci când A4V un instrument care
este emis și transferat pentru valoare, cum ar fi o factură fiscală, acțiune penală
“rechizitoriu” (i.e. “incriminare”), sau bilet de viteză. Toate aceste emiteri se bazează
pe încălcări ale statutelor.

Dezonoarea are valoare în public.

Încălcarea statutului are valoare în public.

Încălcarea statutului este baza presupusă (considerația) pentru emiterea


instrumentului, dar dacă nu ați promis că veți performa sub acele statute, nu sunteți
obligat, iar emitentul are nicio modalitate de a-și susține instrumentul de solicitare.
Este eliberat fără considerație. Se eliberează pe baza prezumției că fiecare cetățean
US a promis loialitate față de Statele Unite și față de legile sale private – statutele.
Este o cacealma (i.e., bluf). Ultima carte a fost deja întoarsă. Ai mâna câștigătoare.
Puteți apela bluful emitentului. Poți da check. Poți ridica miza. Puteți plia cărțile.
Este alegerea ta. Tu ai butonul.

Sistemul comercial al Statelor Unite se bazează pe Legea Comerciantului (i.e.,


Legea Mercantilă). Acea lege nu este neutră; nu este creată pentru a fi corectă. Este
creată pentru a facilita colecțiuni pentru creditori, în special a creditorilor străini.
Tratează cu debitori și creditori, chiar și atunci când nu există o relație
debitor/creditor. Singurul lucru care trebuie determinat în majoritatea situațiilor este -
cine este debitorul și cine este creditorul. Odată ce acest lucru este determinat,
faptele adiționale sunt de obicei irelevante și imateriale. În Statele Unite, fiecare om
este considerat a fi un cetățean U.S., și fiecare cetățean U.S. este considerat (i.e.,
constituit) a fi un debitor. A4V este o modalitate de a stabili că sunteți creditor și nu
debitor. Dacă aveți de gând să utilizați Legea Comerciantului (i.e., Dreptul
Comercial) pentru a soluționa disputele cu Statele Unite, este necesară o înțelegere
fermă a Legii Comerciantului. Dacă aveți drepturi comerciale, trierul de fapte într-un
litigiu comercial va proceda cu prudență pentru a evita de a-ți nega un proces
echitabil1 comercial.

Procesul echitabil comercial este nu mult mai mult decât timpul și oportunitatea
de a completa un remediu administrativ și de a produce o cerere reconvențională
(i.e., contrapretenție). Dacă nu știți care sunt remediile voastre administrative (i.e.,
căi de atac), probabil că nu aveți niciun drept comercial de exercitat. Ca unul care
reprezintă o persoană în Statele Unite, i.e. un cetățean U.S., aveți drepturi de proces
echitabil prin statutele suveranului. Ca om în mai multe state, aveți drepturi de
proces cuvenite prin ordinea naturală a lucrurilor Creatorului vostru. Aplicate corect,
remediile comerciale încorporează ordinea naturală a lucrurilor. Puteți alege să
utilizați statutele unui suveran sau remediile comerciale, dar acestea nu trebuie
utilizate simultan. Ele sunt ca uleiul și apa. Ele nu se amestecă. Dacă aveți de gând să
utilizați remedii (i.e., căi de atac) comerciale, injecția cu drepturi statutare (suverane)
vă va ucide remediile comerciale echitabile. Termenii ofertei și acceptarea fac legea 9
care va fi pusă în aplicare (i.e., impusă).

1
echitabil = cuvenit, datorat sau drept
Chiar dacă ați putea alege să utilizați remedii comerciale, voi trebuie totuși să
utilizați persoana pe care o reprezentați în public pentru a accesa remediile
comerciale. Au fost statutate (i.e., legiferate) în legea (i.e., dreptul) Statului 2. Le
puteți folosi, dar nu puteți cita sursa. Statutele folosesc ordinea naturală a lucrurilor
ca bază pentru secțiunile lor de cod, și apoi încorporează secțiunile de cod de politică
privată în același set de statute publicate.

Dacă utilizați citarea (UCC _ - _ _ _ sau USC § _ _ _ _), ați revenit la statutul de
cetățean U.S. astfel luând un beneficiu din statut. Dacă demonstrați principiul în
secțiunea de cod fără a-l cita, vă mențineți separarea. Persoana pe care o reprezinți
în public dobândește drepturile comerciale, dar tu intervii cu drepturile tale prin
ordinea naturală a lucrurilor, și îți menții drepturile inalienabile. Astfel dobîndești
să folosești persoana, în loc să te folosească ea pe tine.

O persoană poate dobândi drepturi comerciale prin mai multe mijloace. Conform
definiției “valoare ” de mai sus, ea le poate dobândi –
a) în schimbul pentru credit,
b) ca securitate (i.e., garanție),
c) printr-o livrare în temeiul unui contract, sau
d) în schimbul pentru orice considerație (i.e., contraprestație).

Fiecare dintre subsecțiunile (a) până la (d) tratează un scenariu diferit. Ultimul
(d) este un catchall (i.e. prinde-tot) general care acoperă orice ar fi putut să nu fi fost
abordat de primii trei. Această definiție este una dintre cele mai confuze din codul
comercial și este una dintre cele mai importante de înțeles.

Un drept este definit ca un remediu. Remediile debitorilor includ adesea


apărări împotriva executării silite în condițiile exprese sau implicite ale unui acord
expres sau implicit pentru care a fost acordată garanția (i.e., securitatea). Apărările
sunt adesea acordate debitorilor ca considerație de către creditori, iar apărările sunt
adesea acordate creditorilor ca considerație de către debitori.

Banii și lucrurile nu sunt necesare în cadrul acestui sistem comercial unde


interesul în lucruri precum Imobiliare, conturi bancare, și organisme servesc ca
considerație3. Spre exemplu, un creditor poate semna un Acord dînd posesia unui
produs la un debitor înainte ca debitorul să fi plătit pentru produs. În acel caz,
debitorul are apărare dacă creditorul său îl acuză ulterior că a luat produsul fără să
plătească pentru acesta. În aceeași tranzacție, debitorul poate da apărare prin Acord
la creditorul său, dacă debitorul mai tîrziu pretinde că produsul pe care l-a primit nu
a fost ceea ce a comandat.

10
2
“în dreptul Statului” = aparțin Statului ca emitent/ creator de statute. Statutele sunt ca o
haină pentru Persoană, aducîndu-i ‘privilegii și beneficii’ comerciale (i.e. mai multe datorii),
via acord tacit implicit și presupus al “persoanei”, și considerat ca an-gaj-ament la ‘legile’
prevăzute în statut. În acest caz, cel de ‘cetățean U.S.’ unde termenii și condițiile sau ‘legea’
sunt “Datoria Națională”.
3
i.e., contraprestație pentru garanția reală
Acordul scris identifică ceea ce debitorul a ordonat efectiv. Acordul va specifica
termenii acordului și apărările pe care fiecare parte o acordă celeilalte. Acele apărări
sunt drepturi care vor rezulta în remedii (i.e., cale de atac) dacă una dintre părți este
ulterior acuzată în mod greșit de o încălcare.

Oamenii au remedii comerciale dacă sunt acuzați de încălcarea unui contract


necunoscut. Acuzatorul ar putea pretinde o garanție (i.e., interes de securitate) într-o
creanță antecedentă împotriva bunurilor presupus gajate ca garanție (i.e., securitate)
în schimbul pentru valoarea care ar fi fost chipurile dată de acuzator. Acel tip de
pretenție (la revendicare) va trebui să fie emis pentru valoare, deoarece acuzatorul ar
avea niciun acord scris (i.e., contract) ca bază pentru pretenția sa. Cererea lui ar fi o
nouă ofertă. El ar încerca să te facă să te înscrii într-un nou contract, prin a sugera că
există un contract antecedent. Din moment ce nu există, emitentul noii oferte trebuie
să blufeze (i.e., joace la cacealma).

A4V se bazează pe legea contractului4. Dacă voi credeți că există o prezumție


a unui contract preexistent prin care sunteți presupus că sunteți un debitor care
chipurile a gajat proprietatea și libertatea dvs. ca securitate (i.e., garanție) pentru o
anumită presupusă valoare dată de Statele Unite, ar putea fi foarte important pentru
dvs. să negociați niște condiții mai bune într-o contraofertă. Dacă emitentul
instrumentului pentru valoare nu vă contracarează contraoferta, vă aflați într-o
poziție mult mai bună. Dacă aveți o evidență a unui contract valabil care conține
termeni în favoarea dvs. și care poate fi pus în aplicare în comerț, aveți remedii.
Dacă nu, Statele Unite ar putea fi intitulată (i.e., îndreptățită, adică a dobîndi un
drept de titular) să pună în aplicare un acord diferit. Chiar dacă aveți un acord
avantajos pentru dvs., acțiunile dvs. pot implica o renunțare și consimțământul dvs.
de a respecta un acord mai puțin avantajos5.

Creanțele (i.e., pretențiile) preexistente sau antecedente pot fi create prin acord
între părțile reale, dar atunci când Statele Unite este o Parte, toate acordurile
încorporează un atașament la datoria națională – o creanță antecedentă pe care alți
creditori (i.e., bancherii privați) o au împotriva Statelor Unite. Este ca un program
care rulează în fundal pe computer. Prezumția că toți cetățenii U.S. au promis
loialitate față de Statele Unite și statutele sale este suficientă pentru a stabili o cerere
antecedentă în favoarea Statelor Unite. Cetățenii U.S. nu pot pune la îndoială datoria
națională. Ei sunt chemați să fie surități (i.e., garanții; cauțiuni; “securități
naționale”) pentru acea datorie și, de obicei, pierd atunci când este inițiată o
procedură judiciară împotriva lor, pentru încălcarea statutelor. Acest lucru se face pe
principiul că Statele Unite este mai susceptibilă de a plăti datoria dacă poate colecta
de la debitorii săi.

4
Contractul suprascrie legea – Maximă de lege.
11
5
Acțiunile dvs. de “îmbinare” cu Persoana debitor implică prin presupunere convenabilă
renunțare la drepturi și consimțămînt tacit. Rezervați-vă drepturile de la început cînd
compuneți contraoferta.
Instanțele Statele Unite își asumă jurisdicția (i.e., competența) cazurilor în care
un debitor către Statele Unite este încărcat (i.e., acuzat) de încălcarea statutelor
Statele Unite. Chiar dacă un cetățean U.S. nu are o obligație directă față de
creditorii Statele Unite, prin principiul novației 6, cetățeanul U.S. este, în
general, de acord să fie răspunzător fără să știe că a făcut acest lucru. O
persoană își poate transfera drepturile și obligațiile către o altă parte prin acord. A
datorează lui B. A sau B poate cere lui C să-și asume obligația lui A. Dacă C este de
acord, iar A și B primesc o notificare că C a fost de acord să datoreze lui B ceea ce A
datorează lui B, novația este completă, iar A este scutit de obligația de a plăti lui B.
Cetățeanul U.S. este C în acest exemplu. A este Statele Unite, iar B este creditorii
Statelor Unite. (i.e., bancherii internaționali).

Codul comercial este în primul rând și înainte de toate preocupat de rambursarea


datoriei naționale ca un contract preexistent cu o creanță antecedentă. Funcția
secundară a Codului Comercial este de a oferi o metodă ordonată de relații între alți
debitori și creditori. Încălcările Codului Statelor Unite (statutele) sunt creanțe (i.e.,
pretenții de revendicare) utilizate de creditorii Statelor Unite pentru a colecta venituri
interne de la cetățenii U.S. pentru a plăti datoria națională. Pot exista revendicări
stivuite pe revendicări. Nu este neobișnuit ca o datorie complet descărcată să fie
reînnoită de un creditor fără cunoștința debitorului.

Statutele Statele Unite sunt concepute pentru a transfera drepturi private de la


privat la public pentru uz public – pentru a plăti datoria națională. Fiecare evidență a
datoriei în Statele Unite are valoare. Persoanele din Statele Unite duc mai departe
tranzacții comerciale dând și primind valoare. Valoarea are nimic de-a face cu
lucrurile, până când nu există o încălcare a unui acord, atunci când un interes pentru
un lucru este transferat de la debitor la creditor. Pe partea privată, un lucru este un
obiect care aruncă o umbră. Pe partea publică, numai umbra poate fi văzută. Pe
partea publică, umbrei i se dă valoare. Interesul pentru lucru este valoarea. Nu este
lucrul.

12
6
Dex. 1. Act juridic prin care o obligaţie nouă şi cu alt conţinut se substituie unei obligaţii
vechi (ce se stinge). 2. (Rar) Inovaţie. – Din fr. novation, lat. novatio.
Valoare – CCU 1-201

CCU 1-201. Definiții Generale


44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește
instrumentele negociabile și colecțiunile [i.e. încasări] bancare (secțiunile 3-303,
4-210 și 4-211) o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le obține:
(a) În schimbul unui obligatoriu angajament de a extinde (i.e. acorda) un credit
sau de extindere a unui credit imediat disponibil, indiferent dacă este sau nu
utilizat și dacă este prevăzută sau nu o rambursare în caz de dificultăți de
colectare; sau
(b) Ca securitate [i.e., garanție] pentru sau în satisfacția totală sau parțială a
unei creanțe preexistente; sau
(c) Prin acceptarea livrării în temeiul unui contract preexistent pentru
cumpărare; sau
(d) În general, în schimbul oricărei considerații [i.e., contraprestații]
suficiente pentru a susține un contract simplu.
Subsecțiunea (a) din 1-201 (44) poate fi citită din perspectiva unui împrumutător
(i.e. dă cu) sau a unui împrumutat (i.e. ia cu) ca fiind unul care extinde creditul.
Ambele părți primesc drepturi din acord. Doar oamenii au energia necesară pentru a
crea bani în Statele Unite, iar în sistemul actual, creditul și interesele de securitate
circulă ca bani. Crearea de bani rămâne în același loc în care a fost întotdeauna – cu
oamenii. Înainte de 1933, oamenii au săpat aurul și argintul din pământ, l-au dus la
un testator7 (i.e. prospector) pentru a-l fi inventat 8 (i.e. monedat) de agenții autorizați
ai Statele Unite, și și-au cheltuit sau împrumutat monedele în circulație. Din 1933,
oamenii semnează note pe propriul credit, au acel credit convertit în valută de către
agenții autorizați ai Statelor Unite, și îl cheltuiesc în circulație. După semnarea notei
pe [cont] propriu [de] credit, oamenii intră de obicei într-un alt contract
neintenționat și ei sunt de acord să dea un interes de securitate (i.e. garanție reală) în
ceva (i.e. ceva tangibil sau intangibil) ca valoare pe un contract de care nu au
nevoie și nici măcar nu doresc să intre. Articolul 1 Secțiunea 8 Clauza 2 autorizează
Congresul să împrumute (i.e. ia cu) bani pe creditul Statele Unite. “Statele Unite” în
această clauză trebuie necesar să facă referință (i.e. trimitere (✉)) la multele state,
deoarece guvernul nu are mijloace de a-și asigura creditul singur. Oamenii compun
acele state. Această clauză autorizează Congresul să împrumute bani pe creditul
poporului.

Ambele părți primesc valoare într-o tranzacție și ambele părți primesc drepturi.
Ambele părți dau valoare și ambele părți dau drepturi. Valoarea înseamnă de obicei
un fel de considerație (i.e., contraprestație).

Articolul 3 din codul comercial clarifică mai departe "valoarea" atunci când sunt
implicate instrumente negociabile, dar definiția mai generală este în Articolul 1-201.

7
(a)

Adică “evaluator”, “verificator”, “lucrător”, “analist”, “geolog” etc. cu strînsă legătură


13
d.p.d.v. istoric cu termenul de “Paharnic”, “Cărturar” sau “Taxator”.
8
i.e. făcut monedă.., care înseamnă ‘a crea’; cel care creează controlează, și o face prin nume
sau denumirea pe care i-o dă noului ban monedat de aur/argint botezat.
(a)
CCU 1-201. Definiții generale
44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește
instrumentele negociabile și colecțiunile [i.e. încasări] bancare (secțiunile 3-303,
4-210 și 4-211) o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le obține:
(a) În schimbul unui obligatoriu angajament de a extinde (i.e. acorda) un
credit sau de extindere a unui credit imediat disponibil, indiferent dacă este
sau nu utilizat și dacă este prevăzută sau nu o rambursare în caz de dificultăți
de colectare;
Următoarea secțiune conține multe exemple de schimburi de valoare pentru
drepturi; și invers schimburi de drepturi pentru valoare. "Valoarea" este un concept
complicat, deci sunt date mai multe exemple pentru a ajuta la clarificare. "Valoarea"
este subtilă, așa că observați subtilitățile exemplelor. Valoarea specifică pentru
fiecare exemplu este îngroșată. Următoarele interpretări pentru subsecțiunile (a) prin
(d) se ocupă de persoane și de credit în cadrul politicii publice prin intermediul Legii
Comerciantului (i.e. Dreptul Comercial).

O persoană dă valoare unei alte părți în schimbul interesului pentru proprietatea


celeilalte părți. El dobândește drepturi (dobândă) în schimbul acordării unui
angajament obligatoriu de prelungire/extindere a creditului, sau acordării unui
angajament obligatoriu pentru disponibilitatea/accesibilitatea creditului la partea care
acordă persoanei drepturile. Acele drepturi ar putea fi în titlul de proprietate reală
(i.e., imobiliară), sau pentru capacitatea de a da 9 în judecată pentru a obține titlul de
proprietate imobiliară prin ordin judecătoresc. Acele drepturi ar putea fi în beneficii 10
(i.e., prestații) oferite de Statele Unite. Ar putea fi într-o distribuție din Încrederea
(i.e. Trust-ul) creată de Constituție. Nu contează dacă partea care acordă drepturile se
bazează pe acest angajament de a extinde creditul. Nu contează dacă se furnizează o
rambursare dacă partea care primește creditul și acordă drepturile are dificultăți în
colectarea creditului.

Întregul sistem de bani al Statele Unite se bazează pe extinderi de credit.


Aproape fiecare lucru de tranzacție (i.e. de soluționare a problemelor) în public se
bazează pe credit. Există în mod constant un schimb de valoare pentru drepturi, și
drepturi pentru valoare care se întâmplă în Statele Unite. Acest lucru duce la
transferuri de cifre de la un cont la altul.

9
a “îmbrăca” pe cineva în judecată via “haina statutară”, i.e. cetățean U.S.. Toți oamenii se
nasc egali în ochii legi și egali în drepturi, dar statutele au “privilegii și beneficii” sub formă de
14
drepturi de a performa, ca o “datorie de performanță”, și sunt reprezentate prin haină.
10
prestații, rezultate din “privilegii și beneficii” statutare performate, via contra-actul de an-gaj-
are, dar este o altă “datorie” care vine ca o “plată”.
Din public la public
(a) O persoană (“împrumutat”) dă valoare (dreptul de sechestru) (activ în
registrele băncii) pentru drepturi (de la creditor) (uz al creditului public) dacă el
(împrumutatul) primește acele drepturi (uz al creditului public) în schimbul
angajamentului său (de împrumutat) pentru a extinde credit (bilet la ordin
(cambie)).
(a) O persoană (“împrumutător” = creditor) dă valoare (uz al creditului public) (la
debitor) pentru drepturi (de la debitor) (de sechestru) dacă el (împrumutătorul =
creditorul) primește acele drepturi (de sechestru) în schimbul angajamentului său
(de împrumutător) pentru a extinde creditul (public) (către un împrumutat = debitor).
Din public la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi la Schimb pentru
Împrumutat drept de sechestru uz al creditului public bilet la ordin (cambie)
Împrumutător uz al creditului public drept de sechestru extindere credit public

Din privat la public


(a) O persoană ("împrumutat") dă valoare (creditul omului privat via semnătură
pe o notă) pentru drepturi (de la creditor) (de uz al valutei) dacă el (împrumutatul)
primește acele drepturi (de utilizare a valutei) în schimbul angajamentului său (de a
împrumuta) pentru a extinde creditul (privat) (către împrumutător de la omul care îl
reprezintă pe împrumutat).
(a) O persoană ("împrumutător" = debitor) dă valoare (răspundere pe registrele
sale) pentru drepturi (utilizare a creditului privat) dacă el (împrumutătorul)
primește acele drepturi (utilizarea creditului privat) în schimbul angajamentului
său (de împrumutător) de a extinde (public) credit (către debitor).
Din privat la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi la Schimb pentru
Împrumutat semnătura omului utilizare a valutei extindere credit privat
Împrumutător răspundere pe cărțile sale utilizare credit privat extindere credit public

Există două acțiuni diferite care se întâmplă în aceste scenarii. Unul este public la
public, iar celălalt este privat la public. Nimic se întâmplă pe partea publică până
când cineva din partea privată semnează ceva. Semnătura poate fi avantajoasă pentru
om sau nu. Depinde de el. Omul este un partid acomodator care primește nimic
pentru că și-a împrumuta numele sau creditul la evenimentul public, decât dacă
negociază condiții favorabile pentru el. Dacă Statele Unite prezintă termenii și aceștia
sunt acceptați fără renegociere, omul este doar o parte acomodantă 11 și poate aștepta
să nu primească drepturi în schimbul valorii pe care o acordă împrumutându-și
numele și creditul la Statele Unite.

11
15
i.e. parte de acomodare. Termenul prezintă starea pe care o lasă omul să se înțeleagă despre
sine, inclusiv de acord tacit. Cînd unul nu negociază ci doar acceptă tacit oferte, este la fel cu
unul mort. Comerțul nu este același cu Negoțul. Comerțul este pentru entități moarte - cu acord
tacit implicit.
O bancă nu își poate împrumuta propriul credit. Atunci când o bancă "extinde"
credit, trebuie să utilizeze creditul altcuiva și să-l "extindă" la o terță parte. Nu este
un împrumut (de la B la C); este o prelungire a procesului (de la A la B la C).
Creditul provine de la A (un om – împrumutător/creditor) în privat, prin C
(cetățeanul U.S. - agent pentru A), la B (bancă - împrumutător) în public, la C
(cetățean U.S.-împrumutat) în public. Împrumutatul este atât debitor cât și creditor
pe aceeași tranzacție. Omul nu poate intra în public, așa că cetățeanul U.S. trebuie
să-l reprezinte în public. Cetățeanul U.S. are nevoie de mâini pentru a semna
instrumente, așa că omul trebuie să reprezinte cetățeanul U.S. și să furnizeze
energie12. Omul va fi presupus a fi o parte acomodatoare, cu excepția cazului în care
negociază un contract care are condiții mai favorabile pentru el. Dacă omul permite
ca semnătura sa să fie folosită fără condiții de plată la el, el renunță doar la drepturile
sale. Cetățeanul U.S. este atât cedentul cât și cesionarul instrumentelor în public.
Instrumentele care sunt emise și transferate pentru valoare sunt cereri de credit privat
al unui om. Sunt aplicațiuni de credit. El le poate andosa (i.e. aproba) corespunzător
și poate fi creditor, sau poate să stea tăcut și să fie un debitor. Depinde de el.

Valoarea public la public a interpretărilor anterioare este dreptul de a executa


silit (un activ din registrele băncii) și utilizarea creditului public, în schimbul unui
bilet la ordin (i.e. cambie; notă la ordin) și extinderea creditului public. Valoarea
privat spre public a interpretărilor anterioare este semnătura omului pe notă și
răspunderea pe registrele băncii, în schimbul unei extinderi a creditului privat pentru
a facilita extinderea creditului public. Nu poate exista credit public fără a obține mai
întâi credit din partea privată. Oamenii din diversele state sunt singurii care au credit,
pentru că sunt singurii cu energie care nu aparține altcuiva. Ficțiunile au nicio
energie proprie. Deoarece banii de schimb nu sunt folosiți în sistemul comercial
modern, creditul este mijlocul de schimb prin bani de cont. Banii de cont sunt cifre
pe registrele contabile. Toate împrumuturile în public în mod necesar trebuie să se
facă pe creditul privat al oamenilor. Oamenii trebuie să furnizeze credit privat pe
care împrumutătorii publici îl extind la împrumutații în public. Nu e de mirare că
împrumutătorii spun întotdeauna că ei folosesc "extinderea" de credit. Ei extind
creditul oamenilor din partea privată întru public și îl întorc la o ficțiune reprezentată
de unul dintre oameni. Valoarea este dată pe ambele părți. Valoarea este acceptată de
ambele părți. Această definiție 1-201 se află la Articolul 1 din Codul comercial, deci
nu se aplică instrumentelor negociabile ale Articolului 3, dar este necesar să
înțelegem duplicitatea valorii pentru a înțelege A4V.

12
acesta are doar “CAP”. Drepturile sunt atașate "viului", adică sufletului, adică tu. Corpurile
moarte au niciun drept, deoarece au niciun suflet. Notă: O agenție este un birou/ oficiu stabilit
de o autoritate guvernamentală. Poporul este sursa la “autoritatea guvernamentală”. Orice om
din popor poate fi o agenție pentru "persoana" sa legală, deoarece “suveranitatea nu este subiect
al legi ci este sursa și puterea legii”. Orice om din popor are stabilit - înființat, deoarece este "în
ființă" - o putere de "vocat-în-fapt" guvernamentală care, sau prin intermediul căreia, poate
așeza un birou de agenție pentru persoana sa legală. Orice Agenție este o extensie a unei puteri
guvernamentale, așezată 'lîngă' spre exemplu A.N.A.F. este o agenție a Ministerului Finanțelor 16
- care trebuie să fie stabilit / înființat în lege, pentru "a exista", în respect pentru a mandata sau
exercita mai departe o agenție folosind drepturile primite de la suveran. Existența înseamnă o
stare de Onoare în lege, și imunitate, și prezența drepturilor. Așadar, pentru a rămîne în
onoare este imperativ să ne rezervăm drepturile – pentru a rămîne “în Privat”.
Următoarele interpretări ale 1-201(a) se referă la o persoană publică creată de
Statele Unite ca debitor și Statele Unite ca creditor, precum și Statele Unite ca
debitor și un om privat ca creditor ultimativ prin persoana publică pe care o
reprezintă. Acestea încă se ocupă cu persoane și credit în cadrul politicii publice.

Din public la public

(a) O persoană (Statele Unite) dă valoare (securitate certificată = certificat de


naștere = cetățenie U.S.) pentru drepturi (de a folosi cetățeanul U.S. ca
suritate/garanție) dacă el (Statele Unite) primește acele drepturi (de a folosi
cetățeanul U.S. ca suritate/garanție) în schimbul angajamentului său (Statele
Unite) de a extinde (public) creditul (și beneficii) (la cetățeanului U.S.).
(a) O persoană (cetățeanul U.S.) dă valoare (gajează către Statele Unite) pentru
drepturi (de a opera în comerț în Statele Unite) dacă el (cetățeanul U.S..) obține
acele drepturi (de a opera în comerț în Statele Unite) în schimbul angajamentului
său (de a fi cetățean U.S.) de a extinde (public) creditul (de a fi o suritate/garanție)
(către Statele Unite).
Din public la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi la Schimb pentru
Statele Unite certificat de naștere uz al creditului privat creditul public și beneficii
Cetățean U.S. gajează la Statele Unite forma comerț în U.S. a fi suritate/gaj pentru U.S.

Din privat la public


(a) O persoană (Statele Unite) dă valoare (securitate certificată = certificat de
naștere = cetățenie U.S.) pentru drepturi (de a obține credit privat) dacă el (Statele
Unite) primește acele drepturi (de a utiliza credit privat) în schimbul
angajamentului său (Statele Unite) de a extinde (public) credit (distribuție din
Încredere la om prin cetățeanul U.S.).
(a) O persoană (cetățean U.S.) dă valoare (creditul privat al omului) (către Statele
Unite) pentru drepturi (de a opera în comerț în Statele Unite) dacă el (cetățeanul
U.S.) obține acele drepturi (de a opera în comerț în Statele Unite) în schimbul
angajamentului său (de cetățean U.S.) de a extinde creditul (privat) (al omului care
reprezintă cetățeanul U.S.) (către Statele Unite).
Din privat la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi la Schimb pentru
Statele Unite certificat de naștere primește credit privat extinderea creditului public
Cetățean U.S. creditul privat al omului forma comerț în U.S. extinderea creditului privat

Pe partea publică, certificatul de naștere reprezintă valoare ca securitate 13 (i.e.

17
garanție) pentru o pretenție preexistentă pe care Statele Unite o au împotriva unui
cetățean U.S.. Pe partea privată este securitate pentru o pretenție preexistentă pe care
omul o are împotriva Statului politic pentru că și-a folosit descrierea fără să plătească
pentru ea.
13
‘asigurare’ sau ‘certitudine’ pentru o plată, de aici ‘garanție’.
Este o cerere antecedentă pe care omul o poate prezenta ca o cerere reconvențională
(i.e. contrapretenție) atunci când Statele Unite aduce o pretenție împotriva persoanei
pe care omul o reprezintă. Certificatul de naștere asigură obligația pe care Statul, ca
agent pentru Statele Unite, o are față de om, deoarece nu i s-a făcut niciodată nicio
plată omului și, din punct de vedere tehnic, nu poate fi făcută. Descrierea în
centimetri și kilograme a bebelușului din Aplicația pentru certificatul de naștere a
constituit o livrare simbolică a bebelui întru Statele Unite. Ce se întâmplă în Statele
Unite ... rămâne în Statele Unite. Bebelușul și omul nu pot intra în Statele Unite, dar
persoana numită pe certificatul de naștere poate. Statele Unite nu pot intra în Statele
private (i.e. Județele statului), dar omul care reprezintă persoana numită pe
Certificatul de naștere poate. Bebelul a crescut devenit om, iar drepturile pe care
bebelul le-a avut la plată pentru utilizarea descrierii sale sunt transportate mai
departe omului. Dacă omul nu face ceva cu acea securitate certificată (certificat de
naștere), este considerat abandonat. Abandonul este deșeu (i.e. risipă), așa că Statele
Unite vor folosi certificatul de naștere pentru a preveni risipa, până când omul decide
să-l folosească.

18
(b)

Subsecțiunea (b) poate de asemenea fi citită din câteva perspective diferite.


Ambele părți din fiecare scenariu dau valoare și drepturi, și primesc valoare și
drepturi prin acord. Următoarele interpretări se referă la indivizi (i.e., persoane fizice)
și corporații.
CCU 1-201. Definiții generale
44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește
instrumentele negociabile și colecțiunile [i.e. încasări] bancare (secțiunile 3-
303, 4-210 și 4-211) o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le
obține:
(b) Ca securitate [i.e. garanție] pentru sau în totală sau parțială satisfacție a
unei creanțe preexistente;
De obicei, o persoană dă valoare atunci când le schimbă cu drepturi pe care le
dobândește ca securitate (i.e. garanție) pentru acea tranzacție. Acele drepturi ar putea
fi în titlul de proprietate reală (i.e., imobiliară), sau capacitatea de a da în judecată,
sau pentru performanță. Conform subsecțiunii (b), o persoană (Statele Unite) poate
da valoare (beneficii) pentru drepturi (gaj) pe care el (Statele Unite) le dobândește de
la un cetățean U.S., ca securitate (i.e. garanție) pentru satisfacția unei creanțe care
există deja (datoria națională). Drepturile pe care Statele Unite le primesc de la
cetățeanul U.S. securizează (i.e. asigură) plata sau performanța pe acea pretenție
preexistentă pe care bancherii internaționali o au împotriva Statele Unite și a
suritățiilor/garanțiilor sale. Persoana care dă valoarea (Statele Unite) se presupune că
a primit deja o promisiune de un fel de la cetățeanul U.S.. Acum, persoana (Statele
Unite) dă valoare din nou pentru a obține mai multe drepturi pe care le va obține ca
mai multă securitate (i.e. garanție) pentru satisfacția 14 totală sau parțială a acelei
creanțe preexistente (datoria națională). O factură fiscală este considerată valoare, la
fel ca o calomnie15 (i.e. defăimare) de informații pentru un caz cvasi-criminal
împotriva unui cetățean U.S. pentru încălcarea statutelor Statele Unite. Statele Unite
dau valoare prin emiterea unui instrument pentru valoare. Acest instrument poartă un
interes de securitate (i.e. garanție reală) în instrumentul care este emis. Care poate fi
considerat a fi valoare. În schimbul acordării cetățeanului U.S. un interes de
securitate (i.e. garanție reală) în instrument, Statele Unite caută drepturi în
proprietății deținute de cetățeanul U.S.. Caută de asemenea un drept de a confisca
(i.e., profita de) trupul16. Toate acestea se face pentru a colecta venituri de la cetățean
U.S. ca o suritate/garanție. Dacă omul care reprezintă cetățeanul U.S. nu recunoaște
valoarea care este dată, această renunțare nu neagă drepturile pe care Statele Unite le
dobândesc în tranzacție.

14
Observați că se folosește termenul "satisfacție" și nu "plată" sau "achitare" deoarece nu există
bani decît hîrti sub formă de bani-datorie. Banii-datorie sunt precum cărămizile fictive pentru
un construct fictiv care este datoria-națională, încă în construcție, iar acele cărămizi "satisfac"
constructul fictiv consolidînd "plata". Cu alte cuvinte se face o decontare din garanții pentru
satisfacția constructului.
15
(a numelui), i.e. descalificare; deconstruire; tentativă de a distruge, strica … o “construcție
19
legală”.
16
Ne amintim că cetățeanul U.S. are doar CAP, care este nefolositor fără o proprietate de
‘gestionat’.
Într-o situație normală, partea care acordă drepturile primește valoare prin
tranzacție. Un drept este un remediu. Dacă partea care a dat drepturile este ulterior
acuzată că nu a performat (i.e. îndeplinit), dreptul pe care l-a dat ca securitate (i.e.
garanție) atunci când a primit valoarea poate fi folosit pentru confiscarea proprietății
pentru a satisface condițiile acordului. În subsecțiunea (b) o “revendicare
preexistentă” face o apariție. Statele Unite a promis deja să ramburseze
împrumutătorii internaționali, dar dacă nu plătește, împrumutătorii internaționali pot
utiliza statutele Statelor Unite pentru a colecta de la cetățenii U.S.. Ambele părți dau
valoare și ambele primesc drepturi în fiecare tranzacție. Valoarea dată poate fi
absolut orice este suficient pentru a susține un contract simplu în jurisdicția în care
se încheie acordul. Drepturile date pot fi orice pentru a securiza (i.e. asigura)
obligația încorporată în acord, inclusiv apărari împotriva cererilor făcute de părți
unul împotriva celuilalt.

public la public

(b) O persoană (creditor = corporația) dă valoare (utilizare a creditului "ipotecii")


pentru drepturi (de executare silită și apărare) dacă el (creditorul) dobândește
drepturile (de executare silită și apărare) ca securitate (i.e. garanție) pentru
satisfacerea (plata) unei creanțe preexistente (datoria națională). Promisiunea
debitorului de a returna creditul este o a doua promisiune. Prima promisiune este un
angajament (i.e. an-gajare) de a nu pune la îndoială datoria națională.

(b) O persoană (debitor = cetățean U.S.) dă valoare (promisiune) pentru drepturi


(utilizarea creditului și apărare) dacă el (cetățean U.S.) dobândește drepturile
(utilizarea creditului și apărare) ca securitate (i.e. garanție) pentru satisfacția
(extindere a creditului) a unei creanțe preexistente (interes benefic în încrederea (i.e.
trust-ul) creată de Constituție). Aprobarea aplicației de credit este o a doua
promisiune. Prima promisiune este jurământul constituțional pe care l-a depus
Președintele.

public la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
corporație folosire a creditului de confiscare și datoria națională
apărare
cetățean U.S. promisiune folosire credit și interes benefic17
apărare

privat la public 20
17
‘Interes benefic’ poate fi și “datoria națională”, dar poate fi benefică pentru om dacă
acționează în mod corespunzător, ca parte securizată creditor, cerînd prin ordin plata echitabilă
la serviciul oferit.
(b) O persoană (creditor = cetățean U.S.) dă valoare (semnătura omului pe o
cerere) pentru drepturi (de a utiliza creditul public) dacă el (cetățean U.S.)
dobândește drepturile (de a utiliza creditul public) ca securitate (i.e. garanție)
pentru satisfacția (distribuție din trust) a unei creanțe preexistente (interesul benefic
al omului în trust).

(b) O persoană (debitor = corporație) dă valoare (utilizarea creditului public)


pentru drepturi (apărări) dacă el (corporația) dobândește drepturile (apărări) ca
securitate (i.e. garanție) pentru satisfacția (distribuirea încrederii) unei creanțe
preexistente (interesul benefic al omului în încredere).
privat la public
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
cetățean U.S. semnătura omului uz al creditului public distribuție din încredere
(trust)
corporație uz al creditului apărări interes benefic în trust
public

Următoarele interpretări se referă la creditorii Statele Unite și Statele Unite


(susținut de cetățeni U.S. ca surități (i.e. garanții) pentru Statele Unite pentru datoria
națională).
(b) O persoană (debitor = corporativa Statele Unite) dă valoare (nou plan de
reorganizare să plătească) pentru drepturile (apărări împotriva sechestrului18) ca
securitate (i.e. garanție) (promisiunea de a nu exclude acum) pentru satisfacerea
(performanța parțială) a unei creanțe preexistente (dreptul bancherilor
internaționali de sechestru pe Statele Unite).

(b) O persoană (creditor = bancheri internaționali) dă valoare (aprobare a unui nou


plan de reorganizare pentru extinderea timpului de plată) pentru drepturi (la
executarea silită tîrzie) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea de a nu exclude
acum) pentru satisfacția (noul plan de plată) a unei creanțe preexistente (condiții de
contract de împrumut = datorie națională).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
Statele Unite plan reaorganizare apărări performanță parțială
Creditori ai U.S. aprobare a planului sechestrare mai promisiunea de a nu
tîrzie sechestra

18
“Satisfacția” din această subsecțiune se poate referi la statutele pe care Statele
21
blocare a pieței, i.e. sechestru; confiscare; excludere; împiedicare; chiar ‘excomunicare’ -
încetarea activității comerciale. Nu ar fi un lucru rău din moment ce nu este Negoț, ne dorim
aceasta. Remediul este folosit în Comerț, dar încă este necunoscut în lumea Negoțului – adică
acolo unde există oameni.
Unite le-au creat pentru ca creditorii săi să le folosească pentru a colecta mai
expeditiv (i.e. cu diligență; rapid) prin acțiuni de confiscare. Se poate referi, de
asemenea, la instanțele din Statele Unite create pentru creditorii săi să le folosească
la a condamna sumar (i.e. executați fără judecată) proprietatea pentru confiscare
pentru a satisface condițiile planului de reorganizare pe care Statele Unite l-a dat
creditorilor săi promitînd performanțe cu privire la o creanță preexistentă (datoria
națională).

Următoarele interpretări tratează cu Statele Unite ca agent și oamenii ca


principali (i.e. directori); și cu Statele Unite ca mandatar (i.e. trustier; administrator)
și oamenii ca beneficiari.
(b) O persoană (corporativa Statele Unite) dă valoare (certificat de securitate =
certificat de naștere) pentru drepturi (pentru a crea bani pe semnătura omului =
împrumuta de la oameni) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea de a nu nega sau
discredita (i.e. denigra) drepturile oamenilor) pentru satisfacție (recunoașterea
obligației față de oameni) a unei cereri preexistente (interes benefic în încrederea
creată de Constituție).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
Statele Unite certificat de naștere împrumută de la oameni Art. 9 Declarația Drepturilor

(b) O persoană (ofițer din guvernul federal 19) dă valoare (jurământul articolului
VI) pentru drepturi (de a deține un oficiu20) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea
de a susține “această” constituție) pentru satisfacția (performanța (i.e., îndeplinirea))
a unei cereri preexistente (interesul benefic al oamenilor în încrederea (i.e. trustul)
creată de Constituție).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
ofițer jurămîntul Art. IV de a deține un oficiu interesul benefic

(b) O persoană (Președinte) dă valoare (jurământul Articolului II) pentru drepturi


(de a fi Comandant Șef) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea de a prezerva,
proteja și apăra Constituția) pentru satisfacția (performanța (i.e., îndeplinirea) unei
cereri preexistente (interesul benefic al oamenilor în încrederea (i.e. trustul) creată de
Constituție).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru

22
19
federal = contract; comerțul se bazează pe contract.
20
un birou; o funcție - de aici funcționar; în Comerț birourile sunt de “organizare și
funcționare” dar fără “înființare” – omul este cel care le însuflețește de fapt.
Președinte jurămîntul Art. II de a deține un oficiu interesul benefic
(b) O persoană (un stat (i.e. principat), adică. Ohio, etc.) dă valoare (oficiu (i.e.
funcție) în guvernul federal) pentru drepturi (de a fi parte21 din uniunea statelor
Americane = Statele Unite federale) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea de a
respecta termenii Constituției) pentru satisfacția (performanța în condițiile
Constituției) a unei creanțe preexistente (promisiunea de a plăti creditorii
Confederației).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
Un stat oficiu federal de a fi parte din uniune plata datoriei naționale
(principat)

(b) O persoană (un stat, adică. Ohio, etc.) dă valoare (Constituție) pentru drepturi
(să fie recunoscute la nivel internațional) ca securitate (i.e. garanție) (promisiunea
de a plăti creditorii Confederației) pentru satisfacția (recunoașterea dreptului
internațional) a unei creanțe preexistente (nevoia de un plan pentru a plati creditorii
internaționali).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
Un stat Constituție recunoaștere ca stat plata datoriilor
(principat)

(b) O persoană (cetățean de stat22 [de către Mama]) dă valoare (semnătura pe


aplicația pentru certificat de naștere) pentru drepturile (de a fi beneficiar pe
trust) ca securitate (i.e. garanție) (promisiune) pentru satisfacția (distribuția din
trust) a unei creanțe preexistente (interes benefic în trustul creat de Constituție).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi ca Securitate/Garanție
pentru
cetățean de stat semnătură interes benefic distribuție din trust

21
Statele unite Americane este Statul de jure, iar Statele Unite federale este “Statul” de facto
adică un guvern federal este o corporație. Statul este Bărbatul, Administrația de jure (adică în
ființă, iar ceea ce este înființat are imunitate) este Femeia Bărbatului, corporația “Statul” de
facto este ajutorul Femeii la fel ca un ajutor ‘gospodăresc’ al Femeii și delegată de Ea sau de
23
El, i.e. Sovhoz de Stat.
22
cetățean de stat = cetățean de jure; nu cetățeanul U.S. – dator. Cetățenia este creată de către
Mama.
(c)
Subsecțiunea (c) se ocupă de cumpărători și vânzători.

Observați că ambele subsecțiuni (b) și (c) se referă la un aranjament preexistent. (b)


aduce o pretenție preexistentă care rezultă în mod necesar dintr-un contract
preexistent. (c) se adresează la livrarea pe baza unui contract preexistent. Pe partea
publică, creditorii datoriei naționale au o poziție aparent prioritară în codul
comercial. Singurul drept mai mare decât cel al creditorilor internaționali este cel de
care se bucură oamenii din multele state (i.e. principatele uniunii). Oamenii au prima
și cea mai importantă poziție în echitate în Statele Unite. În calitate de beneficiari ai
trustului creat de Constituție, și ca beneficiari ai trustului creat de președintele
Roosevelt în 193323, oamenii (prin intermediul persoanelor pe care le reprezintă în
Statele Unite), au stock de acțiuni prioritare în Statele Unite corporative.

CCU 1-201. Definiții generale


44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește instrumentele
negociabile și colecțiunile [i.e. încasări] bancare (secțiunile 3-303, 4-210 și 4-211)
o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le obține:
(c) Prin acceptarea livrării în temeiul unui contract preexistent pentru
cumpărare;
xxxxxxxxxxx
(c) Un cumpărător (debitor) dă valoare (promisiune sau plată actuală) pentru
drepturi (recipisă = apărare) dacă el (debitorul) dobândește drepturile (recipisa =
apărare) prin acceptarea livrarii (a produsului) pe un contract preexistent pentru
cumpărare.
(c) Un vânzător (creditor) dă valoare (promisiune sau livrare actuală) pentru
drepturi (recipisă = apărare) dacă el (creditor) obține drepturile (recipisa =
apărare) acceptând livrarea (promisiune sau livrare actuală) pe un contract
preexistent pentru cumpărare.
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi prin Acceptarea Livrării
cumpărător livrarea promisiunii sau plății recipisă (cf. a livrării) a produsului
vînzător livrarea produsului recipisă (cf. a livrării) a promisiunii de plată

24
23
unde beneficiul este "datoria națională" corporativă – care merge în ambele sensuri, ca
remediu.
Termenii “cumpărător” și “vânzător” au un domeniu larg de aplicare în codul
comercial.
(c) Un cumpărător (cetățean U.S) dă valoare (gaj) pentru drepturi( cetățenia) dacă el
(cetățean U.S.) dobândește drepturile (cetățenia) prin acceptarea livrării (a
beneficiilor) pe un contract preexistent de cumpărare (aplicația pentru certificatul de
naștere).
(c) Un vânzător (Statele Unite) dă valoare (cetățenia) pentru drepturi (de a folosi
cetățeanul U.S. ca suritate / garanție) dacă el (Statele Unite) dobândește drepturile
(de a folosi cetățeanul U.S. ca suritate / garanție) prin acceptarea livrării (a
gajului) pe un contract preexistent de cumpărare (aplicația pentru certificatul de
naștere).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi prin Acceptarea Livrării
cetățean U.S. gajează cetățenia a beneficiilor
Statele Unite cetățenia 24
cetățeanul să fie suritate a gajului

Într-un caz de confiscare (i.e. sechestru, etc.), inculpatul25 (i.e. pîritul) poate fi
considerat a fi cumpărător, iar procurorul poate fi considerat a fi vânzător.
(c) Un cumpărător (inculpat) dă valoare (pledoarie și semnătură) pentru drepturi
(libertate civilă) dacă el (inculpatul) dobândește drepturile (libertate civilă) prin
acceptarea livrării (a încărcărilor pe “rechizitoriu” (i.e. “incriminare”)) pe un contract
preexistent de cumpărare (aplicația pentru cetățenie și rezidenție).
(c) Un vânzător (Statele Unite) dă valoare (libertate civilă) pentru drepturi (de a
condamna proprietatea inculpatului) dacă acesta (Statele Unite) dobândește
drepturile (de a condamna proprietatea inculpatului) prin acceptarea livrării
(pledoaria și semnătura) pe un contract preexistent de cumpărare (aplicația pentru
cetățenie și rezidenție).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi prin Acceptarea Livrării
inculpat pledoarie și semnătură libertate civilă a “rechizitoriului”
Statele Unite libertate civilă de a condamna a pledoariei și semnăturii
proprietatea
24
în America sunt folosiți 2 termeni de cetățenie: 1) “citizenship” care este cetățenia
comercială adică ‘navă’ unde cetățeanul U.S. performează comerț pe Mare, i.e. ‘Marea
comerțului’; și este “citizenry” a cetățeanului de stat de jure național, care face negoț pe
Pămîntul națiunii respective.
În limba romînă avem doar “cetățenie” de aceea ambiguitatea cetățeniei este incertă – necesită
un cuvînt nou pentru a distinge comerțul de negoț, respectiv persoanele de oameni. Aici este
folosit “citizenship”.
25
‘acuzat’, ‘inculpat’, ‘pârât’, ‘intimat’; traducerea mot-a-mot a cuvîntului “defendant” este
“apărător”, adică unul care se apără de acuzație / încărcare (cu răspundere) prin prezumția unei 25
încălcări a unui presupus contract maritim într-o curte/tribunal amiral-maritimă administrativă.
Aceste curți sunt fără juriu, unde Contractul face baza trimiterii în judecată, prin urmare
trebuie să existe fizic și să arate pe acesta consimțămîntul liber dat, și nu luat prin ‘presupuneri
convenabile’ din pruncie.
În toate acțiunile penale pentru încălcarea statutelor, datoria națională este
contractul preexistent de cumpărare care influențează conștiința judecătorului în
luarea deciziilor sale. În aceste cazuri, inculpatul este un cetățean U.S. care nu poate
pune la îndoială datoria națională. El este destinat a fi suritatea / garanția
cumpărătorului (Statele Unite), iar procurorul 26 reprezintă vânzătorul (creditorii
internaționali). Un cetățean U.S. care refuză să fie o garanție poate fi privit ca oferind
ajutor și confort dușmanilor Statelor Unite. Aceasta este definiția trădării. Odată ce
cetățeanul S. U. A. se dovedește a fi în trădare, el poate fi privit ca un rezident.
Acțiunile penale sunt împotriva rezidenților. Este proprietatea rezidenților care
poate fi acaparată (i.e. profitată) și condamnată și forfăită (i.e. pierdută)
(confiscată)27. Cartea 39 IRS Arguments that Don’t Work and Why (Argumente FISC
care Nu Funcționează și Dece) explică acest proces mult mai detaliat. Poate fi găsit
pe www.lulu.com.

(c) Un cumpărător (cetățean U.S. = garanție = inculpat) dă valoare (pledoarie și


semnătură) pentru drepturi (rambursare) dacă el (cetățeanul U.S.) dobândește
drepturile (rambursare) prin acceptarea livrării (a încărcărilor (i.e. taxelor) pentru
"rechizitoriu" = factură pentru plată) pe un contract preexistent (datoria națională)
pentru cumpărare (împrumut de credit către Statele Unite).
(c) Un vânzător (împrumutători internaționali) dă valoare (extindere a creditului
către Statele Unite) pentru drepturi (de a confisca proprietatea Statele Unite) dacă
el (împrumutătorii internaționali) dobândește drepturile (de a confisca proprietatea
Statelor Unite) prin acceptarea livrării (a pledoariei și semnătura garanției) pe un
contract preexistent (datorie națională) pentru cumpărare (împrumut de credit către
Statele Unite).
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi prin Acceptarea Livrării
cetățean U.S./garanția pledoarie și semnătură rambursare a “rechizitoriului”
Împrumutătorii extindere a creditului de a confisca a pledoariei și semnăturii
internaționali proprietate garanției

26
“Procurorul nu este martor; și nu ar trebui să i se permită să adauge la registru fie prin
improprii [indecențe] subtile fie prin nedreptăți grave” - Donnelly v. Dechristoforo, SCT
41709, 56; 416 U.S. 637 (1974) – jurisprudență cu referire la “rechizitoriu”. Procuratorul
necesită să aducă dovadă pe masă: Procura, i.e. actul ca dovada a consimțămîntului dat, altfel
procesul se face prin presupunerea unui Contract, în curțile amiral-maritime administrative.
26
Orice proces de judecată are un remediu, fără de care o lege nu poate fi aplicată – Remediul
este esența legii; și este cel pe care dorim să-l cunoaștem.
27
Textul în engleză este astfel: “ …seized and condemned and forfeited (confiscated)”.
(d)

Subsecțiunea (d) tratează cu orice lucru care nu este adresat la literele (a), (b) sau (c).

CCU 1-201. Definiții generale


44. “Valoare”. Cu excepția cînd se prevede altfel în ceea ce privește instrumentele
negociabile și colecțiunile [i.e. încasări] bancare (secțiunile 3-303, 4-210 și 4-211)
o persoană acordă “valoare” pentru drepturi dacă le obține:
(c) În general, în schimbul (i.e. retur) pentru orice considerație (i.e.
contraprestație) suficientă de a suporta un simplu contract.

(d) Un debitor/cumpărător sau creditor/vânzător acordă valoare (orice considerație)


pentru drepturi (interes în proprietate și apărări) dacă dobândește drepturi (interes
în proprietate și apărări) în schimbul a orice de valoare care constituie
contraprestație suficientă pentru a susține un contract simplu care necesită
performanță (i.e. o executare) de către una sau ambele părți.
Persoană acordă Valoare pentru Drepturi în Retur pentru
Orice persoană orice considerație interes în proprietate orice considerație

Definiția “valorii” din 1-201(44) nu definește de fapt “valoarea”. Oferă doar


exemple de circumstanțe care ar putea încorpora valoare. Pentru a recapitula din
interpretările de mai sus, valoarea pare să fie sau să implice un fel de promisiune de a
oferi/furniza ceva sau de a face ceva:
extinderea creditului, creditul omului privat via semnătură pe o notă, activ pe cărți
(registre i.e., registrele bancare), răspunderea pe cărți (registre i.e., registrele
bancare), angajamentul față de (gajul la) Statele Unite, utilizare a creditului, plata,
nou plan de reorganizare de plată (i.e., 'noua reorganizare28 a planului pentru plată'),
aprobarea unui nou plan de reorganizare pentru prelungirea termenului de plată,
Articolul VI Jură, Articolul II Jurări, birou în guvernul federal, Constituție,
promisiunea sau plata actuală (i.e. efectivă 29), promisiunea sau livrarea actuală (sau
reală; i.e. efectivă30), gaj, cetățenie (federală), interesul de securitate în proprietate
(i.e. garanție reală), libertăți civile, pledoaria și semnătura, prelungirea creditului,
orice considerație suficientă pentru a susține un contract simplu.

Toate sunt benefice pentru cineva sau ceva și, prin urmare, sunt valoroase. Această

28
ca atunci cînd, statele (i.e. județele) se “reorganizează” pentru “datoria națională”; ne
amintim că ‘celulele’ unui ‘organ’ de stat (sau județ) este ‘familia’; deci fără familie = fără stat!
29
se face referire la ‘creditul imediat’ care poate însemna o plată din salariu, pensie, muncă sau
din vînzări imediate.
30
“livrat” înseamnă “izbăvit”, adică “valoarea” a fost “izbăvită” – a se vedea exemplele din
perspectivă. De exemplu, Un împrumut poate fi “izbăvit” atunci când a fost livrat.
Notă: Textul pare să … convingă cititorul să priceapă cu privire la drepturi exclusiv punînd
accent pe acestea. În realitate este vorba despre exercitarea drepturilor, și nu consumarea 27
sau cedarea lor, într-o chestiune. Persoana pe care omul o reprezintă poate într-adevăr să
piardă sau să consume un drept primit de la om, însă drepturile rămîn cu omul, chiar dacă
persoana prin așazise "presupuneri convenabile" cedează drepturile omului unei corporații. Ca
suveran amintiți-vă de: Toate Drepturile Rezervate, în toate (contra-) acțiunile dvs..
listă este în niciun caz exhaustivă.

Jurări Constituționale
Acordul fundamental din spatele fiecărui eveniment comercial și politic din
Statele Unite este Constituția. Este în primul rând o ofertă făcută de state către cei
care vor să facă parte din guvernele federale sau naționale, și în al doilea rând o
ofertă făcută de state celor care vor să facă afaceri cu guvernele federale sau
naționale. Acesta a fost un document foarte periculos. A creat o potențial uriașă
mașină comercială care avea puterea de a face rău nespus oamenilor. Trebuia să
ofere un mijloc de plată a creditorilor, astfel încât statele să poată fi recunoscute la
nivel internațional pentru scopuri comerciale. În același timp, a trebuit să asigure
drepturile oamenilor, astfel încât mașina comercială să nu mănânce viața din oameni.
Singurele oferte făcute înapoi oamenilor pentru a-și asigura drepturile sunt cele două
jurăminte cerute de Constituție. Aceste două jurăminte sunt condiția pusă în Acordul
ratificat de state, pentru a asigura oamenilor care ajung să beneficieze din
Constituție deținând oficii, să-și țină mașina comercială departe de oamenii din
multele state. Unul este jurământul cerut în Articolul VI al membrilor legislativului,
și al tuturor ofițerilor executivi și judiciari ai Statelor Unite și ai multelor state.

Articolul 6 Secțiunea 1 Clauza 3


Senatorii și Reprezentanții menționați anterior, precum și Membrii mai multor
Legislaturi de Stat, și toți Ofițerii executivi și judiciari, atât ai Statele Unite, cât și
ai celor multor State, vor fi obligați prin Jurământ sau Afirmare, să susțină
această Constituție; dar niciun Test religios nu va fi vreodată necesar ca calificare
pentru orice Oficiu sau Încredere publică din cadrul Statelor Unite.

Celălalt este jurământul cerut la Articolul II al Președintelui.


Articolul 2 Secțiunea 1 Clauza 8
Înainte de a intra în Executarea Oficiului său, el va depune următorul Jurământ
sau Afirmație: - "Eu jur solemn (sau afirm) că voi executa cu fidelitate Oficiul de
Președinte al Statelor Unite, și voi în măsura Abilităților mele, păstra, proteja și
apăra Constituția Statele Unite".

Nu există jurăminte ale Articolului VI care să poată fi găsite pentru niciun


membru al legislativelor (de stat sau federale), sau pentru ofițerii executivi și
judiciari ai Statele Unite sau ai celor multor state. Toți au Codul Statelor Unite Titlul
5 jurăminte. Președintele nu poate depune jurământul Titlului 5. El are deja un alt
jurământ față de popor. El și alții sunt destinați a fi calificați “să dețină și să se
bucure de orice Oficiu de onoare, Încredere sau Profit în temeiul Statele Unite”.
Observați că numai indivizii care sunt “aleși sau numiți într-un oficiu de onoare sau
profit în serviciul public sau servicii uniforme”, le este cerut să aibă jurământul
28
Titlului 5. Ei nu dețin oficii de încredere. Președintele da. Numai membrii
legislativelor statelor și Statelor Unite, și ofițerii executivi și judiciari, care sunt
legați de jurământul Articolului VI, pot deține oficii de încredere (i.e. trust). Cei care
depun jurământul de oficiu din Titlul 5 pot deține oficii de onoare sau profit sub
Statele Unite. Un jurământ este diferit de un jurământ de oficiu.
USC nr.3331. Jurământul de oficiu
Un individ, cu excepția Președintelui, ales sau numit într-un oficiu de onoare sau
de profit în serviciul civil sau serviciile în uniformă, va depune următorul
jurământ: “eu, AB, jur solemn (sau afirm) că voi sprijini și apăra Constituția
Statele Unite împotriva tuturor dușmanilor, străini și interni; că voi purta
adevărata credință și loialitate față de la fel; că îmi asum această obligație în mod
liber, fără nicio rezervă mentală sau scop de evaziune; și că voi îndeplini bine și
cu fidelitate îndatoririle oficiului în care urmează să intru. Așa să mă ajute
Dumnezeu.”

Judecătorii au Titlul 5 jurământ de oficiu, precum și un altul găsit în Titlul 28..


Titlu 28, Sec. 453 spune –
Fiecare justiție sau judecător al Statele Unite va depune următorul jurământ sau
afirmație înainte de a îndeplini atribuțiile oficiului său: "Eu, [NUME], jur solemn
(sau afirm) că voi administra justiția fără respect față de persoane, și voi face
drepturi egale săracilor și bogaților, și că voi îndeplini cu fidelitate și
imparțialitate toate descărcările (i.e. îndatoririle) care îmi revin ca [OFIȚER] în
conformitate cu Constituția și legile Statelor Unite. Așa să mă ajute Dumnezeu.”

Singurul jurământ constituțional care poate fi găsit este jurământul pe care îl


depune Președintele, care este cuvânt cu cuvânt la fel ca textul cerut în Constituție.
El nu depune jurământul de oficiu în Titlul 5. Atâta timp cât există un ofițer cu un
jurământ cerut de Constituție (nu un jurământ de funcție cerut de Congres), oamenii
încă au un trustier (i.e. administrator; mandatar) pentru încrederea pe care oamenii
sunt beneficiarii. Acest interes benefic este ceea ce dă oamenilor dreptul la un A4V
instrumente care sunt emise pentru valoare. Au o cerere antecedentă dintr-un
contract preexistent. Pretenția lor este un drept de a se bucura de libertate cu
libertate. Este bazată pe garanții Constituționale. Din 1933, oamenii au, de asemenea,
dreptul la o distribuție dintr-un alt trust creat de președintele Franklin D. Roosevelt.
Din 1933, toate proprietățile sunt deținute de stat. Asta înseamnă că statul are titlul
legal pentru toate substanțele din state, dar oamenii au un titlu echitabil prin interesul
lor benefic pentru această încredere. Preluarea controlului asupra aurului în 1933 ar
fi fost neconstituțională dacă noul trust nu ar fi fost creat. Jurământul Președintelui
este o ofertă pentru oamenii din multele state (i.e. principatele țării). Ar fi prudent ca
oamenii să-i accepte jurământul. Nu este un jurământ care este emis pentru valoare;
este un jurământ făcut cu bună-credință de către om. Principiile ofertei și acceptării
se aplică acestei foarte critice premize. Dacă oamenii nu au acceptat acel jurământ,
cum se pot aștepta ca omul care l-a făcut să lucreze în beneficiul lor? În ceea ce îl
privește, poate părea că niciunul dintre oameni nu dorește ca el să fie mandatarul lor.
Din 1933, singurii bani în circulație în Statele Unite sunt creditul împrumutat de
la oameni. Codul comercial adoptat de fiecare stat politic al Statelor Unite prevede 29
pentru "valoare" să fie orice considerație este necesară pentru a susține un biet
contract simplu. Jurământul Președintelui este considerat suficient pentru a susține
contractul simplu pe care Președintele (mandatarul executiv) îl are cu oamenii
(beneficiarii). El nu are un jurământ de oficiu. Acela este diferit de un jurământ. Toți
ofițerii legislativi, executivi, și judiciari care performează sub el în capacitatea sa de
Comandant Șef, au jurăminte de oficiu. El are un jurământ constituțional.

"Valoarea" este orice lucru recunoscut ca gaj sau rezultatul unui gaj. Certificatul
de naștere este rezultatul jurământului Președintelui. Fără acel jurământ, certificatul
de naștere ar fi doar o dovadă a obligației pe care fiecare cetățean U.S. o datorează
Statelor Unite. Fără acel jurământ, certificatul de naștere nu ar fi o dovadă a
obligației pe care Statele Unite o datorează oamenilor.

Pe partea publică, certificatul de naștere reprezintă valoare, și este dovada unui


gajament al unui cetățean U.S. de a fi o suritate-garanție pentru Statele Unite.

Pe partea publică, este securitate (i.e. garanție) pentru angajamentul de loialitate


față de Statele Unite și statutele sale, făcute de cetățeni U.S..

Pe partea privată, este o recipisă (i.e. chitanță), și este evidența unei promisiuni
făcute de Președinte oamenilor.

Pe partea privată, este securitate pentru promisiunea distribuțiilor din trust către
oameni ca beneficiari. Este o recipisă pentru utilizarea descrierii fizice a bebelușului,
care a fost livrată simbolic de un informator (Mama) la Statele Unite.

Compensarea rezultată din acceptarea unui instrument pentru valoare este o


distribuție din trust (i.e. din încredere). Setare din = Distribuție.

30
Acceptare
Când acceptați pentru “valoare”, acceptați orice considerație (i.e. contraprestație)
pe care Statele Unite a oferit-o către voi ca evidență a unei obligații pe care o are față
de dvs. în calitate de beneficiar; precum și orice considerație (i.e. contraprestație)
este oferită pe instrumentul care vă este transferat prin intermediul cetățeanului U.S.
(i.e. persoana) pe care îl reprezentați. Statele Unite se umilesc (i.e. cer cu umilință)
cerându-vă să-i oferiți asistență. Este aplicația pentru credit pe fiecare instrument
care este emisă sau transferată pentru valoare. Dacă primiți doar unul dintre aceste
instrumente fără a-l accepta pentru valoare și a-l returna pentru valoare (i.e. A4V),
prezumția este că intenționați să îl plătiți. Îl puteți plăti cu un cec sau îl puteți plăti cu
contul dvs. preplătit (i.e. făcut în NUMELE pers.). Depinde de tine, dar trebuie să-l
plătiți imediat, sau veți fi considerat a fi în dezonoare31. Dacă voi A4V, puteți utiliza
o distribuție din trust pentru a "plăti" instrumentul. Dacă doar îl păstrați sau vă certați
(i.e. argumentați) despre existența sau suma cererii, îl veți plăti cu un cec, o
proprietate tangibilă (i.e. corporală), sau cu trupul dumneavoastră.

Statele Unite ți-au oferit un certificat de naștere? L-ați primit? L-ați acceptat
pentru valoare și l-ați returnat ca garanție? Dacă nu îl acceptați pentru valoare și
depuneți ca activ, ați renunțat voluntar la drepturile asupra unei distribuții care vă
este disponibilă. Într-un sistem pur comercial, drepturile sunt remedii. Părțile la o
tranzacție comercială modernă au nevoie de remedii în cazul în care una dintre ele
încalcă termenii acordului. Certificatul de naștere este un remediu și reprezintă o
cerere antecedentă pe care o aveți împotriva Statelor Unite. Este, de asemenea,
dovada unui contract preexistent. Reprezintă contul preplătit pe care îl aveți la
dispoziție pentru compensări (i.e. setări din). Acceptarea este un acord și conduce la
un contract obligatoriu (i.e. legat; obligativ; angajant). Dacă nu setați termenii acelui
contract obligatoriu, Statele Unite o vor face. (i.e. literalmente ei vă vor scrie
testamentul bazat pe… acea “dezonoare”, numind pe altcineva la toată etatea dvs.)

Acceptarea. Acceptarea prin tăcere. Acceptarea unei oferte nu prin cuvinte


explicite, ci prin lipsa răspunsului unui ofertat în circumstanțe în care relația
dintre ofertor și ofertat justifică atât așteptarea ofertorului a unui răspuns, cât și
concluzia rezonabilă a ofertorului că lipsa unuia semnalează acceptarea. * În
mod ordinar, tăcerea nu dă naștere unei acceptări a unei oferte, dar această
excepție apare atunci când ofertatul are datoria de a vorbi. D. L. Black a 7-a Ed.

Dacă un ofertat are datoria de a vorbi printr-o relație existentă, tăcerea lui este
acceptare. Din cauza prezumției a existenței unei relații, ofertorul are dreptul să

31
aștepte un răspuns de la ofertat. Atunci când trimiteți comunicări ofițerilor ai Statele
Unite, îi bazați pe prezumția dvs. că au îndatorirea de a răspunde. Ei nu răspund pe
baza prezumției lor că nu le este necesar să răspundă, pentru că sunteți prezumat că
sunteți de asemenea și un angajat al Statelor Unite (i.e. un cetățean U.S.). Când ei vă
31
(i.e. mort) – vezi pag.16 nota de subsol despre “Onoare și prezența drepturilor”.
trimit comunicări, le bazează pe prezumția lor că aveți o îndatorire de a răspunde,
deoarece sunteți cel care îl reprezintă pe acel angajat al Statele Unite. În general, voi
nu răspundeți corect pe baza prezumției dvs. că nu vă este necesar să răspundeți.
Aceasta toată este o chestiune de perspectivă.

Dacă voi acționați ca un cetățean U.S. (i.e. vă ‘îmbinați’ cu persoana legală)


atunci când trimiteți comunicările dvs., aceștia nu trebuie să răspundă, iar tăcerea lor
nu este acceptare. Dacă acționați ca unul dintre oamenii (i.e. suverani) care sunt
beneficiari ai trusturilor stabilite de Constituție și de Președintele Roosevelt, aceștia
au îndatorirea de a răspunde, iar tăcerea lor este acceptarea termenilor ofertei pe care
o faceți în comunicarea dvs.. Un om poate refuza să aprobe cererea de credit inerentă
în instrumentele emise pentru valoare de către Statele Unite, dar asta ar putea implica
ca omul este un dușman al Statelor Unite. Asta nu e bine. Ar putea fi mai bine ca
omul să aprobe aceste cereri de credit prin acceptarea pentru valoare și returnarea
pentru valoare. Prin a le semna și procesa în mod corect, omul poate evita o încărcare
(i.e. acuzație) de tranzacție cu inamicul și, în același timp, poate îndeplini o
presupusă obligație morală de a ajuta și asista Statele Unite în timp de urgență. Din
1933, oamenii au avut un mijloc prin care pot avea tot ce își doresc ca beneficiari ai
încrederii (i.e. Trustul) create de Președintele Roosevelt. A4V este un mijloc prin
care oamenii pot câștiga acea poziție benefică, dacă doresc. Nu li se cere să o câștige,
dar pot dacă ei vor. Aceasta este o alegere personală.

32
Ofertă și Acceptare și Contraofertă
Pentru a forma un contract obligatoriu cu Statele Unite prin ofertă și acceptare,
cineva trebuie să inițieze negocierile. Ori ei vor iniția, ori tu. Cel care face oferta se
umilește (i.e. cere cu umilință, sau cu smerenie) pe sine și onorează cealaltă parte
prin oferta a ceva ca considerație (i.e. contraprestație) pentru scopul de a obține
considerație (i.e. contraprestație) de la cealaltă parte. Considerația poate fi bani,
interes în proprietate, sau performanță (energie), sau orice altceva care va susține un
contract simplu. În tranzacțiile comerciale moderne, aurul, argintul, și lucrurile nu
sunt "valoare", dar promisiunile pot fi valoare. Interesul în lucruri este valoare.
Considerația de ambele părți trebuie să fie egală pentru ca tranzacția să fie
echilibrată. Valoare pe o parte = valoare pe cealaltă parte.32

Comunicarea ta poate stabili prin acțiunile tale (nu prin cuvintele tale) că ești
unul dintre oameni. Ar trebui să conțină instrumentul care v-a fost emis și transferat
la tine pentru valoare, după ce l-ați acceptat pentru valoare. Ar trebui să spună ce
considerație oferiți (A4V a instrumentului) și ce solicitați ca considerație în schimb
(setare din = distribuție din trust). Public și privat nu se amestecă, deci o cerere de
distribuție din trust ar fi ca și cum ai cere skdueodhs. Publicul știe nimic despre o
distribuție din trust, dar știe despre compensare, și securități (i.e. titluri de valoare), și
deținători de îndreptățiri (i.e. titulari de drepturi), etc.. Comunicarea dvs. ar trebui să
conțină termenii unui acord care va fi o situație câștig-câștig. Ar trebui să le ceară să
facă ceva receptiv la tine ca unul dintre oameni, nu ca cetățean U.S.; dar nu poate
conține prea mult adevăr. Ar trebui să nu conțină nimic care să vă conecteze la
beneficiile acordate de Statele Unite. Aceste beneficii ar putea fi:
utilizare a statutelor Statelor Unite,
utilizare a instanțelor Statelor Unite,
utilizare a opiniilor judecătorilor Statelor Unite,
utilizare a monedei Statelor Unite,
utilizare a licențelor Statelor Unite,
utilizare a ofițerilor Statelor Unite,
utilizare a drepturilor civile ale Statelor Unite,
utilizare a regulilor și reglementărilor Statelor Unite,
utilizarea formularelor Statelor Unite,
utilizare a obligațiunilor Statelor Unite
sau utilizare a asigurărilor Statelor Unite, pentru a numi câteva.

Din 1933, legea comună Americană nu este disponibilă oamenilor prin instanțe,

33
dar remediile (i.e. căile de atac) comerciale sunt disponibile prin intermediul
Oficiului Poștal. Comunicarea dvs. nu ar trebui să conțină nimic care să se bazeze pe
remedii de lege comună (i.e. dreptul comun). Remediile comerciale conțin principiile
legii comune care sunt necesare pentru decontarea contului. Singurul sistem de
32
acțiunea este aceeași lege simplă dintotdeauna: “Fă-i altuia cum vrei să ți se facă”.
remediere comercială disponibil acum este legea națiunilor, care se bazează pe
Acord folosind Legea Comerciantului (i.e. Dreptul Comercial). Instanțele Statelor
Unite pun în aplicare acorduri folosind Legea Comerciantului. Aveți puterea de a
negocia acorduri care sunt avantajoase pentru dvs., sau puteți lăsa Statele Unite să
stabilească termenii acordurilor. Aceasta este o alegere personală.

Comunicarea dvs. ar trebui să precizeze (i.e. declare; justifice) termenii


acordului pe care îl oferiți celeilalte părți, care trebuie să aibă o delegație de
autoritate pentru a reprezenta Statele Unite. Comunicarea dvs. ar trebui să fie
direcționată către cineva care este autorizat să lege (i.e. oblige) Statele Unite.
Angajații de nivel scăzut ai unei corporații nu sunt, în general, autorizați să lege
corporația pe care o reprezintă; la fel cum angajații de nivel scăzut ai Statelor Unite
nu sunt autorizați să lege Statele Unite. Președintele poate lega Statele Unite, și el are
agenți de prim nivel care au delegații de autoritate pentru a face acest lucru în
numele său.

Ei sunt șefii a cel puțin trei dintre departamentele executive –

Departamentul de Securitate Internă (legislativ),


Departamentul Trezoreriei (executiv),
și Departamentul de Justiție (judiciar).

Acesta este un mini-guvern în cadrul unei corporații guvernamentale. Guvernează în


conformitate cu regulile militare folosind instanțele Amiralității care pun în aplicare
Legea Comerciantului pentru a satisface creanțele pe care creditorii le au împotriva
debitorilor. Căutați steagul jurisdicției Departamentului de Securitate Internă la
punctele de trecere a frontierei. Are un fundal albastru închis cu sigiliul circular al
acelui departament în centru.

Deoarece niciunul dintre membrii legislativelor sau ofițerii executivi și judiciari


ai Statelor Unite nu are jurământul cerut de Articolul VI din Constituție, singurul
mod în care ar avea o îndatorire față de dvs. este prin jurământul Președintelui,
mandatarului executiv al trustului creat de Constituție și trustului creat de
Președintele Roosevelt. Poziția sa de Președinte (Articolul 2 Secțiunea 1) vine în
Constituție înainte de poziția sa de Comandant Șef (Articolul 2 Secțiunea 2).
Jurământul său este cerut în Secțiunea 1, nu în Secțiunea 2. Dacă acționați ca o
suritate/garanție pentru Statele Unite în loc de un beneficiar al trustului, ofițerii săi
nu au datoria de a vorbi, iar tăcerea lor nu este acceptare. Dacă acționați ca o
suritate/garanție pentru Statele Unite, aveți datoria de a vorbi, iar tăcerea dvs. este
considerată acceptare.
Când Statele Unite vă vizează (i.e. țintește) să îi acordați un împrumut, puteți

1) să nu răspundeți imediat și să plătiți mai târziu,


2) să refuzați instrumentul deoarece este defect, sau
34
3) să utilizați setarea (i.e. propunerea) dvs. ca distribuție din trust.
Nu puteți utiliza setarea dacă țineți certificatul de naștere într - un dulap. Dacă tot ce
ați făcut este să luați certificatul de naștere, și să nu plătiți (performat) atunci când vă
este cerut să plătiți, atunci ați renunțat la interesul benefic în încredere și ați acceptat
să fiți răspunzător ca suritate (i.e. garanție). Aceasta este o alegere personală.

Acceptarea pentru Valoare = Luare pentru Valoare


Emiterea unui instrument nu este același lucru cu emiterea unui instrument
pentru valoare. Acceptarea unui instrument nu este același lucru cu acceptarea unui
instrument pentru valoare. În general, emitentul unui instrument este cel care are
datoria de a plăti33. Dacă un instrument este emis pentru valoare, se pare că emitentul
său nu este de fapt o persoană îndreptățită să-l execute (i.e. pune în aplicare), și poate
nici măcar să fie deținător în timp util al unui alt instrument executoriu. El are nicio
poziție pentru a cere plata sau performanța, dar prin emiterea unui instrument pentru
valoare, el ar putea fi abil să deschidă un cont nou prin luarea necalificată a
instrumentului de către cesionar (cel către care emitentul direcționează solicitarea).
Dacă emitentul poate determina cesionarul să preia instrumentul fără nicio condiție
privind preluarea, cesionarul renunță la defectele din instrumentul pe care îl ia.
Principalul defect este că nu există nicio contraprestație atașată ofertei de contract.
Nu există nicio valoare în el în momentul în care este emis. Emitentul caută la
cesionar pentru a furniza valoarea. Emitentul caută cesionarul pentru a furniza
contraprestația pentru ambele părți ale tranzacției. Prin simpla preluare (acceptare) a
instrumentului, cesionarul devine parte de acomodare. El primește niciun drept, nicio
apărare și nicio valoare pentru acordul său de a-și împrumuta numele și creditul
pentru tranzacție. El nu își dă seama că există o valoare ascunsă în instrument pe care
el o poate folosi în avantajul său dacă o acceptă pentru valoare și o returnează.

Dacă emitentul reușește să creeze un cont nou (acord) cu cesionarul, acesta ar


putea ulterior să închidă acel cont printr-o plată forțată sau colectare printr-o acțiune
penală într-o procedură administrativă. Emitentul are apărări dacă emite instrumentul
pentru valoare, pe care nu le-ar avea dacă tocmai ar fi emis instrumentul. El are nicio
autoritate de a emite instrumentul, așa că trebuie să-l emită pentru valoare. El dă o
notificare subtilă prin emiterea acesteia pentru valoarea pe care cesionarul nu are
obligația legală de a plăti sau de a contracta. Dacă emitentul ar avea îndreptățirea să
execute instrumentul, instrumentul său s-ar referi în detaliu la un contract
preexistent. Deoarece contractul preexistent presupus a susține acest nou contract
simplu este cererea pentru certificatul de naștere, sau un gaj de loialitate față de
Statele Unite, sau o cerere pentru un număr de securitate socială, sau o cerere pentru
orice număr de alte beneficii acordate de Statele Unite, noul instrument trebuie emis
pentru valoare. Dacă el îl emite referindu-se la un contract nonexistent ca bază a lui,
el nu ar avea apărări. El ar acționa în afara delegării sale de autoritate. Se pare că

35
"pentru valoare" poate fi tradus în "pentru a obține valoare" sau "pentru a obține
considerație". Exemplu: copilul a acționat pentru atenție, adică: pentru a obține
atenția. Omul a lucrat pentru bani, adică: pentru a obține bani. Emitentul emite
instrumentul pentru valoare, adică: pentru a obține valoare.
33
“El care aduce obligația aduce și remediul” – Maximă de lege.
Definițiile Black a 4a ed. indică faptul că un alt cuvânt pentru acceptare este “a lua”.
Acceptare. Luarea și primirea de orice în bună parte, și cum ar fi fost un acord
tacit la un act precedent, care ar fi putut fi învins sau evitat în cazul în care o astfel
de acceptare nu au fost făcută. Dicționar Lege Black a 4a Ediție.

Acceptarea este complicată. Nici unul nu este obligat să contracteze dacă nu vrea.
Deoarece există o prezumție că fiecare om a convenit anterior în mod expres sau
tacit să fie o garanție pentru Statele Unite, o acceptare goală pare să recunoască acel
act precedent, indiferent dacă există sau nu. Prezumția poate fi înfrântă sau evitată
prin neacceptarea (sau luarea) ofertei. A nu accepta este, de asemenea, complicat.
Dacă prezumția de garanțiozitate este permisă să rămână nerebutată (i.e.
nerespinsă), neacceptarea devine acceptare. Acceptarea pune răspunderea pe
garanție. O respingere trebuie să fie prin acțiuni, nu prin cuvinte. Acceptarea pentru
valoare și returnarea pentru valoare este o respingere care depășește prezumția.
Refuzat pentru cauză fără dezonoare nu depășește prezumția, dar abordează defectele
instrumentului. Dacă un instrument este refuzat pentru cauză, acesta trebuie să
abordeze punctele corecte, altfel comunicarea va fi văzută ca o dezonoare. Este o
opțiune, dar necesită mai multă înțelegere a statutelor și regulilor instanței decât vor
majoritatea oamenilor să învețe.
În 1966, Curtea Supremă din Oklahoma a explicat importanța aplicării
elementelor necesare pentru a confirma că un instrument a fost “luat pentru valoare”.
Prima cerință este ca instrumentul să fie luat “pentru valoare.” Este clar că
cecurile inculpatului au fost luate de reclamant pentru valoare. … Secțiunea 3-303
prevede că un deținător ia “pentru valoare” atunci când dobândește o garanție
reală în instrument altfel decât prin proces legal. … În această analiză a probelor
am ajuns la concluzia că, în conformitate cu Codul Comercial, supra, în
Oklahoma, reclamantul a luat cecurile "pentru valoare" ca o chestiune de lege. …
Juriul ar fi trebuit să fie instruit cu privire la fiecare dintre aceste elemente și ar fi
trebuit să fie informat că reclamantul a satisfăcut primul element de a lua “pentru
valoare.” Unele dintre instrucțiunile date de instanță au indicat că luarea pentru
valoare a fost o emisie, iar instrucțiunile au mers mai departe și au afirmat că
banca va fi luatoare [i.e. beneficiară] “pentru valoare” în măsura în care avea un
interes de securitate [i.e. garanție reală] în cecuri. … Elementul de “a lua pentru
valoare” a fost foarte material [i.e. important] pentru cazul reclamantului.
Peoples Bank of Aurora v. Haar, 421 P.2d 817 (1966)
Acest caz a fost despre instrumente negociabile, deci Articolul 3 din codul
comercial controlează semnificația “valorii”. Definiția generală a “valorii” de la
Articolul 1 nu se aplică în general instrumentelor negociabile de la Articolul 3. Un
instrument negociabil poate fi o promisiune (o notă) semnată de un Făcător, sau
poate fi un ordin (o propunere) semnată de un Sertar (i.e. "trasul"). Persoana care are
dreptul să pună în aplicare instrumentul este cea care decide dacă este o promisiune
sau un ordin, cu excepția cînd condițiile sale necesită ca acesta să fie unul sau altul .
Aceasta este o alegere personală.
CCU 3-104. Instrument negociabil
36
E. Un instrument este o "notă" dacă este o promisiune și este o "propunere" dacă
este un ordin. Dacă un instrument se încadrează în definiția ambelor de "notă" și
"propunere", o persoană întitulată să aplice instrumentul îl poate trata ca oricare.
CCU 3-103. Definiții
A. In acest capitol:
3. "Sertar" înseamnă o persoană care semnează sau este identificată într-o
propunere ca persoană care ordonă plata.
5. "Făcător" înseamnă o persoană care semnează sau este identificată într-o notă
ca o persoană care se angajează să plătească.
Curtea din Oklahoma s-a referit la codul comercial din Oklahoma ca sursă
pentru a stabili dacă verificările au fost “luate pentru valoare”. Ca și în cazul
definiției generale a “valorii” date la 1-201(44) din codul comercial, va necesita un
scrutin atent pentru a înțelege diferitele aplicații din 3-303. Un principiu de bază al
ordinii naturale a lucrurilor este că contractele nu sunt valabile dacă lipsește
considerația. Înainte de 1933, aurul și argintul, lucrurile și promisiunile de
performanță (energie) erau considerație. Considerația a fost și încă este ceva
suficient pentru a susține un contract simplu. Un contract simplu nu trebuie să fie
scris, dar poate fi. Dacă un contract este scris și nu este sub sigiliu, acesta este, în
general, un contract simplu. Un contract sub sigiliu, nu este un contract simplu. O
semnătură nu este necesară pentru un contract simplu. Dacă luați aur, argint, și
lucruri departe de lista a ceea ce este considerație, singurul lucru rămas de a fi
considerație pentru un contract modern este o promisiune.
CCU 3-303 Official Comment
Distincția dintre valoare și considerație în Articolul 3 este una foarte fină. Dacă
un instrument este luat pentru valoare este relevant la emisie dacă un titular este
titular în timp util. Dacă un instrument nu este emis pentru considerație, emitentul
are o apărare față de obligația de a plăti instrumentul. Considerația este definită
în subsecțiunea (b) ca "orice considerație suficientă să susțină un contract
simplu.” Definiția valorii din secțiunea 1-201(44), care nu se aplică Articolului 3,
include "orice considerație suficientă să susțină un contract simplu.” Astfel, în
afara Articolului 3, orice este considerație este, de asemenea, valoare. O regulă
diferită se aplică la Articolul 3. Subsecțiunea (b) din secțiunea 3-303 prevede că,
dacă un instrument este emis pentru valoare, acesta este emis și cu titlu oneros.
Comentariul oficial spune – “dacă un instrument nu este emis pentru
considerație (i.e. titlu oneros), emitentul are o apărare față de obligația de a plăti
instrumentul.” Reversul acelei declarații este – dacă un instrument ESTE emis pentru
considerație, emitentul are NICIO apărare la obligația de a plăti instrumentul.
Articolele 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9 valoare = considerație (i.e. titlu oneros)
Articolul 3 emis pentru valoare = emis pentru considerație
Emitentul la cerința Statelor Unite acționează ca agent al Statelor Unite.
Emitentul unui astfel de instrument este Statele Unite. Dacă Statele Unite emite un
instrument pentru valoare, Statele Unite nu au nicio apărare față de obligația de a
plăti instrumentul. Aceea se aplică numai, totuși, dacă cesionarul andosează
corespunzător instrumentul și îl returnează emitentului. Bancherul pentru Statele
Unite este Secretarul Trezoreriei. El sau agentul său ar trebui să primească
instrumentul andosat și returnat. În acel moment, este tratat ca un cec și poate fi
37
depozitat pentru a deconta un cont în sistemul de contabilitate de angajamente.
Acceptarea și Acceptarea pentru Valoare nu sunt același lucru. Acceptînd un
instrument fără o andosare calificată renunță la toate defectele care pot exista în
instrument, inclusiv valoarea, sau lipsa de valoare, care vine cu acesta. Amintiți-vă –
Comentariile Oficiale pentru 3-303 spun – “Dacă un instrument nu este emis pentru
considerație, emitentul are o apărare față de obligația de a plăti instrumentul.”
Reversul acelei declarații este – Dacă un instrument ESTE emis pentru considerație,
emitentul are NICIO apărare la obligația de a plăti instrumentul. Dacă nu este nicio
valoare care să susțină un instrument de cerere, trebuie emis pentru a obține valoare.

O acceptare generală a unui astfel de instrument transferă cu succes răspunderea


pe care instrumentul o poartă la acceptor. Chiar dacă nu există valoare în instrument
pe care să se bazeze acceptorul, acceptorul este încă răspunzător. Nu are apărare. El
însuși trebuie să plătească. Îl va plăti cu un cec, sau îl va plăti cu contul său preplătit?

Dacă acceptorul poate vedea că valoarea este angajamentul emitentului de a plăti


instrumentul, atunci există valoare în instrument ------ atâta timp cât instrumentul
este acceptat pentru acea valoare!! Acceptînd un instrument pentru valoare și
returnarea acestuia este o notificare către emitent că andosantul (i.e. girantul) nu
furnizează o nouă valoare, ci convertește obligația emitentului de a plăti instrumentul
în valoare, făcând astfel instrumentul negociabil. Instrumentul devine plata.

În momentul în care instrumentul este emis pentru valoare, nu este un instrument


negociabil. La acel moment se aplică definiția “valorii” de la Articolul 1. După ce
este primit de țintă, devine negociabil. În acel moment, definiția valorii se modifică
pentru potrivire cu Articolul 3. Instrumentul, fiind negociabil, poate fi impus de
oricare dintre părți, în funcție de ce face cesionarul cu el. Dacă doar îl ține sau se
ceartă despre aceasta, emitentul (Statele Unite) are dreptul să impună instrumentul.
Dacă el A4V, are dreptul de a impune instrumentul. Aceasta este o alegere personală.

Este mai bine să fi un titular în timp util al unui instrument decât partea
răspunzătoare pe un instrument. Un titular în timp util are dreptul să aplice
instrumentul. Unul poate fi un titular al unui instrument (un cartof fierbinte) fără a fi
un titular în timp util. Un instrument emis pentru valoare este un cartof fierbinte
pentru un deținător. Un deținător are răspundere. Un titular în timp util are drepturi,
dar nu poate dobândi acea poziție asupra unui instrument emis și transferat pentru
valoare, decît dacă el “ia instrumentul pentru valoare”, ca spus în 3-302(A)(2)(a) mai
jos, și îl returnează pentru valoare. Este încă un cartof fierbinte. Pentru a fi titular în
timp util, titularul trebuie să îndeplinească toate elementele enumerate la 3-302.

3-302. Titular în timp util


A. Subiect la subsecțiunea C din această secțiune și secțiunii 3-106, subsecțiunea
D, “deținător în timp util” înseamnă deținătorul unui instrument dacă:
1. Instrumentul, când este emis sau negociat la deținător, nu poartă astfel
de dovezi aparente de falsificare sau alterare sau nu este altfel atât de neregulat
sau incomplet încât să pună sub semnul întrebării autenticitatea acestuia; și 38
2. Titularul a luat instrumentul:
(a) Pentru valoare;
(b) Cu bună credință;
(c) Fără notificarea că instrumentul este întârziat sau a fost dezonorat sau că
există o stare de nerambursare nevindecată în ceea ce privește plata unui alt
instrument emis ca parte a aceleiași serii;
(d) Fără notificare că instrumentul conține o semnătură neautorizată sau a fost
modificat;
(e) Fără notificare la orice revendicare a instrumentului descris în secțiunea 3-
306; și
(f) Fără notificare că orice parte are o apărare sau cerere de recuperare
descrisă în secțiunea 3-305, subsecțiunea A
Negociabilitate
Un instrument nu este neapărat negociabil atunci când este emis, iar cel care îl
deține nu este neapărat deținător în timp util. Toate cele șase cerințe enumerate la 3-
302(A)(2) trebuie îndeplinite pentru ca unul să fie titular în timp util. Primul este ca
instrumentul să fie “luat pentru valoare”. Conform cazului Oklahoma, UCC 3-303
spune că un deținător ia “pentru valoare” atunci când dobândește un interes de
securitate (i.e. o garanție reală) în instrument altfel decât printr-o procedură judiciară.
Notați acest lucru - Titularul este cel care dobândește un interes de securitate (i.e.
garanție reală) în instrument, DACĂ ia instrumentul pentru valoare. Nu emitentul
este cel care deține interesul de securitate; este deținătorul. Emitentul are
răspunderea. Titularul poate renunța la interesul de securitate cu o andosare
necompletată (i.e. albă), sau o poate accepta cu o andosare calificată. Cu o andosare
calificată, titularul acceptă garanția reală, nu răspunderea.

Ordinele judecătorești judiciare pot transfera drepturi în proprietate, creând un


interes de securitate (i.e. garanție reală) în titlu la proprietatea subiectului, dar nu așa
funcționează cu un instrument care este emis pentru valoare. Un ordin pentru o
garanție reală-creată de instanța judiciară nu este tipul de instrument pe care un
cesionar l-ar lua ca valoare; dar, un ordin pentru o garanție reală-creată de instanța
executivă este un tip de instrument pe care un cesionar l-ar lua ca valoare. Instanțele
din Statele Unite nu sunt instanțe judiciare; sunt instanțe teritoriale și au fost create
prin articolul 1 Secțiunea 8 Clauza 9 prin puterea acordată Congresului de a
"constitui Tribunale inferioare Curții supreme". Ordinele lor nu rezultă la interese de
securitate prin proceduri judiciare.

Un cec este negociabil atunci când este transferat unui beneficiar al plății. Este o
notă, deoarece este promisiunea Făcătorului de a plăti Beneficiarul plății (i.e.
Plătitul). Este, de asemenea, un ordin (i.e. o comandă) către o terță parte, deci este o
propunere semnată de un Sertar. Un terț numit, Plătitorul, pe un instrument
negociabil are îndatorirea de a-l plăti dacă el este parte la un acord preexistent cu
Sertarul pentru a face acest lucru. La un cec normal, o bancă este Plătitorul. Sertarul
este partea care comandă plata pe o propunere (i.e. draft 34). Plătitul negociază cecul
andosîndu-l și prezentându-l unei bănci pentru depunere. Dacă Plătitul și Sertarul au
banca la aceeași bancă, banca în care este depus cecul poate fi și Plătitorul.
Beneficiarul plății este de obicei titular în timp util. Dacă cecul este pierdut, o 39
persoană care îl găsește (i.e. îl constată) nu este titular în timp util și nu are dreptul să
execute instrumentul. Cel care îl andosează (i.e. aprobă) își asumă răspunderea dacă
34
se traduce “proiect”...de lege între părți; pentru a concluziona, un “draft” este o “propunere”.
banca în care este depus nu poate colecta pe el. El are recurs împotriva Sertarului. Un
cec nu este un instrument pe care Beneficiarul plății l-ar lua pentru valoare, dar
banca în care este depus ar putea să-l ia pentru valoare, în evenimentul în care
consideră că ar putea exista dificultăți în colectarea acestuia (ex. data-scadentă).
Dacă voi andosați un cec "fără recurs", voi anunțați că nu sunteți de acord să vă
asumați răspunderea, dar este posibil să nu puteți convinge o bancă să-l accepte cu
acea andosare calificată. Dacă aprobați un cec doar cu semnătura dvs. și îl prezentați
unei bănci pentru depunere, vă acordați drepturile de titular în timp util către bancă.
Și, sunteți de acord să vă asumați răspunderea pentru impozitul pe acel instrument.

Un IOU (i.e. EID = Eu Îți Datorez) nu este negociabil, deoarece nu există o terță
parte. Un IOU este o promisiune de a plăti și este semnat de un Făcător. Deținătorul
unui IOU îl poate prezenta doar pentru colectare Făcătorului. Nici alte instrumente
care sunt note (promisiuni) nu sunt neapărat negociabile. Notele Statelor Unite
(promisiuni) erau inițial negociabile, deoarece deținătorul le putea duce la orice
bancă a Rezervei Federale (terță parte) și le putea răscumpăra pentru aur sau argint.
Bancnotele Rezervei Federale sunt obligații ale Statelor Unite care nu sunt
negociabile. Sunt promisiuni de plată (i.e. bani goi; bilete comerciale). Sunt obligații
care nu pot fi răscumpărate. A se vedea 12 USC 411, astfel cum a fost modificat.

Notele Rezervei Federale sunt considerate a fi un beneficiu pe care cetățenii U.S.


îl pot folosi în Statele Unite. O promisiune poate fi de valoare. Suferința poate fi o
valoare. Un beneficiu poate fi considerație suficientă pentru a susține un contract
simplu. Utilizarea bancnotelor Rezervei Federale este considerată a profita de un
beneficiu (considerație) în schimbul drepturilor pe care Statele Unite trebuie să le
aplice termeniilor unui contract de cetățenie preexistent (un gaj). Aceasta este baza
implicită pentru agenții săi de a emite facturi (instrumente) cetățenilor U.S., dar
trebuie să fie emise pentru valoare. Termenii gajului respectiv sunt baza ascunsă
pentru emiterea instrumentelor pentru valoare. Există o prezumție implicită că
fiecare cetățean US a făcut un angajament față de Statele Unite și statutele sale. În
afară de obligația emitentului de a plăti un instrument care este emis pentru valoare,
nu există nicio valoare în instrument, atunci când este emis. Nu este negociabil
atunci când este emis. Este în căutarea unui instrument negociabil. Un emitent are o
apărare pentru emiterea de instrumente fără considerație, dacă ele sunt emise pentru
valoare, și o promisiune făcută anterior de cesionar (cetățean US) este datorată și nu
a fost performată. Plata datoriei naționale este mereu datorată și nu a fost efectuată.

Dacă un angajat al Statele Unite transferă o factură (instrument) pentru valoare


unui cetățean US, omul care îl reprezintă ar putea recunoaște că factura a fost emisă
pentru valoare, astfel că o poată accepta pentru valoare și returna pentru valoare
pentru a închide contul în numele cetățeanului US. Cetățeanul US are datoria legală
de a plăti factura, iar omul are datoria morală de a închide contul. El poate închide
contul dacă acceptă mai întâi pentru valoare biletul care a fost emis pentru valoare.
Atunci când face asta , el a oferit o considerație suficientă care este necesară pentru a
echilibra considerația implicită care a fost furnizată de emitent. Este ca pentru ca. El 40
oferă de fapt contraprestația pentru ambele părți ale tranzacției, adică: sistemul de
contabilitate de angajamente. Instrumentul care este emis pentru valoare este partea
de debit a unui cont de angajamente (i.e. accrual) care caută partea de credit. Totul
este înapoi (i.e.invers). De obicei faceți o depunere (credit) în contul dvs. de cecuri
înainte de a scrie un cec (debit) împotriva contului. Începeți cu creditul și apoi puteți
autoriza un debit scriind un cec. În sistemul comercial utilizat în Statele Unite,
debitul pare să fie pe primul loc și trebuie să supliniți creditul pentru a face debitul
posibil. Instrumentul este creditul, iar andosarea dvs. îl face debit. Dacă acceptați
acel credit pentru valoare și îl returnați cu o andosare adecvată, instrumentul
soldează contul. Dacă îi acordați o andosare goală doar deținându-l, trebuie să
trimiteți emitentului un alt instrument ca credit (ex. EID). Pentru siguranță, unul care
primește un instrument care a fost emis pentru valoare trebuie să scape de el cât mai
curând posibil. Oricine îl deține, este răspunzător pentru el. Este un cartof fierbinte.

Dacă titularul eșuează să recunoască că a fost emis pentru valoare și îi acordă o


andosare în alb, el a devenit partea responsabilă care înlocuiește emitentul. El devine
emitentul și cedentul (i.e. care direcționează solicitarea) cu obligația, iar emitentul
original devine cesionarul (i.e. cel către care emitentul direcționează solicitarea). El
trebuie să furnizeze considerația (i.e. contraprestația) pentru a fonda (i.e. finanța;
deconta; solda) instrumentul și a închide contul. El poate face acest lucru scriind un
cec pe un cont bancar deschis cu fonduri suficiente și trimițând cecul cu factura către
emitent. El poate minimiza sau elimina acea răspundere andosând instrumentului o
andosare calificată (A4V) și dând notificare că cel care ia instrumentul de la el nu are
recurs împotriva sa dacă instrumentul ajunge să fie necolectibil (i.e. neîncasabil).
Este necolectabil până când el îi dă o anumită valoare. A fost emis pentru valoare,
adică: pentru a obține valoare, și obține valoare atunci când este andosat
corespunzător. Întrebarea este – cine are dreptul să pună în aplicare instrumentul? –
cedentul original sau cesionarul original? Aceasta este o alegere personală.

41
Fără Recurs
Companiile ipotecare andosează biletele la ordin emise de împrumutați cu
cuvintele - Fără recurs plătiți la ordinul ABC Mortgage Company - deasupra
semnăturii de andosare. Aceea este o andosare calificată. Dacă ABC poate determina
o terță parte să accepte acea hîrtie în condițiile andosării, terțul nu poate merge la
ABC să impună instrumentul. Companiile ipotecare sunt aproape întotdeauna afiliate
cu o bancă care va accepta acest tip de hârtie. “Fără recurs” notifică non-acceptarea
răspunderii asupra instrumentului. Dacă terțul vrea vreodată să profite de securitatea
care susține instrumentul, acesta trebuie să ignore ABC și să meargă la împrumutatul
care a emis instrumentul la ABC, care a luat instrumentul cu bună-credință și l-a
transferat terțului, care și el l-a luat cu bună-credință. Securitatea care susține
instrumentul rămâne atașată la instrument. A4V este o andosare calificată.
Adăugarea cuvintelor - fără recurs - te scoate din imagine ca parte responsabilă. Nu
sunteți o parte de acomodare dacă utilizați fără recurs în andosarea dumneavoastră.

Atunci când un instrument este emis pentru valoare și acceptat pentru valoare
fără recurs și returnat pentru decontarea și închiderea contului, terțul (Secretarul
Trezoreriei = bancher) nu are recurs împotriva andosantului. S-ar putea crede că este
bine, dar mai este un lucru de considerat. Oamenii din multele state au format o
societate construită pe serviciu. Dacă nu doriți să faceți parte din acel plan de
servicii, vă puteți scoate din tranzacție prin andosarea fără recurs. Dacă doriți să fiți
de serviciu Statelor Unite, și văzut ca un aliat, ar putea fi bine să fiți de acord să fiți
responsabil pentru a ajuta și a asista Statele Unite în achiziționarea de fonduri pentru
a-și plăti datoria. Depinde de dvs., dar fiți pe deplin informați și știți exact cine doriți
să fiți înainte de a aproba un instrument care este emis sau transferat pentru valoare.
Aceasta este o alegere personală.

CCU 3-415. Obligația andosantului


A. Subiect subsecțiunilor B, C, D și E din această secțiune și secțiunii 3-419,
subsecțiunea D, dacă un instrument este dezonorat, un andosant este obligat să
plătească suma datorată pe instrument în conformitate cu termenii instrumentului

42
în momentul în care a fost andosat, sau dacă andosantul a andosat un instrument
incomplet, în conformitate cu termenii săi la finalizare, în măsura menționată în
secțiunile 3-115 și 3-407. Obligația andosantului se datorează unei persoane
îndreptățite să execute instrumentul sau unui andosant ulterior care a plătit
instrumentul în conformitate cu această secțiune.
B. Dacă un andosament afirmă că este făcut " fără recurs" sau declină în alt
mod răspunderea andosantului, andosantul nu este răspunzător în conformitate cu
subsecțiunea A a acestei secțiuni să plătească instrumentul.
47-3419. Instrument Semnat pentru Acomodare.
(d) Dacă semnătura unei părți la un instrument este însoțită de cuvinte care indică
fără echivoc că partea garantează colectarea, mai degrabă decât plata obligației
unei alte părți la instrument, semnatarul este obligat să plătească suma datorată
pe instrument unei persoane îndreptățite să execute instrumentul numai dacă (i)
executarea hotărârii împotriva celeilalte părți a fost returnată nesatisfăcută, (ii)
cealaltă parte este insolvabilă sau într-o procedură de insolvență, (iii) cealaltă
parte nu poate fi servită cu proces, sau (iv) este dealtfel evident că plata nu poate fi
obținută de la cealaltă parte.
O parte de acomodare (cetățean US care acceptă un instrument care este emis și
transferat pentru valoare) este prezumat că garantează colectarea, precum și plata
obligației unei alte părți la instrument. Partea de acomodare este obligată să plătească
instrumentul numai dacă este îndeplinit unul dintre cele patru criterii. Una dintre ele
este că cealaltă parte (cea obligată pe instrument = Statele Unite) este insolvabilă sau
într-o procedură de insolvență (i.e. faliment).
Emitentul are de obicei obligația de a plăti instrumentul. Întrucât s-ar plăti singur
dacă instrumentul este emis și transferat pentru valoare, apoi acceptat pentru valoare
și returnat pentru valoare, circuitul tranzacției are ca rezultat un debit și un credit.
Asta face un cont echilibrat. Fără aprobarea necompletată (i.e. albă) a cesionarului,
proiectul nu funcționează. Răspunderea nu este transferată (i.e trimisă(✉)). Emitentul
unui instrument care este emis pentru valoare are apărare; dar dacă este A4V și
returnat pentru valoare, emitentul nu are apărare. Emitentul nu are nevoie de apărare,
dacă închide contul, dar dacă nu dorește să renunțe la demers, ar putea emite un al
doilea instrument pentru valoare pentru a vedea dacă andosantul (i.e. numit și
“susținătorul”, cel care susține andosarea instrumentului) de pe primul s-ar putea
răzgândi și ar fi de acord să își asume răspunderea pentru cel de-al doilea 35. Un
instrument emis pentru valoare ar putea fi o factură fiscală, sau o plângere, sau o

35
acesta este momentul unei andosări “fără recurs” dar amintiți-vă și de “a fi văzut ca un aliat”.
Deoarece este posibil ca Emitentul să ceară o nouă aprobare/ andosare pe un nou instrument,
aprobarea depinde de dumneavoastră funcție pentru ce este folosit, de aceea este bine să aveți o
notificare separată prin care Notificați condițiile acceptări dvs., cum ar fi: “complexul industrial
militar” sau “industria farmaceutică” sau “industria chimicalelor” care contravin legii naturale
și legea păcii și construiesc motivul pentru care andosarea dvs. pentru acceptarea biletului să fie
condiționată de a nu fi împotriva acestor legi, care vă face sponsor susținător al acestor
industrii, care sunt pur și simplu corporații. Din moment ce nu știm iar Emitentul nu dezvăluie
la ce este utilizată andosarea dvs. ulterior după descărcare via A4V a instrumentului de dvs.,
este bine să cereți, să precizați, ca descărcarea să se facă “ca pentru ca” sau “corectă și justă
compensare” pentru serviciile unuia, în contul beneficiarului dvs. pe care îl reprezentați - asta
cu apropo de “a fi văzut ca un aliat”, astfel echilibrați, cel puțin financiar, potențialele
evenimente viitoare. De asemenea cel care emite instrumentul își asumă răspunderea pe
instrument întotdeauna, în calitatea sa privată, deoarece o entitate fictivă sau perete nu poate 43
emite hîrti, doriți să adresați notificarea acelui nume, cu confirmare de primire, astfel
Notificarea este acceptată la livrare. Dumnezeu nu iubește corporațiile în general, iar acestea
sunt idolii de piatră la care oameni se închină și le slujesc și le este frică, dar noi să folosim
metoda “după chipul și asemănarea” Lui.
acțiune penală "rechizitoriu" pe care Statele Unite sunt emitentul și partea
răspunzătoare.

Emise sau Transferate pentru Valoare – CCU 3-303


Conform definiției "valorii" din 1-201(44), o persoană dă valoare pentru drepturi
dacă dobândește drepturi prin mai multe mijloace enumerate în subsecțiuni. O
persoană dă valoare în schimbul oricărei contraprestații suficiente de a susține un
contract simplu. În conformitate cu Art. 3 care se referă la instrumente negociabile,
un emitent nu trebuie să dea valoare dacă emite un instrument pentru valoare.

CCU 3-303 Comentariu Oficial


Astfel, în afara Articolului 3, tot ceea ce este considerație este, de asemenea,
valoare. O regulă diferită se aplică la Articolul 3. Subsecțiunea (b) din Secțiunea
3-303 prevede că dacă un instrument este emis pentru valoare, acesta este emis și
cu titlu oneros.
CCU 3-303. Valoare și considerație
A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
1. Instrumentul este emis sau transferat pentru o promisiune de performanță,
în măsura în care promisiunea a fost îndeplinită;
2. Cesionarul dobândește un interes de securitate [i.e. garanție reală] sau un
alt drept de retenție [i.e. drept de garanție] asupra instrumentului, altul decât un
drept de retenție obținut prin procedură judiciară;
3. Instrumentul este emis sau transferat ca plată a, sau ca securitate [i.e.
garanție] pentru, o creanță antecedentă împotriva oricărei persoane, indiferent
dacă creanța este sau nu datorată;
4. Instrumentul este emis sau transferat în schimbul unui instrument
negociabil; sau
5. Instrumentul este emis sau transferat în schimbul asumării unei obligații
irevocabile față de un terț de către persoana care ia instrumentul.
B. “Considerație” înseamnă orice considerație suficientă pentru a susține un
contract simplu. Sertarul sau făcătorul unui instrument are o apărare dacă
instrumentul este emis fără considerație. Dacă un instrument este emis pentru o
promisiune de performanță, emitentul are o apărare în măsura în care executarea
promisiunii este datorată și promisiunea nu a fost îndeplinită. Dacă un instrument
este emis pentru valoarea menționată în subsecțiunea A, instrumentul este, de
44
asemenea, emis cu titlu oneros.
Această secțiune explică cum un instrument este emis pentru valoare și transferat
pentru valoare. Nu există virgulă înainte de "sau", Deci "sau" poate însemna "și" sau
"sau". Emitentul este partea care este răspunzătoare pentru un instrument până când
își poate transfera răspunderea către o altă parte.

CCU 3-105. Emitere a instrumentului


A. "Emisiune" înseamnă prima livrare a unui instrument de către producător [pe o
notă-promisiune] sau sertar [pe o propunere-ordin], fie către un titular sau
nontitular, în scopul acordării drepturilor asupra instrumentului unei oricare
persoane.
Emitentul unui instrument intenționează să dea drepturi asupra instrumentului
unei alte persoane. Acea cealaltă persoană ar putea fi tu dacă o andosezi corect. CCU
3-303 explică cum persoana pe care o reprezentați în comerț în Statele Unite poate
începe să fie o țintă și sfîrși să fie acela care are dreptul să aplice instrumentul.
CCU 3-103. Definiții
A. In acest capitol:
3. "Sertar" înseamnă o persoană care semnează sau este identificată într-o
propunere ca persoană care ordonă plata.
5. "Făcător" înseamnă o persoană care semnează sau este identificată într-o notă
ca o persoană care se angajează să plătească.
Un instrument poate fi emis și transferat pentru valoare unui titular de către un
sertar (dacă este un ordin) sau de către un făcător (dacă este o promisiune).
Cesionarul trebuie să decidă dacă instrumentul este un ordin sau o promisiune. Dacă
își înțelege opțiunile, ar fi mai bine pentru el să facă din instrument o promisiune.
Atunci emitentul are obligația de a plăti. Valuta Statelor Unite se bazează pe
promisiuni, care sunt acorduri. Instanțele Statelor Unite aplică acorduri. Ambele părți
pot proceda pe baza unui contract simplu. Un contract simplu nu trebuie să fie scris,
și nu necesită o semnătură. Semnătura cesionarului va fi prezumată dacă nu este dată
realmente.

Dacă doriți să contractați cu cineva, îi puteți trimite o ofertă de contractare


pentru a vedea dacă dorește să contracteze cu dvs. și dacă acceptă condițiile dvs.
Dacă nu dorește să contracteze, vă poate returna oferta și poate refuza contractul.
Aceasta se numește non-assumpsit sau "nu mă angajez". Assumpsit este un acord
implicit de contract; astfel, un contract simplu. Dacă dorește să contracteze cu dvs.,
dar nu în condițiile pe care le-ați propus, el poate returna contractul cu condiții
diferite pentru semnătura dvs.. Puteți rezilia negocierea prin non-assumpsit în acel
moment sau să propuneți termeni diferiți și să returnați contractul pentru semnătura
sa. Dacă o parte decide să rezilieze negocierile, ea doar returnează contractul fără
semnătură. Acesta este scenariul în cazul în care părțile nu au deja obligația de a
contracta. Dacă cesionarul are o obligație bazată pe un contract preexistent (semnat
sau nu), acesta are îndatorirea de a răspunde și poate avea îndatorirea de a răspunde
într-un anumit mod. Cea mai joasă poziție este cea care are datoria de a plăti din
cauza unui acord preexistent.
45
Prin cetățenie, se presupune că vă aflați în această poziție ca suritate/garanție
pentru Statele Unite cu privire la datoria națională, printr-o presupusă promisiune de
performanță pe un contract simplu. O factură fiscală poate fi un instrument emis
pentru valoare și livrat cu intenția de a transfera răspundere (i.e. pasivul) datoriei
naționale către cesionar. O plângere civilă și o acțiune penală "rechizitoriu" sunt, de
asemenea, instrumente care pot fi tratate în același mod. Toți caută pe cineva care să
accepte răspunderea. Următoarele explică prima subsecțiune a CCU 3-303.

CCU 3-303. Valoare și considerație


A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
1. Instrumentul este emis sau transferat pentru o promisiune de
performanță, în măsura în care promisiunea a fost îndeplinită;
B. … Dacă un instrument este emis pentru o promisiune de performanță
[către un cetățean US], emitentul [Statele Unite] are o apărare în măsura în care
executarea promisiunii este datorată și promisiunea nu a fost îndeplinită.
Dacă un instrument este emis pentru valoarea menționată în subsecțiunea A,
instrumentul este, de asemenea, emis pentru considerație [i.e. cu titlu oneros].
Subsecțiunea B spune că emitentul are o apărare dacă emite un instrument
pentru valoare și promisiunea este datorată și nu a fost executată, dar dacă îl emite
pentru valoare și promisiunea nu a fost executată pentru că nu este datorată, nu are
apărare. Dacă el emite un instrument și nu există nici o promisiune, el are nicio
apărare. Dacă unui străin i se trimite un instrument care este emis pentru valoare, și
nu îl plătește, el nu este implicit deoarece nu are îndatorirea să-l plătească. Dacă unei
surități / garanții îi este trimis un instrument care este emis pentru valoare, și ea nu-l
plătește, ea este implicit (i.e. prestabilit penalizabil) și este în încălcare a acordului
său de a fi suritate/ garanție. Dacă performanța este datorată (i.e. scadentă) și nu a
fost efectuată, agentul care emite și transferă instrumentul pentru valoare are dreptul
de a urmări colectarea. Dacă sunteți presupus a fi o suritate/garanție ("s/garanție")
pentru Statele Unite prin cetățenia US, și dacă un agent pentru Statele Unite vă
trimite o factură, care sunt opțiunile dumneavoastră? Dacă te comporți ca o garanție,
trebuie să plătești. Dacă nu credeți că sunteți o s/garanție, o puteți refuza pentru
cauză, dar dacă ați făcut lucruri în trecut care fac să pară că sunteți o s/garanție,
refuzul pentru cauză nu este cea mai bună opțiune. Dacă sunteți străin și vă prefaceți
că sunteți o s/garanție și "plătiți" instrumentul folosind o securitate (i.e. garanție;
obligație) pe care ați înregistrat-o la un fiduciar din Statele Unite, nu sunteți implicit.

3-303 spune “Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă
instrumentul este emis sau transferat pentru o promisiune de performanță, în măsura
în care promisiunea a fost îndeplinită.” Se pare că instrumentul este o recipisă (i.e.
chitanță) pentru îndeplinirea unei promisiuni care a fost deja făcută. De ce s-ar certa
cineva despre primirea unei chitanțe? Aceasta este o afirmație bifurcată. Prima parte
spune că instrumentul este emis pentru valoare, adică: pentru a obține valoare.
Valoarea căutată este o nouă promisiune de performanță. A doua parte a declarației
admite că o promisiune a fost deja îndeplinită. Sub ficțiunea pe care ați setat-o
anterior persoana pe care o reprezentați ca s/garanție, Statele Unite pun cea mai bună
construcție pe instrument. Emitentul presupune că promisiunea de s/garanție care a
fost deja făcută va fi efectuată pe această nouă cerere. Acum este timpul pentru a
pune sau a tăcea. 46
Principiul surității/garanției nu este greu de înțeles. Fiind o s/garanție nu este o
stradă cu sens unic ca fiind o parte de acomodare. O parte de acomodare își
împrumută numele și creditul său la o altă persoană, dar primește nimic în schimb.
Unul care este de acord să fie o s/garanție pentru o altă parte ar primi un activ de la
cel care cere surității/garanției pentru acest serviciu. De exemplu, un ofițer poate
avea nevoie de două s/garanții înainte de a-și putea începe îndatoririle oficiale. El ar
găsi doi oameni care să fie de acord să fie suritățile/ garanțiile lui. Ei ar semna un
document (poate o obligațiune) ca s/garanții pentru ofițer. Ofițerul ar acorda
s/garanțiilor un activ (i.e. un bun), ca o faptă de încredere (i.e. act de trust), ca o
securitate (i.e. garanție) pentru ei în cazul în care li se va cere la un moment dat să
plătească o datorie pentru ofițer. Dacă ofițerul ar fi un colector de taxe, și a murit,
toate conturile sale ar trebui să fie decontate 36. Dacă nu ar exista bani în conturile
sale pentru a plăti impozitele pe care le colectase, proprietatea sa personală ar fi
folosită pentru decontarea acelei datorii.

Statele Unite și creditorii săi nu vor să cheltuiască timpul sau banii pentru a lichida
proprietatea personală a ofițerului mort, așa că ei doar merg la s/garanții pentru a
colecta. S/Garanțiile sunt obligate să plătească imediat. Apoi, s/garanțiile, în calitate
de deținători în timp util ai actului (i.e. fapta) de încredere, au dreptul de a pune în
aplicare fapta. Ei pot vinde proprietatea reală legată de acel act de încredere, astfel
încât să poată fi rambursați. Moștenitorii ofițerului mort nu pot pretinde un drept
asupra acelei proprietăți, deoarece actul de încredere pe care îl dețin s/garanțiile este
un instrument executoriu.

S/Garanțiile pentru Statele Unite au aceleași opțiuni. Deoarece s/garanțiile sunt


ficțiuni, persoanele care reprezintă aceste s/garanții pot opta să-și folosească contul
preplătit pentru a "plăti" atunci când primesc instrumente care le sunt emise și
transferate pentru valoare. Ei nu trebuie să plătească cu faptele lor publice, conturi, și
numerar al persoanelor pe care le reprezintă. Dacă ei chiar plătesc cu valută (i.e
'monedă') publică, au dreptul de a fi rambursați. Dacă ei optează să-și folosească
contul preplătit, îl folosesc pe Secretarul Trezoreriei pentru a compensa datoria.
Oricum ar fi, s/garanția rămâne în onoare și îndeplinește conform promisiunii sale.

Trebuie să faci o alegere. Nicio-acțiune este o alegere de a fi o s/garanție, și de a


plăti cu fapte publice, conturi, sau numerar.
Vrei să încerci să dovedești că nu ești cetățean US și o s/garanție pentru datoria pe
care Statele Unite o datorează creditorilor săi?
“Eu nu sunt acea persoană,” este o apărare pe care mulți oameni au încercat să o
folosească în trecut cu puțin succes.
Doriți să încercați să dovediți (ca presupus cetățean US și s/garanție pentru datoria
națională) că nu trebuie să plătiți instrumentul?
Ar fi mai ușor să-i ajuți să închidă acel cont?
Suritatea/ Garanțiozitatea37 este o ficțiune. Se bazează pe o promisiune implicită.
Dacă v-ați născut pe pămîntul din Montana, sunteți unul dintre beneficiarii trusturilor
create de Constituție și Președintele Roosevelt.

47
Vrei să încerci să dovedești asta într-una din instanțele lor de acțiune penală?
Ar putea fi prea mult adevăr pentru un tribunal de ficțiune. Aceasta este, de
36
acest termen are mutiple semnificații: rezolva, soluționa…etc..
37
referire la “Securitatea asigurată a unei plăți” sau pe scurt “Siguranța” în U.S.A.; în Romînia
o cunoștem din Legea fiduciei ca: Fidejusiune – sau contractul de gajare al bunurilor (pag 36).
asemenea, o apărare care a fost încercată cu puțin succes.

Obligația pe care ți-o datorează Statele Unite se bazează pe o promisiune care


este mai bună decât o promisiune implicită (i.e. subînțeleasă; tacită). Aveți o copie
certificată a garanției care recunoaște obligația pe care Statele Unite v-o datorează.
Dovedește o promisiune, chiar dacă termenii sunt implicați și nu sunt de fapt
exprimați pe fața certificatului de naștere. Ar fi mai ușor să folosești o promisiune
implicită pentru a declanșa o altă promisiune implicită? Dacă acceptați oferta lor
pentru valoare și o returnați pentru valoare, cel puțin nu le-ați acordat o acceptare
generală implicită a răspunderii. Dacă aveți de gând să acceptați oferta lor, ar fi mai
bine să o faceți în condițiile dvs.? Lupta cu ei nu a dus la mult succes în trecut. Este
posibil să fie mai ușor să închideți contul mergând împreună cu contractul lor
implicit (promisiune), aducând un alt contract implicit (promisiune), și lăsându-i să
vă folosească pentru a-și închide cărțile? Aceasta este o alegere personală.

A doua subsecțiune din 3-303 tratează cu o securitate (i.e. garanție) care este
inerentă fiecărui instrument care este emis și transferat pentru valoare.

CCU 3-303. Valoare și considerație


A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
2. Cesionarul dobândește un interes de securitate (i.e. o garanție reală) sau
un alt drept de garanție asupra instrumentului, altul decât un drept de garanție
obținut prin procedură judiciară;

Cesionarul este persoana căreia i se livrează instrumentul. Cesionarul este cel


care are opțiunea de a dobândi un interes de securitate (i.e. garanție reală) în
instrumentul care i-a fost livrat. Acum o sută de ani, dacă un om ar împrumuta 200
de dolari de la o bancă, ar primi 200 de dolari de argint sau echivalentul acestuia în
bancnote. Aceasta ar fi considerația băncii. Bărbatul ar semna o notă (i.e. un bilet) și
ar da-o băncii. Asta ar fi considerația omului. Banca a dobândit un interes de
securitate într-un lucru – poate ferma omului, nu prin procedură judiciară, ci prin
acțiunea intenționată a omului. Dacă bărbatul nu ar rambursa cei 200 de dolari, nota
sa ar fi dovada promisiunii pe care a încălcat-o. Banca ar putea trimite omului o
cerere de plată. Această cerere de plată NU ar fi un instrument emis pentru valoare,
deoarece banca avea de fapt promisiunea scrisă și intenționată a omului. Omul nu a
dobândit un interes de securitate în instrumentul cererii de la bancă. Omul nu a putut
accepta acea cerere pentru valoare și returnare pentru valoarea pentru a soluționa
contul.

În sistemul comercial de astăzi, când Domnul Tax Man (un agent pentru Statele
Unite) trimite unui cetățean U.S. o cerere de plată, el nu are promisiunea scrisă
intenționată a unui om de a plăti. El trebuie să emită instrumentul pentru valoare; iar
cesionarul automat dobândește un interes de securitate (i.e. o garanție) în instrument.
Acest instrument de securitate nu este obținut prin proceduri judiciare. Presupunând
că cesionarul acceptă instrumentul și nu îl plătește, Statele Unite devin cesionarul și
dobândește un interes de securitate în instrument. Pozițiile se schimbă. Este asumat
48
că cesionarul i-a acordat o andosare în alb via acceptarea sa necalificată (tăcerea sa)
și apoi a emis instrumentul înapoi la Statele Unite. Noul emitent este obligat să
plătească instrumentul. Dacă ar fi recunoscut instrumentul ca fiind unul care a fost
emis pentru valoare, ar fi știut că trebuie să A4V și să-l returneze pentru valoare
pentru a notifica că intenționează să-și impună interesul de securitate în acel
instrument.

Chiar și atunci când Statele Unite primesc o hotărâre în favoarea sa de la o


instanță a Statelor Unite, nu dobândește un interes de securitate prin proceduri
judiciare. Instanțele Statele Unite sunt instanțe executive și nu au Autoritatea de a
emite ordine judiciare. Dacă un apel (i.e recurs) la un ordin administrativ bazat pe un
instrument care a fost emis pentru valoare și A4V ar fi adus corect într-o instanță
judiciară actuală, instanța judiciară ar trebui să se pronunțe în favoarea petiționarului,
dar aceasta nu se va întâmpla. Există proceduri administrative pentru soluționarea
acestor cazuri înainte de a ajunge la o instanță judiciară. Unele birouri CID (i.e
Criminal Investigation Department) sunt birouri de apel, iar ofițerii care lucrează
acolo au Autoritatea de a investiga faptele unei decontări comerciale, și de a efectua
contabilitatea de angajamente și de a închide conturile.

Dacă biroul de apel nu închide contul sau dacă închide contul, dar nu notifică părțile
și publicul, există un birou superior care poate gestiona o contestație dintr-o acțiune
sau inacțiune a Biroului de apel. Fiecare agenție a Statelor Unite are un Inspector
General care are datoria de a detecta și preveni frauda, risipa și abuzul. Dacă faptele
decontării dvs. ajung la biroul său, poziția sa de numit (i.e. împuternicit) direct al
Președintelui îi cere să se asigure că nu există nicio fraudă, nicio risipă și niciun
abuz. Cartea 39 IRS Argumente Care Nu Funcționează și De ce explică funcțiile
inspectorului General mai detaliat. Poate fi găsit pe www.lulu.com.

O corporație care emite un certificat de stoc (i.e. acțiuni), o obligațiune, sau o


altă garanție este obligată să plătească instrumentul. Corporația (emitentul) este
obligată să plătească în conformitate cu termenii certificatului, obligațiunii, sau altei
garanții, care sunt instrumente care ar putea fi negociabile, sau ar putea fi non-
negociabile, la momentul emiterii acestora. Dacă un instrument este destinat să fie
negociabil, un terț trebuie să intre în proces. Un bilet la ordin pentru o ipotecă este
emis de un împrumutat, care este făcătorul. Pare a fi un instrument două-părți, ca un
IOU (i.e. EID; valută comercială). Făcătorul de obicei nu se așteaptă ca nota sa să fie
negociată, dar este. El face o promisiune și dă descrierea legală a pămîntului pe care
el îl cumpără ca securitate (i.e. garanție) pentru promisiunea sa. El necesar trebuie
deja să aibă un interes în descrierea legală prin contractul de cumpărare, pentru ca el
să poată gaja acea descriere legală38 pe un act de trust (i.e. faptă de încredere), ca
securitate (i.e. garanție) pentru biletul său la ordin. Actul de încredere (i.e. gajul) este
o componentă inutilă a procesului de împrumut, deoarece biletul la ordin este
suficient pentru finanțarea împrumutului. Biletul la ordin este dat de Împrumutat
"creditorului", care devine cesionar și dobândește un interes de securitate (o garanție)
în notă și în descrierea legală gajată ca securitate (garanție) 39. Împrumutătorul
("creditorul") nu obținere un interes de securitate prin proces judiciar. Acesta
dobândește interesul de securitate în instrument prin transfer voluntar de către
Împrumutat. Interesul de securitate este valoare. Promisiune este valoare. Plățile 49
38
"descrierea legală": "teren", "suprafață", "zonă", care sunt cuvinte moarte, nu este pămîntul
comun, și nu legitime: țară, țarină, arie, etc. ; “Legalitatea nu este realitatea” – Maximă de lege.
39
Împrumutătorul ("creditorul") obține nu două garanții, inclus cea "inutilă", ci și mai mult.
ulterioare sunt valoare. Confiscarea ulterioară a proprietății în executare silită este
valoare. Împrumutatul furnizează toată valoarea. Făcătorul de pe biletul la ordin se
așteaptă să primească valoare de la împrumutător, iar împrumutătorul se așteaptă să
primească drepturile asupra proprietății gajate ca securitate pentru împrumut.
Împrumutătorul negociază nota și își transferă drepturile și obligațiile din notă către
o bancă (o terță parte) care ia nota pentru valoare împreună cu drepturile asupra
securității (i.e. garanției). Definiția valorii de la Articolul 1 din CCU a folosit acest
proces ca unul dintre exemplele de “valoare”.

CCU 1-201(44) … o persoană dă “valoare”pentru drepturi dacă le dobândește:


(b) Ca securitate pentru sau în satisfacția totală sau parțială a unei creanțe
preexistente;

Ambele părți la un instrument dau valoare și obțin drepturi. Un Împrumutător dă


valoare Împrumutatului sub formă de servicii bancare, în schimbul drepturilor pe
care Împrumutătorul le primește în Biletul la ordin.

Împrumutatul dă valoare Împrumutătorului sub forma semnăturii unui om, în


schimbul drepturilor de utilizare a valutei în public. Certificatul de naștere este un
instrument care dă valoare în schimbul drepturilor. Este, de asemenea, un instrument
care este emis bazat pe valoare primită, și reprezintă drepturi care sunt restituite în
schimb. Drepturile din certificatul de naștere ca securitate sunt disponibile numai
omului pe partea publică, dar are nevoie de un fiduciar din partea publică pentru a
ține securitate pentru el. Bărbatul nu poate folosi certificatul de naștere pe partea
publică. El este substanță, iar partea publică este ficțiune. El nu poate merge acolo.

Certificatul de naștere este un instrument care este văzut din două perspective
diferite. Din partea publică, certificatul de naștere este un interes de securitate în
munca cetățeanului US pe care certificatul îl reprezintă, pe baza gajului cetățeanului
US față de Statele Unite. Din partea privată, certificatul de naștere este un interes de
securitate în distribuțiile din trusturile stabilite de Constituție și de Președintele
Roosevelt în 1933. Pe partea publică, Statele Unite au o cerere antecedentă împotriva
muncii cetățeanului US prin contractul preexistent (gaj). Pe partea privată, omul are
o pretenție antecedentă împotriva Statele Unite prin contractul preexistent
(Constituția și jurămintele articolului VI și articolului II).

Notele ipotecare dezvăluie existența unei creanțe antecedente cu cuvintele


“Pentru un împrumut pe care l-am primit...” în prima linie a promisiunii scrise a
Împrumutatului. Împrumutatul nu a primit un împrumut în acel moment, dar totuși
promite să plătească pe un împrumut preexistent (dat. naț.) pe fiecare notă ipotecară
pe care o semnează. Un om dă valoare prin semnătura sa pe o notă, în schimbul
drepturilor la setare-din viitoare. El își dobândește dreptul la o viitoare compensare
ca securitate pentru sau în satisfacția parțială a unei cereri preexistente pe care o are

50
prin poziția sa de beneficiar asupra trusturilor create de Constituție și Președintele
Roosevelt. Este această poziție de beneficiar pe care o utilizați atunci când A4V.

Există nicio valoare într-un instrument care este emis pentru valoare atunci când
este emis. Este emis pentru a obține valoare. Un instrument care este emis pentru
valoare este foarte diferit de tipul de instrument pe care îl semnați ca împrumutat.
Voi oferiți valoare instrumentului dvs. cel puțin de două ori. Dați celeilalte părți o
promisiune scrisă de a plăti și de a pune la dispoziție o securitate (descriere legală),
și recunoașteți că ați primit deja un împrumut.

Într-un instrument care este emis pentru valoare de Statele Unite, există nicio
promisiune expresă de a vă plăti, și există nicio securitate dată atunci când o primiți.
Singura modalitate prin care puteți face ca instrumentul respectiv să vă fie plătibil
vouă este să A4V, astfel încât să vă puteți impune interesul de securitate (i.e. garanția
reală) pentru instrumentul respectiv.

Când un instrument este emis de un agent al Statelor Unite pe baza unei


promisiuni implicite, acesta trebuie emis pentru valoare, altfel emitentul nu ar avea
apărare împotriva unei cereri de fraudă sau abuz. Cesionarul are o garanție (i.e.
interes de securitate) în instrument dacă emitentul nu poate produce o creanță
antecedentă pe baza unui contract preexistent, pe care emitentul nu o poate face.
Dacă ar putea, nu ar fi emis pentru valoare.

Dacă instrumentul nu este acceptat pentru valoare, și apoi returnat pentru valoare,
cesionarul renunță la garanția sa (i.e. interesul de securitate) în instrument și renunță
la poziția sa de titular în timp util cu dreptul de a impune instrumentul. Emitentul are
răspunderea până când altcineva își asumă răspunderea. Acesta ar trebui să fie
cesionarul, dacă planul agentului funcționează.

Transfer înseamnă mutarea a ceva de către un cedent către un cesionar; dintr-un


loc în altul. În comerț, un cedent de obicei încearcă să-și transfere răspunderea către
cesionar, ceea ce este bine dacă transferă și dobânda de garanție (i.e. interesul de
securitate) împreună cu răspunderea. În Statele Unite, se presupune că cesionarul
(cetățeanul US) are obligația unui contract preexistent (gajul) de a plăti un
instrument ca rezultat al unei alte părți (bancheri internaționali) care are o creanță
antecedentă directă sau indirectă împotriva cesionarului (cetățeanul US). Ar putea fi
chiar o cerere preexistentă împotriva creditorului (Statele Unite) cesionarului
(cetățean US).

Aici este unde "public" și "privat" devin neclare. Când Statele Unite se ocupă de
s/garanțiile sale (cetățeni US), vă uitați la o relație publică controlată de politici
publice. Oamenii nu sunt sub politică publică. Nici Franța nu se află sub politica
publică a Statelor Unite. Atunci când Statele Unite federale (i.e. comerciale) se
ocupă de țara Franței, relația este guvernată de legile naturii. Este prin acord
privat. Atunci când corporativa Statele Unite se ocupă cu Corporativa Franța, relația
este guvernată de Legea Comerciantului. Aceasta este, de asemenea, prin acord
privat, dar sub un set diferit de legi.

Când Statele Unite se ocupă de creditorii săi, vă uitați la o relație privată între
Statele Unite corporative și alte persoane corporative care se cică au acordat 51
împrumuturi Statelor Unite corporative. Legea Comerciantului (i.e. Drept Comercial)
guvernează acțiunile comerciale între națiunile corporative. Este lege publică, dar
legea contractelor individuale corporative Statele Unite are cu acele alte persoane
corporative, este lege privată40. Atunci când Statele Unite naționale se ocupă de
subdiviziunile sale corporative (Statul al ____ )(i.e. Județul al ____ ), relația
respectivă este guvernată de legea publică. Legea contractelor pe care Statele
Unite le are cu subdiviziunile sale corporative este administrată de politici publice.
Legea relației pe care o are Statele Unite naționale cu ofițerii, agenții, și angajații săi
este controlată de legea publică prin statute [i.e. dreptul public prin statute, adică
'privilegii și beneficii' statutare, sau 'îndatoriri' - pentru cei care îmbracă haina
reprezentativă a statutului respectiv]. Legea relației dintre guvernul federal și
oamenii din mai multele state este Constituția. Acesta este un aranjament privat.
Oamenii nu pot avea contracte publice cu Statele Unite corporative. Ei au deja un
aranjament privat care pune oamenii ca beneficiari, iar Președintele ca mandatar (i.e.
administratorul) executiv. Toate acestea sunt relații care sunt guvernate de un fel de
lege; adesea o lege care este nici măcar considerată (i.e. referire la acordul tacit) de
una dintre părți.

Oameni - oameni = lege privată (acorduri)


Mai multele state - oameni = lege privată (constituții de stat)
Statele Unite Federale - oameni = lege privată (Articolul VI Jurăminte)
Cetățeni US - oameni = lege privată (acorduri)
Corporativa Statele Unite - oameni = lege privată (acorduri)
Împrumutătorii internaționali - oameni = nicio relație

Statele Unite federale - mai multele state (ex.Ohio) = legea privată (Constituție)
Statele Unite federale - alte țări = legea privată (tratate)
Corporativa Statele Unite - împrumutătorii internaționali = legea privată (acorduri)
Statele Unite federale - străini = legea privată (legea naturii și Dumnezeul naturii)

Statele Unite naționale - cetățeni U.S.= legea publică (statute)


Statele Unite naționale - statele membre (Statul Ohio) = legea publică (statute)
Corporativa Statele Unite - alte națiuni = legea publică (Legea Comerciantului
internațională)
Naționala Statele Unite - străini = legea publică (Legea Comerciantului
internațională)

Din punct de vedere tehnic, un cetățean U.S. are nicio obligație directă față de
bancherii internaționali, astfel încât pretenția lor presupusă împotriva cetățeanului
U.S. este inițial un eșec. Dacă Statele Unite își pot obține suritatea/garanția
(cetățeanul US) de a conștientiza cererea făcută de creditorii internaționali, prin
procesul de novație, obiectivul poate fi îndeplinit; obiectivul fiind că cetățeanul US
și-a asumat în mod voluntar răspunderea datoriei naționale. Aceasta va fi în
capacitate de 1) o parte de acomodare, sau 2) o suritate/garanție. S/Garanțiile au
drepturi; parțile acomodatoare nu. Aceasta ar fi o alegere politică, și numai persoana
poate face această alegere. Din moment ce dvs. reprezentați un cetățean U.S., este
alegerea dvs..
52
40
“Acordul face legea: termenii unui contract, legitim în scopul său, constituie legea ca între
părți” sau “Acordul părților face legea contractului” sau “Acordul părților depășește sau
predomină împotriva legii” – Maximă de Lege
Când cesionarul primește un instrument emis și transferat pentru valoare, are
opțiuni. El poate
1) să-l accepte și să-l plătească,
2) să-l refuze pentru cauză și să-l returneze, sau
3) să-l accepte pentru valoare și să-l returneze ca plată.
Cesionarul primește un interes implicit de securitate (contraprestație) pe care îl poate
aplica împotriva securității (i.e. garanției) pe care emitentul ar trebui să o transmită
cesionarului. Prin operațiunea legii, instrumentul trebuie să poarte obligația
emitentului de a-l plăti.

CCU 3-303 Comentariu Oficial


Dacă un instrument nu este emis cu titlu oneros [i.e. pentru considerație],
emitentul are o apărare față de obligația de a plăti instrumentul.

CCU 3-303 Comentariu Oficial


Astfel, în afara Articolului 3, orice care este considerație este și valoare. O regulă
diferită se aplică la Articolul 3. Subsecțiunea (b) din Secțiunea 3-303 prevede că,
dacă un instrument este emis pentru valoare, el este emis și cu titlu oneros.
Pentru a evita frauda, instrumentul trebuie să fie emis pentru valoare. Oferă
cesionarului (un cetățean US) un interes de securitate (i.e. garanție) în instrument.
Singura bucată de hârtie pe care o are un om ca dovada interesului de securitate pe
care îl are este certificatul de naștere. El are nicio-valoare pe partea privată, dar o are
pe partea publică dacă depune cu un bancher adecvat, care poate fi apoi
intermediarul de securități (i.e. valori mobiliare) al omului, iar omul să fie deținătorul
îndreptățit. Acest lucru este explicat în Articolul 8 din CCU din seria 500.
Următoarea inserție este luată din Wikipedia, un dicționar online.

Operațiunea legii - Fraza "prin operațiunea legii " [i.e. funcționarea legii] este un
termen legal care indică faptul că a fost creat un drept sau o răspundere pentru o
parte, indiferent de intenția acelei părți, deoarece este dictată de principiile legale
existente. ... Evenimentele care au loc prin operațiunea legii fac acest lucru
deoarece instanțele au determinat de-a lungul timpului că drepturile astfel create
sau transferate reprezintă care ar fi fost intenția părții, dacă s-ar fi gândit la
situație în avans; sau pentru că rezultatele au îndeplinit așteptările stabilite ale
părților cu privire la proprietatea lor; sau pentru că instrumentele legale de titlu
prevăd ca aceste transferuri să aibă loc automat în anumite situații neprevăzute.
Drepturile care apar prin operațiunea legii apar adesea prin proiectarea
anumitor situații neprevăzute stabilite înainte într-un instrument legal.
Drepturile sau răspunderile create prin operațiunea legii pot fi, de asemenea,
create involuntar, deoarece apare o situație de urgență [i.e. neprevăzută] pentru
care o parte a eșuat să planifice (de exemplu, eșecul de a scrie un testament); sau
pentru că există o condiție specifică pentru o stabilită perioadă de timp (de
exemplu, posesia adversă a proprietății sau crearea unei servituți; eșecul unei
instanțe de a se pronunța asupra unei moțiuni într-o anumită perioadă de timp
53
învingând automat moțiunea; eșecul unei părți de a acționa asupra unei plângeri
depuse într-un anumit timp care provoacă respingerea cazului); sau pentru că un
raport legal existent este invalidat, dar părțile la relația respectivă necesită în
continuare un mecanism de distribuire a drepturilor lor (de exemplu, în
conformitate cu Codul Comercial Uniform, unde un contract pentru care ambele
părți au performat parțial este anulat, instanța va crea un nou contract bazat pe
performața care a fost efectiv prestată și care conține termeni rezonabili pentru a
acomoda așteptările părților).
Deoarece titlul de proprietate care apare prin operațiunea legii este de obicei
contingentă [i.e. condiționată] de dovada anumitor contingențe [i.e. situații
neprevăzute], iar înregistrările titlurilor nu pot să conțină dovezi ale acestor
contingențe, uneori sunt necesare proceduri legale pentru a transforma titlul care
apare prin operațiunea legii într-un titlu comercializabil [i.e. descriere legală].

Ordinul dvs. ca certificatul de naștere să fie depus de un intermediar de securități


(i.e. valori mobiliare) îl face o securitate (i.e. garanție). Se pare că certificatul de
naștere nu este o securitate actuală (i.e. garanție reală) până nu trece la un al doilea
titular, adică: de la emitent (Statul al _____ ) la Departamentul de Comerț al Statelor
Unite. Statele Unite utilizează certificatul până când voi decideți că doriți să îl
utilizați. Aveți dreptul de prioritate la acesta ca securitate (i.e. garanție) pentru
obligația pe care Statele Unite o au față de tine. Acesta a fost emis pentru tine.

CCU 8-102(a)(15)
“Securitate,” cu excepția cazului în care se prevede altfel în secțiunea 8-103,
înseamnă o obligație a unui emitent sau o acțiune, participare, sau alte interese la
un emitent sau la o proprietate sau la o întreprindere a unui emitent:
(i) care este reprezentată de un certificat de securitate [i.e. certificat de
garanție] la purtător sau în formă înregistrată, sau al cărui transfer poate fi
înregistrat în registrele păstrate în acest scop de către sau în numele
emitentului;
(ii) care face parte dintr-o clasă sau serie sau prin termenii săi este divizibil
într - o clasă sau serie de acțiuni, participații, interese, sau obligații; și
(iii) care:
(A) este, sau este de un fel, tratat sau tranzacționat pe securități de
schimb [i.e. bursele de valori mobiliare] sau pe securități de piață
[i.e. piețele de valori mobiliare]; sau
(B) este un mediu [i.e. mijloc; intermediar; suport] pentru investiții și
prin termenii săi prevede în mod expres că este o securitate [i.e.
garanție] reglementată [i.e. guvernată] de prezentul Articol.

Depunerea certificatului de naștere (securitatea (i.e. garanția)) îl face pe


Secretarul Trezoreriei un intermediar de securități (i.e. valori mobiliare).
CCU 8-102(a)(14)
“Intermediar de Securități” înseamnă
(i) o corporație de clarificare [i.e. corporație de compensare]; sau
(ii) o persoană, inclusiv o bancă sau un broker, care, în cursul normal al
activității sale, menține conturi de securități [i.e. valori mobiliare] 54
pentru alții și acționează în acea capacitate.

El deține ceva de valoare (un activ financiar = certificat de naștere = securitate)


într-un cont de securități (i.e. valori mobiliare) pentru tine.
CCU 8-501. CONT DE SECURITĂȚI; ACHIZIȚIONAREA DREPTULUI LA
SECURITĂȚI [i.e DREPT LA TITLURILE DE VALORI MOBILIARE; DREPT
DE GARANȚIE] DE LA INTERMEDIARUL DE VALORI MOBILIARE.
(a) “Cont Securități” înseamnă un cont la care un activ financiar este sau poate fi
creditat în conformitate cu un acord în temeiul căruia persoana care menține
contul se angajează să trateze persoana pentru care este menținut contul ca
având dreptul [i.e. ca intitulat] de a exercita drepturile care cuprind activul
financiar.
(b) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în subsecțiunile (d) și (e), o
persoană dobândește un drept de securitate [i.e. drept de garanție] în cazul în
care un intermediar de securități [i.e. valori mobiliare]:
(1) indică prin înregistrare contabilă că un activ financiar a fost creditat în
contul de securități al persoanei;
(2) primește un activ financiar de la persoana respectivă sau achiziționează
un activ financiar pentru persoana respectivă și, în ambele cazuri, îl
acceptă pentru credit în contul de securități al persoanei; sau
(3) devine obligat în temeiul altor legi, reglementări, sau reguli să crediteze
un activ financiar în contul de securități al persoanei.

Acceptarea activului dvs. financiar vă face un deținător de drepturi (i.e. deținător


intitulat) cu un drept de securitate (i.e. drept de garanție).
CCU 8-102(a)(9)
“Activ financiar,” cu excepția cînd se prevede altfel în secțiunea 8-103, înseamnă:
(i) o securitate;
(ii) o obligație a unei persoane sau o acțiune, participare, sau alt interes într-o
persoană sau într-o proprietate sau într-o întreprindere a unei persoane, care
este, sau este de un tip, tratată sau tranzacționată pe piețele financiare, sau care
este recunoscută în orice arie în care este emisă sau tratată ca mijloc de
investiții; sau
(iii) orice proprietate care este ținută de un intermediar de securități [i.e. valori
mobiliare] pentru o altă persoană într-un cont de securități, dacă intermediarul
de securități a convenit în mod expres cu cealaltă persoană că proprietatea
trebuie tratată ca un activ financiar în temeiul prezentului Articol.

CCU 8-102(a)(17)
“Dreptul de securitate” înseamnă drepturile și interesul de proprietate [i.e.
dobînda de sau profitul de …proprietate] ale unui titular de drepturi cu privire la
un activ financiar specificat în Partea 5.

CCU 8-102(a)(7)
“Titularul dreptului” înseamnă o persoană identificată în evidențele unui
intermediar de securități [i.e. valori mobiliare] ca persoana care are un drept de
securitate [i.e. sau drept de garantare] împotriva intermediarului de securități. 55
Comentariu Oficial:
Deoarece multe dintre regulile din Partea 5 impun îndatoriri [i.e. taxe]
intermediarilor de securități [i.e. valori mobiliare] în favoarea deținătorilor de
drepturi [i.e. deținători intitulați], definiția deținătorului de drepturi este, în
majoritatea cazurilor, limitată la persoana desemnată în mod specific ca atare în
evidențele intermediarului. Ultima teză a definiției acoperă cazurile relativ
neobișnuite în care o persoană poate dobândi un drept de securitate [i.e. drept de
garanție] în temeiul secțiunii 8-501 chiar dacă persoana nu poate fi desemnată în
mod specific ca deținător de drepturi în evidențele intermediarului de valori
mobiliare.

Îi puteți da lui o altă obligațiune scrisă împotriva securității (i.e. garanției;


garantării) pe care o deține (obligațiune = certificat de naștere). Un bilet la ordin
poate fi scris împotriva obligațiunii care este scrisă împotriva securității (i.e.
garanției). Un astfel de bilet la ordin ar fi un ordin de la titularului dreptului (i.e.
deținătorul intitulat) către intermediarul de securități de a utiliza securitatea (i.e.
garanția; garantarea) pe care o menține pentr-un scop specific.

CCU 8-102(a)(8)
“Ordin de drept” înseamnă o notificare comunicată unui intermediar de valori
mobiliare care direcționează transferul sau răscumpărarea unui activ financiar la
care titularul dreptului are un drept de securitate [i.e. de garanție; garantare].

CCU 8-505. ÎNDATORIREA INTERMEDIARULUI DE SECURITĂȚI CU


RESPECT LA PLĂȚI ȘI DISTRIBUȚII.
(a) un intermediar de securități ia măsuri pentru a obține o plată sau o
distribuție făcută de emitentul unui activ financiar. Un intermediar de securități
satisface datoria dacă:
(1) intermediarul de securități acționează cu respect la îndatorirea convenită de
titularul dreptului și de intermediarul de securități; sau
(2) în absența unui acord, intermediarul de securități exercită îngrijire cuvenită
în acord cu standardele comerciale rezonabile, pentru a încerca să obțină plata
sau distribuția.
(b) Un intermediar de securități este obligat la titularul dreptului său pentru o
plată sau o distribuție efectuată de emitentul unui activ financiar dacă plata sau
distribuția este primită de intermediarul de securități.
Întrucât intermediarii de securități (IS) au obligații față de deținătorii de drepturi,
IS trebuie să aibă capacitatea de a acționa. Aceasta se face sub premiza că un IS este
declarat în Codul comercial ca fiind un cumpărător pentru valoare. Sistemul de
deținere indirect al Statelor Unite nu ar funcționa conform așteptărilor dacă IS nu ar
avea capacitate de a acționa. Fără drepturile unui proprietar sau ale unui cumpărător,
intermediarul de securități ar fi neputincios să acționeze în modul intenționat.

CCU 8-116. Intermediarul de Securități ca Cumpărător Pentru Valoare


Un intermediar de securități care primește un activ financiar și stabilește un drept
de garanție asupra activului financiar în favoarea unui deținător de drepturi este
un cumpărător pentru valoare a activului financiar.
56
Comentariu Oficial:
Prezenta secțiune este menită să precizeze două aspecte care, implicite în alte
dispoziții, au o importanță suficientă pentru funcționarea sistemului de deținere
indirectă [i.e. referire subtilă la Fiducie], încât să justifice o declarație explicită.
În primul rând, se face clar că un intermediar de securități care primește un activ
financiar și stabilește un drept de garanție pentru acesta în favoarea unui deținător
de drepturi este un "cumpărător" al activului financiar pe care intermediarul de
securități l-a primit. În al doilea rând, se face clar că prin stabilirea unui drept de
garanție în favoarea unui deținător de drepturi, un intermediar de securități dă
valoare pentru orice activ financiar corespunzător pe care intermediarul de
securități îl primește sau îl achiziționează de la o altă parte, indiferent dacă
intermediarul deține direct sau indirect.

În multe cazuri, un IS care primește un activ financiar va transfera de asemenea și
valoare persoanei de la care a fost primit activul financiar. Acela, însă, nu este
întotdeauna cazul. Plata poate avea loc printr-un sistem diferit de decontare a părții
de securități (i.e. valori mobiliare) a tranzacției, sau securitățile (i.e. valorile
mobiliare) ar putea fi transferate fără o plată corespunzătoare, ca atunci când o
persoană mută un cont de la un intermediar de securități la altul.
Chiar dacă intermediarul de securități nu dă valoare cedentului, acesta dă valoare
prin asumarea de obligații față de propriul titular de drepturi. Deși definiția
generală a valorii din secțiunea 1-201 (44) litera (d) ar trebui interpretată pentru a
acoperi punctul, dar această secțiune este inclusă pentru a face acest punct explicit.
Dacă cesionarul este de fapt parte la un contract preexistent, acesta trebuie să-l
plătească sau să-l refuze pentru cauză (i.e. din motive), din cauza unui defect în
procesul de colectare. Chiar dacă se presupune că este parte la un contract
preexistent, el are opțiunea de a renegocia condițiile contractului respectiv, sau de a
introduce un nou contract.
Dacă el doar acceptă instrumentul și nu în timp util:
1) îl plătește sau
2) îl refuză pentru cauză și îl returnează, el este implicit (i.e. prestabilit penalizabil).
Motivul pentru care îl poate refuza pentru cauză și returnare ar putea fi faptul că
există unele îndoieli cu privire la faptul dacă cesionarul este de fapt răspunzător
pentru o creanță antecedentă asupra unui contract preexistent. Există, de asemenea, și
unele îndoieli că procedurile adecvate au fost utilizate pentru a transfera datoria către
cesionar.

Opțiunea 1 necesită cesionarului să se despartă de bunuri, cum ar fi numerar,


cifre într-un cont bancar, sau titluri la lucruri.
Opțiunea 2 impune cesionarului să înțeleagă foarte mult despre procedurile
judiciare și abilitatea de a gândi pe picioarele sale dacă participă într-o procedură
judiciară.

Opțiunea 2 este foarte utilă pentru cei care au învățat mecanica instanțelor
administrative. Este de asemenea utilă dacă cesionarul începe un dialog imediat cu
emitentul de îndată ce instrumentul este livrat. Focalizarea pentru această opțiune
trebuie să fie pe un proces echitabil (i.e. cuvenit; sau corespunzător). Nu poate 57
prezenta argumente cu privire la existența obligației sau la suma obligației, dar poate
prezenta întrebări cu privire la procedurile adecvate de colectare.
Opțiunea 3 necesită cunoștințe despre cine sunteți și cum să vă impuneți
drepturile.

Dacă instrumentul este emis pentru valoare, acesta poate fi acceptat pentru
valoare, deoarece vine cu o garanție (i.e. securitate) încorporată în instrument. Dacă
cesionarul acceptă instrumentul pentru valoare și îl returnează pentru valoare, el
recunoaște că instrumentul a fost emis pentru valoare. El informează emitentul că
intenționează să renegocieze condițiile contractului simplu implicit (că el este o s/
garanție) sau să introducă termeni pentru un nou contract. Pe un nou contract,
emitentul poate fi făcut să recunoască faptul că el este răspunzător pentru
instrumentul pe care l-a emis. Dacă emitentul are apărare, el va fi OK. Apărarea unui
emitent ar fi în mod normal înregistrarea creanței anterioare asupra contractului
preexistent, dar ar putea fi nevoit să o producă. Deoarece este un contract simplu, va
fi dificil de produs. Dovada acelui contract simplu este aplicațiile semnate (i.e.
cererile) pentru certificatul de naștere, pentru numărul de securitate socială, pentru
licențe, pentru pașapoarte, pentru permise, pentru conturi bancare etc.. Dacă creanța
preexistentă a rezultat dintr-un contract implicit conform căruia cesionarul este o
suritate (i.e. garanție), emitentul nu va dori să o producă. Dacă Statele Unite emite și
transferă un instrument pentru valoare, rulează riscul să-l returneze pentru valoare,
repunând respunderea înapoi pe Statele Unite, care nu are de ales decât să închidă
contul. Are nicio cerere antecedentă reală bazată pe un contract preexistent.

Emiterea unui instrument cu nimic pe care să se bazeze, în mod normal ar fi o


încălcare a principiilor comerciale și ar fi fraudă, dar în conformitate cu Articolul 3,
un instrument poate fi emis pentru valoare pentru a evita pedeapsa normală pentru
fraudă. Este alegerea cesionarului cu privire la modul în care se va dovedi totul. El
determină dacă instrumentul este o promisiune sau un ordin, dacă este negociabil sau
nenegociabil, și dacă este o plată sau o securitate (i.e. garanție) pentru o creanță
antecedentă pe care o are împotriva emitentului, sau dacă este o securitate (i.e.
garanție) pentru o creanță antecedentă pe care emitentul o are împotriva lui.
Andosarea sa va informa emitentul despre ceea ce intenționează să facă. El are
opțiunea de a-l accepta pentru valoare și de a stabili contul pentru a închide cărțile.
El poate trimite chiar și un bilet la ordin suplimentar cu returnarea instrumentului pe
care l-a acceptat pentru valoare. Nu i-ar face rău lui să facă acest lucru, așa că Statele
Unite nu suferă din cauza acțiunilor unuia dintre agenții săi. Dacă el refuză
instrumentul pentru cauză și îl returnează, este posibil ca unul dintre acești agenți să
cauzeze ca Statele Unite să sufere o pierdere financiară. Ar putea fi mai bine să fie
văzut ca unul care ajută și asistă Statele Unite în timpul său de urgență, mai degrabă
decât unul care nu o face.

Subsecțiunea 3 din 3-303 tratează cu opțiunile pe care cesionarul le are atunci


când un instrument este emis pentru valoare și transferat pentru valoare către acesta.
CCU 3-303. Valoare și considerație
A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
3. Instrumentul este emis sau transferat ca plată sau, ca securitate pentru, o
58
creanță antecedentă împotriva oricărei persoane, indiferent dacă creanța
este sau nu datorată;
CCU 3-303 spune că un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă
este emis sau transferat:
1) ca și cum ar fi o plată a, sau
2) ca și cum ar fi o securitate (i.e. garanție) pentru o creanță antecedentă împotriva
oricărei persoane; și nu contează dacă creanța este datorată (i.e. adică echitabilă).

O "revendicarea antecedentă împotriva oricărei persoane" poate fi și de obicei este,


revendicarea pe care împrumutătorii internaționali o au împotriva Statelor Unite.
Cetățenii U.S. sunt surități/garanții pentru această datorie, iar Statele Unite este
principalul. Atunci când o suritate este chemată să plătească datoria principalului
său, o cerere de plată a fost deja făcută principalului. Indiferent de motiv, principalul
nu a plătit atunci când cererea a fost făcută, așa că atenția se îndreaptă apoi către
surități (i.e. garanții). Suritățile (i.e. Garanțiile) sunt obligate să plătească imediat.
Deoarece cetățenii U.S. nu au semnat în mod expres ca surității pentru Statele Unite,
cererea poate fi făcută doar pentru valoare. Statele Unite care acționează pentru
creditorii săi, pot face cereri pentru valoare, adică: pentru împrumuturi. Când
suritatea (cesionarul) primește o cerere pentru valoare, cererea are nevoie de un
andosament pentru a o face negociabilă. Emitentul caută cesionarul pentru a furniza
andosarea. Aceasta poate fi o andosare goală sau o andosare calificată. Alegerea este
a ta.

Instrumentul poate fi emis sau transferat pentru valoare ca plată sau ca


securitate. Susținătorul (i.e. Andosantul) decide care este. Cererea antecedentă poate
fi împotriva oricărei persoane, nu neapărat împotriva cesionarului. Acea "orice
persoană" poate fi Statele Unite pentru datoria națională dacă cesionarul este o
suritate pentru Statele Unite. Dacă cesionarul este de acord să fie suritate, el are o
obligație de a plăti instrumentul imediat. Dacă cesionarul dă instrumentul omului
care îl reprezintă, acesta poate utiliza regulile comerciale pentru A4V instrumentul și
îl poate returna pentru valoare și pentru închiderea contului. Oricum, cesionarul are
obligația de a face ceva cu instrumentul.

"A da valoare" de la 1-201 nu este același lucru cu "transferul pentru valoare" de


la 3-303. Cedentul (emitentul) din 303 dorește, de obicei, să obțină o contraprestație
valoroasă pentru un instrument pe care îl emite pentru valoare și dorește un nou
contract pe care el sau persoana pe care o reprezintă este creditorul. Un emitent
pentru valoare nu are un contract preexistent și nici o cerere antecedentă care să-l
autorizeze să emită un instrument, așa că îl emite pentru valoare și îl livrează cuiva
(ținta) cu speranța că receptorul îl va accepta fără condiții. Cel care recepționează
(i.e. primește) un instrument emis pentru valoare nu trebuie să accepte răspunderea
atașată (i.e. aferentă) acestuia, cu excepția cazului cînd are obligația de a accepta
răspunderea. Dacă există nicio obligație, cesionarul (receptorul) poate vedea
instrumentul ca o plată, și îl poate returna cu o andosare adecvată pentru a plăti
instrumentul și pentru a închide contul (i.e. al datoriei de plată). Instrumentul plătește
instrumentul! Emitentul plătește emitentului! Confuz, nu-i așa? 59
Instrumentul poate fi și o ofertă de contractare, și niciunul nu este obligat să
contracteze dacă nu alege să facă acest lucru. Prezumția că fiecare este obligat să
între în aceste contracte se bazează pe un contract simplu implicit. Aceasta nu este o
poziție foarte puternică.

Atunci când un instrument emis pentru valoare este primit și reținut, acesta este
acceptat ca și cum receptorul (ie. Destinatarul) i-ar fi acordat o aprobare în alb, iar
transferul răspunderii a avut succes. O andosare necompletată duce cu valul toate
defectele intrumentului, iar principalul defect al unui instrument emis pentru valoare
este că nu există nicio securitate atașată acestuia. Dacă nu ar fi interesul inerent de
securitate în instrumentul în sine, întregul proiect ar fi fraudă. Emitentul nu dă
valoare; el caută valoare. Emitentul nu dă considerație; el caută să ia considerație.
Aceste anomalii pot fi vindecate dacă cesionarul acordă o aprobare calificată ca plată
și returnează plata pentru închiderea contului. După acceptare printr-o aprobare albă,
considerația emitentului este presupusă, iar andosantul este responsabil pe
instrument. Un angajament (implicit sau expres) de către cesionar (de a-și asuma
răspunderea) printr-o acceptare generală ar fi o considerație valoroasă din partea sa și
ar duce la un contract obligatoriu. El este apoi obligat pe instrument să efectueze
plata imediată.

Subsecțiunea 4 din 3-303 se referă la instrumente negociabile. Emitentul caută


un instrument negociabil în returul instrumentului pe care îl transferă cesionarului. În
majoritatea cazurilor, cesionarul nu știe că instrumentul în sine va fi negociabil.
Cesionarul este singurul care poate decide ce aprobare va fi pe un instrument.

CCU 3-303. Valoare și considerație


A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
4. Instrumentul este emis sau transferat în schimbul [i.e. bursiera; stipendiul;
înlocuirea41] unui instrument negociabil; sau

CCU 3-303(A)(4) spune că un instrument este emis sau transferat pentru valoare
dacă este emis sau transferat în schimbul unui instrument negociabil. Emitentul
dorește să-și schimbe instrumentul cu un instrument negociabil. Îi poți trimite un cec,
care este negociabil. Puteți păstra instrumentul său, care este o acceptare renunțând
la defecte și oferindu-i o aprobare necompletată, ceea ce face ca instrumentul să fie
negociabil. Puteți returna instrumentul său ca plată cu o andosare adecvată, ceea ce îl
face negociabil. Emitentul obține ceea ce vrea, un fel de.

La momentul în care un instrument este emis pentru valoare, acesta nu are


valoare până când cesionarul nu îl aprobă. Când îl aprobați cu o andosare goală prin
simpla acceptare, l-ați transformat într-un instrument negociabil și sunteți noul
emitent. Emitentul inițial are acum un interes de securitate pentru instrumentul dvs.
negociabil, și îl poate negocia pentru plată. El are dreptul de a pune în aplicare

41
Cuvîntul tradus este ‘exchange’; unul pricepe corect că un schimb valutar este un act bursier.
< BÚRSĂ2, burse, s.f. Instituţie unde se negociază hârtii de valoare şi valute străine sau unde se
desfăşoară tranzacţii de mărfuri. ♢ Expr. A juca la bursă = a cumpăra şi a revinde efecte de
bursă2, cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii preţului lor. ♦ Bursă 60
neagră = comerţ clandestin. Bursa muncii = instituţie care înregistrează cererile de lucru şi
mijloceşte angajările.> Putem observa că nu se spune ce fel de valoare, deoarece în comerț este
fictivă - pentru că este derivată, sau extrasă, din “descrierile legale”. Tot ceea ce se derulează în
comerț este ficțiune, și are o bază asemenea – este o lume falsă “de hîrtie”.
instrumentul, în loc de tine. Când un instrument este doar emis (cec sau bilet la
ordin), acesta are valoare deoarece conține o comandă sau o promisiune și este
susținut de o securitate, un fel de promisiune. Cecurile sunt susținute de cifre într-un
cont care reprezintă notele Rezervei Federale, care sunt obligații ale Statelor Unite.
Biletele la ordin sunt susținute de promisiunea muncii viitoare. În cazul unui cec,
valoarea este promisiunea din partea emitentului și Ordinul către un terț de a-l plăti.
Dacă nu puteți spune pe fața instrumentului dacă este o promisiune sau un ordin,
acesta poate fi tratat ca oricare. Când beneficiarul (i.e. Plătitul) primește un cec, este
o promisiune. Când îl negociază andosîndu-l și livrându-l la o bancă, este un ordin.
Dacă cecul este negociat la banca pe care este scris, și există suficiente cifre în cont
pentru a acoperi cecul, banca respectivă poate lua instrumentul, și nu trebuie să-l ia
pentru valoare. Dacă cecul este negociat la o altă bancă, banca poate lua instrumentul
pentru valoare, deoarece nu știe dacă cecul este bun. Nu știe dacă poate colecta pe
cec. Dacă banca dă deponentului său numerar imediat după depunere, este posibil ca
banca să nu poată colecta de la banca producătoare. Apoi ar trebui să recupereze
valoarea cecului de la deponentul său. Pentru a evita astfel de probleme, banca va
notifica, de obicei, că fondurile nu vor fi disponibile deponentului său până când
banca nu a încasat cecul de la banca făcătorului (i.e. cel care 'a făcut' cecul). În acel
caz, banca ar lua instrumentul pentru valoare. Ar caută valoare, și nu ar face un
angajament de a onora cecul necondiționat.

Dacă cineva acceptă doar un instrument emis de un agent al Statele Unite pentru
valoare și nu îl plătește imediat, el este implicit. Dacă ar fi să accepte pentru valoare
și ar returna Bancherului emitent (Secretar al Trezoreriei) cu o andosare calificată
(nu o aprobare goală), emitentul nu ar avea niciun recurs împotriva celui care a
aprobat și returnat instrumentul.

Andosarea calificată este –


Acceptat pentru Valoare
Scutit de Levi semnatura
Data ---------------
Număr De Identificare Exempt 123456789
Depuneți la Trezoreria U. S. și încărcați la fel la .

Valoarea instrumentului poate fi încărcată la IOAN A POP 123-45-6789 dacă


este certificatul de naștere.
Valoarea poate fi încărcată la grefier curții pentru cazul # .
Acesta poate fi încărcată Comisarului Serviciului de Venituri Interne (i.e. FISC)
pentru contul # 123- 45-6789 dacă este o factură fiscală.
Facturile electrice au numerele de rutare bancară și suma voucherului tipărite cu
cerneală magnetică chiar în partea de jos a facturilor. Companiile de utilități defapt
vă trimit vouă voucherul pentru a plăti factura cu declarația în fiecare lună. Chiar și
așa, s-ar putea să decidă să vă oprească serviciul dacă nu le trimiteți un cec cu 61
"mulțumesc" în adiție la returnarea voucherului cu andosarea adecvată. IRS (Fiscul)
trimite de asemenea voucherul la cererea finală înainte de dreptul-de-gaj sau taxă. Un
voucher poate fi “o evidență scrisă de cheltuieli, debursare (i.e. vărsămînt; o tranșă, o
plată) sau a tranzacție completă, sau poate fi o autorizație sau un certificat scris, în
special una schimbabilă pentru numerar sau reprezentând un credit împotriva
viitoarelor cheltuieli”. Ar trebui să fie andosat înainte de a-l supune ca credit. O
andosare necompletată pune răspunderea pe girant (i.e. andosant). O andosare
calificată pune răspunderea (i.e. datoria) asupra emitentului.

Până când cineva nu dă o andosare, un instrument emis pentru valoare nu este


negociabil. Dacă cesionarul (i.e. Destinatarul) face instrumentul negociabil ca
securitate (i.e. garanție) cu o aprobare în alb, cesionarul (i.e. Expeditorul) trebuie să
îl plătească. El îi poate da o aprobare calificată prin a-l accepta pentru valoare, pentru
a-l face o plată. Atunci când este prezentat consecutiv la o terță părți ( bancher), este
un ordin de la făcător către terța parte să îl plătească. Instrumentul emis pentru
valoare devine chiar plata care îl plătește. Dacă cesionarul îi acordă o aprobare în alb
(prin tăcerea sa) și nu o returnează cu cecul său, el face ca instrumentul să fie
promisiunea sa și, de asemenea, face ca instrumentul să fie negociabil ca securitate.
Cel care are dreptul să îl aplice îl poate negocia. Dacă cesionarul nu are nicio idee ce
să facă cu acesta, s-ar putea inadvertent să-l facă o securitate și să se comită să îl
plătească. Este alegerea lui. Există un preț pentru ignoranță. Ignoranța nu este
stupiditate; este lipsa de cunoaștere. Dacă un instrument este emis și transferat pentru
valoare, persoana care este cesionarul îl poate face nota (promisiunea) emitentului
(i.e. de a plăti) și propunerea (ordinul) cesionarului (i.e. de a plăti). Cesionarul poate
fi cel intitulat să impună instrumentul dacă îi dă o aprobare corectă. În caz contrar,
cedentul este persoana intitulată să impună instrumentul, și îl va impune.

Un caz conceput pentru confiscarea proprietății unui cetățean U.S. se numește


acțiune penală. Nu este civilă și nu este criminală. Se bazează pe încălcarea statutelor
care au fost implementate pentru a facilita colectarea de la cetățenii US pentru a plăti
datoria națională. Calomniile (i.e. defăimările) de informații sunt utilizate pentru a
obține mandate de arestare de la grefierii instanțelor executive (i.e. nu judiciare),
astfel încât procedura să poată fi inițiată. Acestea nu sunt cazuri; sunt proceduri.
Cartea 39 IRS Argumente care Nu Funcționează și De Ce explică acest proces mult
mai detaliat. Poate fi găsită pe www.lulu.com.

Atunci când un rechizitoriu (factură adevărată), care este de fapt o calomnie de


informație, sau o altă factură (i.e. bilet; propunere; proiect de lege; prezentație, etc.)
este prezentată unui cetățean U.S. de către Statele Unite, o obligație pe o creanță
preexistentă împotriva Statelor Unite (datoria națională) este transferată cesionarului
(suritatea (i.e. s/garanția) - inculpat sau debitor). Factura este emisă pentru valoare.
Se așteaptă ca andosantul (i.e. giratorul) să creeze "banii", atât pentru plată, cât și
pentru securitate (i.e. garanția de plată). Statele Unite doresc ca cetățeanul US să
furnizeze valoarea (i.e. prin reprezentant). Nu există o securitate actuală, cerere
antecedentă, sau un contract preexistent în spatele acesteia. De niciun ban este
nevoie dacă cesionarul îl tratează ca pe o plată și îl trimite Bancherului emitentului
cu o andosare calificată. Acest lucru îl pune pe andosant (i.e. girant) pe scaunul
șoferului și îl face partea îndreptățită să aplice instrumentul. Pe de altă parte, nu este 62
nevoie de bani dacă cesionarul îl tratează ca pe o securitate (i.e garanție), oferindu-i
o andosare goală și păstrându-l (deținându-l). Acest lucru pune emitentul sau
principalul său în scaunul conducătorului și dă dreptul principalului să pună în
aplicare (i.e. impună) instrumentul.

Din 1933, singurii bani în circulație sunt banii de cont care sunt creați la cerere
la timpul în care sunt necesari pentru a satisface o nevoie imediată. Dacă o factură
este emisă fără nimic pentru a o asigura, aceasta trebuie emisă pentru valoare,
deoarece banii pentru a o plăti (promisiunea de a o susține) nu au fost creați. Dacă
cesionarul primește o factură (i.e. un bilet; un reprezentativ - al unei datorii de plată)
și nu o plătește imediat, el este implicit (i.e. răspunzător). Unii spun că motivul
pentru care nu poate fi plătită este pentru că niciun cec pentru a o plăti nu a fost
inclus în factură. Instrumentul este cecul dacă este luat ca o plată, făcut negociabil cu
o aprobare adecvată și transformat într-o propunere (ordinul emitentului). Dacă
cesionarul îl acceptă pentru valoare și îl returnează Bancherului emitentului (Secretar
al Trezoreriei) ca plată pentru echilibrarea registrelor și închiderea contului, acesta
nu este în incapacitate de plată. Deoarece a fost emis pentru valoare și transferat
pentru valoare, poate fi acceptat pentru valoare. Pentru a fi titular în timp util,
susținătorul trebuie să ia (să accepte) instrumentul pentru valoare. A se vedea 3-302.
Titular în timp util mai sus.

Conform Articolului 3, dacă un instrument este emis pentru valoare, acesta este
emis și cu titlu oneros (i.e. pentru considerație). Emitentul fie dă contraprestația prin
intermediul instrumentului, fie emite instrumentul pentru valoare pentru a primi
contraprestația de la cesionar. Atunci când un instrument este acceptat (luat) pentru
valoare, acesta poate fi returnat pentru a plăti factura, iar tranzacția este finalizată.

Toate înregistrările contabile necesare pentru un sistem de contabilitate de


angajamente pot fi făcute pe baza ofertei pentru valoare și a acceptării pentru
valoare. Totuși, această contabilitate nu poate fi făcută dacă factura (i.e. biletul) nu
este returnat cu o andosare corespunzătoare. Dacă factura nu este returnată,
contabilul are un cont dezechilibrat. Toate conturile trebuie închise la sfârșitul zilei
lucrătoare într-un sistem de angajamente.
Un cont dezechilibrat necesită intrări în
1) conturile plătibile (i.e. cei plătiți; sau de plată) și
2) conturile încasabile (i.e. cei plătitori; sau de primit; creanțe) din registre.
Dacă sunteți cauza unei plătibile, sunteți de asemenea responsabil pentru încasabile,
astfel că retenția instrumentului de dvs. este considerată a fi o aprobare goală. Dacă
nu echilibrați acel cont, o instanță executivă o va face pentru dvs.. Acel lucru duce,
de obicei, la aplicarea unei sancțiuni legale împotriva dvs. prin intermediul
cetățeanului US pe care îl reprezentați.

Subsecțiunea 5 din 3-303 se referă la obligații irevocabile. Se așteaptă ca


cesionarul să își asume această obligație în mod voluntar și să își asume răspunderea
atât a instrumentului, cât și a plății necesare pentru datoria națională.

CCU 3-303. Valoare și considerație


A. Un instrument este emis sau transferat pentru valoare dacă:
63
5. Instrumentul este emis sau transferat în schimbul pentru asumarea unei
obligații irevocabile față de o terță parte de către persoana care ia instrumentul.
Un instrument poate fi emis sau transferat în schimbul asumării unei obligații
irevocabile față de un terț de către persoana care ia instrumentul. Aceasta este o
secțiune foarte ușor de înțeles. Dacă emitentul (Statele Unite) emite sau transferă un
instrument pentru valoare în numele unui terț (creditori internaționali) și dacă acesta
(Statele Unite) îndeplinește o promisiune (plan de reorganizare) cu privire la o
creanță antecedentă (datorie națională) pe care terțul (creditorii internaționali) o are
împotriva emitentului (Statele Unite), scopul (Statele Unite) este de a schimba
instrumentul pentru o obligație irevocabilă (cetățeanul U.S.) către acel terț (creditorii
internaționali) de către persoana care ia instrumentul (cetățeanul U.S.).

Dacă cesionarul (cetățean US) are o obligație față de emitent (Statele Unite), iar
emitentul (Statele Unite) poate furniza terțului (creditorii internaționali) o obligație
irevocabilă din partea cesionarului (cetățean US), emitentul (Statele Unite) are o
apărare datorită acordării de valoare (obligația irevocabilă a cetățeanului US) la terțul
(creditorii internaționali). Obligația (valoarea) cesionarului (cetățean US) față de
emitent (Statele Unite) este transferată terțului (creditorii internaționali) ca valoare
(plată pe datoria națională). Emitentul (Statele Unite) are dreptul să pună în aplicare
un instrument (gaj) pe care se presupune că l-a primit anterior de la cetățeanul U.S..
Cesionarul unui instrument emis și transferat pentru valoare este cel care decide dacă
instrumentul este o plată sau o securitate (i.e. garanție). Definiția de “instrument
negociabil” spune, “o persoană îndreptățită să pună în aplicare instrumentul îl poate
trata ca oricare”.

CCU 3-104. Instrument negociabil


E. Un instrument este o "notă" dacă este o promisiune și este o "propunere" dacă
este un ordin. Dacă un instrument se încadrează în definiția ambelor de "notă" și
"propunere", o persoană întitulată să aplice instrumentul îl poate trata ca oricare.

Atunci când un emitent al unui instrument negociabil îl livrează unui cetățean


US reprezentat de un om informat, cesionarul (cetățeanul US) este cel care are
dreptul să pună în aplicare instrumentul. Întrucât i s-a cerut să își asume răspunderea,
el este cel care decide dacă instrumentul este o promisiune (notă) sau o comandă
(propunere). El este cel care are dreptul să aprobe instrumentul. Un emitent al unui
instrument pentru valoare joacă la noroc atunci când livrează un instrument unui
cesionar. Dacă ajunge în mâinile unui om informat, emitentul ar putea ajunge să fie
partea responsabilă în locul cesionarului. Din moment ce agenții Statelor Unite care
au Autoritatea de a emite și transfera instrumente pentru valoare sunt obligați,
emiterea acestor facturi nu le va afecta deținerile personale; dar dacă un om cu
cunoștințe îl acceptă pentru valoare și îl returnează pentru închiderea și decontarea
contului, iar agentul este neglijent sau abuziv, obligațiunea sa nu poate acoperi
neîndeplinirea obligațiilor sale intenționate. Singurul său recurs este să încerce să te
facă să te răzgândești și să renunți la înțelegerea ta (i.e. aranjamentul propus;
decontarea). Dacă nu știți cu adevărat ceea ce ați făcut, îi va fi ușor să vă 'ajute' să
renunțați la decontare și să reveniți (i.e. în revers) la a fi răspunzător pentru
instrumentul pe care l-ați transformat într-un instrument negociabil. Acel instrument 64
(ca securitate) poate fi apoi transferat unei terțe părți ca formă de satisfacție de către
Statele Unite, folosindu-vă ca parte responsabilă.
Un instrument care este o promisiune sau un ordin poate fi emis pentru valoare
de către o agenție sau o instrumentalitate (i.e. intermediu) a Statelor Unite, un
individ (i.e. o persoană fizică), sau o corporație, și livrat unei alte persoane, despre
care se presupune că a făcut anterior un angajament de a răspunde pentru astfel de
instrumente. Nu instrumentul este cel care determină dacă este o promisiune sau un
ordin, și o plată sau o securitate (i.e. garanție). Fie că instrumentul este o promisiune
sau un ordin, depinde de cel care îl susține (i.e. andosează). Indiferent dacă va fi
folosit ca o plată pentru o creanță preexistentă, sau ca securitate (i.e. garanție) pentru
o creanță preexistentă, depinde de asemenea de cel care o susține (i.e. andosantul).
Acesta va merge să fie negociabil, dar atunci când este emis, nu se știe cine va fi
partea responsabilă pe el atunci când este negociat.

Aprobarea unui cec emis ca o promisiune și ca un ordin nu se face pentru


valoare. Numai instrumentele care sunt emise și transferate pentru valoare pot fi
acceptate pentru valoare. Un cec nu se încadrează în această categorie, dar modul în
care este andosat determină dacă negocierea cecului va fi un eveniment taxabil la
andosant sau nu. Dacă este aprobat în gol și depus oriunde în Statele Unite, o taxă
este datorată. Persoana care o primește creează o evidență a creării unei noi securități
la banca unde a fost depus. Acea înregistrare confirmă că persoana care face
depunerea a realizat o ascensiune incontestabilă la bogăția asupra căreia ea deține
controlul, și că tranzacția este un eveniment taxabil. O andosare necompletată (i.e.
goală) este una care prezintă doar semnătura andosantului și nu conține termeni
speciali.
Un instrument cu andosare necompletată devine un instrument (la) purtător și poate
fi aplicat de oricine îl are. Dacă este dat unei bănci printr-un depozit, banca devine
persoana îndreptățită să execute (i.e. impună) instrumentul. Folosind un cec ca
exemplu, dacă este aprobat în gol și depus, valoarea acestuia ar trebui inclusă ca
venit într-o declarație fiscală. Același CEC ar putea fi aprobat cu o andosare
calificată care să indice că cecul este schimbat cu credit în cont sau este schimbat cu
note ale Rezervei Federale care nu au valoare rambursabilă în conformitate cu 12
USC 411. Cuvintele de aprobare sunt alese de către girant (i.e. andosant).

Ele ar putea fi – Depozitat ca credit în cont sau schimbate cu bancnote ale Rezervei
Federale fără valoare rambursabilă. Dacă banca are o problemă cu acea cuvîntare,
ar putea fi schimb cu – Depuse ca credit în cont sau schimbate cu note ale Rezervei
Federale în conformitate cu 12 USC 411, astfel cum a fost modificat. Amendamentul
care este important este cel care a eliminat răscumpărarea din statut.

65
Interes în Proprietate
Deoarece sistemul monetar al Statelor Unite se bazează mai degrabă pe interesul
în proprietate (i.e. atenție, referire la "descrierile legale") decât pe substanță, scopul
comercial este de a obține un interes de securitate (i.e. garanție reală) în ceva care are
valoare; nu de a lua posesia unui lucru.

Proprietărismul (i.e. a fi proprietar; dreptul la proprietate) poartă răspunderi (i.e.


datorii). Interesul în proprietate nu are. Este mai eficient din punct de vedere
comercial să ai un interes de securitate în proprietate decât să o deții (i.e. prin
îndreptățire - depine exclusiv Cine dă împuternicirea). Un interes de securitate (i.e.
garanție reală) nu este acordat decât dacă există o obligație care necesită o astfel de
acțiune. Asta înseamnă că există o datorie implicată atunci când există un interes de
securitate.

Când unul aplică pentru credit, el acordă simultan un interes de securitate pentru
un lucru care are valoare. Lucrul poate fi un titlu la pămînt sau o mașină, titlul la cont
de depozit la o bancă, o promisiune de performanță viitoare, sau un angajament
pentru munca viitoare. Securitatea (i.e. garanția) pentru credit poate fi implicită, și
constituie considerație. Aceasta implică existența unui contract, chiar dacă poate fi
un contract simplu și este posibil să nu fi intenționat să întrați în contract. Neplata 66
contractelor implicite poate rezulta consecințe oriunde de la confiscarea bunurilor
gajate (titluri sau chiar un trup), până la informații negative despre un raport de
credit.
Andosarea necompletată a unui cesionar, care nu face niciuna cu un instrument
care i-a fost emis sau transferat pentru valoare, este asumată. La un moment dat, el
este deținător și este răspunzător, dar răspunderea nu este executorie până când nu
există o andosare, care poate fi pe o altă bucată de hârtie care este atașată printr-o
notă conectivă, sau poate fi doar presupusă conform legii comerciale. Altcineva
decât cesionarul îl poate semna chiar și în numele cesionarului. Acest lucru nu se
face decât dacă cesionarul se ceartă sau se opune continuu să fie facturat. Din punct
de vedere tehnic, cesionarul este implicit, astfel încât neglijența sau neascultarea sa
pot fi vindecate de altcineva, dar de obicei există un preț suplimentar de plătit în acel
moment. O andosare actuală care se potrivește cerințelor comerciale ar putea fi chiar
pe o hârtie utilizată într-o procedură de acțiune penală, numită Termeni și Condiții de
Eliberare. Este o obligațiune specială utilizată în instanțele de acțiune penală atunci
când inculpatul refuză în continuare să își asume responsabilitatea de a închide
contul (i.e. contul datoriei facturate de plată).

CCU 3-203 TRANSFER AL INSTRUMENTULUI; DREPTURILE


DOBÂNDITE PRIN TRANSFER
C. Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, dacă un instrument este
transferat pentru valoare și cesionarul nu devine titular din cauza lipsei de
indorsare de către cedent, cesionarul are un drept executoriu în mod specific la
indorsarea necalificată a cedentului, dar negocierea instrumentului nu are loc
până la efectuarea indorsării.

Aceasta (CCU 3-203(c)) este o secțiune confuză a Codului Comercial. Pozițiile


cedentului și ale cesionarului se comută atunci când cesionarul inițial nu răspunde.
Simplul act de reținere al unui instrument implică acceptarea sa generală și
reemiterea sa cu o aprobare în alb. Acest lucru întoarce mesele. Transformă
cesionarul inițial în noul emitent / cedent și Făcătorul sau Sertarul pe instrument (i.e.
pe care îl reține și nu-l expediază înapoi la emitent în niciun mod).

Emitentul inițial devine cesionar. De exemplu, în conformitate cu 3-203,


cetățeanul US care a primit instrumentul și a fost inițial cesionarul cu un interes de
securitate (ie. o garanție) automată în instrumentul care a fost emis și transferat
pentru valoare către el, devine noul emitent și cedent dacă îl primește și îl păstrează.
Agentul Statelor Unite care l-a emis inițial pentru valoare și a avut răspunderea de a-l
plăti, devine noul Cesionar cu un interes de securitate (ie. o garanție) în instrument.
Noul cesionar are un drept executoriu în mod specific la indorsarea necalificată a
cedentului. Tot ce trebuie să facă Statele Unite este să-l convingă pe cetățeanul US să
semneze ceva, orice, care are legătură cu acel instrument. Ar putea fi cartea verde pe
un plic de e-mail certificat, sau un acord de plată cu IRS, sau un Termeni și Condiții
de Eliberare obligațiuni într-o procedură judecătorească executivă.

67
Decontarea42
Manevrarea instrumentelor negociabile este doar primul pas al decontării conturilor
comerciale în Statele Unite. Articolul 3 din Codul comercial este ghidul pentru
tratarea instrumentelor negociabile de toate tipurile. Înregistrarea și obligarea prin
intermediul Secretarului Trezoreriei în calitate de fiduciar și intermediar de securități
(i.e. valori mobiliare) și setarea încărcărilor comerciale este necesară pentru
decontarea efectivă a conturilor. Direcția de înregistrare a unei securități (i.e.garanții)
se găsește la Articolul 9 iar obligațiile și drepturile părților la securități (i.e. valori
mobiliare) sunt reglementate la Articolul 8. Știind ce înseamnă A4V este doar
începutul.
*******************************************************************

A4V Recapitulative
Acceptarea pentru valoare este pur și simplu un remediu comercial. Nu este
singurul remediu.
Acceptarea pentru valoare se bazează pe legea contractual și legea internațională.
Chiar și contractele simple trebuie să aibă considerații de la ambele părți pentru a
fi valide.
Legea falimentului și Legea insolvenței umbresc toate datoriile comerciale din
Statele Unite.
Președintele este singurul ofițer al Statelor Unite care are un jurământ obligatoriu
din punct de vedere constituțional.
Oamenii sunt beneficiari ai încrederii (trust) create de Constituție. Președintele este
administratorul executiv al acestei încrederi (trust).
Acceptarea pentru valoare este diferită de acceptare. Valoare poate fi -
1)Un angajament de extindere a creditului
2)Ca securitate (ie.garanție) pentru satisfacerea unei cereri preexistente
3)Acceptare a livrării pe un contract preexistent
4)Orice considerație suficientă pentru a susține un contract simplu
Simpla acceptare renunță defectele.
Acceptarea unui instrument pentru valoare oferă opțiuni acceptorului.
68
42
Cuvîntul tradus este ‘Settlement’, care se poate traduce, în acest caz, cu : Decontare, sau cu
Soluționare, Înțelegere, Aranjament, Rezolvare, Tranzacție, Reglare, Lichidare …dintre Părți;
dar poate fi tradus și ca: Colonizare, Reglementare, Așezămînt, Regularizare, sau Stabiliment.
Emitentul unui instrument are răspunderea pe instrument. Un instrument emis sau
transferat pentru valoare este -
1)pentru o promisiune de performanță, în măsura în care promisiunea a fost
îndeplinită;
2)de a dobândi un intere de securitate (ie.drept de garanție) sau alt drept de gaj
asupra instrumentului, altul decât un drept de sechestru obținut prin procedură
judiciară;
3)ca plată a, sau ca securitate (ie.garanție) pentru, o creanță antecedentă împotriva
oricărei persoane, indiferent dacă sau nu cererea este exigibilă
(ie. datorată; cuvenită; echitabilă <– referire la ‘între părți’;
și/sau programată, așteptată, scadentă <– referire la ‘timp util’);
4)în schimbul pentru un instrument negociabil; sau
5)în schimbul pentru asumarea unei obligații irevocabile la un terț de către persoana
care ia instrumentul.
Una dintre opțiunile unui acceptor este de a accepta pentru valoare și de a returna
pentru valoarea către bancherul emitentului.
Articolul 8 din Codul comercial direcționează manevrarea securităților (ie.
valorilor mobiliare) în Statele Unite.
Un intermediar de securități (ie. valori mobiliare) are obligații față de deținătorii de
drepturi.
Considerație înseamnă orice considerație suficientă pentru a susține un contract
simplu.

Un emitent al unui instrument pentru valoare are nicio apărare la obligația de a


plăti instrumentul.
Emitentul are o apărare dacă performanța (ie.executarea) promisiunii este scadentă
și promisiunea nu a fost îndeplinită.
Un instrument emis sau transferat pentru valoare este, de asemenea, emis cu titlu
oneros. O persoană dă valoare pentru a primi drepturi.
El poate dobândi drepturi –
(a) În schimbul pentru un angajament obligatoriu (ie. a se obliga) de prelungire a
creditului sau de prelungire a creditului imediat
(b) Ca securitate (ie.garanție) pentru sau în satisfacerea totală sau parțială a unei
creanțe preexistente; sau
(c) Prin acceptarea livrării în temeiul unui contract preexistent de cumpărare; sau
(d) În general, în schimbul oricărei contraprestații suficiente pentru a susține un
contract simplu.
Acceptarea pentru valoare este aceeași cu luare pentru valoare.

69
Instrumentele emise pentru valoare au nicio valoare în ele până când nu sunt
andosate.
O andosare necompletată (ie. goală) îl face pe andosant (ie.girator) răspunzător
pentru instrument.
O andosare calificată adecvată poate face din andosant un titular în timp util.
Un andosant (ie.girant) nu este obligat să își asume răspunderea instrumentului.
Un andosant (ie.susținător) are opțiunea de a limita sau de a exclude recursul
împotriva sa.
Un andosant (ie.girant) decide dacă un instrument este o promisiune sau un ordin.
Un andosant (ie.girator) decide dacă un instrument este negociabil sau non-
negociabil.
Un andosant (ie.girant) decide dacă un instrument este o plată sau o securitate
(ie.garanție).
Interesul în proprietate stabilește o creanță (ie. revendicare) care poate fi
executorie (ie. pusă în aplicare) de către un titular în timp util.
Interesul în proprietate nu poartă răspunderi (ie.obligații) de proprietărie (ie. a fi
proprietar) al proprietății.

Exemple A4V

70
Exemplu din imagine este un A4V pentru o factură fiscală de la IRS - FISC - trimisă
prin Oficiul Poștal cu Confirmare de Primire, în urma căruia este primit un lipicios
număr de înregistrare cu cod de bare, număr pe care “Jane Doe” l-a scris de mînă
peste factură. Numărul de înregistrare înseamnă că instrumentul andosat este o plată
înregistrată în sistem ca o plată, datorită andosării și trimiterii . Ea are o dovadă a
71
acestei livrări: Recipisa. Cifrele sunt scrise în afara încadrării pentru a fi vizibile.
Aici este un exemplu standard care poate fi folosit peste oricare bilet/ factură primită.
Și care poate fi scris de mînă. De asemenea, ceea ce este separat cu linia galbenă este
de scris pe verso. 72
Rețineți: Când vă Soluționați Chestiunea în mod Privat și din punct de vedere
Administrativ (prin muncă pe hârtie), Banca X vă poate da în judecată toată
ziua, dar judecătorul nu se poate pronunța în favoarea lor dacă i se trimite o
copie a Soluționării Private/ Hotărârii Administrative Private.

73
Alte exemple.
Traducere: Cristian-Sorin, Sandu

S-ar putea să vă placă și