Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VALERIU MĂCRIŞ
REA
_ 1 M C E M D 11 L0 R`.>
EDIŢIA a 2-a
r'=9G-/-
Ţ E 1] H 1 s Ă
Ţ I -19 7 9
In organizarşa pazei contra incendiilor în întreprinderi,
fabrici, uzine, instituţii, în unităţile agricole, o. importanţă P R E F A. T A
deosebită trebuie acordată măsurilor de prevenire a incen-
diilor.
i)estăşul.area Caiitativă a unei asemenea activităţi nu
este posibilă ±ăi.ă cunoaşterea pericolelor şi cauzelor de in~
cendiu, a reomlilor şi măsurilor c!e prevenire.
ÎrL acest scop În lucrare se analizează, În cadrul princi-
ţj„ag:##:a„răeuîu#ţă#{€:ce„„03egâgeg€j%ceo%%gnjg#caeţor„e#zăsr#gg:
palelor ramuri indu§triale, pe secţii de producţie, pericolul
de incendiu şi ,măsurile de preven`ire.
Ramurile indusţriale la care s.e re±eră lucrarea sînt :
energetică,t.' sid;i.urgică, *etal{irgică, preluci.ar{p} lemnului,.
chimică, petrolieră, materiale pla.stice, uŞo-Bră, alimentară, :-_-:__-_`-:---_-_---___--:-_-------:-----::_-:--_-:,`--_:--::--_:_-:---_---:-__::----i-::__-:-::-:
trL=epL:a:eu::e:eaavfslEe-â-L-aa±ea=Ţe=6|-uŢirmŢFSG=n-e-d-e-Ţr=
__T -iiriaL=i:steF:ă6c6Tubiia;m;:iutemică-a-1aturi,kof-Gamct±bve=fieJ.mSm.egie_
cntivi±ăSi acomomtie. I-n spirituk ctc_este_i ce.ri"ţe..fţ!.:iqome.ptq_e__.s_e
venire a incendiilor În teatre, cinematografe, săli de expo-
ziţii, spitale. împm .îm primuk rimă, sc!hi;mbări c:atiftrtipe .în "3tivita±ea fe_ _p_r:=::.e=~
` Cartea este de o utîlitate incontestabilă Şi se adresează
activităţilor de pază contra incendiilor, conducerilor de.
obiective, inginerilor şi tehnicienilor din comisiile tehnice
din înti.eprinderi, precum şi fomaţiilor civile de pompieri Îi:Î:t:gî::}§:r:°;r;d:ii'::r§;;Î:c:o:#:8:r&;:§i*°;r#tî;:#'#dt%l:o:ra:;;g;ijt"„§rîogr°:nîiăî
din întreprinderi şi instituţii. St4?izor necesc[re petţfru preuetrirea Şi sti7igerea, c.ncend?.€Zor Za bt.7ţt4-
Tite pe ccLn.e le deţim sm adim;i"istrează.
tereaţg#îz%ţgg%„gâ„p2ree,::nâraârgf,;C:î:îsarzeăc,î#g#ş:3âgşgogâe:rr%%aşş:
ăoTi;Î)ii;€T-ăă ii;r âi. faiz-a âmcâp5e"+ă PenSru aceasţp este pec.e.sc" sf_ .s_e
acţioneze c'.L "u;u± riuktă fe;ritate şi să-şi aducă co"_qî:bu;qa sPşoîa-.
iiiiâ ăiri âcon6ri6e care.să -sobwfioheze 6peTa_tio probLemeL.e.gŢbv€.f te.
siabîtiTea cctuzelor ăe incenăĂu-şi a măswrîLOT necesure îmlăkwră.rii
Lor, %m TctpoTt de pcwtioulcwi±ă±eiLe -obiectâvekor şi speciftcuk pToeeselor
d,e prciducţie.
DesiguT, TezokvcLT6a saTcimHor +ot TrLaa comipLecce cu. ecwe .p_e
coitf"riăăb €m cond±ţiiLe dezvouării accerbuq:Se a econo!Ţrie€ ?a.±i_o_-
Coti€i.o] ştt€nţif€c .. Îng. VASILE CĂLINESCU
"i.e, a rmdei:..rizări± âcesteia, impru:ne peTfecţionmea corrtinuă a.pŢe-
Redac€or.. ing. I0N RADU
Te7im]redactor.. VAI;ERIU MORĂRESCU gătiril
-Se ştieceloT ccwe desfăşoară
că l,itercL±ura cidtivitai;e
de-speciakiti±e ăe un
joacă preverire _ a_ îm,
ima:re TOL îmcend;_iţ|or.
pTeg-ati.rea
Coperfa.. arh. ILIE GHEORGHE
Cad;ekor, pTecum ş3 îm pi.dŢmovaTea p'rogresului telmb3_î_p t.oale sectoar.
Bun de tipar : 7.12.78. Coli de tipar : 25,5. Tne##3e-"d;#tpa:eiieE%;::îeba%:g%ăsSoepkukTf%%_eaecatus%%##.±U~ncă.
T.iraj : 10.900+55. SB C.Z. 628.74
cesar ctL i:uoTarea „PrdveriTe-c. imcendtilor" ediikală în anul 1962, să
Întreprihderea po]igrafică „Btrietinul Oîicial``` apcLră ^vTtir-o TLouă edlfie resistei(r.n;tizctiă, com;pfl,etci±ă şi î".,Pi::.mă;ţ-aLSk!ă.
Str. Pitagora, nr. 16~18 - c. 1119 Âstfet, ea cuprinde capî±01e noi ca .. OrgambzoTea Eyreveririi şi stimr
'3
•%neT%T,:;#naen#ăggşnrThe+:.:3;SS_â_âgŢ#%tuş#3Set##âeăŢnacTea##r%
CUPRINS
`pareevm%Tae±ăTÎ%e:#rdiţfen:eâ;np+rh°*me-`i^e.-:~S!e:='c;i#::!eudeTZ#Î,``°.T;
Ţ;nre+%%ţ::mao:nc~.eTfTziL.O;r_^î_.n_f.:.Piris.-ai;ii:i.î:Să-,."pŞGe%%iTeuae;#ee#ăî{:`r`#
#„b#,ree%eşî„f,°o'#ăăş,ecăpgă"deerz;Zgzrc„?.eta#Ce;Preue%Zrem."end"
- Paf!.
PTef aţă .
cîS%Îdwaăiăft##;#isi%i_gi_ăffi
Fgme`k,a^bm°^r=Henam}=UC^r.ri2..Î:_q _.aD.Tb în. pedere ea co"ţtrLwW său
ScăaTfe€eTeîa%e:%p#tgnăgan~nt=ă.#%+~S:i~V-e,d^e~ri_i?..±5ţăă;:#9Ţ#±Uiăgftî%W.ouî`go%r%
Capîkibul 1.
gbri=Ţiiţâr;l= lo::eui3Şir:i şi stingerii incendii,or În
3
9
Ca,pî±otul 11. Parametri pentru api.ecierea pericolului ae inoenditi
Capitc,Iul 111. Reguli generale do prevenire a incendiilor
1.Generalităţi . . .
2. Reguli obligatorii . .
%t%#3etniv-%e+şaâSoeT,;w2:ug;kiî_im_-oi;i:±.α_pt±___ ---Ccipi€olttz-JVŢ- ~Gaze-industrial-e--cu ~riFri5ol-de~iffc-e-riaiaŢŢ--` -'
vddŢ'e;iv:a3iaoîi%ii::,:c;g$3iîoeegcsrrifă:%%â;Ti_,i* 1. Hidrogen
-2. Oxi8ffl
3. Metan ....
4. Acetilenă . . .
5. Amoniac
t%ăîakaâs_taec,t%#%S%_ftqebw%ărr&ti%:_cfe%ăp;gStjv:{,t±e#;%,r„.au±Lâ::p:€ueLt.# 6. Clor
7. Gaze peti.oliere lichefiate .
Capt±o'ut V. Provenirea incendiilor m exploatări petioliere
%krti]cgfk::gcrgr±t,gjreâe:]#,##:[e#%%#caoăe,;,.efbMrgr*QPX]Xri
VI, X ş€ Xl de tmg. VaieTâu °riăi;r-iş.. 1. Sonde în exploa,tare
2. Parcuri de separatoare .
3. Staţii de dezbenzinare . . .
Ca,pitoLut VI. Procese chimic® cu poricol de incendiu
AUTORII
A. Proce§e de descompunere termică .
1. Generalităţi .....
2. Fabricarea acetilenei . . .
3. Piroliza hidrocarburilor . .
B. Pr`ocese de oridare ....
l. Generalităţi .....
2. Fabricarea etileiioridului . ..
3. Fabricarea acizilor graşi . .
4. Fabricarea alcoolului etilic sintetic
5. Fbbricanea ®crilc)n.itrilului .
6. Fabricarea stirenului. . .
C.Pi.ocesedehidrogenare . . .
D.Procâse de hidroformiiare . . .
E.Procesadeclorurare . .` . .
4.Pulber6a (pralul) de titan . .
1. Generalităţi ..... 5. Pulbei.ea (pi.alul) de zinc . .
2. Fabricarea clorurii de vinil . 6.Pulberea (pra±ul) de nichel . .
3. Fabricarea glicerinei sintetice . 7.Pulbereă`(praful)defier . . .
4. Fa.bricarea ,hexadormului. . 8. Pulberea (praful) de uraniu . .
F.Procese de polimerizare . . . '. 9.Pulberea (praful) de cupru . .
1. Generalităţi .....
2. Polimerizarea etilenei . . Cq;pifa]"l X.. Provenirea incendiilor În industria petrolieră
A. Proprietăţile lizico-chimice ale i]roduselor
3. Polimerizarea stirenului . .
petroliere` .
4. PolimerizBrea acetatului. de vinil B. Rafinării de petrol .
5. Polimerizarea clorurii de vinil . 1. Desalinarea electrică a ţiţeiului . .
G.Procese de dezalchilare . .
_H. Jm'eese_,de_aicriţie la-acetilenă-Ţ ~T --. ~.-L -27-~
126 ?: 3i:?:Î;âatgrri=caărăşia:gtţaeiţlăi : : ..
~--4m-e-Îormarea-catautică=--..-r.--.
1. Gener.alităţi ....... 5. Raîinareai selectivă a uleiurilor. . .
2. FBbricarea aor.ilonitri.1ului din acetilenă 6. Deparafinarea uleiurilcii. şi desuleiei.ea
3. Obţinerea clorurii de vinil . .
7. E]Îda#E]eî. .
Ca;pîfoztii VJZ. Prevenirea incondiilor În industria energetică C. Dep]o.z8%;eoaritE::8US3]r°ordupsîîăş]î:iri:hid.e 5riariabil
1. Instalaţii de anmentare cu combustibil
2. Sala cazanelor ..... Z. I)epozitarea !gazelor lichefiate .
3. Sala maşinilor ..... D. Ra#na:ge,pcg,âetar?aă=aîf;:Îirs:.::e: ; ;
4. Staţii electrice (posturi de trans±ormare)
5. Goşpodării de cabiuri eiectrice. . E. Transportul produ§elor petroliere pe conducte
Ccipifo!uZ VIIJ. Provenjrea incendiîlor În uzine sîderurgîce şi .
Cap6ţo}ti] Xr.. Preveniro@ incendiîlor În industria chimică.
metalurgice......
A.Materiale,colorante . . .' . .
A. Uzine sideiui.gice ...... 1. Intermediari ....
1. Furnale şi instalaţii aferente . .
2. Oţelării ........ ~Î.:g§in3ăştişo#;aagzşatîsc*};;anţ]ior.
3. Laminoare .
B. Lacuri şi.vopsele ....
B. Uzine metalurgice ..... 1. Materii prime Şi auxiliare
1. Turnătorii ,..... 2. Vopsele .....
3. Lacuri ....
2. Ateliere de forjă şi tratamente termice
3. Sudura şi tăierea metalelor . . C. Cauciucuri sintetice
1. Monomeri .
4. Staţii de compresoare . . . 2.Polimeri . .
5.. Vopsitorii . . . I). Materiale plastice .....
6. Uscătorii ....... 1..Prelucrarea materialelor plastice
Copifoluz JX. Prevenirea incendîilor la fabricai.ea, şi foîo§irea
. 3: §gLi#gepnoullu=r=tpaaEgât :
pulberilor metalioe .....
1. Combustibilitatea metalelor . . Ca.pito]ttt Xrr. Prevenirea incondiilor În indus'.ria de prelucrare
lemnului......
2. Pulbei`ea (praful) de aluminiu .
3. Pulberea. ®raml) de magneziu . i.. Şâgârcaiuââţich.erest.ea
6
CAPITOLDI. 1
8
9
h principiu iin asemenea i]Ian cuprinde două părţi princip.ile:
I:Ţilrţft PeŢte S.e. TefeTă, îT. ese"ţă, Ia preverirea imendtiloq`
i:gea|Ţâ:i:r|âhâ:Efieafeăapîa=âiâ:%evaefiîg:`:,±âoflaăt:#ăaluîa#g:cdşî şi cup-rinde : dispoziţia (În cazul localităţilor decizia de constituire
personal al c€tăţerilor.
În această direcţie Tm rol deosebit revine co7Ţrisi€lor te7m€c© :o=E:Îietîef#cicşid.âep*â:Îo#ââiesî#g:r;eâăisnfiFedigâra,p:Eggeaţîfi::
potriva incendiilor s,pecifice obiectivului (locali.tăţii) reşpeotive.
gâ[ep[`sges%:raeaş[îusmtiî#e;sînîtiLEşeşm;d:î::`.r;ţEacăbpaaFbaî[e®găstiătuuă±î]:ofirmg:= în cadrul „obz3gaţ!€lor comc.si€}or tebnice" este remnandabil
nătăţirea aictivităţii de prevenire şi stingere de către cei chemaţi
âau,a|Pze±unpc:;etr:efi:?â:effigg:|Ciofiisgdirnu|cuiîi:o;egnŢcţ;isâîcieijng:î::
ă#|o:esfe*#rfi:i,egişifleto:Î:m;SerftfâeT:ernedm*Îriîilest;Fgue::tăaţiliencâs:: cipale pe care trebuie să le aducă la ÎndeFinire, strîns legak de
milaite acesitora, trusturile, giTipurile de şaLntiei.e, Întreprindei`ile, activitatea lor profesională şi care §ă asigure Înlăiturarea pericoh]l`iî
-%ae:î;%re:r:e:'[aî;ăŢ:ne:Îlelt:;ÎJ°'ş:LŢţip:i#mşîî:#Îe::xi:EÎî%oŢ:::ou°HniffiŢ: Şi cauzeloi` de in)cendii.
Ca.„Ţnăsu;Ti de apăTare împotriva în,cendlikir``, ce se Sncl`\d
În planul de apărare se pot citi activităţi ca :
ril€ executive
--~-ăiăd ale cunsiJiilor
nevo-iŢe-`iiri-pdn, populare.
`mEfisîiie- Ţehăi5eŢe-`de -p-h6S=EÎŢir€= ELi `§tiLi= -^--organizareaTpreveririi -şi-sti-figŢefii-JîfiaeildiHor `pŢB6rii de
muncă, care va J:i trattată §ieparat, avînd o mare impor)tanţă în asigu-
rarea securităţii o'biectivelor împotriva incendiilor ;
fîsŢîatiipî€edned:]toart,Sîmpăotc:Os:ctăEîufîuî:ît#Îo:rgm*tŢrţd=O:Oo=î:[eerş]: - înlăturarea cauzelor de inc.endiu la instalaţiile tehno]ogice,
insta]aţiile electrice, de ventilaţie, Şi încălzire, de descăraare a eled-
-_ --_ -: ----__:-: ------------- :-_--:--:-::-_----- _:--:, ,:-:-: -_:---: _----- :---::-: tricităţiî statîce ca şi la clădirile de producţie, de depozîtare sau 6u
alte destinaţii ;
- desfăşurarea de activităţi instructiv - educative cai.e .să
duică la prevenirea incendiilor, ca expuneri, instrmtaje, fotomontaje,
nică să ±acă parte şeffi serviciilor (programare, pregătire şi urmâ+ filme, articole la presa, uzinală sau de §pecialitate etc. ;
rire a pi`oducţiei, planificaredezvolbare, oT`ganizare, pro`ductie şi - pregătirea temeinică a formaţiei civile de pompieri În rai
probgcţia muncii, aprovizionaaS, ,transporituri, depozite, contabili~ poft de specificul fiecărui obiectiv, pe baza planurilor tematice ela-
t.ate etc.) şi secţiile de l)ază (mecanoJenergetic, pmducţie etc.). borate de fiecare minister tutelar. Se va pune accentul pe teme cu
La constiLtuirea comisiei tehnice de prevenire şi stingere a conţinut tehnic, privind prevenîrea şi stingerea Încendiilor pe ins-
imendiilor trebuie avut an vedei.e faptiil că în compomnţa ei să tructaje, excei.ciţii şi aplicaţii de prevenire, fomaţiile avînd c}b]i-
iritre toţi acei f aotori care pot sălşi aducă conhibuţia la ridicarea gaţie regulamentară €ontrolul respectării normelor de prevenire Şi
activ#ăţii de prevenire şi stingere a incendiilor pe o treaptă su- stingere a incendiflor ]a unităţile socialiste În cadrul căroi.a Îunc-
perioară. Ca preşedinte al comisiei tehnice este indio@t §ă Îie di- ţionează şi luarea de măsuri pentru Înlăturarea operativă a neregul
I=.3t;;`Ţloasjeţ:ş:ntăehcnăpşâtidnetă?râgu:g:ed`ăh*e:*â:)'pliî:fl:paal:e- Ifloi. constatate
- stabilirea necesarului, procurarea şi asigurarea Întreţinerii
Comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiiloi., potrivit în stare de func#onare a mijloacelor tehnice de prevenire Şi stini
actelor normative În vigoare are următoarele obligatii iprincipale : gere a in€endiilor. La obiectivele industriale se va urmări buna
1) 1ntocmeşte plaîittl de apă7.are gmpotrit>a 6wcendi€br al or- funcţiomre a instalaţiilor automate şi manuale de §emnalizare a
incendîilor, a instalaţiilor de stingefe, a mijloacelor irriţiale de in-
ganifflţi.ei socialiste din 'cadml căreia funcţioneaEă. Jkest documenb tervenţie, existenţa În cantităţi suJ:iciente a §ubstanţe]or de stingere
trebuie icor`.Ceput şi realizat ou multă atenţie pentiu a con§tiitui
uil documient de or,ganizare a aobivftăţii de prevenire şi sthigere a (apă, .spumQnt, bioxid de carbon, pulberi stingătoare et€.). Formaţ!a
jme:ndiilor, cu mare eficienţă.
}1
10
ti`ebuie 5ă aibă În dotare maşini şi utilaje corespunzătoare, în per- prevenLrea incendiilor penti.u fiecare obiectiv În pai'te. În sdhimbu-
rile În cai`e În tmitate nu se lucrează sau se lucreQză cu personal
inanentă star.e de ±uncţionare, echipament de protecţie etc. redus, serviciul permanent se asigură de către personalul muncitor
(ofiţemil) de serviciu, staibffit de căti@ conduioerea obiedtivului.
mdec8#gee;eg3#ep#Z:zeo:ş?'S#gi#ee:apăra+e#referă!oprobh Ace§€e instru'cţiuni Întocmite de comisita behnică penhi locurile de
- dispoziţia (decizia) de organizai.e şi Încadrare a formaţ.iei
civile de pompieri ; Fe:âg|;rtrdeeb%iediiăgaeŢ:fan|d,î:ginmăsguerăeşâ|)?rceaţ€ntŢgbtie§:iensgeercetaieig;
- ipotezele de stingere pentru ±ormaţia civilă de pompieri întreg teritoriu obiectivului ; măsui.i de prevenire şi stingere specil .
(1a obiectivele ,unde există întocmit plan unic de intervenţie, din
acesta se extrag ipotezele stabilite pentru fomaţia care se comple- i:eeş:âş:::|iedâo#i%ăt:eipi?âtişţ.sÎ,c:stre.bmăstdreuc.ţ;#diu:âtâ:uT3âîtăă,dfi:
tează cu altele, În scopul asigurării în bune condiţiunî a primei in- dujri cai.e se afişe#ă în secţii, atelier.e, depozite, laboratoare etc.
tervenţii. Desigu., punerea lor În practică duce la Înlăturarea cauzelor de
De asemenea, se v\or elabom ipoteze pentru caz de .iavarie în incendiu, ]a desifăşurarea unei intervenţii prompte şi eficace în cazul
6ituaţii complexe .(incendii, cakmităţi natui.ale sau catastroSe), pre- În care inc'endiul totuşi se produce. Pentru aceasta se dmbune ca
cum şi pentru idouă incendii izbucnite simi]dtan pe teritoriul. or.ga- fiec.ăr'|i muncit;or să i se facă, în acest scx]p, o pregătire corespunză~
-Îi-s:âidar#1tei=
~---rii-€ădrui ipotezelor de stingere se vor include formaţiile şi -:3âl;er=i:€ă-EÎ:|a=eFe#TTeeŢeA-Ş:_â_:tea:itrŢb;i:tisnagecroensaŢâ_cîeŢaE.FŞŢ
obiedivele €are intervin în sprijin în icazul unui incM3ndiu, ±orţele cu celor specffice secţiei, atelierulua În care muncitorii sau personalul
muiiciEor îşi vor desfăşura activitatea, Instruc.tajul se face de către
preşedintele comisiei tehnice sau .de un alt membru al ac.esteia. Pe-
ăţ;î|,:ţiş;3j%re:::tze:id`:op:Î#l:i:deeăă:n;:zrîptaF#,LÎ:=ÎaiFdîaâţiţgcîgilăredâ riodi€ îr"ă, icel puţin odată pe lună, şefii de secţie, abeliere sau de-
pozite, coiitinuă pregătirea personalum mumitor din subordine, În
.amepileor#şTbe::â;iî:rvâa?le:Ţâre:gilinăugâ,ap5âFaţedîemşgtTvâreinî care scx)p organizează im5tnictaje În cadrul cărora se vor prelucra
cendiilor se întocmeşte anual şi se completează ori de cîte ori est@ regulile generale şi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor,
nevoie, în special după controalele €xecutate de comisiile tehnice se `Jor efectua exerciţii pra.ctice de folosire a mijloacelor iniţiale
sau de organele militare de pompieri. eristente În dotare (stingătoare, găleţi, lopeţi etG.).
Z) Dau imdiccLţii sci;u stabtlesc pe._bazcL prop±m_erţko.T şefîloi. ` Pe` Penti.u a se asigura intervenţia în bune condiţii în icazul izbuc-
atetiei`'e> de secţii, -âepozi±e,_ îpda:toTîTibe p_eTsgnciknui _în_doŢLeŢbiuk
preveririi şi sti;mgeri± -imcend4ikoT pe LocuTil,e .de .i{i;umcă. P.ş Ţapt. ar %i:i;m-,:ieres:â:teŢâlsFcneon:i:a|Si%eţgă)o;:ag::keggT:cîeepcroE#târ-„
ceastă obljgaţie revine conducătorilor organizaţiilor sociali§te şi a un şeî de echipă (ş'eful locmlui de muncă) şi im număr de membri. .
celorialte persoane juriidice. Măsurile care le vor stabili trebuie să Această echipă are următoarele sancini :.anunţă lormaţia civi|ă '
asigui.e aplicarea regulflor regimului general şi speeifice de preve- de pompieri şi şefii ierarhici, În caz de incendiu ; conducw3 opera-
nire, 1a toate loc`urile de muncă, la ,maşini, la utilaje, aparate, insta- ţiunile de stingere (şeful edri,pei) ; salvează persoanele aflate În
Iaţii, procese tehnologice, pi`ecum şi prima intervenite la stingerea pei`icol şi evacuează .bunurile materiale ; Întrerupe instalaţia elec-
oL`icăror Îmeputuri de inicendii, de către personalul eristent. - trică, de ventilaţie şi de transport pneumatio ; acţionează ehergic
Ţinînd seama de marea importanţă a as.igurării astivităţii de pentru. localizaita Şi lichidarea incendiului izb.ucnit la locul de mun-
că cu mijloacele diin dotare ; ia măsuri de seouritatea personalului şi
prevenire şi stingere a incendiilor pe locul de muncă şi a eficienţei
ei în asigurarea securităţii Împc)triva incendiilor, este necesar .să se de pmtecţie a maşinilor şi echipamentalor împo'triva incendiilor.
dea cîteva date mai pe larg, cu ,privire la ac:eastă organizare. Tutumr membrilor echipei de primă intervenţie li se repartizează
În această idee serviiciul pemanent de prevenire Şi stingere a nominai §arcini concrete, cu privire la desfăşuarea acţîunii de stin-
imendiilor pe locul de muncă.se asigură de .fiecare muncitor, tehni- geie. Pe tim.pul programului de lucru, membrii echipei §uprave-
aian, inginer şi funcţionar, conform instrucţiunilor elaborate pentru ghează atent ca toţi angajaţii să respecte -regulile de prevenire şi '
/
12 13
stingere a incendiilor la locurile de muncă. De asemenea, verifică 3) Cont7.ozeoză, ori de cîte ori este .nevoie, modî4] ct4tTb se apl€Că
•norinel.e, norimtivele şi măswriLe de preveriTe Şi stimgere ale iib-
existenţa şi starea de fun.cţionare a utilajelor şi mijloacelor de .§tin-
gere a imendiilor, pcEibilităţile.de acces la acestea, precum şi căile ce7tdt.Zzor, acţionează pentr`u Înlăturarea imediată a cauzelor de in-
de evacuare. €endii şi a..neajunsurilor constatate şi ±ace propuneri conduoerii
`obiectivului pentru. remedierea dificultăţi]or, a căror rezolvare de-
S Dintre membrii echipei de rezervă se numesc Şi responsâbili
cu anunţarea, incendiilor. A€estea urmăresc zilric la începerea pi.o- Păşeşce posibilităţ\ile sale. De asemenea, urmăresc dacă în cadrul te-
melor de proiectare se respectă normele de prevenire şi stingere a
gramu]ui de lucr`u, prezenţa membrilor echipei de stingere şi comu-
nică şe±ului de echipă numele celoi. absenti. J incendiilor, verifică ca pe timpul execuţării lucrărilor noi, extinde-
Numărul. membrilor eohipelor de primă intervenţie pe ]ocul rilor Şi mo.dernizărilor se ţhe seama de documentaţia tehnică de
de muncă se stabileşte În funcţie de mărimea secţiei, atelierului res- specialitate. 0 grijă deosebită trebuie să acorde executării de calita-
pectiv şi de cantitatea mijloac€1or de stingere.
Pentru Încăperi şi clădiri cu multe ipei.soane şi bunuri .mate- #natr:eîpnŢăatiirflaorreaşiperrîv±Î:i|l.orrşŢ::aujz:|oorr,Săieiinnsctea|adTt:orntâ#ineocl,îg:Îâ
riale valoroase, se întocmesc planuri de evacuare care trebuie să îri cai-e se fabrică produse cu pericol ridicat de incendiu, con.tribuie
cuprindă : căile de acces Şi de evacuare ®entru persoane şi bunuri) ; la elaboi.area pregcripqilor de .±olosire a acestora. Pe linia progresu-
--ErEijîire-ţ=ţât]filftrpEîlt-r-u-e-vFcua-r-e-a~pe-rso-an+e'l-or-şrdepuzitareaTnTate= lui-tehniq-1a-obieqtiveleLmari-şi-cu-posibilitate-de-eercetare; -prppun---`
rialelor evac'uate : ordinea evac.uării ; mijloacele şi utilaj.ele precmm
şi per§onalul care se ±oloseşte În acest scop, persoana (perşoa.nele}
::it:Ş:rŢ:.eiancîenndŢi#rŢl.îeeşârcdeutâ:e|aaîgbournătteăŢi:egea.p=etiviicrâvî:
care conduce acţiunea de salvare şi evacuare, *ăţi şi se preocupă de realizarea cu posibilităţi proprii de inovaţii,
care aplicate să du6ă la înlăturarea cauzelor de incendii.
. Planul de evacu.are Şe aduce peri®dic la cunoştinţa persona-.
4) V_erifiK:ă moduk de înftetinere şZ funcţiona;Te a instalcLţiîlor
lu!ui,. de sery}"tz3.zare ş€ stăngere a €ncettd€3Zor. Pentru asigurarea uhor con-
Printre sarcinile echipei de stiiigere se mai poate not.a şi aceea diţii optime de funcţionare a instalaţiilor de semnalizare, comisia
tehp.ică trebuie să desemneze personal competent şi cu €alificare
Îo:coenŢ=,ţra#ăşr;:#âe::.%ggaăsteoâree±g:,daecoî[no®unnddîâ%îx]Ps[tăa:tnosrtaTaîţjî: •coi.espunzătoare, care să participe, alături ide executant la lucrările
de stingere, urmăreşte Şi participă la verificarea ±uncţionării aees- de mor`.t;are şi punere În funcţiune„ personal care apoi să preia, prin
tora, pr€cum şi a legăturilor şi transmisiunilor destinate alarmăriî, atribuţiuni de serviciu sub îndrumarea şi controlul comisiei tehnice
în €az de incendiu de pmvenire şi stingere a intcendiilor, sarcina executării, verificării,
Întreţip.erii Şi exploatării instalaţiilor, iar. la nevoie să tcunoască loJ
veniriŢaşp.tŢtiangâ:.fiăşiŢ®ffnedîi|â:tig:tă|ţjlârlcăeprinăicîgârogta::znaăîâEreş: €alizăriie defectelor şi mo'dul de Înlăturare a acestora.
Membrii comisiilor tehnice au datoria să acţioneze energic,
|aucgFailâ.dâtiE:Egaînmdpă.iii`:gitpaeţ:S.:âăâ:tl:Caorleeăîgr:=âteactăergâLe:le: peiiti`u asigurarea în bune condiţiuni a instalaţiilor de protecţie îm-
de prevenire şi stingere, proiecţii de fil.me şi diafilme, con[erin}ie cu potriva incendiilor, cum sînb `cele de semnalizare şi stingei.e, de ali-
tematică de prevenire şi stihgere etc. mentare cu apă, de €aptare a sarcinilor` electrice, precum şi a altor
Acolo unde există f ormaţii civile de .pompieri3 la respectare@ •instalaţii şi dispozitive folosite În acelaşi scop (trape pentru evacua-
regumor, de prevenire şi stingere a incendiilor o contribuţie de rea gazelor ±ierbinţi, a fumului, mecanisme de autoînc.hidere a uşilor
seamă o poate aduce serviciul de rond, care are ca scop : descoperi-
rea la timp a dşficienţelor din Secţie şi de pe teritoriul obiectivu- âg:ifsoâ|Î%=â=iruiiŢoeities:şiatââinciiâ:ţ::ta±f.;ur:l#Ţzaî,:tipeep:.LES?ti3â
•din oare ±ac parte şi alte persoane care.îşi aduc €ontriibuţia la creş-
1ui şi luarea, măsurilor necesare pentru lichidarea cbiecti:vului şi
terea secui.ităţii împotriva incendiilor. Un astfel de colectiv, pe
iuarea măsurilor necesare pentru lichidarea acestora, Înscrierea ne-
JîiHă asigurarea unei bune funcţionări a instalaţiilor de semnalizare
:Î#flşgerfi:rtiăţnsââţiiei:Şdeefuî?ups±%ărâti:ia,şeuîcuelrueiadâcîâibă;a?ilacoc=îs:Î; şi st]-iigere a incsndiilar, ar putea .să-şi aducă apoi`tul şi la realizarea
tinor instalaţii, €are să asigure securitatea împotriva incendiilor În
t,ehnice. toate secţiile de .produc#e cu .pericol .ridicat de incendiu şi explozie-.
14.
15
executiv `(preşedinte), şefii sectoarelor, directoml Îmtreprinderii de
industrie locală, preşedintele comitetului de cultură Şi educaţie socia-
16
CAplTornL 11
PARA_METpyI PENTRU APRECEREA PERICOLtJLdl exemplu : pereţi antifoc, mod de depozitare etc.), alteori trebuje
stabilită Şi necesitatea unor instalaţii automate de semnalizai`e şi
DE "CENDIU stin8ere.
Se pune problema de a găsi metode cu aiutorul €ărora §ă se
apreci#e pericolul de incendiu, deci de a se determina prin calcul
mărimi care să contribuie la luarea unor măsui corecte. Pe plaii
mondial sînt deja iniţiate cîteva metode de stabilire a, pericolului
de incendiu. .
Forţa de distTugere a unui incendiu acţionează în două direc{ii:
asţ4pra clăd6t`€€ Şi asi4pra cotbţi7Lî4ful%6 acesfeia. Pei.icolul pentru
clădiri, constă în distrugerea elementelor de construcţie. Gradul de
distrugei.e este"determinat de doi Îactori care actionează în sens
-------:`:::------:--------:-:-------:--:-------------_-:-:-----_-:---------:-:--:1::\-:::-::--:--:-:-::::-------:---:-:
opus şi.anume : i7ţte7is€tatea ş€ dt.7.afa €7ţcend€ttztt€ pe de o parte şi
tapaciffăiiăa-dŢere2;ZsfET7DŢă-moiisrruT5ifre5L-pedeffltă-.`
Pericolul conţinutului se referă la distrugerea bunuilor mate-
riale din clădire.
Cele două categorii de pei`icole au legătură înere ele, Întrucît
pe de o parte distrugerea unei clădiri are drept elect, de regu]ă, şi
Înî;Î;:tîj:;Ît:e;:dtîî;ΧÎÎÎ]:dfî;;;:s§s;Îd;]Î:;nîe:a:{ÎÎ::]Î3a:jsî]îÎ:uâu;§rfîbcîşî;;ÎÎDC:,;Îjg:.:ţ: distrugei.ea conţinutului acesteia, iar pe de altă pai.te sarcina termică
genul djn aer. constituie,
•tea, deseori,
cele două perîcolul
pericole primipal
pot exista pentru dădire.
independent unul deCu toateAstiel,
altul. aces-
19
*
20 21
aan:k#hr:%JC;S:ti.?a®t_E_±p_efTr_Va|atkuFddee?%şpt%Îz%â-ăi,zgetim31e%m#TaapS%T#e=e Tabetul 1
Clahsiîiî`area substa;nţelor şi mateTialelor după indicele de combustibiu{@te
a®#5%baţsş#%1rd#g%e%r%ga%bp%tiiwîi+~Ti-şbăoăet#:t-aez*%%aăT;ggTL'35.',.
Grupa de combustibultate -
.i3â:.=:l.ÎÎ:Îs;Îi;ngaâ:Î;Î:.:ts;uÎîpij§1Î::;Îă:râ;Î;Î:Îîjî:s:tl;Îâi.:a;Îrdîeiîepir;:Îaîel;:ciia:eî::l;Îeî:Î: :|Î;c;::uei.o|Î.octn:c:::oEâî;ş|edeş,g.:pig|::gu:.Îeadde:.e:x:pep|ngt:r:â;Î:hfîdâîţoarhi%|rsi::er::
să sting flacăra. penti`ii pi.evenirea exploziei de vapoi.i, gaze şi pi.af combustibil în
spaţii Închise.
i. Energia minimă de aprindere. Aceasta se defineşte ca mări-
posibiFexpn'3ăâiEtersete#Etie|:ehgf=â,o=aăp:fssuapuerporaa|ţă,c:e:â:#nsîînndt
în acest caz intervalul de explozie.
Fe:n::.l:nilă|Îi||adşrnee:'gieniuŢ:ii.essîâţeăee|â:i:icisâu®;n5ââ#işei=uâiecriesnată
Limîtele de explozie ale unui amestec exploziv se pot calcura i)i.af cu a.ei.d, 1,a o anumită ooncentraţie (cea care se aprinde mai
cu fomula lui Le Chatelier : •uŞ"`).
]00
:?â.!::Îîliîîa!o:Î:ăeaîg:irel:C%l:OZ;nrl:Ţeţ,Î:cdg;:lî;daear:eâEae:r::aă..P:gria€::Lcâ;
Ţ+++ţ+...+#
defi,|ej;tecî:ţicno:tc`:IntŢai#|mmfnein:ărigânoxpig:gŢneaEleosztiee.tiarddeeraee,;,Î=
25
care s-a introdus un agent de diluare, sub care nu este pos3bilă
inf lamai.ea amestecurilor acestoi.a cu gaze, vapori, sau pulberi com- maiuŢ.:t,Î:iâlâ.ledeaclîtcă:EcimnmEcaeud±d:=#eendee;tfigŢîimEcmdaere2:aa2rf
bustibile şi deci nici propagarea arderii în înti'egul volum. lndicele de oxigen al materialelor naturale se află cuprins
Mărimea conţinutului minim de oxigen pentru explozie se între 20 Şi 30, iar al celor sintetice Înti`e 15 şi95. Materialele mine-
foloseşte la calcularea regimurilor sigui.e de funcţionare a apai.a- rale sub formă de pulbere sau fibre au indicele de oxigen mai mare
telor şi conducteloi` în cadrul unor instalaţii tehnologice, precum şi decit al materialelor din cai.e au provenit.
]a proi.ectarea sistemelor şi instalaţiilor pentr`u inhibiţia explozii]or 1. Viteza de ardere (tabelul 3). Este cantitatea de combustibil
şi stingerea incendiilor. cai`e se consumă prin ardere în umtatea de timp.
Concentraţiâ de oxigen Îăi.ă pericol de explozie se poate
calcula din relaţia : diferitţitşîzâefiendaerddeer?cânş|p,rap,=i`doer.sxoilâgâ,clicehiÎâ,tşi:ifâzloaasaerd:îte:
starcina termică @ materialului combustiibil ; §upmfaţa §pecifică a
Cwao.ţc ± 1,2 Cca; - 4,2 ;
27
26
• Tabezî;i.j
Dacă se cunosc masa combustibilă specifică (masa de combus-
tibil) şi viteza specifică de ardere se poate determina durata apro- Presîunile de explozie pentru cîteva amestecuri de pral-aer
ximativă de ardere liberă. Aceasta are o mare importanţă pi`actică
la elaborarea măsurilor operative corespunzătoare pentru cercetarea
şi combaterea incendiilor.
m. Viteza de Încălzii.e a ]ichidului (tabelul 4). Este. detei`miJ.
nată de viteza de creştere a grosimii stratului de lichid, în caz că
acesta arde pe o supi.afaţă liberă, a cărui temperatură este egală cu
tempei`atura de fierbere a lichidului.
Viteza de Încălzire se foloseşte în calculele care se refei`ă la
stinge.rea incendiilor de lîchide depozitate în rezei'voare.
Tabe]ul 4 Aceste pi.esiuni sînt capabile să distrugă clădirile, mărimea
Vitezele de Încălzire a cîtorva lichide combustibiie distrugerii depinzînd de efectul distrugător al presiunii.
Dlametrul rezervorului Vlteza de Cu cît efectul presiunii durează mai puţin În urma unei ex-
__ _Ha:tu[aJichidulu|.c.Qnub_ustirll _ i-]- î`|ri:7ire __ -g:t:e:i:rră.căauri:;i=:ţrîîvăigârue?arţ|dsts?:e:ş;:i:îg;:|ă:r?;1:iăgeă,e5::a:t:|:|::!|Ef::
[mm/minl
`80
Acc.tonă 10
Benzină auto 80-260 8-9 loc la o presiupe de 0,1 at.
Ţi[ei 130 4,6_,4 După unele date din literatura de specialitate elementele de
70 6,0-15,0 construcţie .ale clădirilor riezistă Îără degria.dări aprecia.bi]e .la pr€-
#eîî:%ăorjâăL3îtautgî2d5îo%te 56 4'0
Păoură 1130 1,8J'0 siunea dinamică de 0,15 at. Aceasta înseamnă că dacă presiimea
lă explozia amestecurilor este pînă la 0,15 at, elementele de con-
Datele din tabelul 4 sînt orientative, la rezervoare cu diame- strucţie ale clădirilor actuale de gradtu 11 i`ezistentă la foc nu
tre mari vitezele de încălzire sînt mult mai mari. voi.,fi distruse.
n. Presiunea maximă de explozie..Presiunea marimă c`are s-ar
Timpul de acţionare a sarcini dinamice se consideră egal cu
produce, În caz că n-ai` exista un schimb de căldură îritre produsele
de iarderie şi pereţii insbaLa,ţiei, poate fi calculată cunoscind concen- timpul de explozie (ardere). După unele date experimentale acest
traţia, compoziţia substanţelor respective, stai`ea iniţială a siste- timp variază de la sutimi de secundă (amestec de hidrogen-aer),
muluiîâi =aHitâteeax;Fobzî!|aonrţeio=e:3:â:Ţ:|o`|?aăŢ g:âfif-=::-:r)ăe vapori şÎ pînă la zecimi de secundă. De exemplu, viteza de ardere a an?es-
teeurilor igaz `coml"stibil-aer se consideră egală ou io:1-0,2 s, iar a
gaze cu aer, care se pi.oduc în clădii.ile industriaLe închise, iau naş- amestecurilor praf-aer de 0,5 s.
tere presiuni destul de mari. o. Caracterul reacţiei Între substanţe care ard şi mijlocul de
Calculele efectuate arată că în urma explozieî unui amestec stingei.e (apă şi si]umă). Apa sub formă de jeturi compacte sau pul-
stoeclriometric de pi.af-aer Într-o ca.meră cu volum constant, c.ind verizate, spuma mecanică şi chimică sînt cele mai răspîndite sub-
combustibilul şi oxigenul ai. reacţiona în întregdme, presiunea ma- stanţe de stingere a incendiilor. Totuşi ele nu pot fi folosite În toate
ximă de explozie ar fi de 1-15 at. Mărimea presiunii maxim.e a cazurile. La contactul Între apă şi spumă şi iJpele substanţe care
exploziei se foloseşte în calculele rezistenţei la explozie a apEi.rata- ard, se poate produce efervescenţa şi aruncarea lichidului în ex€e-
jelor pentru gaze, vapori şi pi.oduse pulverulente combustibile, în i.ior. Unele reacţii chimice se desfăşoară violent şi măresc intensi-
calculele supapelor de siguranţă şi ale membranelor de explozie,
tatea arderii, putîndu-se produce şi explozii. În alte cazuri Îolosirea
ale carcaselor echipamentului electric protejat la explozie.
apei şi spumei nu prezintă pericol, dar nu este eficientă. Pentru
În tabelul 5 sînt cuprir`.se cîteva date În legătură cu pi.esiuni-
1e care se pot înregistra În urma exploziei unor amestecuri de fiecare material şi substanţă combustibilă trel]uie să se stabilea§că
cea mai eficientă substanţă de stingere.
praiaer.
28 29
CAPITOLUL 111 Pentr,u a se asig'ui.a accesul liber la clă'diri şi constrtţirţiî,
intervdeLe dintre acestea nu se vor folosi pentru depozitarea ma-
REGULI GENERALE DE PREVENHBE A HNCENDmoR teria`leloi., utilaijelor, ambalajedor etc.
Pe teritoi.iui întreprindei`iior cu pericoi de expicizie saâ~cu
pericol accentuat de incen{dLu, se in`tarzLce liolosirea lo.cmiotiveloi`
âge®#n,%i:=-ăâ:r.mEge#'bl:stsr:ti,i:Feeai%puani:?Tlpedts:=tzâă`l',Î
întieprinderilor, §ecţiilor, lo.oaffităţilor care au clădiri cu acoperişuri
1. GENERAI,ITĂTI combustibile. La intrarea pe asem.enea teritorii se. aşează seimne
distimtiiv\e pentiu. atr,agerea a\tenţiei.
Jnlăiturai`ea pericolu]ui de incendiu din Întreprintderi, inistituţii
Căile de aK3roes necesare cin=ulaţiei pe terir[oriul Înir,©prinderiŢol r
şi locali.tăţi, implică, În primul rînd descoperirea şi eliminaraa din şi la grupurile de clădii.i social-administrative, se vor Întreţine
timp a tuburor €auzelor de incendiu şi În al doilea, rînd, respgc- asrffel îmît §ă fie asitg.umtă în pertmanenţă posibilitatea, i"tervenţiilor
tarea ou sti`iobeţe a regulilor şi măsurilor de ]peverire a
-`--dH16-r.--R`e"z-alf5ăLăETesiŢ6î` ±9_r_mLîţiiEijşisubunitĂţi!±LdLS ±rice ano[timiJ, atît ±
t>erinţe îriri-ăfiri;ă~riuTi;Lmi desfăşui`area cît şi. maiptsai
În Întreprinderi şi instituţii a unei aotiwităţi norm.ale, oonffinue ci fin caz de îmchî]dere a unor pc)rţiuri de drunuri de ac€esj În
Şi contribuţia h întărriea economiei naiţiionale, eviffindum astiel
orice pagube materiade sau pienderi die vîeţi cmeneşti. p-#en?pî:ăr5:ml:ăăatrî::;âtî#rneţp@:ăaţîi::md@Etş,':il%:?uînnitî::ândlg
De aici rezulL.ă, că fiecajrie om al munaii, jiecare cetăţean
trebuie săii aducă cc)ntrLbuţia la apămariea` bunrmiHor obşteşti :âsg,ievxeft:stteet:3?â§rîrtăiempr:năpeis:,gicsa€tâtaoraereîeen,ălăud=ii:lel.i,i:t
împotriwa imcer±diilior. repa,i`atţie, la tonaj.ul maşirilor de stingere prevăzute pep_tru
Pen'tru aceasta, h loc.ul de munică, la lo.ouinţa, figcăruia precum inri:enrenţie.
Trecerile pentr`i vehiK}ule şi oameri peste liriile f er,ate inteme,
şi În oriK}e împrejurar,e, este .neoesar să se respecte o senie de
reguli, care duc la în]ăturar`ea periooluliui de incendiu. Aceste trebuie să` f.ie Înitobdeaiuna ltibere pentru circulaţia maşinflor de
ieguli trebuie cunioscute Şi resq]eotarEe În miod obligaboriu, indife- stin8ere.
i`ent de natii.ra o.biectiv.ului, a ins"buţi.ei sau a lo'oa"ăţii.
Desigur îh aifar.a aicest®r regudi genemh miai tr.ebtie reşpec- pne"Ee?Fîritî:ţilri?ebideceti#:aroeuş|Pepl.±aît€rdaereegî:Ziârlşi,eil::eggEţ`:
•tate o serie de mă§uri telmrik:e de preverire şi stingere a incen- bustibile fol.c)siriea focul.ui deschi§ este interzi§ă, în .afara celui
•n©cesar pentiu prc)ce§ul tehnologic respectiv.
diilor spemffiice fiecărTui prooes tehmTqgiiK! în parte, insti.tuţii, locali-
tăţii, toa`te avînd oa scQp înlătura.r`ea pericolului de incendiu.
În sectoar,ele din inidmta mtreprinderii, unde este posibiliă
aicumuhrea de vapori sau gaze combustibile, circulaţia auitovehic'ii-
le]or, mo.bocicletelor şi albor mijloac€ de tranGport trebuie intei`zisă.
2. REGULl oBLIQATORn
În aoest sens se afişează inscripţii corespunzăitoare stiu indicatoa.2.€.
a. Întieţinerea incintei obiectivului. Pe teritoriiul întreprinderii Fumatul pe teritoriul sau În Încăperile secţiilor de producţie
ciit şi în secţiile de pi`oduaţie trebuie să existe în toit /ti.mpuJ. curăţerie C.u peri.c`ol de `explozie sau iimemdiu es\te admis numai În loc``tTj}e
Şi ordine diesăvîi`şită. Deşeurile. care rezultă pe timpuil des€ăşurării stabilite de cond,ucere şi spe;cial amenajate (prevăzute cu posibilittiţi
prDcesului de produ.cţie oa : talaş, r`umegtuş, şipti de lemn,. puzdenii, Pentru stingerea ţigăriloi., chibr,iit.elor), fără pericol die imcendi`.Ţ.
coji de floarea-soarelui, hîrtii, cartoane etc. trebuie evacuate Utilizarea focuLui deschis la dezgheţarea instalaţiilor, cond`±r-
sistematic, pe tenenuri destinaie în aGest scdp. Aş:chfi`le metalice, telor, aparatelor de orice f el, în care ciroulă sub5tanţe combustibile
m.aterialelie de şters Îirbibat.e cu .uleî trel.ui.e pă§ti`ste În locuri este inJterzisă. În acest scop se pc)t utiiiza : nîsipul fierbinte, apa
speoial amenajajte. oaldă, abur.ul sau alte mijloiaice, care nu prezintă pericol de inc.en.dîiJ.
31
30
Luci`ul ou focul h condutiele cm lichide cmi.bustibile este
32 33
• ® În clădirile în care se desîăşoară procese tehnologîce şÎ
în -cele administi.ative, se interzic : ® oşeăcLrea pe căj}e de et;acî{are da©nâcpt:l.1aie:âiaşti dâclhaipr:#ânjiulelee:Îrcig: În stare deîectă se Vor
a#Ffă%oi#îg,Îoî.b%eu%%ă*ăaăiŢaf%e%tsroarrâiig%g,ît'te,Ş##
excepEoa[oâî[râaenîtgîî]acţ:î]3ăeLîgt:Î:ctTÎFcoătiz:rî±::îL3stiundatdm=ă;xoeŢ
(reşottri, €eci67ţ3.ce ezeotrice efcj.
Depozitarea În magaizii, dependinţe sau în locuinţe a unor :u::eîigeâtŢmţî*aţlcajig:ţfle::ctdn:Ce=EgiuieritpŢiteăataemŢr:#autreiâ3
oantitiţi de lichide combustiţ>ile .peste cele prevăzute de mod`me fun€ţion.are anomală, care pc>t să ducă la declanşarea inoendiilor.
este interzisă. . Pozai.ea conductoarelor şi cablurilor prin depozite şi încăperi
c. Instalaţiile electrice. În întreprinderi şî înstituţii sînt de producţie pentru consumatori aflaţi În afara acestoi.a nu este
obligatoi.ii ouganizai`e© şi efec)tuarea 1.a timp, con±orm normelor în admi§ă.
vigoare, a revîziilor Şi repairaţiilor., affit a instalaţiilor, cft şi a Folosii`ea întrei.upătoarelor, coriutatoarelor, prizelor, dozelor
e.chi.pamentu'lui şi aparabrii eleotrice. Îâgăt-::şelâ:şl:aee:Ce#ăigŢc!o:F!a*Cterl,ş?îanrtşta:g-==::#-,se®vt:-dŢ#r#âL
_` Izolaţia aabdurilor `şi_ cmd.ucboarelor7-_sigum.nţele,-conexiiŢinfle,--
prizele de pămînt Şi i.egimul de Îuiicţionai`e a electrtomotoa]`el6r,
treb.uie verificate de că,tr`e eledbioieni calificaiţi, atît prin reT'izie
la ezrierior dt şi .cu ajutor.Ul apa"telor. ."1eAmtierEârl:adâo:::Bcttrouî;r,Îleoraleelgfcrăiâkiatsia#e5uffidîvi=eeeol3iăîe:
În locui`i im periool de explozie sau de incendiu se vor. fo]osi ti`ebuie înlătura.ti.
numai utilaje, aparate şi alte echipamente electrite, de construcţie Conp-urile de iluminat nu tmbuie suspendate de oonductoarele
Fneâ;adî|(ăeuEÎcâ;:;ie:#=L[,âi,g:aăf,exdftetiE,;ăg,ŢeââFit;âţi:Ţploziilor)- cai.e le alimen.tează. Ele se vor lixa de plaîon ou cîr.lige sau de
Ia instalaţiiLe ekstrice din Încăperi m med.iiu uscat, i.eziste.nţa pei`ete, prin oo"5ole.
izolaţiei se verifică odată pe an, iai. din Încăperi cu mediu umed
sLau ou vapcri ooroziri, cel puţin de dc>uă ori pe an. şi fol::lpLgâ.eî.rcoE;ducagă;r:;l;oar iiaâeî:rŢmi5::h:ÎeLgrmeitncŢ,t, npuregni
Ija taiblorurile de distribuţie trebuie folosite numai sigiff amţe admiLse.
calibrate.
Tablourile genemle de disitrib,uţie sie recomandă a fi perma- lapăfîg*l,p:anre:teecl,Îu=eeata*cn:duîLeoaarpeî::târeiilee3=c:riloaeptăr#elşg:!:
nent închise cu cheia, accesul fiind permis numai electricienilor să fie coTes7punzătoare.
de servici.u şi oFganelor de con.trol şi verifiicare. Exploatarea iiBtalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pă-
Oonectarea la reţea"a electriti a dfferiţilor consumaŢbri de mînt 6au k:u instalaţii de punere lia pămînt incomplete, defeote sau
necoi.espunzătoare este interzisă.
gantt.î:.;s=oîgâăenâl#ri:â,aappr:rb#eael::eF:g?eti3igEiu|Peşnetîrusailu:
persoî:â`ăoăre=.reco:ădEcut:grsîâreeig#Îiţcaereâei=işl=Ţfi::rfâteectrn:.ufîriai
#ulcl,z|a:elsiŢg..a|::Ţ:năăfîbo:a:r:::o:ue::sn€:,uŢ:::d:î2;ă:581:#aăiâs;g-Îi:
:prin i`ăsucii.e şi hpii`e, după caire se izolează ou ban.dă izoianţă. por`bat.ive de tip obişnuit.
Foliosir`ea abajurelor din hîriie sa.u din alte .m'ateriale cDm-
bustibile la lămpile de il.uminiat este interzisă. Eohipam.enttul elec-
tric Şi apamatele de construcţie eta.nşă (de tip înichis e.tc.), trebuie g.i|bt=:e:îţ;aig:e:r:îîe|î:,.;:d:Cdî?t,.;#.î.:'âtâ,1#Vgl.,eeslî:e#feca=::îiî;sli:Îî
SuPuse unui cDntrol sistematic, în ceea ce pri.veş:te etanşeitatea,
stirea gBTnfturilor etc. Îj:L:L1:1l:a:tl,ne:X;.;Siâ,îlţlâ:î:ge::u:g.ţ:PrŢm?ţo,:a;,e:anîŢaeigEŢŢ":::e:1?riî:epţeir`â,l@®crl::
Motoarele eleotrice triîazice, care prezintă d'efecţiuni in f.unc-
ţionare, de ex"plŢ motorul În două faze, i7ior fi oprite. cel tr}uţin odată pe an şi numai de personal calificat.
35
34
d. Sisteme de încălzire. Sobele fără acumulare de căldură Coşurile de fum vor fi prevăzute cu uşi.ţe pentru curăţire,
(metalioe) trebuie amplasate la o distanţă de minimum 1,00 m fa:ţă care În pod trebuie să fie duble, bine etanşate şi la o dîstanţă de
de elementele combustibiLe ale clădirii şi la O,7io m de cele greu minin?um 1,20 m faiţă` de elemenbele combq]stibi.1e ale acoperişului..
combustîbile. În faţa ftcaTului se va pă§tr.a o distanţă de 1,25 m Sobele şi coşurile de fum Înainte de utilizare vor fi cui.ăţate
de peretele combustiibil. In încăperile cu pardosea.1ă combustibilă
sobele met.alice trebuie să aibă mălţimea picioarelor de mi- şi puse În stare periaotă de fucţionare. Coşurile, burlanele şi cana-
lele de fum se vor curăţa de fum la interwal de maximimi două
nimum io,25 m. Sub sobă, pandoseal`a se va proteja împotriva
lun,i die `fumţionare.
călduri, iar În jurul ei pe o distanţă de 0,25 m şi În Îaţa focaru]ui
de 0,50 m, printr-un strat de cărămidă gros de 6 cm cu moriar de Pe timpul Încălzirii ,cu „sobe" alimentate cu combustîbil §olid
argilă sau primtrJun strat de azbesit aiooperit ou taiblă mie.talieă. h -Iemne sau cărbune -se intei.zic :.. ® aprinderea foctilt!5 (m
cazul tind picioarele sînt mai scurie d.e 0,25 m, ele se aşază pe un b_e±:Îţmă.. _sau alte.|±châd.e c_p`!:'i,bustîbîie ,. ® dâiozităT-eă J -i:e~;;:;ek-J,
posbament din 4 mînduri de cărămidă pe lat. BurLamele se vor şE:b.u%tLOLr._S_3#_._±te ma;.ţeŢîale .compuş€€b3te p-e -soie--Sau -Z;.-ri;ui
raooida numai la coşuri exiecuta'te din zidăr.ie sau elemente pre- tr ,.. _® frwiîomTea s.oţietoŢ cu uş5ţete ăi -riiiri2iăSa;e-- ăăscJh-ise~'}
fiabricate. Racordiarea lor la canalele de ventil?.ţie este interzisă. • depo2zătarea cent.şeă €n azte locur{ decif ce!e special am€najafe j
--- În încăpe-nŢ, burlaneTe~dr o l,ungiriŢ5--mai -mar-5ŢTe- 10,00-~ri-şi-
9.n~.e_ş±PŢg_;_Pegbe.re.a_±ob:el.oT,îmcălzkTeator.ea=eestĂ-ă,-:ă;i_ţLăiiă*r:e'cL--
cu mai mult de 3 coturi, nu sînt admise. Scoaterea burlanelor f±ă_T_ă_..^:Tţ=e"PeTe ; ® foLosi;Tea Eemvmlor i.rtcLî n;ar; -ăeăiii -{:;i;i;;iă
focamiiri.
prin ±erestrie sau pe sub streaşină, fără a fi izolste de elementele
comibustibile a`1e clăidirii este inrberzisă. Burlanele se izolează pe Alimentarea cu lemne a sobelor din încăperile de pmducţie
o distanţă de 0,40 .m în jur,ul lDoului de .trecem, Î,mbră*Înduie la şi a.dministrative, în depozin:e etic., se face numai de personal numit
exterior cu un strat gros de 5 cm din vată de sticlă sau azbest, În acest scop, iar Încălzirea sobelor se opreşte cm cel puţin 2 ore
tencuit ; între faţa lor exfterioa.i.ă şi elmentele combustiibile se lasă Înainte de teminarea liucr`uilui.
° dîstîann!]ăn,Şee dŢî#::îpn==Zonuiui de Î":ăizit;, toate sobele trebiri€ Încălzirea cu căîibuni a sobelDr, care nu sînt în prealabil
aidaptate penitmi acest combustbfl, n.u este a.dmisă.
să fie verfficate şi reparate, neadriţîndu-se folosirea lor În stai.e
defectă. d„ăŢroecu;eîşo::TEeîâsuărgcaăeatsesp#ŢŞTîkş;uÎ:Ţnaâtcges:oŢaî
Coşurile penJtr.u evacuarea fumului Şi gazelor arse se verifică, În cazul filosirii soibglor alimentarbe cu gaze, rdbinetele de
admisie a gazelor se vor desdiide numai după apmpierea flacării
âeu.Î#rbeuţî:sşăîtsneeaş:răţrînîŢav=,::]ecoş:®#ungî#;î[Şoâ;uăîteustdîebflŢe:î: de arzătjor Şi verifioarea prea]abilă a tirajului sobei prin deschiderea
clădirilor, iar cele de zid trebuie tencui.te foarte bine. Ele nu trebuie uşiţei c~şar.ului.
să pnezinLe ±isiuri pe toată l.ungimea lor, î.n special pe porţiunea din
pod, unde se văruiesc. Coşurile din zid, cele fabricate din beton
armait sau cele de tip termofor trebuie să fie bine izolate faţă de părso#ng:âiîifiîti::ş;esacofpo.cului se va exeouta numai de oătre
eilementele cx)mtbustibile ale planşeelor (tavanelor) şi acoperişurilor. Folosii`ea gazelor în sobele nereparate şi a căror ©tanşeitate
La coşurile idin zid, izolarrea faţă de elementele combustibile se nu este asigui`ată este intenzisă. Dacă se conststă un miros de gâze,
asigură prin îngmişarcm zi,dăriei de cărămidă cu 25 cm.. Intre ele- Înaimte `de ia se aprinde foml, se aeriseşte îmăperea respectivă, se
men.tele combustibile ale pLanşeelor şi această îngroşare se va depistează şi înlătură defeotelie care au provooat. scăpările de gaze.
executa o izolaţie de ciroa 2 an din aEbest saju pîslă Îmbibată Efeotuarea lucrărilor de montaj, reparaţii, revizii sa.u a modi-
cu ar8ilă_ ficărilcm în instalaţia de gaze de cătme personal neautcirizat, este
Îmtre faţa eHterioară a coşmilor de zidărie Şi elementde interzisă.
combustibile ale acoperişului (şarpantă, astereală, învefitoare), dis` Pe timpul tmnspoFtării şi manipulării buteliilor de gaze liche-
tanţa nu trebuie.să fie mai rni.că de 1'0 cm. fiate trebuie luate toate măsurile de protecţie Împotriva izbirii,
36
37
căderii sau lovi:turilor. Recipie"tele Quteli.ile) se foloses:c numai În .ju"1 bateriilor de Îhkălzire sau a aeriemelor niu ffiţe
cu. gamiturile de etanişare în bună stai`e (ne;deteriprate), cu fiiriinul admisă pă9trarea de lichide şi materiale combustibiile şi mîci butelii
de cauciuc fără poFozităţi şi nelărgit la capste Şi numai ou r@gula- €u gaze sub presiune.
•tor de pi.esiune în stare de fiinoţi:c)nai`e. Recipientde (buteliile)
pentru gaze lidef,iaite nu tr€bu.ie aşezatbe în încă`peri cu sume de ţiilorîcne#râoeFpduerii::ăezi:,gc;ilzăea,tâ:gl:Fetiş:endneeiz#tfiltil:nsîtnaţ::
încălzire cu.flacără desdmsă, î.n domriti)ar,e sau băî şi nici sub ciiniate aemn, hîrtie, textile, elemente de constiucţie etc.) este
acţiunea directă a razelor solare. In Încăperile cu încălzire centrală
se aşază la u) disbanţă de cel putin 1 m de sui.se.1e de Încălzire
izolate termic şi la cel puţin 2 m de cele neizolate (radiatoare,
Fpâucâfgaă::il:e::ţîcgăŢgem:#dr:=i#raEŢrm#leşggo500ţ:5Î;Ţg%p,eo#umftopeenj:
conduicte de transpori stc.). Butelifle priltru gaze lidiefiate n.u §e
Încălze§c ou apă ealdă, c!u flacăi.ă desdhisă Şi rrici nu se ftlosesc trlabtl#appşgteă:âau=jke:ş:coz#rîâ!şdrezdigޱeă[3i`=,şi"â:ţăteanE#de®t=?îţ::
Îii altă poziţie decît cea verticală. hstala,ţiile de ga2>e natm; nalie şi
lichefiate n.u se folosesc în s`tare defectă saiu nesuprawegheată. --instafriiŢi=rti|%tîiednetiivaetipeţ[Îanţj:_uşi_:î%ntg°=e:±eaŢ_msaetî.:.dmŢt:ificuaăeaaî
+ În-€azu] faŢosŢrli` buteliilor icu găz-e-co-mbusiib-H6 -1.i6heffaF
atimci Qînd substanţele evaoua,te prezintă un grajd similar de pericol
se interzic : ® fozosirea de bt4fez€€ def€cfe sat4 improtjiza€e ,. ® an2,- de in'cendiu sau de explozi.e şi numai d.acă amesteoul mecanic
p:lnsctTea bii±eliiloT îm tipropierea s.u;rseboT oare Tc.ăâază căldură ,.
® acti;vcLTea .sc"geTti, gazuku brihefiak în bu+ekie, prtm, agitcff ea saM :îup|gigtiînnaţlâzlocr.nct*icsînt-nt:ga±:ep5ios?geoianpdrâ#:ăeenîâud3
in€ă:Lzii.ecL acesteri ,. ® TacoTdn;recL bu;±eliei, 1a irijtoace ăi2 îmcăhire, v,en`tilaţie.
diTect;, făTă o.eduotocLŢe dp p.resiune ,. ® u±€tizoTea fw.tuiwLui de În secţiile deosebit de periculoase unde funcţionaFea inst.E:Ja-
Tc.coTdaTe nefixst coTespu:nză±or, uza:k sa!u îTb stcwe defectă ; ® foLo-
sirea fu:rtw"uril,or executcc±e din Tna±eridle pkas:tice.
Instalaţiile de în`că.lzire centrală (abu.r, apă caldă sau supr.a- Îăîtca:#:niîg:oliv:ju;ş,îiăt:rrfs;t:În:şăig:ăt:ăe:dâ=Eto.nu=.:s;±phr:e:â`g:c6%;C:ăîloEŢet
Încălzită) tpelbuie să nu depăşească temperarhira de regim.
În secţiile de producţie În €are se degajă pmaf combustibil,
co!purile de ÎncălziT.e voi. fi neteide şi din ţevi diLs]puse În plam
veiitical, vops.ite âs.tfel întcît praîul să poată fi obseiwat. Depun.erile Îrut:z:;[`i?Î:e#Îiî:!ee`:o±p;ÎÎEg:Îgd`1C:eaz:u:1d;gîăd.Pnîs:#o:i.el;::rfioe:zvţeăîie:Îe:
de pr.a± pe radiaUoare şi eomdiutie vor fi curăţate ori de cîte ori se Gurik de aspiraţie locale ale instalaţîil.or de ventilaţie clesti-
consta.tă prezenţa lui. Co"ductele instalaţi'ei de Încălfzire cenitrală nate evacuăi.ii substanţelor cu peri®l de incemdiu şi explozie ire-
ntu vor trece prin canale şi spaţii închise, în care pot apar.e sjubs- buie protejate cu pamouri de protecţie sau dîspozi.tive magnetice de
separar.e.
tanţe car€ `i>rezintă .pericol de e]q]bzie.
În îmăperiile cu pi.ocese tehnolo:gice, În eare instalaţiile de
La trecerea prin pereţi şi planişee oombusti,bi.le, €onductele voi. ventilaţiie tranporiă subsbanţe. comibustibile şi explozi;ve, oanalele
fi iptroduse În tuburi de proteoţie şi vor ±i izol.ate cu materiale in- de aer, co"ductele şi filtrele metalice, precum şi . echipamemtul
combus!tiibfle sau cu a.zbest.
Conductele, aeroteimel€, bateriile şi celelalte copuri de În-
călzire{ vor fi cui.ăţate de depunerile de praE oom,bustiibil şi s€ame, :nitedîîi.:faEŢiaăi:elr#:;igîtii,;:":;#:z3:E:e;:ruc:u:1:ţ:â::mâ?:tileun.tirte|;
cel puţin odată pe să.ptămfină. explozive sau depuneri de parbicule În canale.
Exis`tenţa unor sur§e de gaze sau de praf ccmbustibil pnecum Cb"d.uctele şi canalele de ventilaţie vor a.vea o etanşare
şi executarea de lucrări cu foc .deschis în apiiopierea prizelor de aer' core§punzătoai.e pemtpu a ehncl.ude posibilitariea pătrun.derii În Încă-
ecţitieinterzisă. peri a gazelor combustibile transpor.tate, a ,pi`aluLui et€.
39
38