MICA ENCICLOPEDIE DE METALURGIE Editura stiintifica si enciclopedica , “Bucuresti, 1980 ~ :FONTA sau magnezia (MgO), intilnite in na- tura sub forma de carbonati: calcar (CaCO,), magnezit (MgCO,) si dolomit (CaCO, : MgCO,). Se folosesc in pro- cedeele bazice de elaborare a meta- lelor si aliajelor sau in metalurgia extractiva cind sterilul din minereu are caracter acid. FONTA, aliaj fier-carbon care contine 2,04—6,67% C si alte elemente; se caracterizeazi prin faptul c4 la solidificare apare o transformare eu- tectici. Constituentii structurali ai F. in conditii de echilibru (racire foarte inceat& la solidificare) rezulta din diagrama Fe—C, Conform varian- tei metastabile a acesteia carbonul se poate afla total sub forma de compus Fe,C (cementita), iar conform va- riantei metastabile total sau partial sub forma de grafit. Factorii tehno- logici de bazi, care influenteaz’ in misura insemnata forma, mdrimea si distributia constituentilor, respec- tiv fazelor sint viteza de racire si ele- mentele de aliere. In aceste conditii pot ap&rea constituenti in afar de echilibru (martensita, austenita s.a.). Proprietatile F. variazi in limite largi, in functie de structura acestora. Proprietatile lor mecanice sint urma- toarele: duritatea poate varia de la HB = 120 daN/mm?, in cazul fon- telor cenusii cu grafit lamelar, obis- nuite, nemodificate (marci Fe 10), Ja HB = 700 daN/mm?, fn cazul fon- telor albe tip Nihard; rezistenta de rupere la tractiune de la o, = 10 daN/ mm?, in cazul fontelor cenusii cu grafit lamelar nemodificate (Fe 10), Ja o, = 150 daN/mm?, in cazul fonte- lor cenusii cu grafit nodularaliate, tra- tate termic; alungirea, dela 8=0,2%, fn cazul fontelor albe, la 8 = 25%, in cazul fontelor cenusii nodulare austenitice inalt aliate, cu inalté re- zistent& si plasticitate; rezilienta, de la 0 (zero), in cazul fontelor albe, a ~ 17 daNm/cm? in cazul fontelor (2,9% C) nodulare cu adaosuri de Ni (6%), Mn (5%), Cu (5%) si mis- metal, La fontele cenusii, cele mai utilizate in practicd, densitatea F. variaz& intre 7 (fonte cenusii) si 7,5 (la fontele albe 7,7), conductibilita- tea termicd intre 0,46 - 10? W/m:K (fonte albe) si 0,14 (la fonte albe 0,042), permeabilitatea magnetica in- tre 200 si 1560 Gs/Oe, forta coerci- tiva intre 2,5 si 9 Oe, capacitatea calo- ric intre 0,46 - 10°—0,58 108 J/kg: rezistivitatea (la 20°C) op = = 0,5—1,5 Q:mm?/m, Dupa utilizare pot fi: brute (de prim’ fuziune) fo- losite pentru obtinerea otelurilor si de turn&torie (de-a dona fuziune) Fontele brute pot fi obisnuite pentru turnatorie, speciale pentru turndto- rie, pentru afinare, oglinda, silicioase, silicioase-oglind’. Fontele de turnd- torie pot fi cenusii, cu grafit lamelar, vermicular sau nodular, maleabile, re- fractare si antifrictiune. Dupi com- pozitia chimic’ pot fi: nealiate si aliate. Fontele aliate pot fi slab (pint la 3—3,5% elemente de ali- ere), mediu (7—10%) gi inalt (> 10%) aliate. Dup& structura si grad de grafitizare se deosebesc F.: cenusii, albe, pestrite, albite si cu structuri speciale (austenitici’, mar- tensitici, bainitici, feritici). F. se simbolizeaz& astfel: fontele brute, de prima fuziune, se simbolizeazi cu litera F (fonta), urmata de una, doud sau trei litere care indic&é impreund clasa F, functie de destinatie sau ele- ment de aliere; FK — fonte obisnuite de turnitorie; FX — fonte speciale pentru turnatorie; FAK — fonte pen- tru afinare; FOg —fonte oglinda; FS — fonte silicioase, FSOg — fonte silicioase — oglinda. Aceste grupe de litere sint urmate de o cifra reprezen- tind numarul de ordine conform standardelor (de ex.: cu simbolul FS2 se noteaza fonta silicioasi cu 9—13% Si) sau trei cifre care repre- zint&, in ordine, continuturile de Mn, P, S, conform standardului (de ex.: FK2—125 reprezinté o font’ obis- nuit’ pentru turnaitorie cu 2 (6— —2,75% Si) si 1 (0,51—1,00% Mn), 2 (0, 16—0,30% P), 5 (max. 0,05% S). Fontele de turnaitorie de a doua fu- ziune se simbolizeazi cu litera F urmata de una sau doua litere mici, care caracterizeazi structura mate- rialului (Fo — font& cenusie; Fgn — font’ cu grafit nodular; Fm — fonta maleabili; Fr — font’ refractara), exceptie factnd fonta antifrictiune, al cirui simbol literal se formeazd din simbolul fontei respective (Fe, Fgn, Fm) urmat de litera A (antifric- tiune). Aceste grupe de litere sint urmate de cifre sau cifre si litere pentru precizarea marcilor respective. Astfel, in cazul fontelor cenusii ci- frele indici valoarea rezistentei_mi- nime la tractiune pe epruvete © 20 (de ex.: simbolul Fe 30 indic&d fonta cenusie cu o, = 30 daN/mm?), in cazul fontelor maleabile cifrele indicd oy, iar litera mici din continuare structura (a —fonta maleabila cu op = 55 daN/mm!, perliticd), in ca- zul fontelor nodulare cifrele despir- tite de liniut& indic& o,, respectiv, § (de ex.: Fgn 40—5 indicd fonta cu grafit nodular cu o, = 40 daN/mm? gi 8 = 5%). In cazul fontelor anti- fricfiune dupa simbolul literal ur- meaza, separat de o liniuté, numarul de ordine (de ex.: Fgn A—2 indica fonta antifrictiune cu grafit nodular, cu numirul de ordine 2). fonté alb&, fonta folositi sub forma turnataé fin piese, la care intregul continut de carbon se afla combinat sub formé de compus Fe,C (cemen- titi) si care in sp&rturd are culoare alba, Prezinta caracteristici inalte de rezistenté la uzurd si la actiunea eroziva prin cavitatie a mediilor hi- droabrazive. Continutul de carbon al acestora variazi intre 2,5 si 3,6%, continutul de siliciu nedepasind 1,0%. Pentru impiedicarea aparitiei grafi- tului, care inriutiteste proprietitile, in f.a, se introduc elemente de ali- ere care formeazdi carburi (Cr, Mo, FONTA Ti, B, V). Au structuri formate din carburi (de tip MeC, MeCs, Me,C si VC) sau boruri incluse in masa metalic de baza, alcAtuita din perlita (chiar sorbitic’), feriti, austeniti sau martensita, Sint caracterizate prin duritate mare (HRC = 24—64), plas- ticitate mici (3 = 0,2—0,4%) (cu exceptia fontelor albe cu vanadiu la care 3 = 1,5—8%), rezistenta. me- canic& o; relativ mare (de la 24 la ~ 40 daN/mm?), modul de elastici- tate mare (16—22 + 10° daN/mm?), rezistent& la incovoiere si sageata relativ mari (6, = 33—74 daN/mm? si f = 1,4—2,4 mm), rezilient& mic&d (cu exceptia fontelor cu V). Dintre proprietatile tehnologice se remarcd fluiditatea relativ buna, contractia liniaré. (1,5 —2,2%) si volumica (7,5—8,9%) mare, tendinta de a forma crapaturi la rece. Se utilizeazd sub form&i de piese la instalatiile pentru extragerea, transportul si pre- pararea minereurilor, termoenergetice si de curatire a pieselor in constructia de masini (aspiratoare, pompe, con- ducte, hidrocicloane, blindaje si mori cu bile, ciururi, valturi (pentru mia- cinare), duze, ajutaje, palete, dis- curi etc.). fonté anticerosivé, font&a cu rezis- tent inalta la medii cu tendinté de corodare a materialelor metalice, Sint aliate cu clemente care formeazd so- lutii solide sau combinatii chimice cu inalt potential de electrod, care formeazi la suprafata piesei o peli- cul& anticorosiv’, densi si, de ase- menea, care separi carbonul sub forma de carburi. Pot fi slab aliate, albe sau cenusii, cu grafit lamelar sau inalt aliate cu grafit lamelar sau nodular. Inalt&i rezistenti la coro- ziune, asociata cu rezistent& la uzura si refractaritate, au fontele auste- nitice, aliate cu nichel, tip >nirezist, —nicrosilal, —sciugal si — piroferal. Rezistent& inalt& la coroziune in medii agresive prezint& si fontele tip —ferosilid si anticlor.FONTA fonta antifriefiune, fonta cenusie cu Ppropriet&fi antifrictiune, destinat& pentru lagare si alte piese supuse la uzur& prin frecare. Proprietitile sale specifice depind de structura masei metalice de baz& si de cantitatea si forma separarilor de grafit, Sint ce- nusii cu grafit lamelar, cu grafit no- dular, maleabile, austenitice (tip +ni- rezist) si, de asemenea, cu cupru; caracteristic este absenta cementitei secundare si duritatea medie (HB = = 160—260). Fontele cenusii antifric- tiune cu grafit lamelar sint aliate cu Cr (0,15—0,40%), Ni (0,20—0,40%), Cu (0,3—0,7%), Ti (0,1%) si P (0,15—0,40%), find utilizate la exe- cutarea pieselor in contact cu arbori in rotatie, tratati termic (cAlire sau normalizare) sau netratati termic, in condifiile: = 0,5—90 daN/cm2, v= 0,2—3 m/s si pv = 1—45 daNm/ em?s, Fontele cenusii antifrictiune cu grafit nodular se utilizeaz’ la execu- tarea pieselor in contact cu arbori in rotafie, tratati sau netratati ter- mic, in condifiile: p= 5— 120 daN/cm?, v=1-5 ms si po = 25— 120 daN/cm®s. Fontele maleabile anti- Srictiune au masi metalicd de baza perlitica sau ferito-perliticd, cu eu- tectic fosforos. Se utilizeaz& la exe- cutarea pieselor fn contact cu arbori in rotatie, tratati sau netratati ter- mic, in condifiile p = 5—120 daN/ 230 om, v= 1-5 mjs si pu = 25— 120 daN/cm's, fonta bruté, fontd elaborat& in fur- nal, denumit’ si font’ de prima fuziune. Se clasific’ in functie de compozitia chimica, utilizare si mo- dul cum este produsi tn: fonte pen- tru afinare, fonte pentru turndtorie si fonte aliate, iar dupa combustibi- Jul folosit, in fonte produse cu cocs si fonte produse cu mangal. Fonta aliaté este o fonti brut’ folosita la elaborarea ofelurilor ca dezoxi- dant si ca adaos de aliere. In functie de compozitia chimici si destinatie se clasifici in: font&i oglind’, font’ silicioasé si font& silicioasi-oglinda. Compozitia chimicd a acestor tipuri de font& variazi, de obicei, in limi- tele prezentate in tabelul 8. Inainte de expedierea la consumator fonta brut& solid& se stocheaz’ in — depozi- tul de fonta. Fonta pentru afinare este © fonté brut& destinata elaborarii ofelurilor. Se produc trei categorii, corespunzator celor trei procedee principale de elaborare a otelurilor: Martin, Thomas, Bessemer, Compozi- fiile aproximative ale acestor fonte sint prezentate in tabelul 9. Repre- zint& cca 80% din productia totali de i. b. Fonta pentru turndtorie este © fonta brut& destinata elaborarii fontei de a doua fuziune, din care se obtin piese turnate. In functie de Tabelul 8 Compozitia chimick, % Denumirea fontei c Si | Mn P | s Fontaé oglinda Fonta Silicioas’ Font silicioas4- oglinda 4,0—6,0| sub 2,0 2,0—3,0| 9-13 10—25 | sub 0,2 | sub 0,03 | 12—18] 9-16 | sub 3,0 | sub 0,2 | max. 0,06 16—24 | sub 0,2 |max. 0,03 compozifia chimica si destinatie se clasificd in fonte: pentru turndtorie hematitd, obisnuitd, speciald si fos- foroasé, Compozitia chimicd a aces- tor tipuri de fonta, variaz’ de obicei in limitele mentionate in tabelul 10. Fontele cu Pmaz = 0,1% (fonte he- matite) se intrebuinteazi pentru sco- puri speciale si anume pentru pro- ducerea fontei maleabile necesard pieselor care lucreaz& la temperaturi ridicate, ventilelor, lingotierelor, pie- selor care sint supuse la lovituri etc. In tari se elaboreaz’ cu mangal la I. F. Vlahita. Cele cu un conftinut de 0,1—0,4% P se intrebuinteaza, FONTA in general, in constructia de masini, iar cele cu 0,3—1,0% P la turnarea pieselor cu pereti subtiri, care nu sint solicitate la eforturi dinamice, unde este necesara o fluiditate mare a fontei lichide (tuburi de presiune, radiatoare etc.). font& cenusie, fontd in care carbonul se afl in totalitate sau in cea mai mare parte sub forma de grafit si care in ruptura prezinté aspect ce- nusiu, Proprietatile fizico-chimice ale f. e. sint influentate de: forma, dis- tributia, cantitatea si dimensiunile grafitului. Dup& forma grafitului se clasificd in: lamelare (cu grafit la- Tabelul 9 Denumirea fontei Compozitia chimic’, % c Si Mn P S t& Mar- fa i 3,6—4,3| 0,6—1,4| 1,5—2,5| sub 0,3 | sub 0,07 Fonta Thoniee 3,2—3,7| 0,2—0,6| 0,8—1,3| 1,6—2,2] sub 0,08 Fonta eee 3,5—4,0| 0,8—1,8] 0,6—1,2] sub 0,08} sub 0,06 | Demumirea fontei : c Si Fonta pentru turnitorie he- | matita 3,5—4,2| 2,0— Font& pentru turnatorie o- bisnuitd Font pentru turnitorie speciala Font pentru turnatorie fosforoasi 3,5—4,2| 1,3— 3,3—4,0) 13— Tabelul 10 ‘Compozitia chimic’, % tan Borer oe s 2,5! 0,7—1,5| sub 0,10) sub 0,04 3,8| sub 1,3 | 0,1—0,7| sub 0,06 3,5—4,2| 0,2—1,2| 0,2—1,0| 0,1—0,4] sub 0,04 3,8| sub 1,3 | 0,7—1,4| sub 0,06 eeeFONTA f f\2| parece Virfuri | lamelar cu virfuri } vermicular ascutite rotunjite 232 Fig. F. 10. melar); maleabile (cu grafit in cui- buri) si nodulare (cu grafit nodular). Forma separarilor de grafit (fig. F. 10) influenteaz4 in cea mai mare ma- sura rezistenta fontelor, modul de repartizare (fig. F. 11), dimensiunile si cantitatea separarilor de grafit avind, de asemenea, influent’ mare asupra rezistentei si tenacititii fon- telor. Masa metalicd de bazi a f. e. poate fi feritic’, feritoperliticd si per- liticd. Fonta cu crusté dura este fonta care confine in stratul superficial, pe 0 anumit&é adincime, structura de font& alba, iar in interior struc- turé de i. c. Stratul superficial dur se obfine prin accelerarea racirii aces- tuia, ca de ex. prin turnare in co- chila de fonta. La executarea piese- Jor turnate din fonta cu crusta dura se pot utiliza fonte aliate sau ne- aliate, modificate sau nemodificate, cu grafit lamelar sau nodular si dife- rite structuri ale masei metalice de baz& Structura si, deci, proprieta- tile stratului superficial corespund —fontelor albe, iar ale interiorului, i. e. Se utilizeazi pentru executarea pieselor turnate supuse la uzurd: cilindri de laminare cu diferite desti- natii si alte piese analoage. Fonta cu grafit lamelay este o fonta cenusie cu grafit in formi de lamele (fila- mente) si cu masa metalic’ de baz& perlitic’, feritic’. sau perlito-feritic’, La fonta cenusie obisnuita grafitul “in cuiburi nodular ‘Separari izolate, uniform rozete repartizate TIPURI DE GRAFIT LAMELAR Fig. F. 11. 833 este lamelar, cu virfuri ascutite si raport //d> 50. Acest tip de grafit determina concentrarea tensiunilor si caracteristici mecanice relativ mici (o < 25 daN/mm?; 8=0,5% ; HB = = 120—187 daN/mm?). Obtinerea de grafit lamelar cu virfuri rotunjite, sub forma de separari in numar mare si uniform repartizate, in f. ¢ se realizeazi prin modificare (cu Ca, Ba, Sr). Caracteristicile mecanice ale acestor fonte sint mai mari ca ale celor obisnuite (6, =30—40 daN/mm!?; 8 = 0,8 — 1%). Obtinerea de grafit vermicular (I/d < 20), uniform tepartizat se realizeazi prin modifi- care (cu Ce si Mg). Caracteristicile mecanice ale acestor fonte sint mai mari (6, = 35—45 daN/mm?; § = 2—5%). Prin aliere caracteristi- cile mecanice ale fontei cu grafit la- melar cresc (de ex.: o poate ajunge pina la 70 daN/mm?). Fontele cu gra- fit lamelar se utilizeazd la executa- tea pieselor in productia de automo- bile si de masini agricole, a lingotie- relor, a conductelor de presiune, s.a. Fonta maleabilé este fonta folosita in stare turnaté in piese, cu grafit in form& de cuiburi, obtinut& prin tratament termic de recoacere de maleabilizare a pieselor turnate din fonta alba. Poate fi alba, neagr’ sau perlitica. Fonta maleabilé alb&i (nu- mité si fonté europeand) se obtine prin maleabilizare in mediu oxidant si se caracterizeazi prin grafit in cuiburi, repartizat in cantitate mai mic& in stratul superficial fat&i de restul piesei cu mas4 metalicd ferito- perliticd; in rupturd are culoare gri- deschisi, Fonta maleabili neagri (numita si font& americana) se obtine prin maleabilizare in mediu neutru si se caracterizeazi prin grafit in cuiburi, repartizat uniform cu mas& metalicd de baz& feritict; in rupturd are culoare cenusie. Fonta maleabilé perlitica are grafit in cuiburi, uni- form repartizat, cu mas&i metalicd de baz& perlitic’. Fontele maleabile FONTA sint plastice (in special, cele feritice Ja care § = 6—12%), rezistente. (in special, cele perlitice, la care o, = = 45—70 daN/mm®) si, relativ, dure (in special, cele perlitice, la care HB = 200—240 daN/mm?), Se uti- lizeazi pentru executarea de piese de tractoare si masini agricole, de automobile, de masini textile, de yvagoane, motoare diesel etc, Fonta nodulard este fonta in care continu- tul de carbon se afli, total sau par- fial, sub forma de grafit nodular (sferoidal). Masa metalicd de baz& a fontelor nodulare nealitate poate fi perliticd, ferito-perlitic’ sau feritica, Primele observatii asupra separarii nodulelor de grafit au fost facute intre anii 1935— 1936 de c&tre un co- lectiv de cercetitori germani, con- dus de E. Scheil. fncerc&ri de intro- ducere a Mg pentru dezoxidarea fon- tei facute in 1942, in cadrul firmei International Nickel Co, Inc. au avut ca urmare obtinerea, in anul urma- tor, a fontei cu 6, = 78 daN/mm?, prin introducerea Mg ca prealiaj Cu— Ni—Mg. Primul patent de obtinere a fontei nodulare publicat in 1949 apartinea cercetatorilor americani A. F. Gagnebin, K. D. Mills, N. B. Pil- ling si C. K. Donoho. In tara noas- tri asimilarea tehnologiei de elabo- rare a acestor fonte a inceput in 1949 la Intreprinderile ,, 1 Mai” — Plo- iesti, I.C.M.Resita, ,, Tractorul’’— Bra- sov, ,,Progresul’”—Braila, ,,Steagul Rosu”’ — Brasov. Pentru noduliza- rea grafitului in font& se introduc Mg, Si, Ca, Ba gi aliajele lor (pre- aliaje). In tara noastré se produc ur- mitoarele prealiaje: ~Fe—Si—Mg, Fe—Si—Ca—Mg, Fe—Si—Ca, Mg— Ba si Fe—Si—Ba cu 40—66% Si, 1—3% Ca, 0,5—5% Ba, 3—12% Mg, rest % Fe. Introducerea aces- tora in fonta lichida se poate rea- liza direct in cuptor, in antecrenzet sau, frecvent, in oale de turnare, deschise sau inchise. In oale deschise modificatorii se pot introduce prinFONTA cAdere liberi, sub clopot (eventual aflat sub atmosfer’ protectoare, de ex.: azot) sau prin fundul oalei. In oale inchise cu capac sau in camere speciale introducerea magneziului se poate realiza sub presiune. Modifica- rea pentru nodulizarea grafitului se poate realiza introducind modifica- torul in reteaua de turnare sau in form (pentru nodulizarea superfi- cial& a fontei). Forma nodulara a gra- fitului sl4beste mai putin masa me- talic’ de bazi a fontei nodulare fata de a fontei lamelare, nodulele de grafit nedind nastere la concentra- tori de tensiuni. Din punctul de ve- dere al caracteristicilor mecanice fonta nodular& se apropie de otelul turnat. Cele nealiate au rezistenféa mare (cr = 38—90. daN/mm?), alungire in limite largi (8, = 2—17%), duritate relativ mare (HB 140—300 daN/ mm?) si rezilient4 satisfacdtoare (2,0— 6,0 daNm/cm?); la cele aliate, tra- tate termic, rezistenta poate ajunge pind la 150 daN/mm?. Forma nodu- Jar& a grafitului permite si imbuna- t&firea proprietatilor fizice ale fon- tei cenusii; intensitatea cimpului mag- netic H pentru permeabilitatea mag- neticd umaz creste de la 4,5 la 12,0 Oe (masa de baz’ — perliticd), inductia magnetic’ B pentru H = 75 Oe, de la 7300 la 12 100 Gs, magnetizarea remanent&, de la 2900 la 6000 Gs, forta coercitiva, de la 3,3 la 7,7 Oc; coeficientul de conductibilitate ca- loric&, 0,084 —0,090 kcal/cm.s.K, coefi- cientul de dilatare liniara 29500 °C = = 13,0 - 10-§/K. De asemenea pre- zint& si bune propriet&ti tehnologice. Fluiditate bund, contractie liniara relativ mici (0,5—1,0%), tendinta mare de a forma retasuri exterioare si de a forma retasuri si porozitafi de contractie interioare. Fonta no- dulara incepe s& fie din ce in ce mai mult utilizat’ datorita proprietafilor favorabile si costului relativ mic. Introducerea sa greoaie in tehnicd 234 se datoreste unor dificult&ti tehnolo- gice de elaborare si turnare. Se uti- lizeazi la executarea conductelor (de transport al fifeiului si altor combus- tibili lichizi sau gazosi, a apei de canalizare, de tncdlzire etc.), ar- m§aturilor, cilindrilor (de laminare, de profilare etc,), corpurilor de pom- pa, de turbina, matrite pentru pro- filare si ambutisare, arbori cotifi de motoare, corpuri si capace de prese hidraulice, corpuri de ciocane de forja, roti dintate pentru mori de ciment, coroane dintate pentru rotirea placii de baz& a strungului carusel, culase de motoare Diesel s.a., din fonte nodulare nealiate sau aliate. fontd ofelité, font’ folosita in stare turnaté cu un continut de 1,7— 2,4% C, care poate fi imbunatatita prin tratament termic. fonta pestrita, font4 folosita sub forma turnaté in care o parte din carbon se gaseste sub forma de cementita, iar cealalt& parte sub form’ de gra- fit. In spartur4 are culoare pestrita. font refractara, fonti aliata, utili- zaté in stare turnata, rezistent& la oxidare si cu tendinta foarte micd de a-si mari volumul la temperaturi inalte. Pot fi albe sau cenusii. Fon- tele vefractare albe au continut rela- tiv mic de carbon (2,4—3,0%) gi siliciu (1,0—2,0%) si un continut mare de crom (28—32%), restul ele- mentelor fiind in limite obignuite. Fontele refractare cenusit sint slab aliate cu crom (0,5—2,7%), mediu aliate cu siliciu (5—6%) si inalt aliate cu aluminiu (19—25%); fon- tele cu Si sau cu Al pot fi cu grafit lamelar sau nodular, iar fontele cu Cr, modificate, cu Fe—Si 75% sau alte adaosuri. Fontele refractare ce- nusii cu continut mare de aluminiu sint cunoscute sub numele de —ciu- gal si —piroferal. Fontele slab aliate cu crom se utilizeazi la piese de armituri ale cuptoarelor, la trans- portoarele cu role ale cuptoarelor de inc&lzire, la cutii de cementare si | | alte piese care functioneazi pind la 1000°C. fonta sintetiea, fonta obtinutd in tur- nitorii prin topirea in cuptoare elec- trice a aschiilor si deseurilor de otel, 44ri. folosirea in fnc&rc&turi a fontei brute de turnatorie. Obfinerea conti- nutului de carbon necesar se reali- zeazi prin carburarea otelului lichid prin diferite procedee tehnologice (de ex.: cu grafit, cu petrol s.a.). FORJABILITATE, proprietate a ma- terialelor metalice de a putea fi de- formate plastic prin forjare. Este di- rect proportionala cu plasticitatea si invers proportional cu rezistenta la deformarea plastic’. Ca urmare, pentru imbunatatirea F. unui metal sau aliaj, trebuie stabilite miasurile pentru cresterea plasticitatii si redu- cerea rezistentei la deformarea plas- ticd. FORJARE, procedeu de deformare plastica a materialelor metalice prin lovire sau presare. Urmareste modi- ficarea proprietatilor mecanice si teh- nologice, precum si forma si dimen- siunile materialului. Se aplicd in spe- cial pentru obtinerea unei game largi de piese din punct de vedere al greu- tatii si complexitatii. In functie de utilajele cu care se realizeazi poate fi: manuala si mecanicd. Forjarea mecanicaé se face cu ciocanul meca- nic sau la pres&. In functie de regi- mul termic aplicat la deformarea materialului, se realizeazi la rece (forjarea la rece) si la cald (forjarea Ja cald). Forjarea la rece se executa Ja temperatura camerei si se aplicd la piesele mici din otel carbon obis- nuit sau din anumite aliaje nefe- roase. Prezint& o serie de avantaje economice: micsorarea pierderilor teh- nologice, consum redus de manopera, cresterea gradului de precizie al pie- selor si productivitate maritd. For- jarea la cald se face incdlzind in prea- Jabil materialul pini la temperaturi care $i miresc plasticitatea, Are o FORJARE larga raspindire si in vorbirea cu- renta, termenul uzual de F, se refera numai la operatiile care au loc la temperaturi ridicate. Dup& natura utilajului folosit si a operatiei de executat, se clasific’ in: forjarea in matrife, forjarea libera si forjarea la masini speciale. Materialele care pot fi prelucrate prin F, se numesc materiale forjabile; peste 80% din- tre acestea sint oteluri, Otelurile care se supun F, se pot prezenta sub forma de lingouri sau semifabricate. Deoarece in partea de jos a lingou- lui si in maseloté se concentreazi cele mai multe incluziuni si defecte, pentru obtinerea produselor forjate cele dou& extremit&ti ale lingoului se indeparteazi. De reguld, partea de jos reprezinta pink la 5%, iar maselota pind la 25% din greutatea lingoului. Cele mai utilizate lingouri pentru F. au secfiunea transversala poligonal& si prezinté ayantajul re- ducerii pericolului de fisurare sau crépare din cauza tensiunilor ter- mice. Pentru méarirea perimetru- lui si reducerea tendintei de fisurare sau crapare, laturile se curbeaz4 spre interior, iar colfurile se rotunjesc. Semifabricatele din otel folosite ca materie primi pentru F, sint: blu- murile, taglele, profilele usoare sau de forme speciale. Dintre aliafele neferoase cele mai utilizate in ate- Herele de forji sint aliajele de alu- miniu, cupru si magneziu. forjare in matrife (matrifare), proce- deu de forjare in care forma piesei se obfine prin presarea materialulvi fn matrif& (fig. F. 12, a). Se aplicd la obfinerea pieselor de serie mijlocie sau de masi. fn comparatie cu for- jarea liberi, prezint& o serie de avan- taje: productivitate ridicati, pre- cizie dimensional& si posibilitatea ob- finerii pieselor forjate de forme com- plicate, care nu se pot executa prin forjare liber’ fari adaosuri tehnolo- gice. Cu toate acestea se foloseste limitat deoarece prezintA unele nea-