Limbajele de programare

Nume și prenume: Baciu Alexandru

Grupa: 6606

Specializarea: Inginerie și Management în contextul globalizării

Anul universitar: 2022-2023

 Cuprins
Introducere.....................................................................................................................................3
I. Istoric al invenției.......................................................................................................................3
1.1. Primii pași spre limbajele de astăzi.......................................................................................5
II. Tipuri de limbaje – high level și low level languages.............................................................5
II.1. Limbajele de nivel înalt........................................................................................................5
II.2. Limbajele de nivel inferior...................................................................................................5
III. Limbajele de nivel înalt...........................................................................................................6
III.1. Ce este un compilator?........................................................................................................6
III.2. Interpretat vs compilat........................................................................................................7
III.3. Primul limbaj de programare de nivel înalt – Plankalkul...................................................8
III.4. Fortran – cel mai vechi limbaj care încă este în uz.............................................................8
III.5. Algol – predecesorul C/C++...............................................................................................9
III.6. Începe specializarea limbajelor – COBOL.......................................................................10
III.7. Basic..................................................................................................................................11
III.8. Pascal................................................................................................................................11
III.9. C – un limbaj vechi, dar foarte influent în ziua de astăzi..................................................12
III.10. C++.................................................................................................................................13
III.11. Python.............................................................................................................................14
III.12. Java.................................................................................................................................14
III.13. Limbaje specifice programării Web................................................................................15
III.14. Limbaje apărute mai recent.............................................................................................16
IV. Impactul economic al sectorului IT.....................................................................................16
Concluzii.......................................................................................................................................18
Referinţe.......................................................................................................................................20

2
 Introducere

Programarea reprezintă utilizarea unui limbaj pe care o mașină îl poate înțelege pentru a o
face să îndeplinească diverse sarcini. Programarea acestora este modul în care comunicăm cu
mașinile într-un mod care le face să funcționeze așa cum avem nevoie.
Importanța programării este uriașă în ziua de azi. Totul este controlat de un calculator,
pornind de la laptop-ul personal sau smartphone, până la autovehicule sau electrocasnice. Este
lesne de înțeles că în absența limbajelor de programare, nu am mai avea disponibil mediul care
leagă omul de mașină, iar toate elementele ce țin de avansul tehnologic al zilelor noastre ar
dispărea.
Odată cu evoluția domeniului IT, au apărut tot mai multe limbaje noi, iar cele prezente
evoluează. Putem spune ca limbajele de programare reprezintă o invenție care se reinventează
continuu.

I. Istoric al invenției

Programarea nu a fost mereu prezentă în forma cu care suntem obișnuiți astăzi.

În primul rând, pentru a folosi un limbaj de programare, este nevoie de un calculator.
Primul calculator mecanic (de fapt, o mașină de calcul automat) este considerat cel construit de
matematicianul englez Charles Babbage (Fig. 1). El a conceput mașina în 1821, ca răspuns la
numărul mare de erori în tabelele matematice calculate manual.
Presupusa infailibilitate a mașinilor ar elimina riscul erorii umane în calculul și producerea
de tabele tipărite pe care s-au bazat foarte mult știința, ingineria și comerțul. O persoană, prin
utilizarea unui mâner, și fără să înțeleagă neapărat cum funcționează, putea obține rezultate care
până atunci puteau fi realizate doar prin calcule realizate manual de către cineva specializat. Deși
nu a avut succes cu invenția sa, este considerat un pionier al calculatoarelor.
În acest caz, limbajul de programare este reprezentat de un ansamblu de acțiuni prin care
utilizatorul îi spune mașinii ce să facă [1].

3
 Fig. 1. Prototipul lui Charles Babbage https://spectrum.ieee.org/charles-babbage-difference-engine

Inițial, limbajele erau specializate, putând să realizeze doar acțiuni specifice, cum ar fi cele
legate de calcul numeric. În cele din urmă, mișcarea fizică a fost înlocuită cu semnale electrice,
când guvernul SUA a construit ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer) în 1942
(Fig. 2). A urmat multe dintre aceleași principii ale mașinii Babbage și, prin urmare, a putut fi
„programată” doar prin setarea comutatoarelor pentru a executa acțiunea dorită și recablarea
întregului sistem pentru fiecare nou „program” sau calcul. Acest proces s-a dovedit a fi foarte
cronofag. Totuși, a fost un avans uriaș, având o rapiditate de ordinal miilor mai mare, comparativ
cu cele mecanice [2].

Fig. 2. Calculatorul ENIAC https://www.wired.com/2014/11/eniac-unearthed/

4
 1.1. Primii pași spre limbajele de astăzi

În 1945, John Von Neumann a dezvoltat două concepte importante care au afectat direct
evoluția limbajelor de programare. Primul spune că hardware-ul computerului ar trebui să fie
simplu și nu trebuie să fie schimbată configurația electrică în mod manual pentru fiecare
program. În schimb, instrucțiunile complexe ar trebui folosite pentru a controla hardware-ul
simplu, permițându-i să fie reprogramat mult mai rapid.
Al doilea concept a fost, de asemenea, extrem de important pentru dezvoltarea limbajelor
de programare. Von Neumann l-a numit „transfer de control condiționat”. Această idee a dat
naștere noțiunii de subrutine, sau mici blocuri de cod, la care ar putea fi sărit în orice ordine, în
loc de un singur set de pași ordonați cronologic pe care computerul să-i facă.
A doua parte a ideii a afirmat că liniile de cod ar trebui să se poată ramifica pe baza
declarațiilor logice, cum ar fi IF (expresie) THEN, și să fie în buclă, cum ar fi cu o instrucțiune
FOR. Transferul de control condiționat a dat naștere ideii de Librării, care sunt blocuri de cod
care pot fi reutilizate [3].

II. Tipuri de limbaje – high level și low level languages

II.1. Limbajele de nivel înalt

Un limbaj de programare de nivel înalt este un limbaj de programare cu o puternică

abstractizare a detaliilor calculatorului. Spre deosebire de limbajele de programare de nivel
scăzut, poate folosi elemente de limbaj natural, poate fi mai ușor de utilizat sau poate automatiza
(sau chiar ascunde complet) zone semnificative ale sistemelor de calcul (de exemplu, gestionarea
memoriei), făcând procesul de dezvoltare a unui program mult mai simplu, respectiv mai ușor de
înțeles. Cantitatea de abstractizare oferită definește cât de înalt este un limbaj de programare [4].

II.2. Limbajele de nivel inferior

Un limbaj de programare de nivel inferior este un limbaj care oferă puțină abstractizare sau
chiar deloc asupra arhitecturii setului de instrucțiuni al unui computer, în speţă comenzi sau
funcții din harta limbajului care sunt similare structural cu instrucțiunile procesorului.

5
 În general, aceasta se referă fie la codul mașină, fie la limbajul de asamblare. Din cauza
abstractizării reduse, limbajele de nivel scăzut sunt uneori descrise ca fiind „aproape de
hardware”. Programele scrise în limbaje de nivel scăzut tind să fie relativ neportabile, deoarece
sunt optimizate pentru un anumit tip de arhitectură de sistem.
Limbajele de nivel scăzut se pot converti în cod de mașină fără un compilator sau
interpretor, acestea folosind un asamblator, iar codul rezultat rulează direct pe procesor.
Un program scris într-un limbaj de nivel scăzut poate fi făcut să ruleze foarte rapid, cu o
utilizare mică de memorie. Un program echivalent într-un limbaj de nivel înalt poate fi mai puțin
eficient și poate folosi mai multă memorie.
Limbajele de nivel scăzut sunt simple din punctul de vedere al volumului de instrucțiuni
prezente, dar considerate dificil de utilizat, datorită numeroaselor detalii tehnice de care
programatorul trebuie să țină cont. Prin comparație, un limbaj de programare de nivel înalt
izolează semantica de execuție a arhitecturii unui computer de specificația programului, ceea ce
simplifică dezvoltarea [5].

Fig. 3. Diferența dintre limbajul C şi Asamblare 8086

III. Limbajele de nivel înalt

III.1. Ce este un compilator?

În programare, un compilator este un program care traduce codul scris într-un limbaj de
programare (limbajul sursă) într-un alt limbaj (limbajul țintă). Numele „compilator” este folosit
în principal pentru programele care traduc codul sursă dintr-un limbaj de programare de nivel

6
înalt într-un limbaj de nivel inferior (de exemplu, limbaj de asamblare, cod obiect sau cod
mașină) pentru a crea un program executabil. [6]

III.2. Interpretat vs compilat

Majoritatea programelor sunt scrise într-un limbaj de nivel înalt, cum ar fi C, Perl sau Java.
Așa cum un limbaj uman facilitează comunicarea între oameni, la fel și limbajele computerizate
simplifică munca de a spune unui computer ce trebuie să facă. Cu toate acestea, deoarece un
computer înțelege doar numere, a vorbi cu un computer este ca și a vorbi cu cineva cu care nu
împărtășiți o limbă. Ai nevoie de un traducător pentru a comunica corect și asta fac
interpretoarele și compilatoarele.
Diferența dintre un limbaj interpretat și unul compilat constă în rezultatul procesului de
interpretare sau compilare. Un interpretor produce un rezultat dintr-un program, în timp ce un
compilator produce un program scris în limbaj de asamblare. Asamblatorul arhitecturii
transformă apoi programul rezultat în cod binar. Limbajul de asamblare variază pentru fiecare
computer în parte, în funcție de arhitectura acestuia. În consecință, programele compilate pot rula
doar pe computere care au aceeași arhitectură ca și computerul pe care au fost compilate.
Un program compilat nu poate fi citit de om, ci este într-un limbaj de mașină specific
arhitecturii. Crearea unui program compilat necesită mai mulți pași. În primul rând,
programatorul, folosind un instrument de dezvoltare sau chiar un simplu editor de text, scrie
codul sursă într-un limbaj de calculator ales. Dacă programul este complex, bucăți din acesta pot
fi răspândite în mai multe fișiere. Apoi, programatorul compilează programul, sortând și
conectând modulele și transpunând totul în codul mașinii, pe care computerul îl înțelege.
Într-un program interpretat, pe de altă parte, codul sursă este de obicei programul.
Programele de acest tip (cunoscute adesea sub numele de scripturi) necesită un interpret, care
analizează comenzile din program și apoi le execută. Unii interpreți, cum ar fi shell-urile Unix
(sh, csh, ksh etc.), citesc și apoi execută imediat fiecare comandă, în timp ce alții, precum Perl,
analizează întregul script înainte de a trimite instrucțiunile corespunzătoare în limbajul mașinii.
Avantajul unui script este că este foarte portabil. Orice computer care are instalat
interpretul adecvat poate rula programul mai mult sau mai puțin neschimbat. Acesta este și un
dezavantaj, deoarece programul nu va rula deloc dacă interpretul nu este disponibil. În general,
programele interpretate sunt mai lente decât programele compilate, dar sunt mai ușor de depanat
și revizuit. Alte exemple de limbaje interpretate includ JavaScript și Python [6].

7
 III.3. Primul limbaj de programare de nivel înalt – Plankalkul

Primele calculatoare au fost controlate de cod mașină, ceea ce înseamnă că programul

conținea fiecare calcul și operație pe care o efectuează calculatorul. ENIAC a trebuit să fie
recablat pentru fiecare calcul nou, în timp ce Colossus și Z3 puteau citi bandă perforată, care
conținea instrucţiunile care urmau să fie efectuate.
Ceea ce face ca Plankalkul să fie diferit este reprezentat de faptul că este primul limbaj de
nivel înalt. De această dată, programatorul poate utiliza un set de instrucțiuni pentru a descrie
pașii calculelor, fără a mai trebui să intervină asupra hardware-ului. În continuare, codul este
tradus în limbaj mașină, care poate fi interpretat de calculator [7].
Limbajul permitea crearea de proceduri (numite și rutine sau subrutine; bucăți stocate de
cod care ar putea fi invocate în mod repetat pentru a efectua operațiuni de rutină, cum ar fi
extragerea unei rădăcini pătrate) și date structurate (cum ar fi o înregistrare într-o bază de date,
cu un amestec de date alfabetice și numerice reprezentând, de exemplu, numele, adresa și data
nașterii). În plus, a furnizat instrucțiuni condiționate care puteau modifica execuția programului,
introducând repetarea sau bucla, instrucțiuni care ar face ca un bloc marcat de instrucțiuni sau o
subrutină să fie repetat de un anumit număr de ori sau atâta timp cât o condiție este menținută.
Zuse, inventatorul limbajului, știa că un calculator poate face mai mult decât calcule
aritmetice. Astfel, a încercat să găsească soluții nonnumerice cu ajutorul limbajului Plankalkül.
De exemplu, a scris programe pentru a verifica corectitudinea sintactică a expresiilor booleene (o
aplicație în logica și manipularea textului) [8].

III.4. Fortran – cel mai vechi limbaj care încă este în uz

Fortran este un limbaj de programare pentru calculatoare care este utilizat la scară largă în
calculul numeric, științific. Deși în afara comunității științifice, Fortran a scăzut în popularitate
de-a lungul anilor, are încă o bază puternică de utilizatori implicați în activități ce țin de aria
matematicii și este, de asemenea, utilizat în organizații precum meteorologii, tranzacțiile
financiare și în simulările de inginerie. Programele Fortran pot fi foarte optimizate pentru a rula
pe computere de înaltă performanță și, în general, limbajul este potrivit pentru producerea de cod
în care performanța este importantă.
Fortran este un limbaj compilat sau, mai precis, este compilat înainte de timp. Cu alte
cuvinte, trebuie efectuat un pas special, numit compilarea codului scris, înainte de a-l putea rula

8
pe un computer. Aici Fortran diferă de limbaje interpretate, cum ar fi Python și R, care rulează
printr-un interpret care execută instrucțiunile direct, dar cu prețul diminuării vitezei de calcul [9].

III.5. Algol – predecesorul C/C++

Limbajul algoritmic sau ALGOL a fost creat de un comitet mixt de informaticieni

americani și europeni. ALGOL a servit drept punct de plecare pentru dezvoltarea unora dintre
cele mai importante limbaje de programare, inclusiv Pascal, C, C++ și Java.

Fig. 4. Exemplu Algol [21]

Când a apărut pentru prima dată, Algol 60 a anunțat o nouă eră pentru limbajele de
programare, una care a cuprins ideea de „blocuri” de cod, printre altele. Deci, de ce a eșuat un
limbaj atât de promițător? Există probabil o serie de motive.
În primul rând, Algol 60 nu avea I/O în specificațiile sale. Acest lucru însemna că atunci
când Algol a fost implementat pe o anumită mașină, a fost adăugat I/O și astfel specificațiile
pentru I/O diferă între implementări. În al doilea rând, anii 1960 au fost plini de noi limbaje de
programare – fiecare producător dorea ca limbajul său să fie următorul „lucru mare”. Este mai
greu să concurezi într-un astfel de mediu. De asemenea, a fost foarte puțin timp între lansarea lui
Algol 60 și începerea lucrărilor la succesorul său, Algol 68. Algol ar fi avut mai mult succes dacă
s-ar fi depus efort pentru îmbunătățirea Algol 60, mai degrabă decât pentru crearea unui limbaj
complet nou.
În al treilea rând, și probabil cea mai mare problemă, a fost IBM. Algol 60 a făcut ceva
progrese în Europa, dar nu s-a impus niciodată cu adevărat în America de Nord. Cota de piață

9
instalată internă a IBM pentru sistemele informatice a fost de aproximativ 71,4% în anii 1960.
Principalii săi concurenți, Honeywell și Univac, dețineau 8,1% și, respectiv, 9,6% din piață.
Algol 60 trebuia să preia o parte din teritoriul Fortran, dar din cauza dominației IBM, acest lucru
nu s-a întâmplat niciodată.
De fapt, Fortran a dominat atât de mult industria, încât nici celălalt limbaj al IBM – PL/I
(1964) nu a reușit să facă niciun progres [10].

III.6. Începe specializarea limbajelor – COBOL

La sfârșitul anilor 1950, utilizatorii și producătorii de computere au devenit din ce în ce

mai preocupați de creșterea costului programării. Un sondaj din 1959 a constatat că în orice
instalare de procesare a datelor, programarea costa în medie 800.000 USD și că traducerea
programelor pentru a rula pe hardware nou ar costa 600.000 USD.
Într-o perioadă în care noi limbaje de programare proliferau într-un ritm din ce în ce mai
mare, același sondaj sugera că, dacă ar fi folosit un limbaj comun orientat spre afaceri, conversia
ar fi mult mai ieftină și mai rapidă.
COBOL a fost unul dintre primele limbaje de programare concepute pentru utilizare în
afaceri și finanțe. Când limbajul s-a dezvoltat în anii 1950, nu a atras atenția informaticienilor,
care erau mai interesați de dezvoltarea resurselor pentru aplicații în matematică și știință.
Departamentul Apărării al SUA a fost unul dintre principalii susținători ai COBOL.
Această agenție și-a dorit un limbaj de programare portabil, din cauza investițiilor sale tot mai
mari în mainframe-uri de computer la acea vreme.
În anii 1950, majoritatea lucrărilor în domeniul informaticii s-au concentrat asupra
potențialului de utilizare a puterii de calcul în beneficiul proiectelor de matematică și știință. Cu
toate acestea, instituțiile financiare au văzut potențialul aplicațiilor informatice în lumea
afacerilor.
În 1959, CODASYL, Comitetul pentru limbaje ale sistemelor de date, s-a reunit pentru a
dezvolta un limbaj conceput special pentru aplicații de afaceri. După o analiză comparativă, au
determinat cele trei trăsături principale necesare în noua limbă.
Lizibilitate: Trebuia să aibă o sintaxă care poate fi citită, astfel încât cei care nu sunt
programatori să o poată înțelege.
Portabilitate: trebuia să permită programelor să circule de la computer la computer.
Flexibilitate: limbajul trebuia să fie adaptabil la schimbarea dată de avansul tehnologic.

10
 Până în 1970, COBOL era cel mai folosit limbaj de programare din lume. Băncile,
întreprinderile și entitățile guvernamentale depindeau de abilitățile de procesare a datelor ale
limbajului [11].

III.7. Basic

BASIC este o familie de limbaje de programare de nivel înalt, de uz general, concepute

pentru ușurință în utilizare. Versiunea originală a fost creată de John G. Kemeny și Thomas E.
Kurtz la Dartmouth College, în 1964. Ei doreau să permită studenților din domenii non-științifice
să folosească programarea. La acea vreme, aproape toate computerele necesitau scrierea unui
software personalizat, pe care doar oamenii de știință și matematicienii aveau tendința să-l
învețe.
Pe lângă limbajul programului, Kemeny și Kurtz au dezvoltat Dartmouth Time Sharing
System (DTSS), care a permis mai multor utilizatori să editeze și să ruleze simultan programe
BASIC pe terminale la distanță.
Acest model general a devenit foarte popular pe sistemele de minicalculatoare precum
PDP-11 și Data General Nova la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970. Hewlett-Packard a
produs o întreagă linie de calculatoare pentru această metodă de operare, introducând seria
HP2000 la sfârșitul anilor 1960 și continuând vânzările în anii 1980. Multe jocuri video timpurii
își urmăresc istoria la una dintre aceste versiuni ale BASIC.
Apariția microcontrolerelor la mijlocul anilor ’70 a condus la dezvoltarea mai multor
dialecte BASIC, inclusiv Microsoft BASIC în 1975. Datorită memoriei principale mici
disponibile pe aceste mașini, adesea 4 KB, a fost creată și o varietate de dialecte Tiny BASIC.
BASIC a fost disponibil pentru aproape orice sistem al epocii și a devenit limbajul de
programare de facto pentru calculatoarele personale, care au apărut la sfârșitul anilor 1970.
Aceste PC-uri au avut aproape întotdeauna un interpret BASIC instalat implicit [12].
BASIC a scăzut în popularitate în anii 1990, pe măsură ce microcontrolerele mai puternice
au apărut pe piață și limbaje de programare cu caracteristici avansate (cum ar fi Pascal și C) au
devenit sustenabile pe astfel de computere.

III.8. Pascal

Pascal este un limbaj de programare imperativ și procedural, conceput de Niklaus Wirth ca

un limbaj mic și eficient, menit să încurajeze bunele practici de programare folosind

11
programarea structurată și structurarea datelor. Este numit în onoarea matematicianului,
filosofului și fizicianului francez Blaise Pascal.
Pascal a avut un mare succes în anii 1970, în special pe piața în plină dezvoltare a
minicalculatoarelor. Compilatoarele au fost, de asemenea, disponibile pentru multe
microcalculatoare, deoarece domeniul a apărut la sfârșitul anilor 1970. A fost folosit pe scară
largă ca limbaj de predare în cursurile de programare la nivel universitar în anii 1980 și, de
asemenea, folosit în setările de producție pentru scrierea de software comercial în aceeași
perioadă.
A fost înlocuit de limbajul de programare C la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor
1990, pe măsură ce sistemele bazate pe UNIX au devenit populare, și mai ales odată cu lansarea
C++.
De asemenea, era folosit de Apple în perioada incipientă a companiei, datorită ușurinței
utilizării sale [13].

Fig. 5. Interfaţa Turbo Pascal [22]

III.9. C – un limbaj vechi, dar foarte influent în ziua de astăzi

C este un limbaj de programare pentru computere de uz general. A fost creat în anii 1970
de Dennis Ritchie și rămâne foarte folosit și influent. Prin design, caracteristicile lui C reflectă în
mod clar capacitățile CPU-urilor vizate. A găsit o utilizare de durată în sistemele de operare,
drivere de dispozitive, stive de protocoale, deși în scădere pentru aplicațiile software.
C este folosit în mod obișnuit pe arhitecturi de computere care variază de la cele mai mari
supercomputere la cele mai mici microcontrolere și sisteme încorporate.

12
 Un succesor al limbajului de programare B, C a fost dezvoltat inițial la Bell Labs de către
Ritchie între 1972 și 1973 pentru a construi utilități care rulează pe Unix. A fost aplicat la
reimplementarea nucleului sistemului de operare Unix. În anii 1980, C a câștigat treptat
popularitate. A devenit unul dintre cele mai utilizate limbaje de programare, cu compilatoare C
disponibile pentru aproape toate arhitecturile moderne de computer și sistemele de operare.
C este standardizat de ANSI din 1989 (ANSI C) și de Organizația Internațională pentru
Standardizare (ISO).
C-ul, în prezent, este folosit intr-o multitudine de aplicații.
Limbajul „C” este utilizat pe scară largă în sistemele încorporate:
- pentru dezvoltarea aplicațiilor de sistem;
- dezvoltarea aplicațiilor desktop (majoritatea aplicațiilor Adobe sunt dezvoltate folosind
limbajul de programare „C”);
- dezvoltarea browserelor și a extensiilor acestora (Chromium de la Google este construit
folosind limbajul de programare „C”);
- pentru dezvoltarea bazelor de date (MySQL este cel mai popular software de bază de
date care este construit folosind „C”);
- dezvoltarea unui sistem de operare (sistemele de operare precum OS X de la Apple,
Windows Microsoft și Symbian sunt dezvoltate folosind limbajul „C”);
- folosit pentru producția de compilatoare;
- utilizat pe scară largă în aplicațiile IOT;
- utilizat pentru dezvoltarea sistemelor Embedded [14], [15]

III.10. C++

În anii 1970, complexitatea și puterea de calcul a computerelor au crescut și au început să

apară limitări în limbajul de programare C.
În 1979, cercetătorul Bjarne Stroustrup a fost angajat la AT&T Bell Laboratories. La
începutul anilor 1980, el a creat un nou limbaj, care a fost influențat de două lucruri:
- capacitățile de programare orientată pe obiecte ale unui alt limbaj, Simula, care a oferit
o abordare diferită a programării în comparație cu C« codul putea fi abstractizat și mai
bine organizat și orice ar putea fi reprezentat folosind clase;
- limbajul de programare a sistemelor, C, care a oferit posibilitatea de a se apropia cu
adevărat de hardware-ul mașinii și de a face sarcini de calcul solicitante de nivel scăzut.

13
 Cele două idei combinate au permis o abstracție la nivel mai înalt fără a pierde eficiența de
nivel scăzut a C. Așadar, a fost creat limbajul „C cu clase”.
În 1984, „C cu clase” a fost redenumit în C++.
Deci, C++ este un superset al lui C, ceea ce înseamnă că a fost o extensie a lui C și se
bazează pe acesta. C++ oferă doar capacități suplimentare pentru limbajul C [16].

III.11. Python

Python este un limbaj de programare de nivel înalt, de uz general, utilizat pe scară largă. A
fost proiectat inițial de Guido van Rossum în 1991 și dezvoltat de Python Software Foundation.
A fost dezvoltat în principal pentru a pune accent pe lizibilitatea codului, iar sintaxa sa le permite
programatorilor să exprime concepte în mai puține linii de cod.
Multe avantaje ale lui Python îl fac favorit printre programatorii amatori și profesioniști
deopotrivă. Unul dintre cele mai mari avantaje ale sale este simplitatea (relativă). Sintaxa de tip
engleză a lui Python îl face ușor de învățat și citit și, spre deosebire de alte limbi, folosește
întreruperi de linie simple în loc de simboluri pentru a defini blocurile de cod.
Python ajută, de asemenea, la accelerarea dezvoltării, cu clase și funcții încorporate și o
selecție extinsă de biblioteci care fac scrierea codului mai rapidă și mai ușoară. În plus, ca limbaj
interpretat, vă puteți executa și testa codul imediat după ce îl scrieți, fără un proces intermediar
de compilare.
Un alt avantaj pe care Python îl deține față de alte limbi este versatilitatea sa. Python este
un limbaj portabil, multiplatformă – ceea ce înseamnă că se poate scrie și executa cod Python pe
orice sistem de operare cu un interpret Python [17]

III.12. Java

Java a fost creat la Sun Microsystems, Inc., unde James Gosling a condus o echipă de
cercetători în efortul de a crea un nou limbaj care să permită dispozitivelor electronice de
consum să comunice între ele. Lucrările asupra limbajului au început în 1991 și, în scurt timp,
concentrarea echipei s-a schimbat pe o nouă nișă, World Wide Web. Java a fost lansat pentru
prima dată în 1995, iar capacitatea Java de a oferi interactivitate și multimedia a arătat că este
deosebit de potrivit pentru Web.
Diferența dintre modul în care funcționa Java și alte limbaje de programare a fost
revoluționară. Codul, în alte limbaje, este mai întâi tradus de un compilator în instrucțiuni pentru

14
un anumit tip de computer. În schimb, compilatorul Java transformă codul în ceva numit
Bytecode, care este apoi interpretat de software-ul numit Java Runtime Environment (JRE) sau
mașina virtuală Java. JRE acționează ca un computer virtual care interpretează Bytecode și îl
traduce pentru computerul gazdă. Din această cauză, codul Java poate fi scris în același mod
pentru multe platforme („scrie o dată, rulează oriunde”), ceea ce a contribuit la popularitatea sa
pentru utilizarea pe Internet, unde multe tipuri diferite de computere pot prelua aceeași pagină
Web.
Până la sfârșitul anilor 1990, Java a adus multimedia pe Internet și a început să crească
dincolo de Web, „motorizând” dispozitive de consum (cum ar fi telefoanele celulare), computere
de uz domestic și financiare și chiar computerul de bord al roverelor de explorare Marte ale
NASA. Datorită acestei popularități, Sun a creat diferite varietăți de Java pentru diferite scopuri,
inclusiv Java SE pentru computerele de acasă, Java ME pentru dispozitive încorporate și Java EE
pentru servere de Internet și supercomputere. În 2010, Oracle Corporation a preluat conducerea
Java când a achiziționat Sun Microsystems [18].

III.13. Limbaje specifice programării Web

PHP este un limbaj open source creat în 1995 de Rasmus Lerdorf. Numele provine de la
Personal Home Page Tools — un set de scripturi folosite de Rasmus pentru a urmări vizitele pe
site-ul său.
Odată cu lansarea PHP 3.0, limbajul a primit un acronim invers: PHP: Hypertext
Preprocessor. Acum este pur și simplu cunoscut sub numele de PHP.

JavaScript a fost creat în 1995 de Brendan Eich de la Netscape pentru a aduce

interactivitate pe Web. Cunoscut inițial ca Mocha, numele a fost schimbat în LiveScript, iar mai
târziu JavaScript, pentru a profita de popularitatea limbajului Java.
Astăzi, JavaScript este cunoscut oficial ca ECMAScript, dar JavaScript este numit de
majoritatea oamenilor.
PHP și JavaScript sunt ambele limbaje de scripting. Acest lucru le diferenţiază de limbaje
de programare „pure”, precum Java sau C++.
Limbajele de scriptare tind să fie interpretate mai degrabă decât compilate. Aceasta
înseamnă că sunt traduse în codul mașinii prin intermediul unei terțe părți, mai degrabă decât
direct. Acest lucru are un impact asupra duratei lor de rulare [19].

15
 III.14. Limbaje apărute mai recent

În 2000, C# a fost pus în aplicare de Microsoft cu scopul de a îmbina caracteristicile de

calcul ale C++ cu caracteristicile simplificate ale Visual Basic. C# este descris ca fiind similar cu
Java, chiar dacă derivă din C++ și Visual Basic. Toate instrumentele și produsele Microsoft
folosesc în prezent C#.
În 2009, Google a lansat Go, pentru a rezolva și gestiona orice probleme care pot apărea
atunci când se confruntă cu sisteme software mai mari. Este alcătuit dintr-o structură foarte
modernă și ușor de utilizat, ceea ce l-a făcut popular pentru companii și organizații de pe tot
globul. Unele dintre acestea sunt Uber, Google, Twitch și multe altele.
În 2014, Apple a implementat Swift pentru a înlocui Objective-C, C++ și C. Scopul
principal a fost crearea unui nou limbaj de programare, mai ușor și mai simplu decât Objective-
C, C++ și C. Swift oferă utilizatorilor un nivel ridicat de versatilitate, ceea ce îi oferă
posibilitatea de a fi utilizat pe dispozitive celulare, aplicații cloud și pe computere desktop [19].

IV. Impactul economic al sectorului IT

Istoria a fost martoră că omenirea a trecut prin mai multe revoluții. Cea mai recentă este
revoluția tehnologiei informației și comunicațiilor. Această revoluție a provocat o ruptură între
tot ce este vechi; ceea ce este considerat nou astăzi se transformă rapid într-o tendință veche și
învechită mâine. Datorită acestor evoluții, cererea pentru această tehnologie a crescut. Prin
urmare, aceasta din urmă a devenit cea mai importantă resursă utilizată în comparație cu
resursele clasice, ceea ce a condus la amplificarea interesului față de noile tehnologii ale
informației și comunicațiilor atât de către companii, cât și de către persoane fizice (Fig. 6).
În prezent, lumea se confruntă cu un proces de evoluție rapidă a nevoii de facilități
informaționale în ceea ce privește cantitatea, calitatea și accesul la informație, pentru a lua cea
mai bună decizie pe baza diferitelor schimbări și dinamici ale mediului întreprinderilor. Acest
lucru demonstrează în mod clar importanța tot mai mare a sistemelor informaționale și
capacitatea acestora de a satisface nevoile de informații ale întreprinderilor. Acest lucru
subliniază importanța dezvoltării acestor sisteme și a creșterii eficienței acestora. Unul dintre
elementele cheie ale succesului acestor sisteme este că au devenit dependente de tehnologia
sofisticată, care a facilitat foarte mult accesul la informații și a redus în mod clar costurile de
acces.

16
 Fig. 6. Numărul utilizatorilor de internet 1995-2015 [23]

Sectorul telecomunicațiilor a suferit o transformare decisivă într-o perioadă scurtă datorită

dezvoltărilor tehnologice care îl susțin. A devenit infrastructura a ceea ce este cunoscut astăzi ca
economia cunoașterii, care depinde de informații și de metodele sale de livrare în cel mai scurt
timp și la cele mai mici costuri posibile. Datorită dezvoltării extraordinare înregistrate de acest
sector și în măsura în care a contribuit în toate sectoarele, în special în lumina utilizării
satelitului, a telefonului mobil și a internetului, acest lucru a pus companiile în fața unei noi
provocări și anume achiziția. a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Nimeni nu se poate îndoi că tehnologia informației este o revoluție fundamentală și
inovatoare care a atins considerabil viața umană în ultimul secol. Într-adevăr, departe de a fi un
fenomen efervescent, sau o tendință trecătoare, tehnologia informației și comunicațiilor tocmai a
fost exploatată în toate aspectele vieții. Niciun domeniu nu a rămas imun la această politică, care
facilitează sarcinile atât pentru companie, cât și pentru personal [24].

17
 Fig. 7. Evoluţia industriei IT [24]

Concluzii

Evoluția tehnologică este strâns legată de cea a limbajelor de programare. Internetul a

devenit un element omniprezent în viața fiecăruia dintre noi, reușind să reducă distanța dintre
persoane. De asemenea, marea majoritate a obiectelor din jurul nostru, fie că vorbim de
electrocasnice, autovehicule, laptop-uri sau smartphone-uri, sunt controlate de calculatoare.
Fiecare microcontroler trebuie programat la rândul său pentru a putea îndeplini funcția destinată
acestuia. Trecerea timpului a scos la iveală tot mai multe limbaje, fiecare fiind bun în felul său.
Putem gândi această multitudine ca o trusă de scule. Pentru fiecare tip de activitate, e nevoie de
unealta potrivită. Ai nevoie de o aplicație Web? Folosește JavaScript/PHP. Ai nevoie de timpi de
execuție cât mai mici sau ești constrâns de limitări de memorie (cum ar fi lumea Embedded din
Automotive), folosește C. Vrei să faci o aplicație rapid unde nu este relevantă viteza acesteia, ci
mai degrabă timpul necesar dezvoltării ei? Folosește Python.
Tot mai multe universități au acum specializări care țin de dezvoltarea software și de
automatizări, iar internetul face accesul la informație mult mai facil. Previziunile arată că
numărul dezvoltatorilor software va crește în anii ce urmează (Fig. 8).

18
 Fig. 8. Creşterea numărului dezvoltatorilor software [25]

De asemenea, din punct de vedere economic, piaţa Tehnologiei Informaţiilor a creat un

număr impresionant de locuri de muncă, fiind cel mai urmărit sector în ziua de astăzi. Inclusiv în
România, industria software are un impact puternic. Aceasta are o contribuţie de circa 6,2% din
PIB, ceea ce însumează circa 13,6 miliarde euro, arată un studiu al Asociaţiei Patronale a
Industriei de Software şi Servicii (ANIS), potrivit căruia un angajat IT contribuie la bugetul de
stat dublu faţă de medie.

19
 Referinţe

1. https://www.historyextra.com/period/georgian/why-remember-charles-babbage-difference-
engine/
2. https://www.britannica.com/technology/ENIAC
3. http://www.eingang.org/Lecture/neumann.html
4. https://byjusexamprep.com/difference-between-low-level-languages-and-high-level-
languages-i
5. https://www.techtarget.com/whatis/definition/compiler
6. https://kb.iu.edu/d/agsz#
7. https://www.cs.ru.nl/bachelors-theses/2010/Bram_Bruines___0213837___Plankalkul.pdf
8. https://www.britannica.com/technology/Zuse-computer#ref1009910
9. https://fortran-lang.org/en/
10. https://craftofcoding.wordpress.com/2017/06/16/ghosts-in-the-machine-algol-60/
11. https://history-computer.com/cobol-guide/
12. https://time.com/69316/basic/
13. https://en.wikipedia.org/wiki/Pascal_(programming_language)
14. https://www.simplilearn.com/tutorials/c-tutorial/use-of-c-language
15. https://www.guru99.com/c-programming-language.html
16. https://www.freecodecamp.org/news/c-vs-cpp-whats-the-difference/
17. https://www.geeksforgeeks.org/history-of-python/
18. https://www.javatpoint.com/history-of-java
19. https://www.computersciencedegreehub.com/brief-history-of-programming-languages/
20. https://ilyabirman.net/meanwhile/all/ui-museum-turbo-pascal-7-1/
21. https://craftofcoding.wordpress.com/2017/06/16/ghosts-in-the-machine-algol-60/
22. https://slideplayer.com/slide/12831727/ -
23. https://monegro.org/work/2018/2/20/information-technology-market-cycles-a-brief-history
24. https://www.chiphistory.org/111-evolution-of-the-it-industry
25. https://bootcamp.pe.gatech.edu/blog/software-developer-career-path/

20