LP 1 - Nasul

1. Scheletul cartilaginos:

- cartilajele triunghiulare (intre osul propriu nazal si aripa nazala)

- cartilajele alare mici + mari (la mari - portiunea LAT e esentiala)

- (inconstant) cartilajele sesamoide

2. Scheletul osos:

- oasele proprii nazale

- apo zele ascendente (frontale) ale oaselor maxilare

✓ Pragul narinar este format de apo za palatin a osului maxilar.

✓ Fosa nazala = de la limen nasi pana la orif. coanal omolateral (care e leg cu nazofaringele)

✓ Cauze deviatie sept: congenital/ traumatism

3. Peretele medial/ Septul nazal (str. osteo-cartilaginoasa):

- cartilajul patrulater/ septal - ant.

- lama perpendicular a etmoidului

- vomer

4. Peretele lateral (str. osoasa):

- osul propriu-nazal

- apo za frontala (/ ascendenta) a maxilarului

- osul lacrimal

- cornetul nazal inferior - os de sine statator

- cornetul nazal mijlociu si superior - apartin osului etmoid

- lama perpendiculara a osului palatin

- lama mediala a apo zei pterigoide

- inconstant - cornetul suprem (Zuckerkandl)

o cornetele prezinta un cap, un corp si o coada

o intre cornetele nazale se deliminteaza meaturile nazale – inferior (aici dreneaza canalul nazo-
lacrimal), mijlociu (aici dreneaza sinusurile anterioare ale fetei: maxilar, frontal si etmoidal anterior)
si superior (aici dreneaza sinusurile posterioare ale fetei: sinusurile sfenoidale si sinusul etoidal
posterior)

5. Vascularizatia (asig. de ambele sisteme carotidiene):

➢ din ACE:

o arteriola septului nazal – ramura int. din a. sfenopalatina, ramura din artera maxilara

o arteriolele cornetelor inferior si mijlociu - ramurile ext. din a. sfenopalatina

o arteriola subcloisonului (subseptala) – ramura din a. labiala superioara – ramura din a. faciala

o ramul anterior al arterei palatine mari

➢ din ACI:

o arterele etmoidale anterioare si posterioare (din artera oftalmica)

6. Pata vasculara Kisselbach:

• sediul cel mai frecvent al epistaxisului anterior

• este o zona de anastomoza intre ramurile terminale ale ACE si ACI

• in 1/3 antero-posterioara a septului nazal

• ramurile terminale:

o A. septului nazal (ACE)

o A. subcloisonului (ACE)

o Ramul anterior din artera palatina mare (ACE)

o Ramul septal din artera etomidala anterioara (ACI)

fi
fi
ă
fi
fi
ă
 7. Functiile nasului:

-functia respiratorie – realizeaza: incalzirea, umidi erea si puri carea aerului

– cu ajutorul vibrizelor si a cililor

– in incalzirea si umidi erea aerului are rol mai ales cornetul inferior ce
prezinta o structura vasculara de tip lacuri sanguine ce favorizeaza eliberarea de caldura

-functia olfactiva – prin intermediul mucoasei olfactive

-functia de aparare:
a) mecanica – prin stranut

b) bacteriologica si imunologica – prin aparatul muco-ciliar (procesul de autocuratarea depinde

de pH, temperatura si conformatia foselor nazale); factorii de aparare nespeci ci (continuti in
secretii: lizozim, interferon, inhibitori ai proteazelor, complement) si speci ci (IgA, IgM, IgG)

- functia fonatorie – nasul si cavitatile sinusale participa la timbrul vocii, care poate modi cat de
diverse afectiuni care pot determina: rinolalii inchise (in vegetatii adenoide, polipoze nazale,
hipertro i ale cozilor de cornete) sau deschise (rinite atro ce)

- functia estetica - de nirea personalitatii, evolutia psihologica, integrare sociala

8. Metode de examinare

a) Examinarea clinica

• Inspectia

• Palparea

• Narinoscopia

• Rinoscopia anterioara

• Examenul functional: Examenul permeabilitatii nazale + Examenul acuitatii olfactive

b) Metode de examinare paraclinice:

• Examen endoscopic nazal

• Examene imagistice (radiogra e SAF si SPF, CT, RMN etc.)

>>Rinoscopia anterioara:
o se efectueaza cu speculul nazal Hartmann

o se introduce in fosele nazale inchis apoi se deschide

o 2 pozitii de examinare:

✓ orizontala – se observa: capul cornetului nazal inferior, intrarea in meatul nazal inferior si septul
nazal in portiunea anterioara

✓ oblica (la 30 grd) - se observa: corpul cornetului inferior, capul cornetului mijlociu, intrarea in
meatul mijlociu si septul nazal in cea mai mare parte

o urmareste: depistarea unor modi cari ale elementelor descrise, formatiuni polipoase sau
tumorale, prezenta secretiilor patologice in fosele nazele

Sinusurile paranazale

- ANT: maxilar (cel mai mare si sg care dreneaza antigravitational), frontal (cele mai mari variatii
volum si forma), etmoidal ant.

- POST: sfenoid, etmoidal post.

✓ Sinusurile maxilar si frontal dreneaza in meatul mijlociu prin muc ciliata, cel sfenoid in superior

✓ Cele etmoidale sunt sg prezente la nastere

✓ Tapetate de aceeasi mucoasa pseudostrati cata cilindrica ciliata

✓ Cavitati pneumatice sapate in oasele faciale

> Functii:
• Contribuie la uşurarea greutăţii capului;

• Rol principal ventilaţie şi drenaj

• Cercul vicios al sinuzitei are următorul aspect: Ostium-ocluzie-diminuarea ventilaţiei şi drenajului

– stagnarea secreţiilor – modi cări ale pH-ului – tulburări ale schimburilor gazoase - leziuni ale
cililor şi epiteliului - creşterea receptivităţii mucoasei la infecţie - in amaţia - supuraţia.

• Funcţia fonatorie

fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
Sinusul maxilar:
>>Rapoarte: (+ostiumul?)
o Superior: planseul orbitei cu nv+a infraorbitar

o Anterior: fosa canina (contine gaura IO), locul de abord chirurgical aka obrazul

o Posterior: fosa pterigopalatina cu continutul sau: a+n maxilar, plexul venos pterigoidian, gg
sfenopalatini

o Medial: fosa nazala


o Lateral: partile moi ale obrazului

o Inferior: radacinile dd sinusali: Pm2 si M1 (fct de pneumatizare - M1/2) + palatul dur

> poate avea recesuri (prelungiri), cele mai frecvent întalnite ind recesurile: alveolar/palatin,
zigomatic/malar si frontal/infraorbitar
> ostiumul sinusului maxilar se găseşte la nivelul meatului nazal mijlociu, ind singurul sinus care
drenează procliv

>> Pereti:
• Anterior: fosa canina, gaura infraorbitara

• Posterior

• Superior (podeaua orbitei) - Santul si canalul infraorbitar

• Medial: ostiumul sinusului maxilar

• Planseul sinusului

Sinusul frontal - Rapoarte:

o Anterior: tegumentul frontal

o Posterior: emisferele cerebrale, fosa cerebrala anterioara

o Inferior: tavanul orbitei partial


o Lateral: osul frontal

o Medial: septul intersinusal

Sinusul etmoidal - Rapoarte:


o Superior: baza craniului prin lama ciuruita, fosa cerebrala anterioara, tavanul etmoidal

o Inferior/ Medial: meaturile si cornetele nazale mijlociu si superior

o Posterior: sinusul sfenoidal si nv optic


o Lateral: orbita

Sinusul sfenoidal - Rapoarte:

o Superior: saua turceasca cu glanda hipo za, chiasma optica

o Ant si inf: tavanul fosei nazale

o Post: fosa cerebrala posterioara

o Lateral: sinusul cavernos si ACI + nervii 3, 4, 6, 5 ram oftalmic

o Medial: septul intersinusal

>> Manevra: Punctia sinusului maxilar

o scop terapeutic/ diagnostic

o se efectueaza doar in sinuzitele cronice sau subacute, este contraindicata in cele acute

(riscul de diseminare microbiana )

o anestezie cu vasoconstrictor

o se efectueaza prin meatul inferior, la 2 cm in spatele capului cornetului nazal inferior – daca
punctionam mai posterior exista riscul de a leza ostiumul larcimo-nazal

o acul este orientat superior si posterior, spre unghiul extern al orbitei; Dup ce s-a p truns cu
acul în sinus, la acesta se ata eaz un furtun i o sering Guyon i se începe lavajul cavit ii

o pacientul su a usor nasul deasupra unei tavite renale


o in functie de aspectul lichidului punctia poate pozitiva sau negativa

o la sfrasitul punctiei se introduce un cocktail antibiotic sau atiin amator

o lichidul extras este examinat macroscopic, dar se pot face culturi, examene bacteriologice i
imunologice din el.

fl
ş
ă
fi
ş
fi
ă
fi
fl
ş
fi
ă
ă
ă
ţ
ş
 LP 2 - Epistaxis

o hemoragie la niv foselor nazale, uni/bilaterala, ant/post/difuz

o microsangerari/ moderate/ cataclismice

o una din cele mai frecvente urgente ORL, Adultii si varstnicii mai expusi

o sediul cel mai frecvent al epistaxisului posterior este coada cornetului mijlociu

o sediul cel mai frecvent al epistaxisului anterior este pata vasculara Kisselbach

o cel mai frecvent - a sfenopalatina

o Etiologie epistaxis: cauze LOCALE/ GENERALE/ ASOCIATE

A) Cauze locale (intranazal):

- idiopatica – frecvent la copii si adolescenti, recidivant

- traumatica - microtraumatism vascularizatia Kisselbach; abundenta redusa, recidivant

- rinite anterioare crustaoase - factori chimici, termici; senzatie de uscaciune

- prin actiunea factorilor de mediu: altitudine, variatii de presiune, aer conditionat, aer inchis,
spargere anevrism

- prin corp strain


B) Cauze generale (simptomatic):

- cardio vasculare: HTA - cel mai frecvent

- hematologice*: coagulopatii, scorbut, purpura reumatoida, hemo lie, trombocitopenii

- medicatie/ subst care modi ca hemostaza: anticoagulante, AINS, corticoizi topici


- renale si hepatice: uremia si insu cienta hepatica

- endocrina: menstruatia, pubertatea, sarcina, feocromocitom

- nedeterminate: epistaxis esential


*boala Osler-Rendu: hemoragie tenace si recidivanta, in portiunea ant si mij a septului

> Tratament - Masuri generale:

o -calmare pacient

o -asezarea pacientului in pozitie semisezanda, capul usor aplecat peste tavita renala

o -pacientul su a nasul pentru evacuarea cheagurilor

o -se masoara pulsul si TA

o -se prinde o linie venoasa pt reechilibrare hidroelectrolitica

o -mese imbibate cu subst anestezico-vasoconstrictoare


o -se opresc anticoagulantelele sau se inlocuiesc

o -se face: hemoleucograma, hematocrit, coagulograma, determinare probe hepatice, grup Rh

>> Manevre minore/ de prima intentie: 60% e cacitate

✓  compresiune digitala 10-12min

✓  cauterizarea chimica cu nitrat de argint - nu la HTA, nu bilat in ac sedinta

✓  cauterizarea electrica (efecte adverse: parestezii, obstructia canalului lacrimo-nazal,

lezari ale nervului optic) - risc difuziune termica

✓  tamponamentul nazal anterior cu mese, in lipsa/ esecul mijl de coagulare; materialul sa

e neiritant, netoxic, nealergic - manevra dureroasa, di cila in deviatii, necesita antibioterapie

✓  irigatii nazale cu apa calda 


>> Manevre de intentie secundara: 90%
✓  tamponamentul posterior - indicat cel mai frecvent atunci cand tamponamentul anterior
nu da rezultate; se face cu mese de tifon sau sonda cu balonas, e traumatizant si trebuie mentinut
48-72h; urmat de tamponament anterior; necesita antibioterapie

*complicatii: sincopa, re ex nazo-vagal cu bradicardie, hipotensiune si apnee, complicatii
infectioase precum sinuzite acute, bacteriemie, soc septic, necroza 

>> Manevre de intentie nala/ deosebite: chirurgie de hemostaza, embolizare 92%

*indicate atunci cand:

✓  epistaxis posterior ce nu a putut controlat corect prin alte metode si dateaza de 72h

✓  epistaxis mai mare de 1,5l

✓  epistaxis cu o valoare a hemoglobinei mai mica de 8g/l

✓  complicatii sau contraindicatii ale metodelor precedente

* chirurgia = ligatura ACE/ a maxilara int/ a sfenopalatina/ aa etmoidale

* embolizarea permite obliter. patului vascular distal, care evit revasculariza ia prin anastomoze

fi
fl
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
ă
fi
ţ
 LP 3 - Faringele

- tub musculo- bros, 12-14 cm, care se intinde de la baza craniului pana la ori ciul superior al
esofagului, cu care se continua. Este situat in fata coloanei vertebrale cervicale iar anterior
comunica cu cavitatea nazala, cavitatea bucala si laringele; i se descriu 3 etaje:
1. Rinofaringe = cavum, epifaringe, nazofaringe

2. Orofaringe = mezofaringe, bucofaringe

3. Hipofaringe = laringo-faringe



1. Rinofaringele

>> Raporturi:

o anterior: fosele nazale prin coane


o posterior: partea bazilara a occipitalului si ligamentul atlanto-ocipital anterior

o inferior: se intinde pana la nivelul valului palatin - se evidentiaza cel mai bine in timpul deglutitiei
cand valul palatin se orizontalizeaza

o lateral: ori ciul faringian al trompei lui Eustachio (prin care comunica cu casa timpanului si de la
nivelul lui pornesc 2 plici: anterioara: salpingo-palatina si posterioara: salpingo-faringiana), foseta
lui Rosenmuller, amigdala tubara a lui Gerlach
o superior pe bolta faringiana: amigdala lui Luschka


2. Orofaringele
o Se intinde de la nivelul valului palatin (superior) pana la nivelul aditusului laringian (inferior)

o Comunica anterior cu cavitatea bucala prin istmul orofaringian delimitat de:

✓  Superior: valul palatin si lueta

✓  Inferior: corpul limbii

✓ Lateral: amigdalele palatine si pilierii anteriori – arcul palate-glos

✓ Posterior: C1-C3

o In timpul deglutitiei valul palatin se orizontalizeaza – rol de a separa rinofaringele de orofaringe

o De-o parte si de alta se gasesc cele 2 amigdale palatine situate in lojile amigdaliene

>>Amigdalele palatine = organe ovoide pereche ce apartin inelului limfatic Waldayer.

- Cresc in volum in primii 5-6 ani atingand maximul in jurul pubertatii, apoi incep involutia

-  Prezinta o fata mediala cu 10-15 cripte amigdaline - aici antigenele intra in contact cu
prima linie de aparare a organismului

-  O fata laterala/ profunda acoperita cu un strat de tesut bros ce form. capsula tonsilara

-  In porti. antero-inf. se a a hilul vascular al amigdalei reprezentat de a si vv tonsilare

- la copil, se poate hipertro a, constituind vegetatiile adenoide, care duc la sindromul

obstructiv nazal, consecutiv obstructiei coanelor. Netratate, vegetatiile adenoide pot det in
timp modi cari datorate hipoxiei si reunite sub numele de sindrom adenoidian

3. Hipofaringele

o se intinde de la aditusul laringian pana la ori ciul superior al esofagului

o anterior se deschide in laringe prin aditusul laringian

o de ecare parte se a a sinusurile piriforme delimitate medial de plicile ari-epiglotice si lateral de

cartilajul tiroid si de membrane tiro-hioidiene

o posterior corespunde corpurilor vertebrale C3-C6

>> Inelul limfatic al lui Waldayer:

Format din:

o Amigdala faringiana Luschka

o Amigdala tubara Gerlach


o Amigdalele palatine

o Amigdala linguala

o Ggl retrofaringieni ai lui Gillette

fi
fi
fi
fi
fl
fi
fl
fi
fi
fi
 >> Functii:
1. Respiratie - prin legatura dintre fosele nazale si laringe

2. Aparare imunologica

- speci ca inelului limfatic al lui Waldayer - rolul de „santinela” la poarta de intrare faringiana;

- prin contactul cu agentii patogeni din mediul extern se realizeaza informarea imunologica;

- formata de producerea de limfocite tip B si T (helper cu memorie) la nivelul organelor limfoide

- proliferarea LB si productia de plasmocite vor det sinteza de Ig, in special de tipul Ig A secretor.

- prin productia si eliberarea in circulatie a factorilor imunologici umorali si celulari, organele

limfoide participa la dezvoltarea imunitatii organismului.

3. Masticatie: digestie pregastrica prin amilaza salivara, preg alim pt deglutitie (n. 5 7 9 10 12)

4. Deglutitie: face legatura intre cavitatea bucala si esofag; Timpi:

✓  Propulsia spre inapoi a bolului alimentar prin plasarea limbii in bolta palatina

✓  Re exul de deglutitie- prin contactul bolului alim cu baza limbii

✓  Inchide rinofaringele prin orizontalizarea valului palatin si contractia m. constr. sup.

✓  Proiecteaza epiglota peste coroana laringiana + inchidere re exa a glotei

✓  Deschide gaura esofagului si patrunderea bolului in esofag

5. Fonatie: rol de cavitate rezonanta, sunetul sufera un proces de modulare a intensitatii si

timbrului vocii ; patologic - rinolalie inchisa in vegetatii adenoide, voce amigdaliana in hipertro i
amigdale sau egmon

6. Gustul - Dulce – la varful limbii, Sarat – pe marginile limbii, Acru- pe fata anterioara a limbii,
Amar - la baza limbii; Senzatiile gustative sunt preluate de bre nervoase ale nn. 7 (pentru 2/3
anterioare ale limbii) si 9 (pentru 1/3 posterioara) 


Manevre:
>>Rinoscopia posterioara:
-manevra prin care se realizeaza inspecia rinofaringelui; se examineaza:

✓  tavanul cavumului cu amigdala faringiana Luscka (la copii)

✓  ori ciile coanale separate de septul nazal

✓  peretele lateral al cavumului cu ori ciile faringiene ale tubei lui Eustachio si foseta
Rosenmuller cu amigdalele tubare Gerlach 

- materiale: oglinda frontala + cu diametrul 1-1,5cm, sursa de lumina, spirtiera, apasator de limba

- Tehnica:

• se incalzeste oglinda de rinoscopie;

• cu ajutorul apasatorului de limba se deprima 2/3 anterioare ale acesteia,

• se instruieste bolnavul sa respire pe nas „ca si cum ar mirosi o oare”;

• se introduce oglinda orientata in sus dincolo de valul palatin, examinandu-se peretii cavumului. 


>>Bucofaringoscopia: - se evidentiaza:

✓  modi cari de culoare, mobilitate, ulceratii, suri, induratii ale buzelor

✓  aspectul arcadelor dentare + vestibulului bucal + orif drenaj duct parotidian de la M2S

✓  aspectul, mobilitatea, asimetrii ale limbii

✓  planseul bucal, frenul lingual, Orif drenaj gl submandibulare

✓  istmul orofaringian, eventual deplasare a luetei in parestezii unilateral

✓  lojile amigdaliene si amigdalele palatine

✓  aspectul peretelui posterior al faringelui

- materiale: oglinda frontala, sursa de lumina, apasator de limba

- Tehnica: pt inspectia orofaringelui se deprima cu apasatorul de limba 2/3 anterioare ale

acesteia, instruind bolnavul sa spuna vocala „A”, pt evidentierea mobilitatii valului palatin.

- observam daca se ridica simetric valul palatin

>> Rinoscopia anterioara:

- materiale: Specul nazal + oglinda

- Mana stanga pe capul pacientului, Mana dreapta:policele si indexul tin articulatia speculului

- Bagam clestele, il deschidem si tragem de nara usor; Privim in 2 pozitii: capul drept sila 30grade

- Ce vedem? Cu capul drept: Capul cornetului nazal inferior, partea inf a septului nazal, intrarea in
meatul nazal inf, podeaua fosei nazale

Cu capul inclinat: partea de mijloc a septului nazal, capul cornetului nazal mijlociu,
capul cornetului nazal inferor, partea ant a meatului nazal mijlociu;
fi
fi
fl
fl
fi
fi
fi
fi
fl
fl
fi
 LP 4 - Laringele

- Organ al fonatiei, localizat in portiunea mediana si anterioara a gatului, anterior de hipofaringe si

inferior de osul hioid si baza de limba

> Scheletul cartilaginos:

- cartilaj tiroid (forma carte deschisa, protectie endolaringe), cricoid (forma inel cu pecete, sup
de trahee), aritenoid (forma piramida triunghiulara, inch+desch orif glotic, 2 prelungiri- apo za
vocala/ interna si musculara/ post): structura hialina

- epiglota (protejeaza intrarea in cav laringiana), cartilaje corniculate si cuneiforme: structura

bro-cartilaginoasa elastica

> Membrane: tirohioidiana, cricotiroidiana, cricotraheala, hioepiglotica

> Ligamente: 1) Lig. tiroaritenoidiene superioare si inferioare

2) Lig. cricoaritenoidian posterior

3) Lig. Aritenoepiglotice

4) Lig. faringoepiglotic



>> Musculatura laringelui: 

- muschi extrinseci – au un capat la nivelul laringelui si celalalt la nivelul organelor vecine,
asigurand mobilitatatea in plan vertical: sternotiroidian, tirohioidian,constrictor inferior al faringelui

- muschi intrinseci – au ambele capete la nivelul structurilor care alcatuiesc laringele, au rol in
realizarea functiilor proprii ale acestui organ 

• abductori (deschid corzile vocale) – m cricoaritenoidean posterior – departeaza corzile
vocale de linia mediana – dilatator al glotei 

• adductori (inchid corzile vocale) - m cricoaritenoidean lateral, m interaritenoidean, m
tiroaritenoidean (fasciculul extern)

• tensori ai corzilor vocale: m cricotiroidian, m tiroaritenoidean (fasciculul intern - m vocalis)


>>Etajele laringelui:

- laringele este impartit in 3 etaje de catre corzile vocale:

1. etajul superior sau supraglotic este impartit in epilaringe si endolaringe:

Epilaringele=aditusul laringian=intratrea in laringe, format din:

✓  epiglota-marginea faringiana a epiglotei (situata anterior)

✓  plicile aritenoepiglotice (intre epiglota si cartilaje)

✓  cartilajele aritenoide (situate posterior, aici se prind corzile vocale in portiunea post, si
prin mobilitatea carora se misca corzile vocale)

✓  spatiul interaritenoidian

Endolaringele=portiunea interioara a laringelui:

✓  fata laringiana a epiglotei

✓  plicile vestibulare sau benzi ventriculare sau falsele corzi vocale

✓  ventriculii laringieni Morgagni (sub benzile ventriculare)

2. etajul mijlociu sau glotic contine: *glota = spatiul dintre corzi

✓  corzile vocale adevarate (anterior se insera pe cartilajul tiroid si posterior se insera pe

cartilijele aritenoide) - contin lig vocal si m vocal

✓  comisura anterioara (aici se unesc corzile vocale in portiunea ant)

✓  comisura posterioara (aici se unesc corzile vocale in portiunea post)

3. etajul inferior sau subglotic incepe la 1 cm sub nivelul marginii libere a corzilor vocale si 

se intinde inferior pana la marginea inferioara a cartilajului cricoid

>> Inervatia - este asigurat de ramurile perechii 10 de nervi cranieni:

- Nervul laringeu superior se divide intr-o ramur intern senzitiv , care inerveaz endolaringele
supraglotic i o ramur extern motorie ce inerveaz mu chiul cricotiroidian.

- Nervul recurent asigur inerva ia motorie a tuturor celorlal i mu chi intrinseci i inerva ia
senzitiv a mucoasei subglotice.

fi
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ă
ţ
ş
ă
ş
ă
ţ
fi
 >>Functiile laringelui:

1. respiratorie: prin indepartarea corzilor vocale - mec constient dar si re ex

2. fonatorie: laringele produce tonalitatea (fct sociala)


3. aparare: - ridicarea si ascunderea laringelui sub baza limbii in timpul deglutitiei,

- oprirea refelexa a respiratiei

- inchiderea corzilor vocale

- acoperirea partiala a vestibulului laringian de catre epiglota

- re exul de tuse

4. xare a toracelui in inspir: prin inchiderea glotei, blocarea refexa a respiratiei, rigidizarea cutiei
toracice, coborarea diafragmului in tp defecatiei, mictiunii, voma, expulzia fatului, activitatii zice
intense 

5. re exa: datorita bogatei sale invervatii, laringele este sediul unor re exe vago-vagale; iritatia
poate determina aritmii cardiace, bradicardie sau chiar stop.

>> Laringoscopia indirecta: met de vizualizare hipofaringe si laringe

- materiale: oglinda+ spirtiera+oglinjoara diam 1-3cm la care se monteaza manerul + compresa

- Tehnica:

• Incalzesti oglinda, racesti si veri ci

• Spunem pacientului sa stea drept si sa scoata limba

• Prindem cu compresa limba cu policele si mediusul, iar cu indexul indepartam buza sup

• Se introduce oginda cu fa a în jos paralel cu limba, se împinge u or lueta superior, fara a atinge
peretele post si declansa re exul de voma - vedem baza limbii, vacuolele, epiglota

• Rugam pacientul sa zica E si I - tractioneaza limba si vedem endolaringele

• Se va inspecta fa a laringian a epiglotei, plicile ariepiglotice, aritenoizii, benzile ventriculare i

corzile vocale atât în inspir cât i în fona ie pentru a vedea mi c rile aritenoizilor i vibra iile
corzilor vocale. De asemenea in cursul acestei manevre se vor inspecta i sinusurile piriforme.
- Evidentiaza:

✓  baza limbii

✓  fata linguala a epiglotei

✓  plicile ariepiglotice

✓  cartilajele aritenoide

✓  benzile ventriculare

✓  corzile vocale

✓  comisura anterioara + posterioara 


fl
fi
fl
ţ
ţ
fl
ă
ş
fi
ţ
ş
ă
ş
fl
ş
fl
ş
ţ
fi
ş
 >> Cauze Insu cienta respiratorie acuta laringiana: (sindrom major si grav care consta in
reducerea debitului de aer care traverseaza laringele pana la oprirea uxului respirator (exitus))
✓ infectioase: in amatii si supuratii acute laringiene (laringite acute sufocante ale copilului,
abcese endolaringiene), in amatii cronice acutizate (tbc in ltrativa, forme de si lis)

✓  mecanice: prin corpi straini

✓  traumatice: extern/ intern


✓ paralizii recurentiale

✓ alergice - edem Quincke


✓ edemele - in special cel de spa iu Reinke. De multe ori sunt de origine alergic .

✓  tumorale - benigne: papiloame, polipi, adenoame, broame; rar

✓  tumorale - maligne: carcinoame, sarcoame, brosarcoame

✓ malformatii congenitale


>> Semnele clinice: 


I. Semne majore:

• Dispnee inspiratorie cu bradipnee.

• Coborârea laringelui în inspir.


• Tiraj intercostal i supraclavicular.

II. Semne minore:


• Cornajul. Este zgomotul produs de trecerea aerului printr-un spa iu îngustat.

• Cianoza perioronazal i a extremit ilor.


• Puls rapid, cre terea tensiunii arteriale.

• Bolnav anxios, cu senza ie de moarte iminent .

• Lini te auscultatorie în bazele pulmonare.

• Turgescen a venelor jugulare.

• Pozi ia speci c a bolnavului care st sprijinit în mâini, de un scaun sau la marginea ferestrei, cu
capul în hiperextensie, cu b t i ale aripilor nasului i cu gura deschis . 


> Tratament:
o - urgenta medico chirurgicala, diferit in functie de cauza insu cientei respiratorii

o -antiin amatoare/ corticoterapie/ “traheotomie alba”

o -extragerea corpului strain (manevra heimlich) - cand se stie cauza

o -oxigenoterapie

o -traheotomie “rosie” - de necesitate/ urgenta/ extrema urgenta, inalta/ mijlocie/ joasa


o –coniotomie=laringotomie –prin sectionarea membrane cricotiroidiene

>> Trigonul Rouviere - Triunghi cu baza in jos si varful in sus delimitat de lantul supraclavicular,
lantul spinal si jugulocarotidian

>> Palpare - ggl fac parte din sistemul reticulo-endotelial si devin palpabili cand au peste 1 cm

- Tehnica : se va incepe cu grupa submentomiera-submandibulara-subangulomandibulara-

jugulocarotidian-fosa supraclaviculara-spinal *BILATERAL*

- descriem: dimensiune, durere (spontana sau nu), consistenta, aderenta, mobilitate

> Ariile ganglionare:

NIVELUL I – IA - submentonier

IB – submandibular

NIVELUL II - IIA =jugulocarotidian superior, anterior de n.XI

IIB =retrospinal, posterior de n XI

NIVELUL III – juglocarotidieni mijlocii

NIVELUL IV – jugulocarotidieni inferiori

NIVELUL V – spinali

NIVELUL VI – cervicali anteriori; prelaringian

NIVELUL VII – mediastinali superiori

ţ
ş
fl
ţ
fi
ă
fi
ş
ş
ă
fl
ş
ţ
fl
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ş
fi
fi
fi
fi
ţ
fl
ă
fi
ă
> Lanturile ggl:
I. LANT LIMFATIC SUPERIOR: Occipitali, Mastoidieni (retroauriculari), Parotidieni (preauriculari),
Subangulomandibulari (subdigastrici, ggl Kuttner) -colecteaza limfa de la amigdale, baza de limba,
faringo-laringe, val, reg.buco-gingivo-linguala

Submandibulari:-pe marginea anterioara a mandibulei

-colecteaza limfa de la varful limbii,gingii, buze,fose nazale

Submentali: intre pantecele anterior al mm digastrici

II. LANT LIMFATIC INFERIOR TRANVERSAL

Lant supraclavicular – adenopatia supraclaviculara stanga – Virchow-Troisier-semn patognomonic

de cancer gastric.

III. LANTURI VERTICALE

1)Spinal:- situat pe marginea anterioara a trapezului; curentul limfatic circula de sus in jos

-colecteaza limfa de la baza limbii si hipofaringe

2) Jugulocarotidian si jugular anterior:

- cel mai lung lant (de la varful mastoidei pana la clavicula)

- majoritatea metastazelor se produc la nivelul lui

- sensul curentului limfatic este vertical de sus in jos

-colecteaza limfa de la limba, faringo-laringe de aceeasi parte sau partea opusa

Ggl prelaringian (Poirier)-patognomonic pentru cancerul laringian

GGL retrofaringieni Gillette-exista doar in copilarie ; colecteaza limfa din mucoasa rinofaringelui si
amigdala faringiana

///

*Palparea ganglionilor:

o Gg occipital

o Gg retroauriculari – mastoidieni

o Gg preauriculari – parotidieni

o Gg subangulomandibulari

o Gg submandibulari

o Gg submentonieri

o Lantul jugulocarotidian

o Lantul spianal

o Lantul transvers

o Ultimele 3 formeaza triunghiul lui Rouviere

 LP 5 - Urechea

* tot muc. Psudostr. Cilindrica ciliata

>> Componentele urechii externe:

A. Pavilionul auricular (PA):

- Expansiune lamelara brocartilaginoasa


- Etaj mijlociu al fetei, intre apo za mastoida si ATM

- Unghiul cefaloauricular= 20-30o-format de PA cu suprafata laterala a capului

- 4/5 superioare - schelet brocartilaginos; 1/5 inferioara - tesut grasos;


- La exterior - acoperit de tegument, aderent la pericondru pe fata externa

• Fata laterala:

HELIX

ANTEHELIX

TRAGUS - relief lamelar triunghiular ce margineste anterior intrarea in CAE

SANT HELIX (SCAPHA) - depresiune semicirculara intre helix si antehelix

CONCA - CAVITATEA CONCAI


INCIZURA INTERTRAGIANA

LOBULUL AURICULAR

- formatiune moale fara schelet cartilaginos ; 1/5 inferioara a pavilionului

- fata mediala – neregularitati mai sterse; negativul reliefurilor de pe fata laterala

B.Conductul auditiv extern

-  Continua portiunea cea mai profunda a concai pana la membrana timpanica

-  Tegument, foliculi pilosi, glande sebacee si ceruminoase

-  Osteocartilaginos

-  Curburi in plan orizontal si frontal

-  2/3 laterale- structura cartilaginoasa; 1/3 mediala-structura osoasa

-  In plan orizontal- forma de S cu 3 segmente : lateral, mijlociu, medial

-  In plan vertical - curbura cu concavitatea inferioara

-  Pentru examinarea CAE si a timpanului – anulam curburile tragand de pavilion superior si

posterior si de tragus anterior

> Raporturi:
o Anterior : ATM

o Superior : Scuama temporalului


o Posterior : Apo za mastoida

o Inferior : Loja glandei parotide

>> Peretele medial (LABIRINTIC, urechea medie) - prezinta:

✓  Promontoriul-corespunzator primului tur de spira al melcului

✓  Fereastra ovala/ vestibulara

✓  Fereastra rotunda/ timpanica

✓  Canalul lui Fallope - prin care trece nervul 7

✓  Relieful canalului semicircular orizontal

✓  Canalul muschiului ciocanului

alti pereti:

o Superior: Tegument tympani separa casa timpanului de fosa cerebrala mijlocie

o Posterior (mastoidian): comunica cu cav. pneumatice ale mastoidei printr-un scurt conduct osos

o Inferior (recesul hipotimpanic) – raport cu golful venei jugulare


o Anterior (tubo-carotidian): ori ciul tubar, canalul m. ciocanului, relieful canalului carotidian

o Lateral: ori cul profund al CAE, membrana timpanica si o zona osoasa pertimpanica

*Mb. timpanica: conica cu circumf ovalara; bombeaza spre medial, central este cea mai deprimata

o 1/5 sup = epitimpan=pars accida :  La ext- str epidermic/  La int str mucos

o 4/5 inf = mezotimpan = pars tensa : Ext: str epidermic/ Mijloc: str bros/ Int: str mucos

o Apo za scurta a ciocanului, Ligamentul timpano- malear anterior si posterior

o Triunghiul luminos Polizer: re ex luminos ce apare la otoscopie, dat de inclinatia conica a mb

fi
fi
fi
fi
fi
fl
fl
fi
fi
fi
>> Functiile trompei lui Eustachio: (uneste CT cu rinofaringele, str osteo-cart, 35mm)

o Echipresiva: de egalizarea a presiunilor de-o parte si de cealalta a membranei timpanice (dintre
UM si epifaringe - mediu exterior)

o De drenaj al secretiilor din urechea medie de catre mucoasa de la nivelul urechii medii

*Trompa lui Eustachio - permeabilitatea trompei


o Manevra Valsalva - inspir profund

o bolnavul inchide gura si astupa nasul, apoi brusc face un expir profund

o aerul expirat patrunde cu putere prin trompele permeabile si bolnavul simte o pocnitura din
cauza deplasarii timpanului in afara

>> Corpii straini auriculari:

- endogeni: - dop de cerumen (brun), dop epidermic (alb-cenusiu-galben, descuamari)

- exogeni: ✓  vii - musculite, gandaci, urechelnite


✓  inerti: organici (vegetali: boabe fasole, cafea; maresc volumul, conditii prielnice:
umiditate, caldura) sau anorganici (minerali, margele, pietricele)

• Simptomatologie:

o hipoacuzie de transmisie HT
o autofonie

o acufene - in special cai animati

o otalgie

o otoree (cand se adauga infectia)

o otoragie

o vertij (cand apasa pe timpan)


o tuse - mimeaza uneori suferinta pulmonara


• Tratament - extragerea corpului strain se face prin: // anestezie generala la copii mici

o spalatura auriculara cu seringa Guyon cu o solutie izotonica, vf seringii orientat sup-post

o jetul lichidului merge tangent cu peretele superior al conductului, pe deasupra corpului

strain pana intalneste MT care va intoarce jetul, antreneaza si corpul strain afara din conduct

o gura pacientului intredeschisa, tavita renala sub pavilionul urechii respective

o contraindicata la perforatie veche timpan

 o cu ajutorul carligului de corp strain

o cu ajutorul pensei auriculare


o cu ajutorul aspiratorului chirurgical
o microscop chirurgical - pt conducte inguste, in amatii

o cale retroauriculara - pt corpi straini inclavati in jgheabul hipotimpanic

o dopuri vechi, uscate - inmuiere si ramolire – apa oxigenata, solutie de glicerina boraxata 1/20

// MANEVRE

>> Otoscopia

- Neinstrumental - tragi cu o mana PS de pavilion, iar cu policele celeilalte maini tragusul

- Instrumental - otoscopul clasic, speculul auricular introdus in regiunea cartilaginoasa a CAE
pana la limita conductului osos (istm) - nedeformabil si nedureros

- Tuse re ex - datorata terminatiilor nv auricular ( r. din n. vag)

- Timpanul si reperele sale

- Mobilitatea timpanului - specul pneumatic al lui Siegle; Mobilitate absenta: timpan ingrosat,
aderent, anchiloza oscioarelor

- Otoscopie: malformatii, corpi straini, in amatii, tumori

*Tipuri de hipoacuzie

- Hipoacuzie de transmisie

- Hipoacuzie de perceptie (neurosenzoriala)

- Hipoacuzie tip mixt

>> Acumetria - fonica/ instrumentala (cu Diapazonul 512Hz - frecv conversationala)

1. Proba Weber:

o Compara perceptia (conducerea) osoasa a sunetului simultan la cele 2 urechi


o Diapazonul pus in vibratie se aseaza cu manerul pe vertex/glabela/arcada dentara superioara

o Situatii:

✓  indiferent: aude la fel in ambele urechi, in auz normal/ leziuni identice bilateral

✓  lateralizat la urechea bolnava - hipoacuzie de transmise la acea ureche HT

✓  laterlaizat la urechea sanatoasa - hipoacuzie neurosenzoriala la urechea bolnava HNS


2. Proba Schwabach:

o Masoara durata perceptiei osoase a sunetului separat la cele 2 urechi

o Situatii:

- S normal – 20 secunde – auz normal


- S prelungit >20secunde – HT

- S prescurtat <20 secunde – HNS

3. Proba Rinne:

o Compara durata conducerii osoase cu cea aeriana la aceeasi ureche (separat)

o La nal comparam raportul dintre cele 2 conduceri

o continua proba Schwabach; 20sec post, 40sec ant -> 1/2=NORMAL

o Situatii:

- normal: R pozitiv – raportul CO/CA=1/2 (conducerea aeriana trebuie sa e de 40 secunde)

- R negativ – HT, raportul este inversat, este mai prelungita conducerea osoasa CO/CA=2/1

- R pozitiv prescurtat – HNS, raportul pastrat 1⁄2 dar atat conducerea osoasa cat si cea
aeriana sunt scurtate

> Cofoza = HNS, dar testul Rinne se comporta ca HT (test fals negativ) = pierdere totala auz
> HT afect trans aeriana, HNS afect ambele trans (aer si os)

* Re exul Stapedian = act muschiul scaritei

* Timpanograma tip: A=normal, B=HT, C=curba la stanga, disfunctie tubara

* Presiune normala = -100 - 100

fl
fi
fl
fl
fl
fi