Sistemul bancar din România, dobânzi, gradul de

îndatorare, top 10 bănci din România

Potrivit Băncii Naționale a României, primele trei bănci din România dețin 43
% din activele țării. Primele șapte bănci controlează 77 % din piață, în timp ce
primele 10 bănci reprezintă 85 % din piață. Restul de 24 de bănci au o cotă de
piață de sub 15 %.
Potrivit Băncii Mondiale, dobânda percepută la credite în România a fost de 6,8
% în 2018. Așa cum a arătat Autoritatea Bancară Europeană în raportul său din
2018, băncile din România au cea mai mare diferență între ratele dobânzilor
pentru depozite și ratele dobânzilor la împrumuturi din UE.
Conform datelor oficiale, întreprinderile și cetățenii din România plătesc de
departe cele mai mari rate ale dobânzii din cele 28 de state membre ale UE, iar
povara plății dobânzilor crește în fiecare lună. Consiliul Concurenței din
România a lansat trei anchete majore: în ceea ce privește acuzațiile conform
cărora băncile au convenit să majoreze ratele dobânzii prin manipularea
indicelui ROBOR; în ceea ce privește sectorul bancar, pentru a afla de ce
serviciile bancare din România sunt mai scumpe decât în alte țări europene; și în
ceea ce privește piața de leasing și împrumuturile de consum.

Dobânzile pentru depozitele bancare ale populaţiei, adică remuneraţia primită

de clienţi pentru a-şi ţine banii la bancă, diferă în funcţie de perioada pentru
care laşi banii băncii sau de modul de constituire a depozitului, online sau la
sediul băncii. Astfel, 10 dintre cele mai mari bănci ajung cu ofertele dobânzilor
pentru depozitele retail în lei de la 0,2% până la 3%.

Unele bănci mari de pe piaţa locală au început să crească dobânzile oferite per-
soanelor fizice la depozitele constituite în lei, ajungând la majorări cu câteva
puncte procentuale, inclusiv datorită bonusului oferit în cazul constituirii unui
depozit online, dar cu toate acestea, dobânzile la depozite rămân mult sub
inflaţie, care a urcat spre 8% încă din octombrie.
Deşi băncile au început să majoreze timid dobânzile la depozite, după ce BNR a
crescut dobânda-cheie de la minimul istoric de 1,25% până la 1,75%, acestea
sunt în continuare destul de scăzute, fiind real negative. Cea mai recentă
majorare a dobânzii la depozite a fost operată de Banca Transilvania, care a
anunţat creşterea dobânzilor la produsele de economisire în lei pentru
persoanele fizice şi juridice cu până la 0,65 puncte procentuale, pentru
depozitele cu dobândă fixă constituite pe o perioadă de unu, doi şi trei ani.
Gradul de îndatorare este unul dintre criteriile de analiză în funcţie de care vei
primi sau nu creditul solicitat atunci când ai nevoie de un împrumut, de la o
instituţie financiară, indiferent de tipul acesteia.
Conform Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 6/2018, noţiunea de
grad de îndatorare se referă atât la persoane fizice, cât şi la instituţii bancare.
Valoarea maximă a gradului de îndatorare este stabilită de BNR la începutul
anului sau atunci cand situaţia economică o impune. Mai exact, gradul de
îndatorare reprezintă raportul real dintre valoarea totală a datoriilor pe care le
are o persoană sau familia sa de achitat lunar şi venitul total.
Politica BNR are ca scop să prevină şi să limiteze supraîndatorarea populaţiei,
iar consumatorul să se poată împrumuta doar în limitele venitului său net.
Gradul maxim de îndatorare permis de BNR a fost stabilit la 1 ianuarie 2020, la
40% din venitul net pentru creditele în lei şi alte plăţi obligatorii. Pentru un
credit destinat achiziţionării unei locuinţe, prin programele garantate de Guvern,
gradul de îndatorare poate creşte până la 45% din venitul net. În cazul creditelor
în monedă străină, gradul de îndatorare limită stabilit de BNR este de 20%.
Valoarea gradului de îndatorare depinde fundamental de nivelul veniturilor, iar
valoarea unui credit solicitat de o persoană se raportează la acesta. Astfel, o
persoană care nu are datorii rezultate din credite va putea accesa un împrumut a
cărui valoare nu poate să depăşească un grad de îndatorare maxim stabilit de
BNR.
Fiecare instituţie bancară işi poate impune regulile proprii atunci când acordă un
credit, astfel că raportul dintre venituri şi gradul de îndatorare poate varia, dar
nu poate depăşi limitele impuse de BNR.
Există şi excepţii, regulamentele BNR le permit băncilor şi instituţiilor
financiare ca un procent de 15% din totalul creditelor să poată depăşi limitele de
îndatorare, în funcţie de profilul clientului şi de decizia băncii.
Câştigurile celor mai profitabile 5 bănci din România depăşesc 4,8 mld. lei,
adică peste 75% din câştigul total al sistemului. Întregul sistem bancar
românesc, format din 34 de bănci, a încheiat 9 luni/ 2021 cu un profit record, de
6,4 mld. lei, cu 36% peste câştigul din 9 luni/2020, potrivit datelor BNR.
Cele mai mari trei bănci în topul după active - Banca Transilvania, BCR şi BRD
- au fost pe podium şi în clasamentul celor mai profitabile bănci în perioada
ianuarie-septembrie 2021. Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci
din România - Banca Transilvania, BCR şi BRD - au totalizat 3,5 mld. lei în
primele nouă luni din 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de
jumătate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 55%. După aceste 3
bănci, în topul celor 10 se situează: UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING
Bank, CEC Bank, OTP Bank.