MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Proiect la disciplina
Turism Internațional
Evaluarea destinației Eco-Turistice a Poloniei

Titular de curs:
Elena Turcov

Elaborat de:
Batrîncea Alexandrina, grupa EMREI-191

Facultatea Relații Economice Internaționale, Chișinău 2022

Cuprins:
1. Istoria destinației
2. Evaluarea potențialului turistic natural
3. Infrastructura turistică
4. Politicile guvernului în domeniul ecoturismul
5. Organizații de protecție a mediului.
6. Oferta de ecoturism în destinație: agenții de turism, companii tur-operatoare.

I. Istoria destinației
 Se pot identifica două perioade de bază care caracterizează dezvoltarea politicii culturale
poloneze în anii 60 de ani. Trăsăturile distinctive ale primei perioade - socialismul real - includ
suveranitatea limitată, un sistem de partid unic și o economie planificată. A doua perioadă -
democrația liberală și economia de piață - a recuperat independența Poloniei, a introdus democrația
parlamentară și principiile pentru o economie de piață. 1989 este anul decisiv care a marcat
schimbarea dintre aceste două perioade și anul în care au avut loc primele alegeri parlamentare
democratice în Polonia post-comunistă. Înainte de 1989, activitățile culturale erau organizate într-un
sistem caracterizat printr-un nivel ridicat de centralizare, instituționalizare și monopol al proprietății
statului. Deciziile luate cu privire la desfășurarea activităților culturale au fost puternic politizate, iar
artele creative au fost sub cenzură politică. Principiile politicii culturale au fost create atât de
Ministerul Culturii și Artelor, cât și de Divizia Culturală a Comitetului Central al PZPR (Partidul
Comunist Polonez). În același timp, ritmul de creștere a cheltuielilor publice culturale a fost mai
mare decât ritmul de creștere a PIB, ceea ce a conferit statului legitimitate de a acționa în acest
domeniu. „Fondul de Dezvoltare pentru Cultură” a fost înființat în 1982 ca mijloc de a asigura
această poziție. Între 1982 și 1989, cheltuielile cu cultură în cadrul bugetului general de stat au
crescut de la 1,25% la 1,81%. Acest nivel relativ ridicat de finanțare publică pentru cultură a permis
un acces mai larg la bunuri și servicii culturale și un sentiment că se obține o stabilizare profesională
a condițiilor de muncă pentru artiști.
După 1989, Polonia a trecut printr-un proces de transformare politică și economică, iar statul
și-a restabilit noile responsabilități cu caracter social. Acele responsabilități au fost formulate în
introducerea la Constituția Republicii Polone. Articolul 73 se referă direct la domeniul culturii și
precizează că oricărei persoane i se acordă dreptul la libertatea de creație, de a efectua cercetări
științifice și de a-și anunța rezultatele, libertatea de educație și de utilizare a bunurilor culturale.
Noile principii de organizare și finanțare a activităților culturale au fost formulate în 1993 și
prezentate în documentul guvernamental intitulat Principiile politicii culturale de stat. Potrivit
acestui document, guvernul polonez ar trebui: să încurajeze creșterea democrației și consolidarea
societății civile; să faciliteze convertirea artiștilor și instituțiilor la economia de piață; protejarea
celor mai prețioase bunuri culturale; și să introducă și să încurajeze soluții juridice care să faciliteze
dezvoltarea de noi forme de activitate culturală. Prin urmare, politica culturală ar trebui să atingă
următoarele obiective:
Descentralizare – transferarea competențelor de la administrația centrală la nivelul provincial,
iar de la provincii la nivelurile inferioare de administrație: raioane, municipii și comune;
Oferirea de sprijin financiar public pentru instituțiile culturale selectate și evenimentele
culturale cruciale;
Oferirea de sprijin pentru dezvoltarea instituțiilor culturale nepublice și a mecanismelor de
finanțare care ar putea suplimenta finanțarea publică a culturii.
Aceste obiective sunt în sprijinul principiilor formulate în 1993.
Prioritățile de politică culturală stabilite de Ministerul Culturii pentru democrația nou
înființată au fost publicate în 1995. Cele mai importante trei domenii pentru sprijinul statului au fost
identificate ca fiind cartea, protecția patrimoniului național și educația culturală. Anii 2001 și 2002
pot fi considerați un punct de cotitură când programul de reforme al ministrului Culturii a devenit
subiect de consultări. Programul a inclus schimbări cuprinzătoare în sistemul organizațional și
financiar pentru cultura poloneză. Au fost propuse și noi surse de finanțare pentru cultură, inclusiv
finanțarea culturii din fondurile loteriei de stat, care a fost introdusă în cele din urmă.
Totuși, încercarea de reformare a sistemului general de finanțare și organizare a sectorului
cultural s-a dovedit a fi nereușită. Următorul ministru al Culturii a precizat noi priorități pentru anul
200313, după cum urmează: consolidarea pilonilor de bază ai industriei cinematografice naționale,
precum scenariul, producția și distribuția, prin crearea de noi condiții de finanțare; promovarea cărții
și lecturii în special în rândul copiilor; accentuarea rolului lecturii în formarea culturală a societății;
susținerea periodicelor culturale și a literaturii (cu un număr limitat de exemplare); evidențierea
misiunii presei publice și contribuția acesteia la cultura națională; sprijinirea activităților care
vizează extinderea accesului persoanelor cu dizabilități la bunuri culturale; și sprijinirea tinerilor
artiști. În 2003, s-au făcut eforturi pentru a pregăti Polonia pentru a avea acces la fondurile UE, în
special la fondurile structurale. În acest context, s-a pus accent pe dezvoltarea abordărilor regionale
ale dezvoltării culturii. În 2004, încurajarea accesului la fondurile Uniunii Europene a fost o
prioritate pentru Ministerul Culturii. Apoi a fost elaborat documentul intitulat Strategia Națională de
Dezvoltare a Culturii (NSRK) pentru 2004-2007. Sosirea Programului Naţional de Dezvoltare
pentru anii 2007-2013 l-a obligat pe ministrul Culturii să prelungească perioada Strategiei Naţionale
de Dezvoltare a Culturii 2004-2013. Ca urmare, a fost elaborat un document de extindere a
strategiei, intitulat Suplimentul Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru 2004-2020. Zonele
funcţionale strategice, stabilite de Strategia Naţională de Dezvoltare a Culturii ca elemente ale
Politicii Culturale a Statului, au stat la baza a 5 Programe Naţionale de Cultură. Programele au fost
concepute ca planuri de acțiune funcționale și linii directoare pentru implementare, precum și
instrumente pentru programe exacte de activitate. Scopul lor a fost de a permite monitorizarea și
evaluarea procesului de implementare. În anii următori, miniștrii au folosit formula propusă și au
introdus noi probleme în locul Programelor Culturale Naționale, cunoscute în mod obișnuit sub
denumirea de Programe ale Miniștrilor.
Polonia este parte a UE de la 1 mai 2004. Turismul în Polonia și în alte țări post-comuniste a
contribuit cheie la economiile țărilor datorită integrării în UE (Šabić, Pavlović, 2007; Hołowiecka,
Grzelak-Kostulska, 2013). Geografia Poloniei este determinată de locația sa în Europa Centrală și
acest fapt are un puternic efect asupra comerțului și dezvoltării sociale în Polonia și vecinii săi.
Aceste influențe provin din specificul locației geografice a Poloniei și din caracterul său istoric
multietnic, multilingv și multicultural. Pe de altă parte, evoluția structurilor socio-economice a
influențat și caracteristicile locației geografice a Poloniei. Localizarea geografică complicată din
punct de vedere politic a Poloniei a fost un factor fundamental în dezvoltarea sa socială (Šabić,
Pavlović, 2006).
Cercetările privind turismul și integrarea proceselor în țările UE, pe lângă sublinierea rolului
pe care îl joacă turismul în economia europeană, acordă adesea atenție sistemelor create pentru turiști
în legătură cu intrarea în UE, inclusiv o monedă unică și extinderea companiilor aeriene low-cost
(Åkerhielm et.al., 2003). De asemenea, ridică problema afluxului de fonduri UE, care merg adesea
către industria turismului. Analiza detaliată a programelor realizate în 1994-1999 și 2000-2006 prin
intermediul fondurilor structurale a arătat că investițiile în turism ale multor state membre par a fi
mai intense decât potențialul lor turistic sau rolul pe care l-a jucat turismul în economiile lor
(Butowski). , 2010). În cazul Poloniei, importanța fondurilor UE este, de asemenea, o problemă
cheie (Batyk, Smoczyński, 2010). Autorii evidențiază rolul proiectelor de turism cofinanțate de
Fondul Social European și de guvernul polonez, unde unul dintre obiective a fost creșterea
competitivității industriei turismului din Polonia și crearea ofertelor turistice regionale folosind o
formula de rețea (Batyk, Smoczyński, 2010).

S-a acordat destul de multă atenție armonizării legislației UE cu legislația poloneză în

domeniul turismului (Jarmul et.al., 2003). Sunt ilustrate și alte concepte turistice din anii 1990 și
2000, inclusiv grupuri de tururi de cerb, care au fost atrase în centrul și estul. orașele europene prin
promisiunea alcoolului ieftin, a restaurantelor și a divertismentului (Thurnell-Read, 2012) Cu toate
acestea, există doar câteva publicații în literatura de specialitate care descriu cuprinzător problema
din perspectiva schimbărilor care au avut loc în industria turismului polonez după integrarea
europeană.
Industria turistică din Polonia sa bucurat de o creștere în 2012, parțial din cauza efectelor
Campionatului European UEFA EURO 2012 și continuă să se bucure de un număr în creștere de
vizitatori în 2013 și mai departe, deși schimbările demografice ale turismului ridică câteva semne de
întrebare, dacă creșterea volumului va fi egală. prin creșterea valorii. 2012 a adus o creștere
substanțială a numărului de turiști. O creștere a vizitelor în străinătate a venit în mare parte datorită
găzduirii Poloniei împreună cu Ucraina a Campionatului European UEFA EURO 2012, care a atras
un număr mare de turiști și a contribuit substanțial la promovarea Poloniei ca destinație turistică. În
total, 14,8 milioane de turiști au vizitat Polonia în 2012, o creștere de 11% față de 2011, susține
Organizația Turistică Poloneză. De asemenea, numărul înnoptărilor a crescut cu 10,3%. Cea mai
mare creștere a numărului de turiști străini care au folosit cazarea peste noapte în Polonia a venit din
Europa de Est - Rusia, Ucraina și Belarus (împreună cu o creștere de 40%), a mai spus Organizația
Poloneză de Turism. A doua grupă care a înregistrat cea mai mare creștere au fost țările ale căror
echipe de fotbal au participat la cupa EURO 2012, în principal Irlanda, Grecia și Portugalia. De
asemenea, vizitele cetățenilor din Norvegia, Elveția și Letonia au înregistrat o creștere semnificativă.
În general, au fost cu 6% mai mulți vizitatori din UE decât în 2011. Aceeași rată de creștere se aplică
vizitatorilor din Germania și Marea Britanie. Singurele naționalități care au venit în număr mai mic
în 2012 au fost honk-kongerii, belgienii, finlandezii și spaniolii.
Deși EURO 2012 a fost un eveniment excepțional și analiștii se așteptau ca acest număr să
scadă în 2013, prognozele actuale presupun o nouă creștere a numărului de turiști care vizitează
Polonia. Numărul de turiști care au vizitat Polonia în 2015 a fost de până la 14,9 milioane, susține
Institutul de Turism de la Școala Principală de Turism și Recreere din Varșovia, o sursă principală de
analize în industria turismului. Rata de creștere a valorii industriei turistice poloneze se va stabiliza
la 2,5-3% în următorii 5 ani, susține Institutul A de Turism. Veniturile în 2014 erau de așteptat să
ajungă la 14 miliarde USD, iar în 2015 la 14,5 miliarde USD. Tendințele pieței de astăzi arată o
creștere semnificativă a turismului cultural, în principal festivaluri de muzică, concerte și evenimente
în aer liber. Cel mai mare număr de acest tip de turist provine din Germania.
 II. Evaluarea potențialului turistic natural
Patrimoniul cultural este un concept complex, eludând astfel o definiție clară. Obiectele de
patrimoniu cultural mărturisesc modul în care au trăit generațiile trecute. Este ceea ce a fost „ales
pentru a fi adus în viitor” și însoțește omenirea în călătoria ei prin veacuri. Ea modelează identitatea
comunităților locale ca o dovadă tangibilă a unei realități trecute care a supraviețuit în bucăți și poate
fi experimentată doar dintr-o perspectivă temporală. Această caracteristică îl poate face valori. Ea
mărturisește curgerea timpului, evenimentele trecute, acțiunile indivizilor sau comunităților.
Moștenirea culturală poate fi spectaculoasă și monumentală sau fragilă, fragilă și efemeră precum
basmele populare șoptite sau cântecele de leagăn. Poate fi pus în piatră, poate fi pus pe hârtie sau
digital. Caracteristica sa constantă este că descrie toate activitățile umane stabilitate într-un anumit
loc și timp. Poate fi interpretat și reinterpretat, promovat și îngrijit, dar și nerespectat și sortit uitării
și distrugerii. Percepțiile asupra componentelor patrimoniului cultural variază și pot fi foarte
controversate. Ceea ce este moștenirea culturală pentru un grup (generație, comunitate) poate fi un
simplu „episod” fără valoare și importanță pentru alții sau chiar ar trebui să fie șters și uitate .
Obiectele de patrimoniu cultural sunt foarte diversificate, chiar mai multe activități umane și viața
umană. Prin urmare, este o sarcină descurajantă să evalueze fără ambiguitate potențialul de
patrimoniu cultural al unei țări, al unui loc sau al unei comunități.
Protecția și conservarea monumentelor în Polonia Schema națională de protecție și
conservare a monumentelor 2014-2017 a fost adoptată prin rezoluția nr. 125/2014 a Consiliului de
Miniștri din 24 iunie 2014 privind Schema națională de protecție și conservare a monumentelor, sau
Schema 2014-2017. Scopul principal al Schemei 2014-2017 a fost dezvoltarea rolului patrimoniului
cultural și al protecției monumentelor în creșterea potențialului cultural și creativ al polonezilor.
Scopul a fost urmărit prin (1) sprijinirea soluțiilor sistemice de protejare a monumentelor din
Polonia; (2) Apare sinergiei operaționale a agenților de protecție a monumentelor; și (3) asigurarea
condițiilor de participare activă la cultură și educație pentru patrimoniul cultural, promovare și
reinterpretare a acesteia. De asemenea, a inclus diverse operațiuni de nivel inferior, cum ar fi
revizuirea registrului monumentelor imobile, pregătirea semnării Convenției UNESCO privind
protecția patrimoniului subacvatic, standardizarea operațiunilor de conservare a tipurilor și a
categoriilor selectate de monumente imobile, consolidarea instrumentelor pentru protecția peisajului
cultural, diagnosticul. juridic al protecției monumentelor mobile și realizarea unui raport cuprinzător
privind starea monumentelor imobile enumerate. Alte acțiuni de nivel inferior au fost întreprinse de
organismele de protecție a monumentelor și au inclus creșterea eficienței managementului și
protecției monumentelor prin implementarea infrastructurilor de informații spațiale, elaborarea
standardelor pentru crearea fluxului între organismele de protecție a monumentelor și comunităților
locale, informațiile calității. procesului decizional în organismele de protecție a monumentelor și
sprijinirea subiectelor pentru administrația locală în ceea ce privește protecția monumentelor.
Eforturile educaționale privind patrimoniul cultural și promovarea acestuia au inclus
consolidarea percepției asupra patrimoniului cultural ca fundament al identităților naționale și locale,
promovarea patrimoniului online și accesul mai ușor la și comunitatea publică cu patrimoniul. În
consecință, Schema 2014-2017 a început planificarea strategică centrală pentru protecție și
conservare monumentelor. Urmărea acestor obiective și acțiunile întreprinse în acest sens au
demonstrat necesitatea unor analize și evaluări dedicate potențialului de patrimoniu cultural. Având
în vedere concluziile finalizării și evaluării Schemei 2014-2017 și a modificării sistemului de
protecție a monumentelor introduse prin Legea din 22 iunie 2017 privind modificarea Legii privind
protecția și conservarea monumentelor și a anumitor alte acte, obiectivul principal din Schema 2019–
2022 este: „ Oferirea condițiilor pentru o protecție și o conservare mai eficientă a monumentelor”.
Scopul este urmărit prin trei obiective: (1) optimizarea sistemului de protecție a patrimoniului
cultural la nivel local și central (inclusiv construcția de resurse de cunoștințe privind protecția
patrimoniului cultural la nivel local, regional și central); (2) sprijin pentru acțiuni relevante pentru
conservarea monumentelor; și (3) dezvoltarea conștientizării publice cu privire la valoarea
patrimoniului cultural prin diseminarea cunoștințelor relevante; și 4. ) să efectueze o evaluare
aprofundată a potențialului de patrimoniu cultural la diferite niveluri administrative 2.2. Potențialele
patrimoniului cultural Tendințe în protecția și conservarea monumentelor conservarea demonstrează
un interes din ce în ce mai mare pentru descoperirea moștenirii istorice și culturale.
Este de o importanță deosebită nu numai pentru conservarea și promovarea patrimoniului, ci
și pentru dezvoltarea spirituală și materială a societăților. Cultura și moștenirea culturală sunt adesea
acoperite în dezbaterile generale privind dezvoltarea capitalului social și impactul acestuia asupra
creșterii socioeconomice. Nu numai obiectele individuale de patrimoniu sunt protejate și conservate.
Multe fenomene și componente ale patrimoniului cultural sunt de remarcat, inclusiv ideea de a
înființa situri istorico-culturale protejate. Siturile sunt unități spațiale, de exemplu, subdiviziuni
administrative/teritoriale specifice. În unele cazuri, ele determină focalizarea economică a regiunii și
îmbunătățesc potențialul de dezvoltare a acesteia. Potențialul patrimoniului cultural este
multidimensional. Unele dintre dimensiuni sunt potențialul economic sau turistic al patrimoniului
cultural. Are, de asemenea, un potențial cultural, reflectând gradul de conservare (spre deosebire de
distrugere și uitare) și promovând într-o oarecare măsură componente specifice ale patrimoniului .
În consecință, moștenirea culturală este uneori percepută ca un „produs” și descrisă în termeni de
câștiguri economice. Din acest punct de vedere, cifra de afaceri a patrimoniului cultural. O astfel de
perspectivă economică poate fi necesară pentru conservarea moștenirii culturale. Moștenirea
culturală are și un potențial de marketing. Poate fi măsurată prin capacitatea sa de a atrage turiști,
numărul de bilete vândute sau interesul mass-media (comercializare și, într-un fel, consumul trecut).
Conservarea componentelor patrimoniului cultural și protecția împotriva uitării pot contribui la
dezvoltarea socioeconomică și culturală. este capacitatea de a genera statistici, costuri, profituri și
protecția moștenirii culturale este la fel de importantă ca și drepturile omului și cetățenilor,
libertățile, securitatea și protecția mediului. Protecția și conservarea monumentelor nu sunt doar
elementele cheie ale patrimoniului legate de politica socioeconomică, ci și obiective în sine, cu
valoarea depășind categorii pur economice.
1.Tipuri majore de turism
Activitatea turistică in Polonia este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural
antropic – în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Pe teritoriul Poloniei
identificam mai multe tipuri de turism: turismul balnear maritim, practicat in statiunile litorale
(statiunea Sopot) cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică
sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, statiunea Szczyrk
fiind edificatoare in acest sens, avand condiţii excelente pentru vacanţe de iarna active; turismul de
cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal
şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de
artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane, dezvoltat cu precadere in marile orase ale
Poloniei, Cracovia si Varsovia; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată
de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier,
prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale;
turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca
motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale, până la manifestări
sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc).
2. Fluxuri turistice
Fluxurile turistice presupun în primul rând o deplasare temporara a persoanelor în functie de
dimensiunea cererii,de potentialul turistic,de distanta la care se gaseste,de accesibilitatea si de
prestigiul pe care îl detine regiunea de primire.Ele reprezinta expresia cea mai concreta a activitatii
turistice. Aceasta a cunoscut o dezvoltare mare în a II-a jumatate a sec. XX (conform OMT, 4 mld
oameni calatoresc in afara resedintei). Cea mai mare parte din activitatea turistica revine turismului
intern a carui dezvoltare difera de la o tara la alta. Acesta are vechi traditii în Europa Centrala
(Elvetia, Austria, Germania etc), Europa Meridionala (Italia, Spania), Europa
Occidentala (Franta, Marea Britanie), în Japonia, SUA etc.
Turismul international reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane în afara granitelor pt recreere,
destindere, cunoastere. S-a dezvoltat pe seama evolutiei social-economice generale, a democratizarii
relatiilor dintre state, a ridicarii nivelului de civilizatie. Activitatea în acest domeniu a început din
perioada interbelica prin înfiintarea Uniunii Internationale a Organizatiei Oficiale de Turism
(UIOOT-1925) cu sediul la Geneva. Ulterior ea a devenit Oraganizatia Mondiala a Turismului
(OMT) cu sediul la Madrid. Turismul international e specific în special tarilor dezvoltate. Amploarea
cea mai mare se desfasoara între tarile Europei, între Europa si America de Nord si între America de
Nord si Centrala.
Activitatea turistica internationala se analizeaza pe baza unor indicatori ce exprima cel mai fidel
intensitatea, cantitatea si calitatea turismului. Acesti indicatori sunt:
- nr turistilor straini (stabilit de nr vizelor la frontiere sau nr sejururilor);
- veniturile anuale (exprimate în $ SUA)
Cele mai ridicate fluxuri internationale (80% din sosiri) se realizeaza în Europa de Vest, America de
Nord, noile tari industrializate ale Asiei.
Cererea turistica internationala se caracterizeaza prin mari inegalitati si printr-o orientare
preponderenta catre tarile dezvoltate. Tarile în curs de dezvoltare sunt în progres la acest capitol, ele
reprezentând o treime.
Cetăţenii UE ce sosesc în Polonia pentru o vizită scurtă în scopuri turistice (mai puţin de 3 luni) nu
necesită viză pentru a pătrunde pe teritoriul Poloniei. Deoarece acordul Schengen nu este în vigoare
în Polonia  este necesar un paşaport valabil sau un alt document de identitate pentru a putea trece
graniţa poloneză.
Drepturile cetatenilor din Statele Necomunitare
- Cetăţenii necomunitari trebuie să verifice pe website-ul Ministerului de Afaceri Externe din Polonia
(www.uric.gov.pl) care sunt condiţiile particulare pentru a pătrunde pe teritoriul Poloniei. Acest
lucru se datorează faptului că guvernul polonez a încheiat acorduri diferite cu alte ţări (de ex.
cetăţenii din Ucraina nu trebuie să achite nicio taxă pentru viza poloneză în timp ce cetăţenii din
Belarus trebuie să achite o taxă).
- Copiii pot trece graniţa dacă deţin un paşaport valabil sau alte documente, care confirmă identitatea
acestora. La graniţa poloneză cu Republica Cehă copiii pot trece graniţa în grupuri organizate şi
prezentând carnetul de elev.
- Turiştii care vin din Polonia cu automobilul trebuie să deţină un paşaport valabil sau o carte de
identitate, un permis de conducere valabil, un card de înregistrere al automobilului şi asigurare.
Reglementări vamale
- Turiştii străini pot aduce în Polonia fără a plăti taxe vamale articole pentru uz personal (nu cu
scopul de a fi vândute).

Declaraţia vamală pentru bunurile introduse trebuie făcută verbal la punctul vamal. În conformitate
cu prescripţiile vamale, bunurile destinate folosinţei personale sunt scutite de plata taxelor vamale. În
aceste condiţii nu trebuie prezentată o asigurare vamală.
Se consideră bunuri de folosinţă personală următoarele: îmbrăcăminte, articole de toaletă, bijuterii
personale, aparate foto şi camere video, inclusiv castete şi accesorii, obiecte portabile şi instrumente,
ca de exemplu: instrumente muzicale, aparatură audio, inclusiv discuri şi benzi, aparatură pentru
înregistrarea şi redarea sunetului, receptoare radio si TV, maşini de scris, PC-uri, binocluri, scaune cu
rotile, aparatură şi echipamente sportive cum ar fi corturi şi echipamente de camping, articole pentru
pescuit, echipamente de alpinism, echipamente de înot subacvatic, arme de vânătoare şi muniţia
aferentă, biciclete, canoe şi kaiace cu lungimi până la 5,5m, schiuri, rachete de tenis, planşe de
surfing sau wind-surfing, articole pentru jocul de golf, articole pentru deltaplanorism, inclusiv
prevăzute cu motor, aparate pentru dializă şi echipament medical asemănăor, precum şi accesorile
aferente acestora.
La punctul vamal turistului i se poate solicita o listă în dublu exemplar conţinând toate bunurile de
folosinţă personală din categoria celor de mai sus, introduse de el în Polonia, în condiţiile în care
funcţionarul vamal apreciază că valoarea bunurilor introduse depăşeşte în total 5.000 zlote poloneze.
Bunurile introduse peste această valoare trebuie scoase din ţară atunci când persoana care le-a
introdus părăseşte teritoriul Poloniei. În condiţiile în care la ntrare s-a întocmit o listă a bunurilor
introduse, aceasta trebuie prezentată la ieşirea din Polonia.
Introducerea în Polonia de devize străine sau de monedă locală trebuie declarată în scris, cu excepţia:
mijloacelor de plată străine sau locale care nu depăşesc valoarea de 5.000 zlote poloneze , devizelor
şi hârtiilor de valoare care au fost eliberate în străinătate pe numele unei persoane cu domiciliul stabil
în străinătate, cecurilor de călătorie care sunt semnate de către o persoană cu domiciliul stabil în
străinătate. Aceste excepţii trebuie declarate verbal. Un turist interesat în eliberarea unei adeverinţe
de către organele vamale privind importul unor devize care nu trebuie declarate verbal, o poate
obţine la cerere la punctul de control vamal.
Nu este necesară dovada privind dreptul de a exporta devize sau mijloace de plată indigene din
Polonia dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: valoarea totală a mijloacelor de plată (indigene sau
străine) să nu depăşească 5000 zlote poloneze; devizele şi hârtiile de valoare să fi fost emise în
străinătate pe numele persoanei cu domiciliul stabil în străinătate care exportă aceste valori; cecurile
de călătorie să fi fost semnate de persoana cu domiciliul stabil în străinătate care exportă aceste
valori. În cazuri speciale, exportul este permis pe baza următoarelor documente: adeverinţă eliberată
de o bancă prin care se îndreptăţeşte exportul unor mijloace de plată; înştiinţare scrisă a importului
unor devize sau mijloace de plată interne confirmată de oficiul vamal - în cazul unui export repetat în
străinătate (numai în cazul persoanelor fără domiciliul în Polonia); aprobare de divize, ca şi un alt
document a cărui posesie corespunde declaraţiei de devize pentru exportul unor anumite devize sau
mijloace interne de plată. Formularul de declaraţie se poate obţine la graniţă. Aceste documente sunt
recunoscute numai în perioada lor de valabilitate, respectiv 3 luni de la întocmirea documentului.
Acestea trebuie prezentate funcţionarului vamal sau salariatului poliţiei de frontieră, chiar dacă
aceştia nu solicită. Adeverinţa de la bancă şi înştiinţarea importului pot fi folosite numai o dată la
prima trecere a graniţei. După ce acestor documente li s-a aplicat o anumită viză de către organul
vamal, trebuie returnate persoanei care le-a prezentat. Exportul de devize fără o aprobare prealabilă,
cu excepţia când exportul face obiectul unui transfer, reprezintă un delict la regimul impozitelor. O
încălcare a regimului impozitelor este considerata şi atunci când nu se declară devizele sau
mijloacele interne de plată şi nu au fost prezentate la solicitarea organelor îndreptăţite privind
controlul divizelor.
3. Resurse turistice
Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul polonez a ştiut cum sa le valorifice pentru a
face posibila o dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si clima generează resurse
turistice naturale si antropice. Daca frumuesetile reliefului polonez descrise mai sus, diversitatea
acestuia, formează resursele naturale, staţiunile montane si litorale, contribuţia omului, rod al
eforturilor tehnice, formează resursele antropice. Staţiunile litorale, ce imbina resursele naturale,
reprezentate de mare cu resursele antropice, reprezentate de constructii bine intreţinute, işi aşteapta
vizitatorii cu numeroase atracţii turistice. Un exemplu în acest sens, e staţiunea Sopot, ce ofera
turiştilor adevaratul turism de litoral, cu servicii in faţa carora ridici palaria şi te înclini cu respect. În
plus, dacă vrei, după o dimineaţă de plajă în care poţi simţi vântul Balticii, poţi să faci o plimbare pe
cel mai lung ponton din lemn din Europa - 650 metri lungime. Şi, pentru că Sopot este un important
centru turistic şi cea mai renumită staţiune balneară de pe litoralul polonez al Mării Baltice, tarifele
sunt în consecinţă: pentru două persoane - de la 250 la 750 Zloţi pe noapte (80 -250 Euro). Perioada
turistică in Polonia este din mai pana in septembrie, iulie si august fiind cele mai aglomerate. In
aceste doua luni, plajele baltice sunt pline de turisti, statiunile si spa-urile sunt invadate iar lacurile
Masurian sunt aglomerate de vapoare si vase. Muntţii Tatra pe de alta parte, ofera nu numai cele mai
bine dar şi cele mai frecventate staţiuni de schi din regiune. Cea mai cunoscuta destinaţie de aici este
Zakopane, cunoscuta ca şi capitala de iarna a Poloniei. Oraşul este şi el atragator, combinand tradiţia
muntenilor polonezi cu farmecul metropolelor vestice. In cazul in care freamatul marilor oraşe nu le
este pe plac turiştilor, aceştia pot alege oricand munţii polonezi ce ofera de asemenea staţiuni
montane private, intime, unde se pot bucura de vacanţa in linişte. Un astfel de loc este satul Szczyrc
din munţii Beskid Slaski, in valea pitoreasca a raului Zylica. Cu mai puţin de 6000 de locuitori şi
foarte puţine strazi, localitatea este emblema economica si culturala a regiunii. In ciuda apelului sau
provincial, Szczyrk are condiţii excelente pentru vacanţe de iarna active, fiind centrul de antrenament
al reprezentanţilor olimpici polonezi.

Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla în capitală ţării, frumosul
oraş Varşovia. De ce ar vrea turistul străin să viziteze acest oraş? Iata câteva argumente ce ar
convinge şi cea mai neîncrezătoare persoană, să petreacă măcar câteva zile în acest minunat oraş.
Deşi nu este foarte cunoscută printre turişti, Varşovia are un „Oras Vechi” pitoresc, cu o poveste
aparte, în care se îmbină într-un mod aproape incredibil, vechile monumente comuniste cu zagaraie-
norii construiţi în ultimii ani. Iată cîteva monumente şi locuri, ce vor face turistul să zăbovească şi să
admire.
Parcul Lazienski – este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Ocupă o suprafaţă
de 80 de hectare din centrul oraşului şi cuprinde Palatul pe Apă, Vechea şi Noua Orangerie, Templul
Dianei, Templul Egiptean.
Castelul Regal – fosta reşedinţă a monarhiilor polonezi, a fost distrusă de bombardamentele
germane din timpul invaziei Poloniei. Reconstrucţia sa a început în anul 1971 iar astăzi o aripă a
clădirii este folosită de Muzeul National.
Coloana lui Sigismund – este unul dintre cele mai faimoase monumente ale Varşoviei şi unul
dintre cele mai vechi din Europa. Coloana şi statuia comemorează regele Sigismund III Waza, care în
1596 a mutat capitala Poloniei din Cracovia la Varşovia.
Palatul Prezindential – în primii 175 de ani de existenţă palatul a fost proprietatea privată a
unor familii aristrocrate. În 1791, a fost locul de redactare a Constitutiei Poloniei, prima constituţie
naţională modernă a Europei şi a doua din lume dupa Constituţia S.U.A. Din 1994 a devenit
resedinţa oficiala a presedintelui Poloniei.
Palatul Culturii si Stiinţei – este cea mai înalta cladire din Polonia şi se situează pe locul 187
în Topul celor mai Înalte Cladiri din Lume. Clădirea a fost numită initial “Palatul Culturii şi Stiintei
Iosif Vissarionovici Stalin” dar, odata cu destalinizarea, numele dictatorului sovietic a fost înlaturat.
Palatul este, la ora actuală, centru de expoziţii si complex de birouri.
Oameni de afaceri, pentru care Varşovia este primul oras, cel mai mare şi cel mai modern
centru de afaceri din Polonia, pentru a se relaxa, au la dispoziţie numeroase muzee, galerii şi teatre,
dar şi restaurante, baruri şi cafenele.
Un alt oras cu traditie, care merita vizitat este Cracovia. O mica incursiune in tainele oraşului
va fi suficientă pentru a ne face o idee despre modul in care este el valorificat, ca obiectiv turistic.
Simbolul oraşului este Rynek Glowny - Piaţa centrală, cea mai mare piaţă medievală din
Europa. Dimineaţa devreme, cand turiştii dorm duşi, echipele de salubrizare spală tot, de la banci,
pană la trotuare - si strang toate gunoaiele pentru ca vizitatorii să vadă totul in tonuri cat mai
pozitive. Dupa ora 10 forfota incepe. Turiştii fie se fotografiază, fie işi fac siesta la terase, fie aleg o
masinuţă de golf care sa-i plimbe prin zonele istorice ale orasului. Clădirile ce inconjoară piaţa,
multe dintre ele foarte vechi, gazduiesc la randul lor instituţii prestigioase, precum Muzeul de Istorie
a Oraşului Cracovia, Centrul Cultural Internaţional, alaturi de magazine, restaurante, cluburi,
cafenele. Faţadele bine întreţinute şi interesant decorate, arhitectura clasică, având numeroase
elemente inedite, atmosferă placută, toate fac din Piaţa Centrală un loc recomandat. În perioada verii
turiştii veniţi aici pentru concerte si festivaluri, iar mulţi localnici aleg să işi petreacă în piaţa noaptea
Anului Nou.

4. Structuri de primire
Diversitatea peisajului, modul in care acesta este valorificat, instituţiile care facilitează
dezvoltarea turismului, atat in marele oraşe cat si a celui rural, duc la organizarea următoarelor tipuri
de structuri de primire: structuri de primire tusristice cu funcţiuni de cazare turistică (hoteluri,
moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, apartamente sau
camere de locuinţe familiale ori clădiri cu altă destinaţie, nave maritime, pensiuni turistice si
pensiuni agroturistice, alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică) si structuri de primire turistice cu
functiuni de alimentaţie publică (unităţi de alimentaţie din incinta stucturilor de primire cu funcţiuni
de cazare, unităţi de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice). Astfel, in Polonia
există numeroase unităţi de cazare. Există o mulţime de camping-uri în aproape fiecare oraş din
Polonia şi majoritatea dispun de facilităţiile de bază. Unele din campingurile cele mai dotate sunt
prevăzute cu zonă pentru grătar, toaletă, zonă pentru focuri de tabără şi magazin. De regulă, puteţi
aduce cu voi un câine cu condiţia ca acesta să fie prietenos.
Cea mai deosebită cale de a experimenta viaţa la ţară este de a locui într-o casă de vacanţă
condusă de o familie sau de a închiria o locuinţă cu auto-aprovizionare (acestea variând de la o
singură cameră la splendide vile la malul mării). Închirierea caselor de vacanţă şi a apartementelor nu
este foarte populară în Polonia. Turiştii pot, totuşi, găsi anumite oferte la agenţiile turistice
specializate în închirierea caselor de vacanţă sau la companiile internaţionale specializate în
închirierea caselor de vacanţă care îşi desfăşoara activitatea şi pe teritoriul Poloniei. Odată ce este
aleasă reşedinţa de vacanţă, contractul şi plata vor fi încheiate cu agenţia de voiaj. Turiştii trebuie să
citească cu atenţie contractul în vederea descoperirii termenelor nejuste. Contractul reglementează
dacă sunt incluse şi alte servicii, de exemplu curăţenia. De regulă, există cerinţa de a lăsa locuinţa în
aceiaşi stare în care a fost găsită.
 III. Infrastructura în Polonia
Polonia are o infrastructură slab dezvoltată a drumurilor și autostrăzilor după standarde vest-
europene. Există doar câteva autostrăzi și drumuri rapide (asemănătoare cu autovías în Spania), și o
rețea extensivă a drumurilor, din care majoritatea au doar câte un sens, care leagă orașele principale.
Calitatea drumurilor poloneze constituie o barieră importantă pentru dezvoltarea țării, în special într-
un context de integrare europeană. Deși lungimea totală a drumurilor este relativ mare, Polonia nu
are densitatea cerută de autostrăzi. Căile principale au o lungime de 18.036 km. La data de 31
decembrie 2001, doar 398 km dintre ele erau autostrăzi și 206,2 km — drumuri rapide. Pe o lungă
întindere (104 km sau 26,1%) erau într-un stadiu atât de mare de deteriorare, încât necesitau
reconstruirea completă. 4.808 km din drumurile poloneze au fost clasificate ca parte a coridoarelor
de transport europene TINA, dar doar 7% dintre ele (346 km) sunt în concordanță cu standardele
Uniunii Europene.
Între anii 1990 și 2001 au fost construite doar 138 km de autostrăzi și 33 km de drumuri rapide. Până
la sfârșitul anului 2001, erau în construcție doar 38 km de drumuri. Conform informațiilor mai
recente, până în 2004, 67 km de autostrăzi au mai fost deschise pentru trafic, pe când 284 km erau în
construcție
la sfârșitul acestui an.

De-a lungul ultimilor ani, situația s-a îmbunătățit și bugetul guvernului pentru construirea căilor de
transport a fost mărit datorită finanțărilor Uniunii Europene pentru proiecte infrastructurale. În
prezent, cele mai importante trei autostrăzi care traversează Polonia de la nord la sud și de la vest la
est sunt ori în construcție ori în proiectare, iar construirea lor va fi terminată spre mijlocul deceniului
următor. Până în 2009 cele mai importante orașe (Poznań, Wrocław, Łódź, Varșovia, Cracovia și
Katowice) vor avea o legătură cu rețeaua autostrăzilor vest-europene.
De la căderea comunismului, situația transportului din Polonia s-a îmbunătățit. Infrastructura
turistică este acceptabilă, mai ales în orașele mari și în stațiunile turistice. Majoritatea marilor orașe
poloneze dispun de aeroporturi cu servicii de conectare cu Aeroportul Internațional Frederic Chopin
în Varșovia. Călătoriile intercity includ trenul PKP intercity, Przewozy Regionalne, trenuri locale
(Koleje Dolnośląskie, Szybka Kolej Miejska (Tricity), Koleje Mazowieckie) și serviciile de transport
cu autocarul PKS.
Stațiunile turistice
Există zeci de stațiuni pe coasta Mării Baltice, precum insula Wolin, situate în apropiere de
granița cu Germania și de pe coasta Pomeraniei. În sudul Poloniei, există stațiuni de schi și drumeții
în Munții Karkonosze, care fac parte din Munții Sudeți. Karkonoosze include centrele turistice ale
Karpacz și Szklarska Poręba. Alte stațiuni renumite de schi și drumeții în Munții Carpați includ:
Zakopane în Munții Tatra, Szczyrk, Krynica-Zdrój, Ustroń, Wisła în Munții Beschizi sau Szczawnica
și Krościenko în munți Pieniny.
Varsovia este capitala si cel mai mare oras al Poloniei. Este situata pe raul Vistula, la egala
distanta fata de Marea Baltica si Muntii Carpati. Varsovia este situata pe doua forme geomorfologice
principale: platoul Campiei morene si Valea Vistula, cu modelul sau asimetric de terase diferite Desi
nu este foarte cunoscuta printre turisti, Varsovia are un “Oras Vechi” pitoresc cu o poveste aparte,
numeroase monumente ce sunt o marturie a erei comuniste si un orizont impanzit de zgarie-nori
construiti in ultimii ani. Orasul Vechi – a fost distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial si
reconstruit in intregime la scurt timp dupa aceasta.
Zakopane este situat în partea de sud a Poloniei, la graniţa cu Slovacia şi la cca. 90 km de
Cracovia şi face la rândul lui graniţă la sud cu Parcul Naţional Tatra. Oraşul are un stil special, numit
chiar "stil Zakopane", este alcătuit din multe clădiri tradiţionale din lemn, construite de gorali -
populaţie pastorală de origine valahă al căror dialect polonez cuprinde multe cuvinte asemănătoare
limbii române.
Cracovia este unul dintre cele mai vechi si mai mari municipii din Polonia. In 2005 populatia
municipiului era de peste 750.000 locuitori. Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul
Vistulei, la piciorul colinei Wawel, in sudul tarii, in regiunea Polonia Mică (Małopolska). Din 1999
este resedinta voievodatului Polonia Mica, anterior fiind resedinta voievodatului Cracoviei (din
secolul al XIV-lea). In mod traditional Cracovia a fost considerata ca fiind unul dintre municipiile
importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural si stiintific.
Bucătăria Poloneză
Bucătăria națională poloneză are unele asemănări cu alte bucătării din Europa Centrală și de
Est tradiții, precum și asemănările cu bucătăriile franceză și italiană.Acesta este bogată în carne, în
special carne de porc, de pui și de vită (în funcție de regiune) și legume de iarnă (varză în vase
bigos ), și condimente [3] De asemenea, este caracteristică utilizarea diferitelor tipuri de tăiței de mai
notabile sunt kluski precum cereale, cum ar fi kasha (de la cuvântul polonez kasza).. [4] În general
vorbind, bucătăria poloneză este consistentă și folosește o mulțime de smântână și ouă. Felurile de
mâncăruri tradiționale sunt adesea dificile de preparat. Mulți polonezi își permit să aloce o cantitate
generoasă de timp pentru a servi și pentru a se bucura de mesele festive, mai ales de Ajunul
Craciunului (Wigilia) sau micul dejun de Paști, care ar putea dura câteva zile pentru a fi pregătit în
întregime.
Feluri de mâncare naționale poloneze sunt Bigos [biɡɔs]; pirogi [piɛrɔɡi]; kielbasa, cotlet
schabowy [kɔtlɛt `sxabɔvɨ] (tip de cotlet pane); gołąbki [ɡɔwɔbki] (tip rolă de varză);zrazy [zrazɨ]
(tip de ruladă ), friptură (în poloneză: pieczeń) [piɛt͡ʂɛɲ]; supă de castravete acru (în poloneză: Zupa
ogórkowa) [Zupa `ɔɡurkɔva], supă de ciuperci, (în poloneză: Zupa grzybowa) [Zupa` ɡʐɨbɔva]
(destul de diferită de crema de ciuperci din America de Nord ), supa de rosii (în poloneză: Zupa
pomidorowa) [Zupa `pɔmidɔrɔva], Rosol [rɔsuw] (varietate de supă de carne); Żurek [ʐurɛk] (supă
de secară acră); flaki [flaki] (varietate de ciorbă de burtă ); și Barszcz [barʂt͡ ʂ], printre altele [5] rosół
(varietate de supă de carne); żurek (supă acră de orez); flaki (varietate de ciorbă de burtă); și barszcz
printre altele.[6].
Masa principală se poate mâncat pe la ora 14 sau mai târziu. Acesta este mai mare decât masa
de prânz din America de Nord. Acesta ar putea fi compus din trei feluri în special în rândul
tradiționaliștilor, începând cu o supă ca de exemplu Rosół și supă de roșii sau Barszcz (borș de
sfeclă) mai festiv sau Żurek (mâncare acră de secară), urmat probabil într-un restaurant de un
aperitiv, cum ar fi hering (preparată în oricare cremă, ulei, sau în aspic); sau alte produse din carne
conservate și salate de legume. Felul principal include, de obicei, o porție de carne, cum ar fi friptură
sau cotlet schabowy (cotlet de porc pane), sau pui.
Feluri de mâncare secundare sunt, de obicei, cartofi fierți, orez sau tradiționalul Kasza
(cereale). Mesele de multe ori se încheie cu un desert cum ar fi makowiec, produs de patiserie cu
semințe de mac, sau drożdżówka [drɔʐd͡ʐuvka], un tip de prăjitură.
IV. Politicile guvernului în domeniul ecoturismul
Bunurile naturale și culturale ale Poloniei
Cel mai mare avantaj al Poloniei în comparație cu alte țări europene constă în bogata sa
moștenire naturală; diversitatea unică a habitatelor naturale face din țara noastră unul dintre liderii
europeni ai conservării biodiversității. Zonele aflate sub protecție legală, care acoperă peste 30% din
țară, sunt considerate de oamenii de știință internaționali în natură drept unul dintre cele mai
valoroase sanctuare ale naturii din Europa.1 Teritoriul Poloniei este un loc în care habitatele naturale
ale numeroaselor specii de plante și animale își au lor. granițele de est, de vest, de nord și de sud.
Peisajul natural este compus dintr-un mozaic bogat de păduri, mlaștini, pajiști, mlaștini și mlaștini,
alpine și subalpine, ecosisteme sau chiar câmpii de stepă. Multe râuri poloneze nu au fost încă
reglementate, datorită cărora și-au păstrat caracteristicile naturale: curs șerpuit cu numeroase curbe și
coturi, albii vechi ale râurilor, precum și animale și plante tipice văilor râurilor. Diversitatea
peisajului permite diverse forme de ecoturism, de la turismul activ – canotaj, călărie, drumeții,
ciclism, schi etc. până la turismul natural și specializat, de ex. excursii ornitologice la Mlaștinile
Biebrza sau pe urmele lupilor în Munții Beskidi.
Un alt grup de valori ecoturistice ale Poloniei, care nu este mai puțin important, se referă la
cultura sa: tradiții bine păstrate, obiceiuri, sărbători și sărbători în familie, rochii, bucătăria regională
și agricultura tradițională (exploatații agricole mici, păstorit, apicultura, cultivarea ierburilor, artele).
și meșteșuguri), evenimente culturale și artistice (festivaluri, retrospective ale realizărilor artistice,
târguri de produse locale), artă populară, clădiri și arhitectură tradițională, muzee etnografice, camere
regionale și alte expoziții interesante de artă și cultură. Mozaicul colorat al resurselor ecoturistice
este compus și din centre culturale active ale diferitelor grupuri etnografice, sate și cătune cu
arhitectură tradițională păstrată, folclor, meșteșuguri populare etc. Regiunile transfrontaliere, cu
cultura lor bogată, sunt atractive și din perspectiva dezvoltării ecoturismului.
Potențialul de dezvoltare a zonelor rurale
Zonele rurale ale Poloniei au un potențial enorm de dezvoltare a turismului ecologic. Locuite
de aproape 40 la sută din societate, zonele rurale se caracterizează printr-o diversitate naturală și
peisagistică considerabilă, prevalența agriculturii durabile de familie și, în consecință, o calitate
ridicată a alimentelor, precum și produse regionale (din ce în ce mai des înregistrate ca protejate în
UE) și o bogată moștenire culinară.
Oferta de cazare cea mai favorabilă dezvoltării ecoturismului constă în facilități administrate
de localnici: ferme agroturistice, pensiuni de familie, hoteluri în clădiri istorice, pensiuni de munte
etc. Cererea de cazare în mediul rural poate fi satisfăcută în mare măsură prin o rețea bine dezvoltată
de ferme agroturistice, camere de oaspeți2 și pensiuni de familie. O astfel de formă de cazare asigură
intimitate, apropiere de natură, o primire prietenoasă din partea gazdei etc.
Zonele rurale, care încă aplică metode tradiționale de agricultură cu un consum redus de
substanțe chimice și micile ferme familiale, au provizii de hrană valoroase ca un atu suplimentar.
Mâncarea sănătoasă, care este din ce în ce mai des căutată de turiștii din Polonia și din străinătate,
reprezintă o fundație pentru dezvoltarea gastronomiei turistice, inclusiv în scopul ecoturismului.
Participanții la ecoturism caută mâncăruri sănătoase diversificate și produse alimentare de cea mai
bună calitate, mâncăruri tradiționale tipice unei anumite regiuni, preparate cu ajutorul produselor din
exploatații agricole mici, locale, oferite în restaurante, taverne regionale și ferme agroturistice. O
rețea locală de vânzare cu amănuntul este, de asemenea, foarte importantă – sprijinirea
antreprenoriatului local, a meșteșugului și a producției de suveniruri autentice prin achiziții în
magazine mici, locale, buticuri, în târguri, piețe sau direct de la artiști și producători populari. Cu
ajutorul fondurilor UE, unele regiuni (cu Grupuri de Acțiune Locală în frunte) au lansat primele
proiecte care vizează dezvoltarea și promovarea mărcilor de produse locale – principala problemă
este, totuși, distribuția acestora, ajungând la clienți la scară mai largă și legând marketingul
produsului cu turismul.

Formarea unui parteneriat pentru dezvoltarea și promovarea ecoturismului în Polonia

Ecoturismul și formele asociate de turism durabil sunt organizate în prezent în Polonia de jos
în sus, la inițiativa guvernelor locale individuale, a grupurilor de acțiune locală, a organizațiilor
regionale neguvernamentale sau a antreprenorilor conștienți de mediu. Comune și regiuni izolate
„prietenoase cu mediul” încep să se răspândească în Polonia, realizând că doar un mediu natural
curat poate atrage turiști pe termen lung și îi poate încuraja să viziteze din nou o anumită regiune.
Astfel, investesc fonduri în îmbunătățirea calității apei și a aerului, fac față provocărilor depozitării
deșeurilor, amenajează trasee turistice, adaptează utilitățile existente și deteriorarea instalațiilor în
scopul infrastructurii turistice, promovarea transportului durabil, plantarea arborilor, crearea spațiului
public verde, includerea turismului durabil, ecoturismul și agroturismul în strategiile de dezvoltare
locală și strângerea de fonduri pentru inițiativele locale și construcția de infrastructură verde. În
prezent, este dificil de estimat amploarea acestor evoluții, deoarece nu a fost efectuată nicio cercetare
cuprinzătoare a pieței ecoturismului și a potențialului acesteia, fie în ceea ce privește cererea, fie
oferta. în ciuda numeroaselor bune practici locale și de jos în sus, ecoturismul este încă considerat o
ramură a industriei de nișă cu valoare comercială scăzută. Pe piata nu exista mai mult decat cateva
agentii de turism specializate in ecoturism, destinate in principal turistilor din Europa de Vest si
SUA.
Decizia de a conserva valorile naturale și de a le folosi în scopuri turistice este în prezent de
importanță strategică pentru Polonia. Este esențial să se stabilească orientări și priorități naționale
care să corespundă politicilor și standardelor aplicabile în Uniunea Europeană și nu numai. Este
necesară o strategie de dezvoltare a turismului pe termen lung la nivel local, regional și național,
bazată pe principiile de eco-dezvoltare și parteneriatul agențiilor guvernamentale centrale și locale,
grupurilor de acțiune locală, organizațiilor neguvernamentale, industriei turistice, administrației și
instituțiilor din responsabil cu ariile protejate, centrele științifice și unitățile de învățământ. Condițiile
actuale sunt favorabile pentru luarea unor decizii cheie privind dezvoltarea pe termen lung a
turismului polonez, care va concilia prioritățile economice, ecologice, sociale și spațiale. Ecoturismul
implementat în sinergie cu alte forme de antreprenoriat în zonele rurale poate deveni mândria noastră
în Europa și în lume.
Guvernarea și finanțarea turismului
Din noiembrie 2019, turismul intră în sfera de competență a ministrului dezvoltării
economice. Ministerul este responsabil pentru toate chestiunile legate de turism, inclusiv gestionarea
și reglementarea turismului. Legislația de competența Ministerului în domeniul administrării
turismului include Legea din 2017 privind pachetele de servicii turistice, regulamentul din 2010
privind clasificarea hotelurilor, regulamentul din 2004 privind hotelurile și alte facilități de cazare,
Legea din 1999 de înființare a Organizației poloneze de turism și a acesteia. reglementările de punere
în aplicare și Legea din 1997 privind serviciile de cazare și serviciile liderilor de turism și ghizilor
turistici. Ministerul supraveghează, de asemenea, Organizația Poloneză de Turism, care este
responsabilă de marketingul și promovarea Poloniei ca destinație turistică, efectuând analize
statistice și de marketing și asigură dezvoltarea și funcționarea sistemului polonez de informații
turistice. Organizația are 14 birouri internaționale situate pe piețe sursă consacrate și emergente și
cooperează cu organizații turistice regionale și locale, precum și cu alte persoane implicate în
promovarea și dezvoltarea turismului la nivel regional.
La nivel subnațional, rolul principal în dezvoltarea turismului îl au guvernele regionale,
precum și autoritățile locale, la nivel județean și municipal. Sarcinile la nivel local sau regional se
împart în două grupe: sarcinile din sectorul public nealocate altor organisme conform legislației
relevante; şi sarcini comandate de Guvernul Naţional. Organizațiile Regionale de Turism (RTO) sunt
organizații în cadrul cărora se desfășoară cooperare între administrația locală (în special la nivel de
voievodat, adică la nivel de provincie) și industria turismului, în special în domeniul marketingului
pentru consumatori și al promovării zonei geografice acoperite de organizația. activitati, atat in tara
cat si in strainatate. Un RTO are statutul juridic de asociație. Pe lângă promovare, rolurile sale includ
de obicei sprijinirea funcționării și dezvoltării sistemelor de informare turistică, inițierea, evaluarea și
sprijinirea planurilor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii turistice și cooperarea cu
Organizația Poloneză de Turism.
La nivel local, există aproximativ 120 de organizații locale de turism. Sarcinile comandate
includ clasificarea facilităților hoteliere locale, supravegherea și înregistrarea companiilor și
antreprenorilor care funcționează ca agenți de turism sau operatori de turism, precum și înregistrarea
altor meserii specifice, cum ar fi ghizii montani. În 2018, bugetul pentru turism s-a ridicat la 60,9
milioane PLN, inclusiv bugetul pentru Organizația Poloneză de Turism de 49,5 milioane PLN. În
plus, în anii 2014-2020, proiecte specifice sectorului turismului au fost sprijinite din fonduri
structurale UE. Bugetul a crescut de la an la an și a înregistrat o creștere generală de 26,9% din 2014.
Conform proiectului de buget 2020, alocația pentru Turism este de 61 de milioane PLN împreună cu
181 000 PLN din finanțarea proiectelor UE.
 Fig.1 Polonia: organigrama organismelor de turism

Sursa: OECD

Politici și programe de turism

Obiectivul principal al politicii naționale de turism a Poloniei este de a consolida dezvoltarea
unui sector turistic competitiv și inovator prin sprijinirea organizațiilor și inițiativelor din sectorul
turismului, respectând în același timp principiile dezvoltării durabile. Abordarea se concentrează pe
un turism competitiv și inovator, sisteme moderne de management al turismului și formare în
ocupații legate de industria turismului.
Obiectivele operaționale sunt definite în Programul pentru Dezvoltarea Turismului până în
2020. În 2018, Ministerul Sportului și Turismului a inițiat proiectul Mărci Turistice poloneze.
Obiectivul principal este de a identifica, construi și aduce pe piață oferte de top de la mărci turistice
poloneze remarcabile. Abordarea își propune să încurajeze marketingul și managementul mai
proactiv al destinațiilor turistice. De asemenea, ajută la creșterea eficienței mesajelor de marketing și
ridică profilul diverselor destinații turistice regionale, încurajând vizitatorii să exploreze mai mult și
să-și prelungească șederea. Scopul final al proiectului este dezvoltarea unor regiuni turistice coerente
și rute turistice unificate cu mărci puternice individual, fiecare dintre acestea oferind o umbrelă de
marketing specifică pentru operatorii de turism din orice zonă dată. Datorită implementării
proiectului de brand turistic polonez, Organizația de Turism polonez are acum o suită de produse noi
pentru a evidenția o gamă largă de regiuni turistice poloneze, atractive pentru diferite tipuri de
vizitatori.
Un proiect important inițiat de Ministerul Sportului și Turismului este campania de turism
intern Polonia See More. Desfășurată în prezent de către Organizația Poloneză de Turism în
cooperare cu Ministerul, campania prezintă o ofertă națională și încurajează rezidenții să profite de
atracțiile și serviciile turistice din toată țara, în special în sezonul umăr. În 2018, aproape 300 000 de
destinații au beneficiat de campaniile de primăvară și toamnă. Participanții pot beneficia de reduceri
de cel puțin 50% la o varietate de oferte înregistrate pe site-ul campaniei, iar acest lucru a stimulat
creșterea incrementală a turismului intern, de mare beneficiu pentru industria turismului.
 V. Oferta de ecoturism în destinație: agenții de turism, companii tur-
operatoare.
Călătorii durabile și Ecoturismul în Polonia
Polonia a făcut pași uriași în ultimele 2 decenii pentru a-și curăța mediul și pentru a anula
deceniile de degradare a mediului experimentate în timpul comunismului. Autoritățile comuniste au
pus întâietate pe industriile grele, cum ar fi construcțiile navale și producția de oțel, stricarea unor
părți ale coastei Mării Baltice, murdărirea râurilor și distrugerea de mii de mile pătrate în zona
Sileziei Superioare, în jurul Katowice. Ei au fost atât de îndrăgostiți de glorificarea proletariatului
industrial încât au construit chiar și un complex enorm de oțelerie, Nowa Huta, la pragul Cracoviei.
Ideea pare să fi fost încercarea de a-i cuceri pe burghezii cracoveni în cauza comunistă, dar rezultatul
a fost exact opusul. Fumul acru și ploaia acidă au acoperit clădirile și au deteriorat monumente și
statuare vechi de secole, ca să nu mai vorbim de impactul devastator asupra sănătății umane.
Vestea bună este că tot ce aparține trecutului. Aproape de la începutul prăbușirii comunismului în
1989, autoritățile poloneze au luat măsuri pentru a reduce impactul asupra mediului al industriilor
grele. Complexul Nowa Huta este acum o umbră a fostului său sine, iar multe dintre topitorii,
fabricile de cocsificare și morile din regiunea înconjurătoare au fost închise sau curățate. S-ar putea
să mai simți mirosul ascuțit al unei fabrici de oțel din apropiere în călătoriile tale (în special în
Silezia Superioară), dar nimic pe departe ca acum doar 20 de ani.
O parte din impulsul pentru schimbare a fost intrarea Poloniei în Uniunea Europeană și noile
restricții legale impuse emisiilor de gaze cu efect de seră și poluării cu particule. O parte, de
asemenea, este pur și simplu creșterea nivelului de viață și o nouă apreciere în rândul populației
pentru râurile curate și pădurile sănătoase. Polonezii, în esență, sunt excursioniști, motocicliști și
caiac înrăiți, iar această conștientizare este probabil să crească.
Asta nu înseamnă că nu există zone cu probleme. Creșterea veniturilor a adus cu ea provocări
unice. Ratele deținerii de mașini sunt acum la cel mai mare nivel istoric și, în timp ce mașinile
moderne ard mult mai curat decât acele vechi „Polski Fiat” favorizate în timpul comunismului (și pe
care încă le vezi circuland ocazional), creșterea totală a mașinilor pe drumul a atenuat o parte din
progresul în combaterea poluării aerului. Prosperitatea, de asemenea, a dus la provocări
semnificative de utilizare a terenurilor. În timp ce nivelurile populației din marile orașe ale Poloniei
s-au stabilizat, în fiecare an, mii de oameni se mută la marginea marilor orașe în noile dezvoltări
suburbane. Orașe precum Varșovia și Cracovia sunt acum înconjurate de locuințe unifamiliale și
complexe comerciale/birouri familiare oricui din SUA și Europa de Vest. Acest lucru poate fi bine
pentru oamenii care locuiesc acolo, dar rezultatul anual este o pierdere uriașă de teren deschis și o
presiune crescută asupra rețelei de drumuri care scârțâie a țării.
În calitate de vizitator pe termen scurt în țară, impactul dumneavoastră asupra mediului este probabil
să fie mic. Cu toate acestea, există pași pe care îi puteți lua pentru a consolida gradul de
conștientizare a țării în creștere ecologică. Dacă intenționați doar să ajungeți în orașele mari, de
exemplu, nu este nevoie să vă conduceți propria mașină. Rețelele de tren și autobuz din Polonia sunt
cuprinzătoare, iar timpul pe care îl economisiți la conducere va fi minim. De asemenea, planificați să
includeți în itinerarul dvs. activități precum drumeții, ciclism și canotaj, care întăresc această tendință
și pun bani în mâinile operatorilor care o promovează. Chiar și taxa minimă (5 z) pe care o plătiți
pentru a intra într-unul dintre parcurile naționale ale țării contribuie într-un fel la protejarea acestor
terenuri pentru generațiile viitoare.
Eco-atractii din Polonia
Polonia are o mulțime de zone aproape neafectate de mâna omului. Nu trebuie să te întrebi unde să
mergi pentru că toată lumea are la îndemână o atracție ecologică. Fiind în Masuria, merită să mergem
la Kadzidłowo, unde există un Parc al Animalelor Sălbatice, după care ne putem plimba ca un
adevărat Safari – între animalele care urmăresc. Merită să mergeți la „Wrzosowa Kraina” de lângă
Przemków, unde de ani de zile se produc miere produsă în Polonia și în străinătate, produsă folosind
metode tradiționale, ecologice. În Grzybów, ar trebui să mergeți la un atelier unde puteți învăța să
coaceți singur pâine, să faceți lumânări cu miere, să ajutați la hrănirea animalelor de fermă. Merită să
vizitați și Milicz în perioada Sărbătorii Crapului, unde vom încerca ciorba de pește. Kapkaza, ai cărui
locuitori ne vor învăța cum să facem olărit, împletit sau tobă. Dar si pădurea Białowieża și alte
parcuri naționale.
Există multe idei pentru călătoriile ecologice în Polonia. Fiecare poate alege una dintre ideile eco. În
weekend sau în vacanță, ar trebui să vă gândiți la excursii cu bicicleta, închirierea de caiace, radio cu
manivelă. De asemenea, merită să întrebăm despre cazare în ferme ecologice, unde putem degusta
lapte bio, legume. Ecoturismul este o modă interesantă și ceea ce este important, de multe ori se
dovedește a fi eco-economic.

VI. Concluzie
Polonia deține un loc remarcabil în piața turismului la nivel mondial cu un număr din ce în ce
mai mare de vizitatori. Turismul în Polonia contribuie semnificativ, în ansamblu, la creșterea
economiei țării. Cele mai populare orașe sunt Cracovia, Wroclaw, Gdansk, Varșovia, Poznan,
Lublin, Torun și situl istoric Lagărul de exterminare Auschwitz nazist în Oświęcim. Cele mai bune
destinații de agrement includ districtul Lacurilor Mazuriene, coasta Mării Baltice, Munții Tatra (cei
mai înalți din lanțul muntos carpatic), Munții Sudeți și Pădurea Białowieża. Principalele oferte
turistice pentru Polonia constau în vizitarea unor obiective turistice în cadrul orașelor și a unor
monumente istorice situate în afara lor, turism, agroturism, drumeții pe munte și alpinism, printre
altele. Polonia este a paisprezecea țară în topul celor mai vizitate țări.
Polonia este o tara care a supravietuit, de-a lungul timpului numeroaselor conflicte, devenind o tara
independenta, asumandu-si un rol in societatea moderna contemporana. Cei care vor sa viziteze
Polonia sau sa isi petreaca un concediu aici, vor descoperi locuri minunate de vizitat, atat din punct
de vedere al istoriei pe care o ascund, precum si din punct de vedere al frumusetii locurilor.
Aceasta tara este atat pentru turistii fideli, cât si pentru cei care vin pentru prima oara aici, o ţara
plina de farmec, o destinaţie care ofera şansa unei vacanţe de vis, irezistibilă si marcată de contraste
surprinzătoare, fascinantă din clipa in care ajungeţi aici si până în ziua când va trebui să plecaţi.
Chiar daca aţi putea gasi puncte slabe sau chiar negative aici, acestea sunt prea puţine pentru a strica
o vacanţa pe cinste. Pentru acest lucru, poate ar fi nevoie să patrundem puţin în anumite detalii, cum
ar fi asezarea geografică, istoria, economia, religia şi nu în ultimul rînd, felul oamenilor şi cum au
reuşit ei sa organizeze şi să valorifice spaţiul turistic al ţării, în favoarea turistului.
Datorită complexităţii activităţii turistice şi multitudinii interdependenţelor sale pe plan
economic şi social, rolul statului polonez se concretizează în:
a. stimularea dezvoltării turismului;
b. coordonarea, controlul şi supravegherea activităţii firmelor specializate;
c. producerea de servicii sau vacanţe;
d. producerea de servicii sau vacanţe turistice;
e. promovarea turistica.
Sustinuta de un valoros potential turistic si de proiectele guvernamentale avantajoase, Polonia
a dezvoltat de-a lungul timpului un turism de calitate, atat in zonele rurale cat si in marile orase.
Putem spune ca o concluzie ca turismul a cunosctut o inflorire de-a lungul timpului, spatiul turistic
fiind bine irganizat si intretinut.

VII. Bibliografie

 https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes/tourism/
 https://patrimoniu.gov.ro/images/turismcultural/Romania/Strategie-ecoturism.pdf
 https://www.researchgate.net/publication/
289961781_Tourism_in_Poland_following_EU_entry
 https://www.statista.com/topics/7532/travel-and-tourism-in-poland/
 https://jeziorapolski.pl/en/ecotourism-polish-eco-traveling/
 https://www.frommers.com/destinations/poland/planning-a-trip/sustainable-travel--
ecotourism
 https://www.oecd-ilibrary.org/sites/95c3e700-en/index.html?itemId=/content/component/
95c3e700-en
 https://www.hotel-bb.com/en/poland/hotels-poland
 https://blogpolonistica.wordpress.com/2019/12/18/atractii-turistice-din-polonia/
 https://xn--ageniedeturism-jbf.ro/index.php/2018/06/20/ce-pot-vizita-turistii-in-polonia/
 https://www.researchgate.net/publication/322813614_Ecotourism_in_Poland
 http://atitlan.pl/en/about-ecotourism/ecotourism-in-poland/
 https://www.academia.edu/2985302/
Problems_of_implementing_sustainable_tourism_in_Poland
 https://crimeabereg.ru/ro/viza/kakie-dostoprimechatelnosti-est-v-polshe-interesnye-fakty-
o.html