in nezeu cu voi ; ca iste dumnezel vol fa ca ture si gndumnezeire astra despre gfanta Treime si in hristologie Bise- fn sod oxe a pastrat structura doctrinara {ncheiata in 0 wre Biserica Veche a dezvoltat-o in grele contro- ia ortodoxa & convins’ c4 aceste invataturi sunt jologic $i 2 acest sens fac parte integranta din ana invierli Jasa sa se inteleaga acest lucru , Fa se bazeaza in fntregime pe jpristologia neochalee- 2). cand Dumnezeu vine la cei morti, isi pi dar arata in acelasi timp ja se aseamana unui cit sub influenta geolii istorice cumpana dintre ‘secolul XIX $i Se jului nostra, @ condus 1a o seriefut ca un fir rogu de chemaren Gosul experiaed cu multi insist divin. Dar — altfel decat la inv: nut exista tratate teologice expant fee 1 pe firul Att De ase tendinte ale tnv: rtodox spre. Stan ati tng hristologie sunt explicate se apel la rite : riabilitayit. D ; » atunci aga mai degrabi ten: bba chiar discrepanta intre sete care exprimi mai puternic lucrarea lui Dumnezeu sj i tru mantuirea noastra si afirmatii care exprim& maj me ‘rispunsul omului si conlucrarea lui, Deoarece in texte| wee gice ale Bisericii Ortodoxe reprezentarile juridice lipsese apres pe cu desAvarsire, acesta este un punct de plecare demonstra. pil in experienta ‘gic pentru critica dezvoltata in reat, Si aici teolo- orientate spre Hi si Li. estate chic Se ee i ales in teologia rus’, fata de afirmatiile jun fronturile se dest ara la fel ca si in celelalte sfere giei: reprezentantii unei teologi turghie resping reprezentarile ju de scoala. = Tendinta programatic urmérit4 in aceasta introducere in gandirea teologica ortodoxa de a trata numai acele probleme ale teologiei ortodoxe in care se poate recunoaste principiul orientarii spre experienta si experiabil, ar fi trebuit sa duca de fapt la punerea in parantez a domeniului soteriologiei. tn- semnitatea acestei probleme — nu numai din punctul de ye- dere al teologiei occidentale, ci si al experientei credinciosului ortodox — a facut ins& ca acest lucru s4 nu para recomanda- bil. Totusi, aici trebuie s4 ne multumim cu cateva indicii. Altfel decat programele teologice mai noi, proiectele dog- matice care reprezint& spiritul vechii teologii de scoalA sunt pe ae de reprezentari juridice. Astfel mitropolitulos indat® dupa aceasta, i A . avafirmatie it Te oe EF inte cu totul ee om “and ea sprit guferinta si moartea Sa li sete ss act Mya noastra dreptatit Tui ore Hris- pent absolut Gesivargitt si stificl humnezeu o ores as Somparat He cei lent, ci si prisosi- Fan ra yegnice ‘plicat Gatmieaiesste ca emails Pa mitropolitul Makari se plasa re Biseic® joxt Rus se angajase dej pe o linie seine ce Rust al Hileret (Drozdov), cdma ego juridice Si erau straine, rozdov), caruia sien ago un pasa) aanentt es a trebuit si accepte $n ei serine SO Tea de reptezen- ee pentTa nO} vole: siimoanten se) 2 -om Srsfactie wargita in fata j ii = scoot race at a lui Dumne- ok j-a castigat dreptul de a ne aco Ee ‘un merit ne- slot ofensarea judecdtit drepte a lui nda noua, pacato- picatelor si har spre biruinti a lui Dumnezeu iertarea pater Hat asupra pacatult si sani in ‘a atras pe drept cuvant atenti ‘care stau aceste expresiljuridice Ane i din Catehism*. tent genera q ataragraf “Viaiunea juridick ashpr ( Oceident a judi covcante ‘ der de invatatura luteranaLui n-ar x Ba Y é sA milet UU jogiei rasiiritene e faptul ci mitropoli orient at terminologia juridic8 tocmai in moot Fara Tejowia ortodox& schimba tendinta protestantizan'™ cary catolicizant’. . 4h ung Dar chiar si in epoca in care reprezentarile trans masiv in teologia ortodoxa, aceasta din u jUridice n ta din urmé nea Pe totusi concluziile pe care le-a tras teologia occidentala, Agee pe de-o parte, intre teologii ortodocsi, arhiepiscopul R ee Prokopovici este deosebit de apropiat de invatatura luterang despre justificare. Pe de alta parte insa, Peter Hauptmann ¢ de parere cd ,in forul sau cel mai intim” Feofan Prokopovig a ramas inaccesibil invataturii luterane despre justificare. altfel el n-ar fi putut declara: ,Noi nu excludem cu totul me. ritele omului din tezaurul mantuirii noastre, cum fac hutera- nii, ci credem c& acestea sunt un fel de instrumente, prin care e activa puterea sAngelui sia mortii Mantuitorului nostru (... non omnino merita hominum ex salutis nostre thesauro excludimus, quemadmodum faciunt Lutherani, sed illa tan- quam instrumenta putamus esse, per que virtus sanguinis et mortis servatoris nostri operatur)”9. Tocmai notiunea ,thesaurus” folosita aici de ,protestanti- zantul” de altfel Feofan Prokopovici e insa in general straina teologiei ortodoxe. Acest lucru este valabil in special pentru invatatura nesustinut de Feofan Prokopovici privitoare la te- zaurul faptelor prisositoare. Cat de strain& este aceasta chiar gi teologiei ortodoxe din aripa ei catolicizanta, o arata polemi- ca mitropolitului Makari de care va fi vorba in alt context. _ Teologului laic Aleksei Stefanovici Homiakov a fost cel dintai care a exprimat stinghereala ortodoxa fata de catego- Hille ie, Ela facut aceasta respingand deopotriva conse- ina tt iy rte ne concept uit, sine stdt&toare. El a supus nine atta deceeat eeee 2 it” : ' de ,merit” predominanta in timpul s&u in Bis * PLATON [Levginy] Rechtglitu vie peat »P, pecchtgliubige Lehre 11 § 19, Weary ng Ketecismen, 24. i SAS eetteoria folosintei $i ffrd a avea nevoie qe Mijlocitorului iving Plind de ge. ata i, nici nu intelege poate in “y tuir numai in eredinta sau ina a) fiindca in ochii ei viata gi adevarul sunt tie Fi tapes sunt doar expresii ale credintei, care fara fant, simpla cunoastere logica. Constienta de unio ma cu Duhul Sfant, ea multumeste Pentry teenth numai lui Dumnezeu, Care este unicul Dine pitele atribuie siesi si omului nimic altceva decat reySt i opune in el faptelor dumnezeiesti: fiindcx omul tren si fie slab pentru ca Dumnezeu si fie tare in Suet} siu"s, Respingerea conceptiei juridice despre mantuire, resins: ti ca occidental, si neclaitatea propriel poriti one’s dus in Rusia la 0 preocupare foarte intens& cu problemele soteriologiei, preocupare care a marcat teologia ortodoxs din a doua jumitate a secolului XIX pani in vremurile din urma. Din pacate, studiul savant $i profund despre soteriologie aj parintelui Piotr Gnedici (1906-1963) a rimas pani acum ne. publicat”. Teologia occidental n-a urmérit suficient de atent | interesanta disput din jurul invataturii despre mantuire din teologia rusa. Influenta teologului protestant Albrecht Ritschl (a822- 1889) in dezbaterea soteriologici din teologia rusi este evi- i recunoscuti si de teologia academic Tusa, pe atunci t sa fata de controversele teologice. Ritschl a tespins categoriile juridice si a interpretat justificarea (in- dreptarea) numai ; itiluridice in teologia rusia, b; ; ort Pe dele lui Ritschl, au fost ee mai euuteae 919), 1 Orfanitki, Maksim 7 eee fo, i, i Dogoslowshay«iteopolitul Antoni (Hrapovitk ecu Hye mai trait Serghi (Stragorodski, lov, unul din cei mai importanti ‘lor conceptii in soteriologie, is vjespre este ,izvorul cel mai peri- wal cel mai puternic al ratacirii rationalismu- j SPI scercarile de depasire a juridismului in pro- ace tre teologi ca Albrecht Ritschl trebuie privite v Svetlov preia fara nici o restrictie contra- cesta din urma conceptiei juridice, si a conceptie e puternic marcata de it Ritschl e jnfluentat si Maksim Tareev, cel mai “: eritic al juridismului traditional. in conceptia sa, nu eget are nevoie de impacare, pentru c& Eleste iubire, ci are nevoie si se impace cu Dumnezeu si cu propria sa nefericita”?°. logii care resping jnvat&tura juridista despre arte in fine si doua figuri de ierarhi ‘proemi- nenti ai Bis i Ortodoxe Ruse. Mitropol vyitki) a fost jerarhul care la Soborul national din oe a intrunit Voturile cele mai multe Ta alegerea de pa jarritoa definitivs a fost lsat peseama sort ‘supra mitropolitului Moscovei ‘Tihon (Belavin). M u Antoni a devenit mai tarziu intaiul jerarh al Bisericii Ortodo- te Ruse din straindtate. in Catehismul revézzut de el lipseste trie indicin cu privire la caracterul ispeSiT™ ‘mortii de pe conceptiaree savargita glen nat sf Te werner const toc~ ge nto ate prin ciderea in pacat sa Fae ica uber regere gntre bine $i rue. Yn viziu- waht ae i dimpotriva, libertatea dé- j ON ori tuire nu mai € 0 libertate de ale- ;; prin lepadare de sine gi au- 0 ere de la sine insugi $i o in- | De aceeas libertatea $i dependenta agi masura”. Daci Pavel Evdoki- werve cuvantul marelui Maxim Marturisi- cele dou aripi cu ajutorul c&rora omul zboara gi harul®®, parintele Georges Florovsky area dintre har gi libertatea umana, gi faptul c& lucrarea lui Dumnezeu si pu stau una janga alta, egal jndreptatite. ‘1 are intotdeauna jnitiativa’s!. Faptele libere ale poi 2 sunt actiunile sale, ci manifestari ale libertatii faorate barulul incipal in m i harului e rat jin! puterea arului”s. yumnezeu in sinergie ii co- resp! je parintele Pavel Florenski: A iubi pe ‘Dumnezeul nevazut jnseamna a ne deschide pasiv inima de El sia astepta revelatia Sa activa, astfel ca energia jubi divine s’ coboare in jnima: Cauza jubirii fata de Dumnezeu este Dumnezeu — causa diligendi Deum Deus & Bernard de Clairvaux”s9. : ay _"""88EES SPPEE,qpomati nu este nicl ipostatic’, chomatl MF ristos, niet flintial, ; ea este unirea eA wnirea prin har, are § y ya ca pad O71 a 4 rit ne dumneze Ley Oe . =. 444 23% a s oane A nergille Sale, adic 1 af nn! ticiparea 1a firea dumnezeiascd, ‘n alse dare ae ieee noastra sa devina firea lui “ a aD ‘dumnezeire omul posed’ prin har, adi- “ tot ceea Ce posed’ Pumnezeu din jile divine, I mnezeu eHerBil entitates dup’ fiinta (yopis tH Koto zice Sfantul Maxim‘, Omul ramane % prin har devine dumnezeu, aga ov chiar dacd P) art rimas Dumnezeu atunei cand s-a facut ica referiri la gndumnezeire intalnim, rf ‘din Joia Mare. In gura Jui Hristos sunt ceuvintele: ca un Dummnezeu ‘voi fi cu voi ca si cu niste “ras, Nu intamplator aceste cuvinte le jntalnim in deschidere a privirii spre viata omului cu invierea lui Hristos, care, Ja randul ei, area lui Hristos la jad. Dupa parintele Flo- la iad” este ,manifestarea vietii in lipsa de supra mortii"4. TVHEELG, tatnu ca scularea lui Hristos din mor Jaiads6, In troparul duminicti glasului 2