Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Teoria Generala A Dreptului-Curs Universitar

    Încărcat de

    iprint galati
    207 vizualizări70 pagini
    Teoria generala a dreptului-curs universitar

    Titlu original

    Teoria generala a dreptului-curs universitar

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Teoria generala a dreptului-curs universitar

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    207 vizualizări70 pagini

    Teoria Generala A Dreptului-Curs Universitar

    Încărcat de

    iprint galati
    Teoria generala a dreptului-curs universitar

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 70
    Gabriela POPESCU Teorie generala a dreptului - Curs universitar - ah 1 ta e Pro Universtara SRL eur prestgs recanoci. [itura Pro Uniersarta este arent CNGS in dome Staelor Umanise CNATDCU (at A2 Papel dome Stnfln Scie opyigh © 2021, Eteura Pro Universe “ont drepure asupea pretet! et sparin Edt Pr Universitaria, Nido arte is ace vlum (agment su component graf) mu poste 8 ‘apo acordal sre ltr Pro Universitaria. DDeserierea GPa Bibliotecit Najionale a Romniet POPESCU, GABRIELA ‘Teorla general a dreptuluts curs universtar / Gabriela Popescu. - Bucuresti: Pro Universitaria, 2021 Confinebiblografie ISBN 978.606-26-1370.3 Pn Roferng sinc: Cont uni Cans Elena GALKTEANU, Unierstatea -Danareade os dn Gala Cont uni dr Georg Crstan Se Unirerstaten “Dunes deo din Gla 1387938." ujmagro: tease ama eee ‘dtaraepromiverstararo | Simpson” Gi cacersrounnertae |G umapre ‘CUPRINS caprrowutr SISTEMUL STHINTEI DREPTULUI. {VOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUL InSisTemut sritwTEl DREPTULUL 1. Consider general priving rll stn. 5 2 Stings drepeluh sistem singelor sola 10 4 Sistemal singe dreptl (Enel uridice) wwmnnmnonnom 4 Sntlejardeitric, 5 Single uric de ramuta 6 Stine ajutstoare (participative 27Teara generals drepluul Local roll stu ‘nslstemul singe rept sttelor uric) caPrToLUL IMETODELE CERCETARM STHINTIFICE ‘AFENOMENULU JURIDIC 1, Prec termlnooglee no es 2. Nofunea metodologel jaridice ants 5. Metadel creat uinificejriice “16 caprrowut.it ‘CONCEPTUL DREPTULUL 1. Acetate nofuni de rep 25 2-Dimensiunea soll adept 2 3 Factor de confgurarea dreptl 29 4 sent continutal forma dreptl. 4 5 Tipologadreptulul—— = 3 1 caprrowuLw DREPTUL SISTATUL 1 Notiunea stall. 2.Consintalsscopl statu $3 Pateres dat enn Teoria general repull cure Gabriela POPESCU : 4 Bxeretare pute destat {3 Divttunes dreptul in rept public drept privat. az 5 Insti (rpanele) statu a (6 Forma stat —— CAPITOLULXL INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE captrouuLy 1. Noflunea sraiunesiterpretset normelorjriice — 117 PRINCIPIILE DREPTULUL 2 Forte (genie) nterpretanit normelorurdice—————-— 117 1-Nofianes principio fandamentale (generale) {3 Metodeteinterpretaritnormelorjuridice ale drepeull—— . 2 Recultatele (hale) iterpretari normelorjuriice. 122 2. Presentares altel a principiior generale sale drut a (cAPITOLUL XI RAPORTUL JURIDIC caprrouuL vi 1. Premisele raportall Uti ween nonnenn 23 FUNCTIILE DREPTULUL 2 Definiia raportlujuride 324 1Nogisnesfnefilor drop nenewnen 3s 3 Trasiturllecaracteritice ale raportalal jure 124 2-Funetile dreptulul———_— 38 4 subiectoe raportlljaridc 126 5. Coninutlraportulujuriie, 13 caprrouut vt 6 Objectl raportlajuridie, 14 [NORMA JURIDICA 7-Kaptal urd a 135 1 Nofinea 5 trsituile normel urdie - 59 2 Structura normel uriiee nn es ‘capITOLUL XI 4 Claiiares normelorjaidice 66 'RASPUNDEREA JURIDICA 4 Aeqiunen normel ure - 70 1-Conceptalraspunderijuridice.. 2 Formelerispunder jurdice ‘caprrovut. vin 2. Conde repunderjuridiee 140 T2VOARELE DREPTULUL 1. Nogiunea de invor de deep. eT ge AS 2. Cissficarea tavoarelor formale ale dreptuli——————-~ caPrToLUL x "TEHNICA ELABORARII ACTELOR NORMATIVE. 1. Teiica jun tena legit 2 Principle (cerinfle)elaborriiactelor normative. 5. Pane constutivealeactulul normal i 4. Blomentele de structurale acta norma 5. Tehnica sistematiziri accor normative. nna 105 caprrowwLx SISTEMUL DREPTULUL “Concept sister rept nn 2.Componentele de sistem ale rept CcAPITOLULT SISTEMUL $TIINTEI DREPTULUL. LOCUL TEORIE! GENERALE A DREPTULUL IN SISTEMUL STIINTEI DREPTULUI 1. Considerafl generale privind rolul stlingei Stinga este wn sistem de cunostinge despre natur, socetate si gindire, cunostinge obginute prin metode corespunzitoare si ‘exprimate in concept, categori principi si nofiun Ca feriomen soclal aparte si ca forma speciicd de activitate lumand, stinja nv poate fi privita doar ca un sistem de ide, reprezentir, tril ((magine stata), cl ca un sistem care se ddezvolté, produce continuu nol cunostinge, ca valori spirituale (Gmagine dinamica), ‘in general, se poate accepta, din numeroasele analize si clasificéri facute dea lungul timpului sistemulul sti clasiicareatihotomica In: singe ale nauurt tine despre societate sisting despre gdndire. Legile generale ale socetigll au anumite trisituri care se eosebese de legile naturl, In primul rnd prin aceea ci legile dezvoltiié sociale se manifest tn insisi activitatea oamenilor, ddotafi cu constingd 1 rajiune. Prin tradi, prin continutul ‘objectului su stinfa dreptului apartine singlor despre socetate. 2, Stlinfa dreptulul in sistem stiingelor sociale In acest tablou, dreptul ocupi un loc distinct atit prin specificitatea obiectulu sis de cercetare~ realltateajuriics, parte component a realitiil sociale ~ eat si prin relativa sa autonome ‘metodologics Ca tint despre societate, dreptul este eo pso stn social-umand. $tinfa dreptulul studiazi juriicul tn toate formele sale de manifestare, dar, in primul rind, ct dimensiune inalienabilé a existenfel umane, in condi socal-istoriee determinate, Stilnga dreptului tinflejuriice) studiazs legile existentei si dezvoltirilstatulul si dreptuli,instituile politic si juridice, formele lor concret-storce,corelaia cu celealte componente ale sistemulul social, modul in care insttutlle poitco-juridice Influenteaza societatea si suport la rindul lor, influenta social. Flind determinat de scopur care seimpun activn, dreptul -ca fenomen normativ ~ reprezints o tentativi de disciplinare, de fordonare a relailor sociale, in vederea promovrit nor valvi fare receptate de societate, cum ar fi: proprietatea,siguranta jurdic8 gi securitatea Ubertitlor individuale, socitatea evili ete. Stina ‘dreptulul formuleaza princpile generale in baza clrora dreptal isi structureaz’ un mecanism adeevat ficients adaptat permanentla scara omului real, coneret ~ de inluentare a comportamentul, in temelul unorcerinfe valorice. Ca sting expliatvs, stingadreptulut studlazt ale gtinge,lpiturle interne ae sistem urd a stint social, stiinfa dreptulul analizea2S un anumit ‘domeniu al relator si structurilar sociale -domeniul participici ‘oamenilor la crcultul judi, ca purtitori de dreptur 51 obliga Juridice, cu toate consecingele ce decurg de aici. CCooperarea oamenilor in acest domeniu vast al reallti sociale implica intervensiadreptulul in seopul conduceri i dria comportamentelor, impunandu-le regull normative, ‘modele, Programéndu-le fntr-un anumit sens acfunile si limitandu-le, "Niele Popa, Tova gener dre, Bacarep, 1999.57 10 Teoria enerld a dreptuu curs, de covxistenfa liberttilor, dreptul ‘in temeiul unor raiuni ce salsolut" de manifestare. 3.Sistemul stintel dreptutui (stintelorjuridice) Dreptul~fenomen complex. societiti-este studiat att din perspectiva globalé, ca un sistem Inchegat, cu regularitii Caracteristice; din perspectv§ Istoric’ ~ fenomen cessi conserva anutnite permanente de-a lungul dezvoltri sociale, dar care se transforma totodati in cadrul acestei dezvotiri, precum si din perspectiva structural - fenomen cu. multiple determina ‘alltative, cu elemente componente alate la rindul lor ntr-o stare ‘deacutd interferents In evolufia sa milenard,stlnga dreptulul 2 Inregistrat un permanent proces de specializare, proces In care s-au crstalizat ‘alorle ce constituie ablect specific de carctare Este sufcients& amintim dfinitiastiinel reptului data cu oud milenit in urma de edtre Ulplan: .Stinta dreptulul este cunoasterea luerurilor divine si umane, sinta de a deosebi ceea ce fe drept si cova ce © nedrept’, pentru a ne putea da seama de acumulirile in planel cunoasteri, realizate Intrun migilos si anevolos efort de clariicri desfasurate in tmp, Sistemal stlingel dreptulu (stinjelor juridice) este alestut din urmitoarele pary + Teoria general a dreptulul; + $tingle juridice de ramurd = Stiinelejuridiceitorice; + Stinjele ajutatoare (participative)? cola Popa, Teoria geval a dep Bacar 1985, p.7-10 un Gabriela POPESCU 4. Stlingele juridice istorice Stingee juridice istorice cerceteszdistoria dreptului dintr-o anumitd tard (ex: istoria dreptulul rominese) sau dezvoltarea {general 2 fenomenulul furidic (Istoria generaki a dreptulul) CCereetarea Istoriet dreptulul prezinté Important din mai multe punete de vedere. In primul rind, ea dovedoste eX structura juridiel actual, studiatS nu numa sincronic ls diaeronic, are antecedente, lgsturi statornicite istorii institu stavechi- Urmarireaevolutelacestor Insta subtniazd puterne ideea de progres juridic. In al doilea rind, studul istorii dreptului scoate la iveali existenfa unorlegialeapartiei,devenii sau disparitiel unor forme de drept, in strins contact cu leile generale ale dezvoltri sociale sau cu bazine de civlizate juridici atestate in timp. 5. $tlingele juridice de ramurat Stingle juridice de ramura studiagd fenomenele particulare Juridice - ramurile dreptulul. Spre exemplu: stinga dreptulul constitutional, a dreptului civil, a dreptului administratv, a

    S-ar putea să vă placă și