Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Imunologia

    Încărcat de

    iprint galati
    19 vizualizări99 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    19 vizualizări99 pagini

    Imunologia

    Încărcat de

    iprint galati

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 99
    {ngrijires eit, tehnored dr, Dragos Anton Didérlat re computerzath Mircea Migaria (“Andrer Ofmesea] Mihai Mitariu Mihaela CernugedSimion Bran Coperta Ovidiu Sopa ~ www sibiutro Imunologia mucoaselor si cea oro-faciala © Toate drepturile asupra acestel exiyisunt rezerva autorlr. Publicatia este marcé inegistrati, find proteats de legisiaia interns snternatonal. Reproducerea parialé sau integral, prin orice rilloace, @ acest! lucrae este Inter, fr permisiunea seish a autor. 15BN (10) 973-739-350-3, Eaitura Universitit ,Lucian Blaga” din Sibiu ISBN (13) 978-973-739-350-0 Thy he 2007 dof. 039 og ibliotecii Nationale a Romani Deserierea CIP, ‘Imunologia mucoaselor si cea oro‘aciala/ Mircea Maru, Tings Oinocd Mute Comasch Su tua Universit “cian Baga" din Sou, 2007 Bbioge. ISBN (13) 978-973-739-350-0 1 ary, Mes 1. Pinescu, anil a s12.017 Fao 53.45 1. Notun generale 1, Pune deeper eva iano 12. Date gener de imnaogie 121. Antigen 122, Sistema in 1221. Organeeinfie prmare 1222 Organeleinide seoudive 1223. Celalele soma ima 12231, Mater antigenic color sera mun L 1224 Moleslele sister min 23.2 Recep esa 1225 fmnomadulres Sistema imu al mucoaslor 11. Reglanen roca TULL. Pareuariay moroopice 112, Orpanee imide eionie 113. Motel regina UL, Seretia mun cavitiorse TL. nites oo Lt. Ganloni tifa TILL. Vase iniice 8 3 » 3 6 6 e " 2 2 102 mu 13 Sie maa i foil 1.1.3. Formses, cca rei fe 1, Uncle bol ale muceasclar sf avt bese 101, Fenorene iu, plpare. mo-pngal, perodontle 12, Patologia anton itch '. Diagnostic imanloge ia bole ava bucae 5 moe Vi Posies terapetice eu specie manage Lista Abreverlr Binograie 1 m1 m3 (Cuvént inainte Achitite gtinelor biologice fusdamenate ale ulimetor cent parimstat fr tiga local rola procesclorimane fn pavologia mand. In acest context nici bolle eparaelul dento maxilar a pot fe o exept: De la cari dents $ parodoatopatile magi i panda marifstirile unor Boll sitemice Ja nivelul structrior cavitih orale, medulstomatoog se confrant ile eu conecinteleetinice fale rispunsuli mun, cru complesttate rdied deseori mute sennede inrebare in alegerea tratamentuiadecva. aid de ce, desi ittlaed cu movie “Imuologla imucoaselor si cea orofaials", uerarea colectilld de autori 80 neprefut clan praca, dlagnostie si terapewicd ep pentru medical stomatolog 9 mu mumai care dorest 3 stipaneascé ‘unoasterea moderna a mecanismeloretoparogenice ce guverneaza Inbonavirieoparatl detormasllar ‘Medicina milenudul Ul, inclusiv medina demard, exe dedicat erestert colitis, Individualizarea actual terapeutc resipune 0 privire mai profima tn intimiatea proces putologc, unde resuble jocnlst, pnd la nivel molecular, le suabileste mecanisma de rsp in Reglarea proceselor inflamatoit si de diarncie rswara presupune partiparea unui ines lant de factor! deriva i “organismal gazds cum ar fi, prinre alti, amcorpi, complement, citoknele, prosiaglandnele $1 newropepiidele, pe care autor renses i prezint cla i sistematic in inteaga lor complexitae Jn acest contest, Inerarea de fad care ump un imens go in Iteranra romneased de spclaitate, pune la dspoctio medial _stomatolog att nformaiateoretcd pertinent. de ultima ores Indrumarul practic diagnostic gi trapentc adicon, at demi i salutionareofavorobila a patoogl! specie. Prof. Dr. Andrei Hiescu Membr Tula al Academie de Sine Medicale _ Snanys mass fis Prefts Singin “Imunologia mucossclor” ar putea stim aedumerire puninds-i pe ginduri pe uni ctor. Cum, exis o “imumologie a smucoaselo” Dack ete a ne de ce mu este gi “imunoogie seticulailoe 2 si aga ma departe? Dar se sie exist proceseimune de aplrare cu specific local care fae pate integrand din sistemal imun al organismului. Ca dovads sunt terminal cod ’ nazrmae fA ig = crenwimee Ce comer OO aca cee f} ae =e R / : je |, or ‘ i co | a 22—Rernctars ue mae Go insogbus cca aa ‘onan (tt en trun de campemataa (COR: COR: DR ie ements cH et ena Yalan Lanurile gree Hav wei saw psu dome constant notte Chis Cu Gio SAU Coy (a molecule HgM si I2E) sium domeniy ‘aribilnotat Vp. Lantuile ware L au domeniy constant C's unl varibil Vi, (Fig. 22) B Prin miloace enzimatice, © moleult de imunoglobulns poate (sind nts fragment in cre este prezent io aul L adie8 Vi, 51 Cc si domenial varabi impreuna cu primal domenia constant al lanpulai H adict Vy i Cyl cre Ja extremitile NHy terminale formeazé foul unde moleculs de anicrp leap ansigenl cunoscut sub denumiea de “situsul de legare a antgenul”, Din aceast cauzl, acest fragment se numeste fragmental Fab” de la “fagment antigen-binding", adic fraginental ere Teagh antigen. Al doiles fragment rezulat ese format din domenile Cy i Cys legate tare le ‘ria legit isle. Din cuz c acest fragment ristaizead in vito, este denumit~fagment cistalizabi” sau Fe, Daca amplastea recidurilor de aminoacizi este tot msi constant cu cit pozta for este mai constant, cu et ports lor este ‘nai apeopitS de extremitatea COOH terminals, in cazul domenilor ‘aii est tot mai variail, cu ct se apropie de extemitatea NH terminal, Sunt tei segmentecuovarabltate din cen e mai mare, 22 COOH cltre cea NI pe isu ce se merge de la exe teminala mumite “domenit de complementartate” sau CDR, acd “reiuni de complementaritate” Eavemitaile Vw si Vi formeaza “sins combinaiv” adios “gua” eu care molecula de imunoglobulint prinde eptopu, Accasta “pura are o forma complementra eptopulut find specified din acest poet de vedere practi unui singureptop (Fig. 23). Poritia in lafurile molecule! a rezidurlor de aminoaciai confer proprettiantigenice specifi att pentru moleculete de 7 anticorpi a tutuorindviaio apartnnd nel speci dt i pentu ele le nor inv din ad pes respective Caractereleantigeice ale moleculeior comune tturr indvieilor nei speci sunt numite “specitietates izotipck” a Jimunoglobulinelor iar cole specifice doar unorindvzi din eadel speci respective, “speifctatea aloipica. fn endl spesfitior izotipce le omului si ale mamifersor, existh cinci clase de imunoglobulie crea lanrilegrole moat m3, #5 @ de unde $i

    S-ar putea să vă placă și