Ion

De Liviu Rebreanu
Glasul Pământului
CAP I
1/1.

În satul Pripas, se afla o cruce, cu un Hristos răstignit pe ea, care are o coroana cu flori la picioare.
Câinele învățătorului Zaharia Herdelea, cu ochii întredeschisi, suflă greu. Casa acestuia este prima din sat,
încinsă cu un pridvor, cu ușa spre ulița și 2 ferestre. Toată lumea parca este moartă. 
Urmează încurând casa primarului, și doar la jumătatea satului se simte în sfârșit ca începe sa trăiască
satul, la cârciuma lui Avrum. 

1/2.

Duminica, toată lumea se afla la hora din sat, pe Ulița din dos, la Todosia, văduva lui Maxim Oprea.
Chiar dacă se afla vis-a-vis de biserica bătrâneasca, sărăcia și răul nu o părăsesc. Când erau împreună,
căile de fân nu mai aveau loc în ograda, la fel și carele; vitele în șură. Se vedea departe belșugul. 
Cei trei lautari: Holbea, Găvan (un țigan urat care se mai oprește sa își abordeze vioara) și Briceag dau
frâu horei din sat. 
La câțiva pași de palcul jucătorilor, stau unele fete ce nu au parteneri, cu cate o floare în mână, așteptând
sa o așeze în pălăria flăcăului. Primarul vorbește cu Ștefan Hotnog, iar Alexandru Glanetasu ii privește,
fiind speriat sa nu se ia la bătaie, (Ștefan se ia la cearta cu toți, arătându-le ca el are mereu dreptate) căci
amândoi ii sunt rude. 
Simion Butunoiu, cu alți bărbați, povestește pățaniile lui tinerești de pe vremea când era profesor. Unul
dintre ei, Macedon, văzând ca sticla cu palinca s-a terminat, ii spune unui copil sa o reumple, la cârciumă,
însă caprarul ii amintește ca nu are rost, deoarece se afla în dispute cu Avrum. 
Tocmai atunci intra pe poartă oloaga satului, (Savista) sora frumoasei Florica, și ceva rudă cu Trifon. Are
picioare încârcite și brațe lungi, osoase. 

1/3.

Ion, care o tine pe Ana lui Vasile Baciu, le spune lăutarilor să continue hora. Briceag, înfuriat, trântește
vioara în brațele lui Holbea și le întoarce spatele. Băieții le strâng pe fete în brațe, iar Ion ii șoptește ca o
așteaptă în locul lor special. Ea ii zâmbește, dar nu spune nimic, și când o lasă din strâmtoarea mâinilor,
fuge spre femei. El o urmărește, iar privirea ii fuge parca și la Florica, fiica lui Maxim Oprea. 
Ion se îndreaptă spre mama sa, ZENOBIA, care avea o sticla cu rachiu în mână. 

1/4.

Ion trece de dosul șurii, și cauta umbra unui nuc bătrân, din livada ce dădea aproape de cârciuma lui
Avrum. Se așează lângă el, Ana, și uitându-se mereu la cărarea ce dădea spre cârciumă, ca nimeni sa nu ii
pândeasca. 
Lui nu ii fusese dragă Ana niciodată, pentru ca o iubise prea mult pe Florica. De cate ori o vede, simte ca
încă o mai iubește. Dar problema era ca Florica era și mai săraca decat el, iar Ana avea case, vite multe.
Se apleacă și o sărută lung pe Ana, iar atunci, pe cărare, ii urează noroc, cu o sticla de rachiu în mână, Ilie
Onu, frate de cruce cu GEORGE AL TOMII (viitorul soț al Anei). 
Ilie aduce rachiul la George, care se silea să îi învețe pe lautari o melodie. 

1/ 5.

Deodată, toată lumea se întoarce spre uliță, bărbații scoțând pălăriile, căci venea preotul Belciug,
împreună cu doamna Maria Herdelea, soția învățătorului, cu Laura și Titu. Primarul iese sa ii întâmpine.
Ii invita sa se uite la jocul tinerilor, și în timp ce înaintau prin lume, Titu Herdelea, (23 de ani, lung ca un
par, cu haine curățate și sărăcuțe) îi întinde mâna lui George. Acesta îl întreabă unde se află Ion, și
răspunzându-i cu sila ca nu știe, Ilie Onu - de la spate -  îi mărturisește că in livadă, cu Ana. George pune
nasul în pământ, tace, căci Ana lui Vasile Baciu ii era făgăduită lui de nevastă. Asa ca se gândește, nu sa
dea fuga și sa ii prindă, ci să joace de acum înainte cu Florica.

1/6.

Vasile Baciu se întoarce beat, la locul unde se desfășura hora, și ii mărturisește preotului ca el este un om
păcătos, căci bea din cauza fetei lui, care nu îl asculta. Belciug încearcă sa îl potolească blând, dar nu
reușește până ce primarul se bagă în seama, îl ia de braț și îl alungă. Vasile îl vede pe George, asa ca îl
trage după el pana în fața preotului, si ii mărturisește cu mândrie ca acesta va fi ginerele lui. Apoi se
îndreaptă spre grupul femeilor țipând după fata lui. George se înroșește de rușine și de mânie, asa ca ii
șoptește ca Ana se afla sub nuc cu Ion a Glanetasului. Baciu îl trage după el pe fecior, spre șură, dorind sa
o lovească pe fată, dar se îndreaptă spre fecior. Ion strigă sa nu dea, (ca mânios și el, l-ar putea omorî), iar
alți bărbați sar sa îl potolească pe Vasile. Luat pe sus, bărbatul înjura în continuu. Ion, rușinat peste cap,
se uita împrejur, după Ana, care plângea. Hora se sparge, asa ca George li se alătură prietenilor săi.
Acesta ii propune lui Briceag sa meargă, toată lumea, la Avrum, dar nervos, Ion spune "hai". Fără sa
spună ceva, ascultă de vorbele lui Ion, și pronesc toți cu Ion. 

În pragul ușii, Todosia ii mulțumește lui Dumnezeu ca nu s-a încăierat băiatul cu bărbatul, ca apoi sa aibă
probleme cu jandarmii. 

1/7.

Cârciuma nu este mai răsărită decât casele din sat, doar ca are acoperiș de țiglă și doua ferestre. Odaia din
față este plina cu bănci de brad și mese, pe care slujnica le freacă cu nisip și le spala în fiecare vineri. 
Aici se afla acum George, cu prietenii sau la masă, printre care și Ilie. Se auzeau țipete si voci de lautari,
oameni care se simțeau bine, iar acest lucru ii deranjau pe oamenii lui George. Ion si oamenii lui se
așezara la mese. Acesta se uita cu un colțul ochiului la masă lui George și îl vede pe Ilie. Atunci
realizează ca Ilie a fost cel care l-a pârât lui George, iar acesta i-a spus lui Baciu. Când se pregătește sa
meargă la George, intră Titu Herdelea în cârciumă și pentru câteva secunde, se face liniște. Trece pe lângă
masa lui Ion, care ii cere să închine un pahar cu rachiu. Acceptând, Ion roagă toată lumea sa facă putina
liniște, iar Titu, cu vocea răgușită de emoție, ii spune să aibă noroc. Apoi îl conduce afara, și mai multi
bărbați, beți, îl întreabă pe flăcău cum nu l-a lovit pe Baciu (le spune Ion ca cineva l-a pus pe bătrân sa
facă asta, iar Titu se mira, dacă nu cumva George). Ion le mărturisește că fiul bocotanului nu îl suferă
deloc.

1/8

Titu nu voia sa plece pana ce începea bătaia, sa aibă ce povesti acasă, însă scandalul porni doar pe la
miezul nopții, ca de lăutarii se pregătira sa plece acasă. Cerând bani lui George, acesta a refuzat,
amintindu-le că l-au părăsit acum câteva ore. Ion i-a poruncit să plătească, și încercând sa comenteze, s-a
aflat bocotanului cu 2 pumni în față. Avrum se repezește înspre ei, împingându-i afara, sa nu spargă ceva.
Ion ia un par din gardul cârciumarului și îl lovește pete spinare pe George. Toate hainele, mustățile și
barba ii erau pline de sânge. Ion stătea cu parul în brațe, ciobănește, și mândru de el, în timp ce George
era purtat de câțiva flăcăi, pe brate, spre casă. 

1/9.

Ion se gândește să treacă pe la Ana, pe acasă, să ii spună ce isprava a făcut, dar realizează ca mai bine ar
afla de la altcineva. Fata dorește sa iasă în poartă, sa îl îmbrățișeze de fericire, că nu el este cel rănit - îl
văzuse pe George plin de sânge, adus pe brațe. 
CAP II
2/1.

Părinții lui Ion se trezesc dis de dimineață, Zenobia merge sa îl trezească pe fecior, care doarme în podul
șurii, ca sa nu ii trezească noaptea când ajunge acasă, târziu. Se sperie când îl vede plin de sânge, și îl
întreabă cu cine s-a bătut. Flăcăul își întreabă tatăl dacă merge la notar, la lucru, primind un răspuns
afirmativ. 

2/2.

Tatăl lui Ion a fost, în tinerețea lui, cântăreț la fluier, de i se dusese vestea până în Bucovina; de aceea
acum ii place mai mult rachiul decât lucrul. Canta asa de frumos, ca lumea îl poreclise "Glanetasu".
Fusese băiat frumușel, isteț, dar foarte sărac și leneș. Nu știa nici sa mânuiască coasa sau plugul. Norocul
lui a fost Zenobia, care s-a măritat peste voia părinților, primind totuși zestre o casa și pământul
dimprejur. Când au venit în noua locuință, au găsit pana și oalele pe foc, și animale în ogradă. Văzând ca
nu este un om muncitor, ea a devenit bărbatul în casă, căci erau îngropați în datorii. Când au murit părinții
ei, s-au ales cu câteva animale, pe care le-au vândut. 
Când a crescut Ion, a devenit el stâlpul casei, iar toate datoriile au fost plătite. El iubea foarte mult
pământul și ii plăcea sa lucreze. Totuși în fundul inimii lui rodea părerea de rău că din tot atâta hotar, el
stăpânește doar 2-3 crâmpeie, pe când el își dorește tot pământul. Iubirea pt pământ îl stăpânește încă de
mic copil. 
Când a fost micuț, era cel mai iubit elev de domnul profesor Herdelea. Profesorul îl ruga sa îl dea la
școală în Armadia, (langa pripas, la o jumătate de ceas) sa îl facă domn. După doua luni de școală, copilul
a refuzat sa mai meargă. 

Ana apare dintre tufișuri, cu un cos în mână, ducându-i tatălui ei de mâncare. Ion merge sa o salute,
gândindu-se ca fata aceasta este urâtă. Apoi pleacă și apare Florica. Ii mărturisește ca în ochii lui, tot ea a
rămas ca o craiasa, o sărută, și vine mama flăcăului, cu mâncare. Fata se rușinează și pleacă. 

2/3.

Ana a ajuns cu mâncarea la tatăl ei, lucru ce îl enervează, deoarece voia sa ii mai stea lucrătorii pana la
prânz, să mai coasă, și sa le dea mai putini bani. El știa cât de greu se face banul, căci fiind un tânăr sărac,
s-a căsătorit cu o femeie bogata. Dânsa a avut parte de 2 nașteri pierdute, apoi Ana și încă un băiat care
nici el nu a supraviețuit: în ziua nașterii, Baciu a trimis după un doctor din Armadia, care l-a certat pe
motiv ca trebuia sa fie înștiințat mai devreme, deoarece femeia învinețise. Deși reușise sa o aibă doar pe
Ana, Vasile se gândea ca doar din cauza ei sufletul sau pereche are de suferit - fiind slăbită. Asa ca și-a
cautat jalea în rachiu de pe vremea aceea. Doar moșia ii era draga, pe care trebuie sa i-o dea fetei de
zestre. De aceea îl iubește pe George, căci viitorul ginere nu dorește o zestre, poate nici pana ce nu moare
el (Baciu); iar pe Ion îl vede ca un vrăjmaș, pentru ca se vede pe sine: se va căsători cu fata lui doar pt
avere.

Tatăl își întreabă fiica de ce a zăbovit atâta, până i-a adus mâncarea. Ii zice ca a vorbit cu Ion, iar acesta
începe a înjura, dar glasul lui nu-i pătrundea în inima, căci ii era împietrit văzând din depărtare, ca în vale,
Ion strânge cu patos o femeie. 

2/4.

Toma Bulbuc, tatăl lui George, îl trezește dis de dimineață pe preotul Belciug, plângându-se ca fiul lui nu
este ocara familiei Glanetasu. Acesta îl asigură că îi va tine o morală duminica viitoare, de pe amvon. 
În familia Herdelea se vorbea despre bătaia cea mare, iar Titu le promisese celor 2 surori și mamei sale ca
le va povesti, după ce își cumpără tutun de la crâșmă - voia însă să caute amănunte, dar carciumarul se
făcuse ca nu știe. S-a întâlnit cu un client fidel al cârciumii și a aflat tot. Familia lui era trup și suflet la
poveste, ținându-i partea flăcăului, căci mai demult, în iarna, trebuiau aduse niște lemne învățătorului, și
exact cei bogați au lipsit (printre care si Toma Bulbuc).

•Titu Herdelea este mândria familiei: de copil ii plăcea cartea, dar nu se înțelegea cu profesorii, motiv pt
care a trebuit sa fie mutat la liceul unguresc, apoi săsesc. Se lasă de școală, și deși mama lui dorea sa îl
facă preot, datorita surorilor lui, s-a făcut notar comunal, dar nici aceasta meserie nu ii place. El scrie
câteva poezii, - versuri din Familia, ii sunt publicate de ai lui, și atunci devine poet. 
În Armadia, se îndrăgostește de față unui profesor de matematică, Lucreția. Dar și la Jidovița avea pe
nevasta învățătorului Lang. 

Acum merge la Jidovița, însă în camera iubitei lui, da de soțul femeii, care petrecuse până la 7 dimineața.
Dar când pleacă, se întoarce în cancelarie, și citește niște gazete, apoi îi povestește bătaia practicantului. 

2/5.

Domnul Herdelea, vara, în timpul liber, mai curăța cate un pom, în timp ce soția lui gătea, Laura făcea
curățenie, iar Ghinchi aducea apă sau spăla vase. Seara, fetele cântă, croșetează, iar el citește câte o carte.
Doamna Herdelea are o voce minunata încă de micuță, căci datorita unchiului său, care era învățător,
Simion Munteanu, a jucat în diferite piese de teatru ale lui Alecsandri. 
După Rusalii l-a cunoscut pe Zaharia, cu care a vrut 9 copii, dintre care 6 au murit. 

Cântau pe prispă casei și ca de obicei, toată lumea ce trecea pe acolo, se oprea să le asculte. Apare și
Toma Bulbuc cu fiul lui, lăudându-se cu vorbele părintelui. Iese din casă Zenobia și ii spune vreo câteva
vorbe, iar el tot pleacă cu capul în pământ. 
Apar apoi Belciug și Vasile Baciu, acesta fiind interesat sa se bage în seama. Doamna Herdelea îi ține
partea băiatului Ion, popa fiind surprins. Când Herdelea îl ceartă pe Vasile ca dacă fata i-ar da-o lui Ion,
tot nu s-ar îngropa cu averea lui, flăcăul coboară de pe vale, cu iarba în coasă. Popa se îngălbenește, iar
când băiatul îl saluta respectuos, părintele o ia razna. 

2/6.

Herdelea se gândește că nu poate sa se certe cu preotul, căci mereu îl împrumută ba cu Calea caleasca, pt
balul din octombrie, ba cu bani. În bucătărie, pregătind masa, cele 3 fete îl făceau cu apa și oțet pe
Belciug. Ajuns acasă și Titu, ascultă cele doua povesti, cea a fetelor și cea a tatălui lui, le da dreptate
amândurora și se hotărăsc toți sa aibă grija cum se vor comporta pe viitor cu popa Belciug.

Cap III.
3/1.

Preotul Belciug a rămas văduv încă din primul an al preoției. Își iubise nevasta și pierderea ei îl făcuse
bolnav, jigarit. Când recent a fost în spital sa își scoată un rinichi, toată lumea i-a pus cruce. Văduvia și
strășnicia l-au făcut ca pe un sfânt, încât veneau oameni din alte județe la citit sau la spovedit. Neumblând
după femei, a fost nevoit sa își ia la casa o slujitoare,  și anume pe Rodovica. 

Miercurea, când feciorii din sat se aduna la cârciuma, la o vorbă, Ion și George se împacă, dând
respectuos mâna. Prin urmare, Toma a mers la Belciug sa îl ierte pe al Glanetașului, însă preotul nu se
lasă cu una cu două, iar duminică îl face pe flăcău cu apă și cu oțet. Rușinat, pleacă spre o crâșmă
oarecare din Jidovița și bea toată ziua. 
A doua zi când se trezește din beție, aude că George o vizitează pe Ana, lucru ce îl enervează; nu pt ca ar
iubi-o, ci pt pământurile lui Vasile Baciu înmulțind averea lui George (și Ion tot calic rămâne). 
La o horă în sat, Ion puse ochii pe George care i se părea caraghios, căci cânta și dansa. Deodată observă
ca părăsește petrecerea și, fiind miezul nopții, îl urmărește prin întuneric. Ajunge la casa lui Vasile Baciu,
dar nimeni nu este treaz, asa că inima lui Ion ii zvâcneste de bucurie. Ion se hotărăște a porni la vaduva lui
Maxim Oprea. Iese Florica din casă, o ia în brațe și o sărută, apoi îi promite ca o va lua de nevasta - din
cauza vorbelor din sat și a părintelui.

3/2.

Bătaia dintre cei doi feciori dezlănțuie multa ură în familia Herdelea. Nici unul nu este de acord cu popa;
nici măcar învățătorul împăciuitor. Fetele îl poreclise "pămătuful". 
Herdelea a devenit învățător datorită inspectorului CERNATONY, căruia, știind ca ii plăcea mult mierea,
ii ducea câte un borcan cu miere. Devenind amici, îl pune să aleagă între învățământ la stat sau la comună
(plătea mai puțin, dar și primea puțin). Se certau cu Maria, căci nu știa unde sa accepte, iar hotărârea
decisiva a sosit odată cu o scrisoare (pe care o păstrează dascălul) de la Cernatony, în care ii mărturisește
ca îl va trimite în Pripas. 
Ajuns aici, țăranii i-au promis un apartament pe viitor, iar intre timp, el a fost nevoit, cu banii săi, sa
renoveze o casă bătrânească. A fost păcălit, căci țăranii au investit într-o grădină de pomicultură, în
marginea satului. Cu învoirea lui Belciug, Herdelea și-a zidit o casa pe locul bisericii. Popa l-a asigurat de
faptul că pomicultura va fi a dascălului, ca donație, din partea bisericii și a comunei, pt luminarea
copiilor. Însă nu s-a gândit sa ii ceară vreun înscris și mai târziu, Belciug a început sa se codească. 
•Fata lui, cea mare, Laura, începe sa fie căutată de un teolog - George Pintea - pe care l-au întâlnit Titu și
fata, la un bal săptămânal. Îi trimite peste 70 de scrisori și cărți poștale, iar ea, la cuvântul lui Titu, acceptă
să îi răspundă. 
Își amintește ca el este cu 2 degete mai scund ca ea, și având o oroare pt astfel de bărbați, a făcut
cunoștință cu unul înalt, zvelt și bine făcut, student la medicină: Aurel Ungureanu. S-au întâlnit la balul
studenților, Armadia, și el tot a urmat sa vină în Pripas, de sărbători. Numai ca părinții fetei îl doreau pe
Pintea ca ginere, iar acest lucru o revolta pe Laura; până când într-o scrisoare, o cere de nevastă, el
neavând  zestre - ceea ce înseamnă că nici ea nu trebuie sa dea zestre. Părinții se bucură, însă fata refuză. 
Totul nu se sfârșise până la miezul nopții când Titu le-a spus deodată sa înceteze, Herdelea a ridicat
pumnul spre Ghinchi, sa le lovească, iar Titu a oprit mâna ușor. Le-a condus pe fete în salonul unde
dormeau.

3/3.

Zenobia află din sat ca Florica și mama ei au împrăștiat prin sat vorbe cum ca Ion a cerut-o de nevastă;
chiar ea care are ca zestre un purcel și câteva haine mai vechi. Vine acasă și îl ceartă pe flăcău, acesta
devenind nervos pe vorbele maicii lui. Fiind supărat și venind de pe uliță, se întâlnește cu Ana, și ii
mărturisește că ei 2 tot împreună vor fi. Se dovedește sa fie mult mai fericit acum, și din următoarea
seară, se pregătește sa meargă la ea, dar observă ca  George cu Baciu sunt buni prieteni, și prefera să mai
aștepte. 

La câmp, Ion merge cu vaca lui și cu una împrumutată să are câteva bucăți de pământ. Peste al lor, se afla
al lui Simion Munteanu și se gândi sa ia câteva brazde din fostul lor pământ. După ce termină, mănâncă și
vine însuși Simion sa își are partea lui de pământ. Observă că este mai puțin pământ, și începe sa îl înjure.
Îl pune pe flăcău sa măsoare cu pasul și vede ca jumătate din delniță i-a furat-o. Se iau la bătaie, iar
Lungu ii promite ca îl va baga la închisoare. 

3/4.

În fiecare duminica, se organizau la fiecare dintre fetele cu care era prietenă Laura, sindrofii. Acum se
face la ea acasă, căci peste o săptămână este balul dr la Armadia, unde pețitori fetelor trebuie sa participe,
prin urmare, este invitat și Aurel la ea acasă  (sa planifice totul împreună). Domnițele, gălăgioase, ajung,
se aranjează din nou, în oglinda Laurei și încep a povesti. ☆erau fete de învățător, funcționari la banca din
Aurora☆
Elvira, fiica medicului, cea mai bună prietenă a Laurei, o întreabă de fratele ei, căci îl iubește în taină, dar
cu părere de rău, îi mărturisește că Titu nu se află acasă. 
După multa așteptare, din nerăbdare, Laura iese sa vadă dacă nu a sosit Aurel. Observa ca sta pe bancă cu
tatăl ei, realizând ca poate i-a spus despre Pintea. Îl cheamă în casă, le spune ca balul din octombrie se
amână pana în noiembrie și fetele ii ordonă ca dansul îndrăgostiților sa fie făcut de Aurel și Laura. 
La sfârșit, le conduce pe fete, iar cei 2 rămân în urmă. Acum, medicul realizează ca deși i-a făcut curte
fetei timp de un an, nu a sărutat-o până acum, asa că, atunci când ea se oprise fără sa vrea, el se apleacă și
o pupă pe obraz repede și rușinat. Mergând mai departe, dau de Titu, înconjurat de toate fetele, vrând sa
fugă de ele. Apoi, ea îl întreabă dacă știe despre Pintea. Aflând ca da, i se rupe inima știind că el poate
este de acord sa se căsătorească cu George. 

3/5.

Titu plecase de acasă doar ca sa nu se întâlnească cu prietenele Laurei, dar nu avu noroc. Acum, încearcă
sa le ajungă pe surorile sale, să le știe tefere, să aibă grija de ele. Pe drum , o observă pe Lang Roza
citind,  așa că se abate din drum, se așează lângă ea, ii mărturisește ca o iubește și o sărută. Apoi, ea
pleacă, după care, da de Ion. 

3/6.

Îl întreabă dacă e adevărat zvonul despre bătaia dintre el și Simion Lungu. Flăcăul este supărat, iar
bocotanul îl întreabă ce îl frământă. Ion ii mărturisește că trebuie să o ia pe Ana de nevasta pt avere, iar
Titu îl sfătuiește ca dacă Vasile nu i-o da, sa îl silească. Atunci ii vine o idee băiatului, își ia rămas bun și
pleacă. 

3/7.

Titu intră în casă, uluit de izbucnirea lui Ion. Surorile vin agale spre casa, plângând întruna, din cauza lui
Aurel. Laura merge direct în salon, sa nu o vadă părinții ei, iar spre seară tatăl fetei o întreabă ce răspuns
să ii dea lui Pintea. Laura, nepăsătoare și cu inima frântă, ii mărturisește că ca nu o interesează, și părinții,
bucuroși, îi zic ca sunt de acord cu nunta, iar fata îl așteaptă cu drag acasă.

CAP IV
4/1.

Deși George, asculând de mama lui, a mers la o vrăjitoare să pună vrăji pe Ana, tot vede ca inima ei ii
este furată de Ion. Îl vizitează des pe Vasile Baciu, uitându-se cu coada ochiului la Ana. Lumea povestea
ca relația celor 2 tineri se îmbunătățește, dar de fapt, el povestea doar cu viitorul socru. Dar sufletul fetei
era așa de zdruncinat, încât, la miezul nopții, într-o seară, după ce adormise tatăl ei, ieșise cu spaimă în
inimă, în uliță. Vede ca un perete mare, negru în întuneric, și realizând că este Ion, îl invită în ogradă. El
se gândește la planul său, ii urează noapte bună și pleacă. A doua zi, Ana este foarte fericită, și George își
da seama ca este din cauza flăcăului.

4/2.

Ion primește citația în care afla ca trebuie sa meargă la judecătorie, joi. Fiind zi de târg, pornește cu
părinții lui, el fiind lăsat in fata  clădirii. Ajungând devreme, se uita în jur, și îl vede pe Simion venind în
trăsura preotului Belciug. Amândoi așteptau în fața judecătoriei, iar un țăran, ascultând povestea lor,
rezolvase situația:Ion sa dea înapoi cele 2 brazde furate și Simion să retragă plângerea. Intrând în clădire,
preotul ii aștepta, iar țăranul strigă ca problema este rezolvată. Belciug rămâne uimit. Intră în sală
judecătorul, iar Simion încearcă să ii spună că nu mai exista nici o ceartă intre ei, dar fiind nervos
judecătorul, (și sfătuindu-se cu Belciug) îi ordonă lui Ion să meargă în temniță. 

4/3.

Familia Herdelea primește o telegrama, în care Laura este anunțată că sâmbătă va sosi Pintea la ea.
Bucuroși toți, se gândesc ca Laura sa meargă la împreună la serata dansantă. Domnul și Ghighi se
pregătesc să meargă sa facă cumpărături, dar când colo, intră Glanetasu speriat în casă, mărturisind
pățania feciorul feciorului. Revine apoi cu flăcăul și Zenobia, dascălul le spune ca va face o plângere către
ministrul justiției, sa vadă ce fel de oameni lucra în judecătorie. Apoi pleacă toți fericiți. 

4/4.

Pintea ajunge mai spre seară, pe o vreme ploioasă, iar Ghighi îl așteaptă tot timpul afară. Când vede
trăsura, țipă sa vina lumea repede, iar Laura este îndemnată de Herdelea sa stea în fața lor, în curte. Le
sărută mâna fetelor, iar Zaharia îl pupă pe obraz - așa cum fac rudele între ele. Titu da o mana de ajutor
vizitiului. În casă, le povestește despre familia lui și viața lui de la liceu, seminar, dar nu despre logodnica
lui. Ei gândeau că acest lucru e firesc, căci vor discuta într-un moment oportun. 
Discutând și despre bal, fetele hotărăsc sa le ia de la o femeie din sat, unde își vor face părul. 
Neștiind unde sa doarmă, este sfătuit de Titu să doarmă în Armadia la un prieten de al lui Herdelea, căci
nu ii va cere bani. Îl însoțește în speranța că o va întâlni pe Lang Roza. În acea seară, Laura îl visează pe
Aurel cum o iubește, și care voia sa se împuște din cauza lui Pintea, cu care părea ca dansează cadrilul al
2-lea, fericită.

4/5.

După slujba de duminică, Titu merge la Belciug acasă și ii cere trăsura. O primește, dar cu condiția ca
numai copii să o folosească, deoarece nu știe ca nu ii gândește de bine Herdelea. Când pleacă, trece și pe
la Ion, spunându-i  (fără sa știe popa) ca el va fi vizitiul. 
Acasă, Pintea este sosit de mult, și rămâne cu Laura singur. Rușinoși amândoi, decid sa își deschidă
sufletele la bal, unde va fi muzică și dans. 
La bal, în fața liceului, pe scările de piatră, întru întâmpinarea invitaților, erau profesori, studenți, cu câte
o fundă tricoloră în piept. 
Acolo se afla și Lucreția, căreia ii făceau curte un funcționar și Ștefan Oprea - rivalul lui Titu. Așa că
domnișorul Herdelea merge la ea, îi imită stângăciile lui Ștefan, apoi se leagă de fracul lui, toată lumea
începând să râdă. 
Titu ii cere cadrilul al 2-lea, dar refuză, zicându-i ca va dansa cu Oprea. O întreabă de primul, si acceptă.
Apoi, parcă jignit, se ridică și pleacă.
Cel dintâi vals, pricinui lui Titu o mare satisfacție: profesorul dansând cu Lucreția, uitasem de candelabru
și trecând prin zona primejdioasă, căzu și toată lumea făcuse haz de pățania asta. 
Ca să o ispitească, la acest dans, Aurel Ungureanu o invită pe Ghighi, care acceptă. Stângaci, Pintea o
calcă de câteva ori pe Laura,  așa că nu refuză și ea sa danseze puțin, doar cu câțiva profesori și studenți. 
În timpul cadrilului al 2-lea, cei 2 îndrăgostiți hotărăsc ca nunta lor să fie peste o luna, ca să poată veni și
părinții lui George. 

4/6. 

Tot satul cinstea mai mult pe Ion decât pe Simion. Unii chiar îl judecau și pe Belciug, care voia sa ii facă
rău. Doar Vasile Baciu era nemulțumit de flăcău, și asta doar când era beat. 
Merge la Herdelea să îi ceară ajutorul, în legătură cu judecătoria. Dascălul, sfătuindu-se cu Titu (ca Laura
sa rescrie telegrama, ca sa nu ii fie recunoscut scrisul) începe sa formuleze telegrama, iar Ion pleacă
fericit, oferindu-i din inimă câțiva zloți. 

4/7.

La cârciuma din Neumann, Titu și Zaharia dau de multi bărbați cu adevărat statut social, precum
profesorul Spătaru, Belciug, doctorul Filipoiu și alți avocați. Băiatul înțelege ca va fi o petrecere mare,
asa că merge după soții Lang, ii invită și pe ei, dar acceptă doar el. 

Spătaru începe sa cânte Deșteaptă-te Române, iar funcționarul Chițu, beat, se rostește și ii interzice sa
cânte, spunând ca nu permite sa se facă și în acest loc politică. Profesorul ii mărturisește ca îi este rușine
de faptul ca i-a fost elev, iar apoi încearcă sa se ia la bătaie, dar Herdelea și mai multi bărbați ii despart.
Continuă să se certe, până în momentul în care își dau seama toți ca poetul lipsește, iar Herdelea se
înspăimântă gândindu-se că poate a ajuns acasă și va urma sa fie certat de nevastă.

4/8.

Titu merge cu pași clatinători spre casa Rozei, intră în antreu, închide ușa și se îndreaptă spre camera ei.
Dormind pe pat, ii admiră trupul și o sărută pe ceafă, apoi îi sărută buzele. Rușinat căci poate va gândi ca
este prost crescut, își ia paltonul și dă să plece, dar îl oprește Lang. Îl asigură de faptul că și dacă ar veni
soțul ei acasă, ar fi beat, ar dormi aici până la amiază, iar ei 2 ar merge în cealaltă odaie pe canapea. 
La 3 dimineața, soțul bate în geam, iar Lang ii răspunde. Îi spune că merge în Armadia. Apoi, cei doi
îndrăgostiți își văd de treaba lor. 

4/9. 

Ion continuă să o viziteze pe Ana, iar fata devine mai bucuroasă pe zi ce trece. George observă acest
lucru, și știind ca se datorează din cauza flăcăului, noaptea, după ce părăsește casa lui Baciu, se reîntoarce
pe o altă cărare și îl pândește pe Ion. 
Ana, izbindu-l tot mai mult pe Ion, îl ia de mână hotărâtă și îl aduce în casă, căci afară era iarnă. Vasile
dormea, ei s-au așezat în culcușul ei de pe cuptor, și-a dat jos rochia. În timp, fata începe a plânge și a
geame, lucru care îl trezește pe Baciu, dar gândindu-se că e George, nu se ridică din pat. La sfârșit, îl
conduce la poartă, iar Ana îi zice că îi este frică să nu fi rămas însărcinată. Apoi, vede cum un trup se
înaltă din șanț și se dovedește a fi George, care aștepta să vadă când iese și când intră Ion. Fuge în casă
fata, iar George, în mijlocul uliței, scuipă disprețuitor, și o făcuse "scroafa".

CAP V
5/1 

Fiind aproape Crăciun, ca de obicei, Glanetasu nu are porc de tăiat, așa că merge, alături de familia sa la
Herdelea să îl ajute. Treburile nu ies asa de bine, căci porcul se mișcă îndrăzneț, iar celălalt grohaie de
parcă ar ști că se apropie sfârșitul. 
Spre seară, când Glanetasu și Zenobia plecară, Herdelea adormise, iar fetele povesteau cu dascălița, Ion
începe să îi spună lui Titu despre Ana.

5/2.

De Crăciun, așa cum e obiceiul, primul care i-a colindat pe cei din familia Herdelea a fost Ion, apoi câteva
fete care s-au rușinat să se bage în casă, văzându-l. Mai târziu sosesc soții Lang, invitați de Titu, care
tulbură mulțumirea Mariei, el fiind evreu. Roza și Titu se plimbă prin sat, ca să asculte copii colindând. 
Sărbătorile aproaoe se termină, iar logodna Laurei se apropie. Toată lumea se pregătește, cu mâncăruri
delicioase și rachiu. Dascălița dorește sa îi croiască o rochie simpla, dar frumoasă fetei. 
La eveniment, au luat parte doar familia, câteva dintre prietenele Laurei, și mama lui Herdelea -
neinvitată. Popa Belciug schimba inelele, spune rugăciunea potrivită, și tine o cuvântare pentru fericirea
tinerilor. Cei doi cuscrii nu se prea agreează, deoarece fostul preot ii consideră niște oameni care își
ascund mizeria prin vorbe, iar fata nu are nici zestre de dat. 
Petrecerea acasă la Herdelea nu se sfârșise până dimineață, când Zaharia l-a necăjit pe Titu ca ii vine și lui
momentul de însurătoare, iar Maria se îngrijorase că se va înstrăina de ea Laura, în loc sa se fi măritat
aproape, cu vreun flăcău bogat, poate chiar din Pripas.

5/3.

În tot satul umbla vestea cum ca Ana ar fi însărcinată. Până la Crăciun, ea nu era sigură de acest lucru. Ii
spune flăcăului că viața ei atârnă de voința lui. De atunci, el nu mai venise în fiecare seară la cucoană. Îl
aștepta, cu urechile țiuie, sa audă poarta când scârțâie, dar numai după câteva zile și-a făcut apariția
băiatul. 
Pe uliță sau în sat ii era rușine să se vadă cu oamenii, de aceea Ana umbla cu ochii în pământ. O dată, Ion
trece pe la Ana, merg în podul șurii, și Vasile vrând sa dea de mâncare animalelor, aproape ca ii
descoperise. Astfel, printre lacrimi, fata îi spune flăcăului ca sa vina mai des la ea, căci nu mai poate sa își
ascundă sarcina. Peste 5 săptămâni, află Ana ca Ion este plecat în pădure la tăiat, cu alți bărbați, iar atunci
înțelege ca numai Dumnezeu mai are milă pt dânsa. 
Postul cel mare se afla aproape, iar Vasile Baciu se întreabă de ce George nu vine sa ceară fata lui. Vedea
ca burta e rotunjită și care ea are amețeli, așa că aduce o meșteră mare în descântece să o vadă pe copilă,
care ii mărturisește că poate va avea un băiat.

 5/4.

Ghiță Pop, copist rămân la judecătorie, prieten cu Herdelea, îi mărturisește acestuia că la muncă, e mare
zarvă din pricina anchetei orânduite de ministru justiției, în urma plângerii lui Ion  Pop-Glanetasu din
Pripas. Toți se întreabă cine a îndemnat pe țăran sa facă jalba (plângerea scrisă) și cine i-a făcut-o
judecătorului. Ii va băga pe toți la pârnaie. Zaharia se sperie, astfel că apoi îl cheamă pe Ion și ii
poruncește să spună că plângerea a fost scrisă de un domn de la Bistrița pe care nici nu știe cum îl
cheamă. 
În casa Herdelea acum se afla o mai mare bucurie ca niciodată. Până și Laura, care nu dorea căsnicia
aceasta, acum o întreabă pe mama ei cum sa facă mâncarea cutare, cum să coase pantaloni bărbătești și
altele. În ciuda faptului că dorea ca Pintea sa aibă o soție cu standarde înalte, frământările nu o lăsau: se
gândea la gospodărie, spălat si mâncare, nu la dragoste, cochetărie și drăgălășenie. 
Pe de altă parte, Titu o ducea bine, căci trăia o dragoste adolescentină. Numai pe Lang o visează și mereu
trece pe la ea, să o vadă. Numai de ea este interesat, nici măcar de lecturile sale. În timp ce Lang se află la
școală, băiatul o vizitează, iar în pauze când se întorcea acasă să mai bea rachiu, îi mulțumea feciorului că
îi mai ține de urât nevestei sale - că doar a îmbătrânit și el.  
Femeile din Jidovița, vecine cu Lang, o bârfesc, spunând că ceva e necurat între feciorul profesorului și
domnișoara Roza. Prin urmare, știrea aceasta ajunse până la Herdelea acasă, și astfel, învățătorul ii
poruncește fiului să meargă la Gargalău sa ajute pe un notar, ca să strângă vreo doi bani. Sfătuindu-se cu
iubita lui, Roza îl pune să se jure că nu o va înșela și va veni acasă repede. 
Aproape de Armadia, da de judecător, îl salută respectuos, dar acesta nici nu se uită la dascăl. Apoi, se
întoarce, îl întreabă dacă el a fost cel care a scris jalba, și ca și cu un cuțit în inimă, ii răspunde ca nu.
Exact în acea zi, acasă, primise scrisoare de la Pintea ca se vor cununa cei doi îndrăgostiți, și încearcă să
se bucure și el. 

5/5.

Vasile Baciu, dis-de-dimineață merge pe la Toma Bulbuc să vadă de ce George nu o ia odată pe fata lui.
Văzând Ana ca nu este acasă, merge sa spele în spatele grădinii, în apa înghețată, câteva rufe. Vasile se
gândea dacă i-a greșit cu ceva lui George sau oare copilul sa nu fie al lui? Dar el era sigur ca în acea
noapte, când gemea Ana, făcuse dragoste cu viitorul său ginere, nu cu altcineva.   Când ajunse în fața
casei lui Toma, o ocoli cu rușine, dar se întoarse. Află de la fecior că el nici nu s-a atins de Ana, căci o
respectă și o iubește prea mult. Ajuns acasă și privind-o pe fiica lui, zăbovește puțin, apoi o ia de păr și
începe să o bată. Ea strigă să nu o omoare, dar asta îl întărâta și mai tare pe Baciu. Țipetele fetei ridică tot
satul în picioare, iar femeile se opresc la poartă strigând să o lase că o va omorî. Primul bărbat care ajunge
la scandal este Avrum, care sare direct la Vasile, să îl oprească. Florica, ce venise printre primele femei la
poartă sa vadă scena, merse după dascălul Herdelea, să îl liniștească pe bețivan. Intre timp, Ghighi, care
stătea acasă în cerdac, îl văzuse pe Ion, și îl întreabă dacă a aflat și el despre bătaia Anei, și feciorul îi
mărturisește că nu îl interesează. 

5/6.
A doua zi, Vasile merge la cârciumă, bea, vine  acasă beat și iarăși o bate pe Ana. A treia zi, ii spune atât
de liniștit și blând, că se îngrozise fata: sa meargă la al Glanetașului și să o ia de nevasta, că altcineva nu o
va mai lua cu burta la gură. Merge la Ion, și nepăsător, o trimite acasă sa îi spună lui Baciu că feciorul
numai cu Vasile se va târgui; cu Ana nu mai are nimic de-a face. De-aici încolo, nu exista zi să nu o bată,
până obosea. 
Peste 3 săptămâni, Ion și Baciu se întâlnesc pe uliță, iar flăcăul trece de el nesalutând. Vasile îl oprește, îl
întreabă dacă vrea sa o ia pe fata lui și Ion ii răspunde ca atunci când a vrut el, nu a vrut badea, când vrea
badea, nu mai vrea el. 
Asa ca se întoarce acasă, copila prăbușindu-se sub ploaia de lovituri.

CAP VI
6/1.

Notarul din Gargalău îl primește călduros pe Titu, oferindu-i camera unde se oficiau stările civile. Totuși,
băiatul nu se simțea bine, deoarece nu și-a luat rămas bun de la Roza, și trebuia sa mintă mereu ca isi
vizitează părinții, ca să o vadă, când pornea cu notarul spre Armadia. Însă, într-o joi, Friedman ii zice ca
părere de rău că nu îl poate lua cu dânsul, iar băiatul blestema și se certau cu toată lumea, motiv pt care se
închise în cancelarie și nu mai ieșise de acolo până ce nu terminase de scris o scrisoare cu multă patimă
iubitei sale. O rupe, căci i se pare prea umflată. Joia următoare se întâmplase la fel, și se gândise ca tatăl
el plănuiește sa îl îndepărteze de Lang.
Merge prin tot satul, să strângă impoziturile și sa pună sechestru celor rămași în urmă. Dă de o babă
murdară și foarte săracă, și ii zice cu supărare ca trebuie sa plătească 200 de lei sau ii va lua pământul. Cu
pretextul de vedea registrele, în caz ca nu sunt greșeli, nu mai merse prin toată comuna cu impozitele. 
La masă, Titu și Friedman se ceartă din cauza politicii. Apoi, notarul susține ca România este o țară
destrămată și ca o urăște  (a stat în tinerețe 3 ani), iar Titu o apară, zicând că lucru românesc e tot lucru
românesc, și nici oamenii nu ordonă să se vorbească limba română, iar tu sa te simți ca un străin. 
După care, merge la un preot român. 

6/2.

Ion este chemat la judecătorie, unde este întrebat că cine i-a scris jalba. El răspunde că Herdelea, iar mai
târziu, își amintește că nu trebuia să îl pârască - încearcă să ii zică judecătorului ca el l-a obligat pe dascăl.
Însă nu a avut cui să îi spună, că acesta nu-l bagă în seamă. Judecătorul hotărăște că a mințit, prima dată,
și astfel Ion riscă nu 2 săptămâni de închisoare, ci 2 luni. 
Herdelea aude mai târziu ca Ion l-a refuzat pe Vasile - oferindu-i pământ și avere. Îl cheamă pe flăcău la
ei acasă, și, cu nerușinare le spune că îi este urâtă Ana și că nu este vina lui că a rămas însărcinată.
Dascălița, înfuriată, îl ceartă, apoi Ion pleacă. Zaharie bănuiește că  poate l-a pârât și de aceea este așa
obraznic. 

6/3.

Belciug, în instanță, aflând că Herdelea a scris jalba, știe ca dascălul ii este dușman. Vrea să se răzbune.
Dacă îl va ajuta pe Ion - cel mai îndrăgit fecior de Herdelea, după Titu - să se însoare cu Ana, primind și
averea cea mare, va ajunge sa îl iubească pe preot, iar acest lucru îl va scoate din minți pe învățător. De
asemenea, ar profita de Baciu, să pună bani și pt noua biserică ce urmează să se clădească. 
Duminică, vorbind cu primarul, acesta era însărcinat să poruncească Anei și lui Vasile să vină la el acasă,
iar străjarul trebuia să-i trimită pe Glanetasi. Primii ajunși erau Vasile și Ana, cărora le spunea că orice
greșeală se poate remedia. Apoi, Glanetasii. Ion zice ca ia fata dar doar dacă va primi putina avere, din
partea socrului, ca să o hrănească pe Ana și pe copil, însă Baciu refuză. 
După 3 ore de certuri, tot nu rezolvasera nimic. 
•După Paști, Baciu se hotărăște a-i da pe Ana și toate pământurile, amândouă casele, cerând doar sa fie
scrise pe numele amândurora, după cununie. Până la nuntă, Ana locuiește la Glanetasu, ducând 2 boi, o
vacă și un vițel, un car nou - așa cum i se cuvine unei mirese noi. 
6/4.

Titu, realizând că începe să urască limba maghiară, îl pune pe Friedman să îi povestească despre lumea
din România, căci el o vizitase în tinerețe : oameni prea săraci sau boieri prea bogați, încât nu știau cate
moșii au, sate mizerabile și orase luxoase, pline de desfrâu. Notarul ii mărturisește că a primit un
avertisment, căci băiatul nu a pus sechestrul la cei în restanță. Astfel, furios, Titu a adus seara un braț plin
cu hârtii, cu sechestre, doar din parte ungurilor. Friedman s-a enervat și -a zis ca nu mai continuă să
lucreze cu el. 

6/5.

Primește o scrisoare în care i se spunea că are de plătit la o firmă nișe bani, pt mobila cumpărată în rate de
acum 3 ani. Și mai necăjit, din cauza jalbei, hotărăște a își lua avocatul de la firma, sa plătească
cheltuielile de judecată, reluând ratele. Pana atunci trec  sărbătorile și nunta. Spre seară, intră pe ușa casei
Titu, cu o scrisoare în care Cernatony, protectorul învățătorului, ieșise la pensie și va fi înlocuit. Fața
dascălului pălise. Horvat - un ungur, cu care se afla în dispute Herdelea, căci copii de la școală nu știu
vorbi ungurește - urma să îl înlocuiască. 
Titu și Herdelea opresc la o berărie, unde se potrivește a veni și judecătorul, alături de avocatul firmei la
care trebuie sa dea banii. Judecătorul ii zice că în fața tribunalului nu îl va cruța deloc, iar avocatul, că joi,
după Paște, sa se prezinte la o licitație de formă. 
Herdelea se gândea că pe lângă atâtea griji, măcar pe cea cu școala sa nu o aibă, asa ca se pune pe treabă,
stă peste orar la locul de muncă și lucrează. În ciuda acestui fapt, într-o vizită neașteptată, Cernatony
ascultă copii, face o inspecție generală prin școală și tot îi zice să se ocupe mai mult.
A doua zi, toți se pomenră cu Ion în casă. Dascălița îl ceartă, reproșându-i că i-a dat în vileag. Flăcăul le
zice că nu pleacă din casa lor până ce nu acceptă soții Herdelea să le fie nași la nuntă. 

6/6.

Titu o vizitează pe Roza, pe care o găsește plângând, într-un halat murdar. Începe sa îi povestească despre
Lang, cum Horvat a trecut pe la școala lui în inspecție, dar nu a găsit pe nimeni. A trimis după el pe
cineva, Roza l-a trezit cam după o ora, și mirosindu-l n subinspectorul și-a dat seamă că băuse, și astfel i-
a zis că îl dă afara din învățământ. 
Privind-o așa murdară și plânsă, Titu realizează că poate această iubire se stinge încet. 
Povestind acasă ce i s-a întâmplat lui Lang, dascălița zicea cu dispreț că  (in timp ce Titu  era la
Friedman) nu ii este milă, deoarece și doamna Lang umblase cu practicantul notarului. 

6/6.

Ghighi chiar o invidia și ii spunea cat de norocoasa este Laura având și un soț bun și ea arătând atât de
bine în rochia de mireasa, țesută chiar de ea. 
În ajunul nunții, Pintea vine cu o grămadă de bijuterii scumpe, din aur. 
În ziua nuntii, 6 preoți (Briceag) le-au dat binecuvântarea. După aceasta, Laura se schimba într-un costum
elegant, cafeniu, ca apoi să călătorească o săptămână (săptămână de miere) și să ajungă acasă la George. 
Cei doi îndrăgostiți se urcă în trăsură, își iau rămân bun de la familie și prieteni, după care opresc în
Pripas, unde fata își ia rămas bun și de la casa părintească, de la câine. Se gândea "oare cine este acest
străin?" Ochii ii erau înlăcrimați și voia sa ceară ajutor, să se mai afle în anii tinereții. George o ia de
mijloc, și își spun reciproc "te iubesc!"

6/8.

Ion, știind că totul i-a ieșit ca la carte, nu își mai aducea aminte ca exista Baciu sau Ana. Nunta ținu 3 zile:
o căruță cu lăutari, una cu mirii și alta cu nănașii, și cea de a 4-a , cu părinții. Ion se gândea că nevasta lui
este o străină pt el; numai datorită ei devenise bogat, și totuși nu o putea iubi. Ana a ales-o pe Florica
druscă, și flăcăul tot la dânsa se gândea - ba chiar sa fugă cu ea în lume și să o părăsească pe urâta de
Ana. Mama ei era bucătăreasă la nuntă, și chiuiau la întrecere cu Zenobia - beata tun.
Urmase jocul miresei, unde drusca i-a luat locul (neputând mireasa însărcinată). Toți băieții au jucat-o, în
special mirele. După acesta, continua cu Florica la dans, și o strânse tare la piept. Ana privind scena,
începe sa plângă, iar Ion se uita lacom la lada cu bani.
A treia zi, la socrii, mireasa apare cu lada de zestre, urmată de animale. 
Vasile Baciu se uita batjocoritor la Ion, gândindu-se ca ii va arăta cine e el. 

Glasul Iubirii

Cap VII

Domnul Herdelea primește o scrisoare de la avocatul Lendway în care îl anunță că licitația se apropie.
Învățătorul merge așadar la Briceag să îi ceară ajutorul, în instanță, dar nu cumva să-i facă vreo problemă
cu locul casei lui. Acest lucru nu îl știa nicidecum dăscălița, până când sosise ziua cea mare. 
Belciug vede trăsătura avocatului trecând, se grăbește, dar nu ajunge la timp, și se bagă în casă.
Povestesc, (avocatul trebuie sa se reîntoarcă, deci Herdelea și Briceag) iar când se întoarce Lendway,
pornesc spre salon, unde scot la licitație o masă de 32 de coroane (Belciug), pe care Belciug o va lua în
următoarea zi. A doua zi, dăscălița începe a țipa la el, zicând că îi fura lucrurile din casă, și îl scoate afară
suduind. 

Pe Ion însă, deși este fericit datorita pământului pe care l-a dobândit, îl enervează Ana, care încearcă sa își
răsfețe soțul cu șoapte drăgăstoase. A doua zi, merge sa ceară socrului sa intabuleze pământurile pe
numele lui, însă Vasile îi zice ca sa își aleagă 5 loturi de pământ, pe care le va munci, dar tot pe numele
Baciu vor fi. 

Pe Titu îl neliniștește niște gânduri, în legătură cu viitorul lui, căci nu are loc de muncă. Asa că își cauta
niște cărți și le citește, ca să devină mai mult. 
Într-o zi, aflându-se la o berărie în Armadia, vine repezit la dânsul Victor Grofsoru, - avocat, susținut de
romanii din Armadia, și care concura pt locul de deputat cu banchetul Bela Beck - care ii spune ca ar avea
nevoie de Herdelea să facă propaganda evreiască, sa aibă mai multe voturi. Când aude de acest lucru
dăscălița, aceasta nu este de acord, căci nu vrea ca soțul ei sa mai aibă și alte probleme. 
Herdelea cauta 11 romani cărora le va spune pe cine să voteze, și aflând asta Titu, se înfurie atât de tare,
încât ii promise ca se va răzbuna. 

Ion se gândește mai bine: ii ia apărarea fetei în fața Zenobiei, care o ceartă, iar seara ii amintește ca ar
trebui sa îl roage pe Vasile să pună pământurile pe numele lor. Când merge la tatăl ei, acesta încearcă sa
ia biciul, dar Ana fuge, iar când ajunge acasă, ii mărturisește lui Ion ca a bătut-o. Cu o pofta, o lovise de
căzuse pe prispă. La o zi după bătaie, Dumitru, rudă îndepărtată a Zenobiei, bate la ușa casei ei, cerând sa
îl găzduiască, deoarece Paraschiva (văduvă cu care sta el) l-a dat afara pt că i-a vândut casa și pământul
lor lui Avrum și ea susținea faptul că o grămadă din bani i-a pus deoparte, doar pt dânsul. 
Ion se gândește să îi ceară ajutorul lui Herdelea, și asa îl se întâlnesc la învățător acasă, el și Vasile.
Neînțelegându-se, se iau de piept și încep să se bată. Îi alungă din casă Ion pe Vasile și Ana, iar acesta
nervos, ii zice ca nu are ce căuta la el acasă. Floarea, nevasta lui Macedon, ii sare în cale, și o
îmbărbătează, lăsând-o să doarmă la ea (următoarea zi o aduce acasă înapoi). Merge la Belciug, se
spovedește, urmând să i se spună că pumnul nu face dreptate, ci legea; să caute un avocat. Astfel,
pornește spre casă, și blând ii poruncește să plece la tatăl lui acasă. 

8/1.

Herdelea este convins că va scăpa de judecător și proces, dacă va contribui la alegerea candidatului
guvernamental, rugându-se pe ocrotitorii lui să pună o vorbă bună. Ziua cea mare sosise, și astfel,
Grofsoru iese în strada, să fie zărit de toată lumea. Un țăran care îl înjura pe Victor, fusese lovit de un
jandarm, iar Grofsoru se repezi să-l ridice. 
Herdelea îi este prezentat candidatului (ungur), apoi se îndreaptă spre biroul notarului, unde se uita
nedumerit la el judecătorul. Zice judecătorului că îl votează pe Beck, iar seara, acesta câștiga, la o
diferență de 5 voturi. 

8/2.

Baciu o primește blând pe fiica lui acasă. Ion merge la Grofsoru, avocat puternic, să ii ceară ajutorul. Îl
sfătuiește sa o ia înapoi pe Ana, ca să nu zică socrul ca a alungat-o; ii da jumătate din bani, și își face o
cruce, drept mulțumire. 
La cârciuma unde se aflase și Vasile, apăruse Ion. Merge la masă, la el, și Toma Bulbuc ii sfătuiește să se
împace. 
A doua zi, se alfa la notar, sa facă hârtiile de întabulare, procesul continuând. 

8/3.

De la alegeri, Belciug și Herdelea nici nu se mai salută. Familia Herdelea primește o scrisoare de la
Laura, unde ii anunță că a fost o săptămână de miere foarte frumoasă - George i-a câștigat atât iubirea, cât
și încrederea. Poate la anul vor avea un băiețel, și deja se pregătește pt el. Soțul ei a fost hirotonisit. 

8/4.

Pe lângă faptul că Ana era bătută de soțul ei, ducea toată gospodăria pe spinarea sa, căci Zenobia nu se
mai ocupase cu absolut nimic. În timp ce făcea de mâncare singură acasă, dureri prin pântece o luară,
realizând că i-a sosit timpul sa nască, dar continuă să termine mâncarea. Când ajunse cu mâncarea la ei,
căzuse la pământ, iar Zenobia și Ion fugise la ea. Amândoi Glanetasii își vedeau de munca lor. O vad pe
femeie fugind cu un băiețel în brațe.  Acum își dă seama Ion că va fi legat pt totdeauna de Ana, iar gândul
lui ii fuge la Florica. 

8/5.

In Lușca, Titu se afla la un nou notar, al cărei soție ii da de înțeles ca l-ar vrea de ginere. El este supărat,
cu sufletul distrus și cu gândul la Roza. O întâlnește pe învățătoarea din sat, Virginia Gherman, care se
zice ca este o fată cuminte, de 25 de ani. Îi zice Titu că este frumoasă, dar nu se lasă impresionată. O
vizitează des, ba chiar se gândește că ar putea avea sentimente pt ea, până când, într-o zi, Eugenia
(mama), cu gelozie îl învinuiește că vine în Lușca doar pt Virginia, iar acesta îi mărturisește că este doar o
prietenie. 

8/6.

Ana, cu leagănul în spinare, urcă dealuri ca să le ducă de mâncare. Într-o zi, aude că la poarta
învățătorului, un sătean strigă ca Avrum s-a spânzurat. La cârciumă toată lumea era strânsă. Herdelea
caută pieptul cald al lui Avrum și poruncește să taie cineva funia. 
Herdelea începe să le povestească oamenilor ca Avrum voia să cumpere Pădurea Domneasca din hotarul
Jidoviței. Ziua când să plătească se apropia, dar pădurea nu făcea  nici a 5-a parte din cât au cumpărat-o și
astfel se vedea îngrozit ca trebuie sa vândă tot. Herdelea când sosise la cârciumă să îi plătească contul pe
luna august, dar primea răspuns că se spânzură. 

8/7.

Herdelea scrie 2 scrisori, una lui Bela, alta subinspectorului Horvat, cărora le cere o vorbă bună unde
considera ca trebuie, făgăduind că își va face și el datoria patriotică. 
La tribunal, in Bistrița, apare cu Ion, cu căruța lui primita zestre, amintindu-i sa spună ca el la rugat pe
dascăl sa scrie jalba de 5 ori, și refuzând a scris-o însuși Ion, dar a revenit la învățător ca sa i-o traducă pe
ungurește. Nici asa nu a dorit, și astfel, într o zi, cu o sticla de rachiu, l-a îmbătat și l-a convins să i-o
traducă. 
Belciug trece cu trăsura, nici măcar uitându-se la ei. Avocatul Lendway  (cel ce a fost cu judecătorul la
masă, în cârciumă) îl așteaptă și ii zice ca este al 6-lea.

 ○La final, președintele anunță că Glanetasu are o lună închisoare și 100 de coroane amendă, iar Zaharie
Herdelea 8 zile, 50 de coroane - ceea ce înseamnă că nu mai este suspendat din slujbă până la judecata
apelului (inspectorul). 
*după apel, va scăpa doar cu amenda*

CAP IX
9/1.
Laura ii vizitează pe părinții ei, și aflând ce i s-a întâmplat tatălui său, îi zice ca este vina lui - nu și-a
văzut de probleme lui, ci s-a băgat în al altora. Spune cu un glas rece, dar deși rușinat, Herdelea realizează
ca asa sunt copii când se înstrăinează de casa părintească. Fata le mărturisește că este însărcinată. Când
pleacă alături de Ghighi, domnul și doamna Herdelea realizează cat de tare s-a schimbat fata lor. 

9/2.
Intră în casa învățătorului, care anunță că a primit sentința. 
În casa Glanetașului, Ana este enervata până peste cap de Dumitru, spunându-i întruna că Paraschiva nu îl
va primi. Iubește mult copilul, încât odată încearcă să îl înfășoară într o cârpă de bumbac. În timp ce se
bărbătește, îi vorbește voios despre moarte. Dintr-o dată, i se taie răsuflarea, iar fata fuge în curte speriată,
cerând ajutor. Îi șoptește "lumânarea", iar Floarea, vecina lui, aprinde una. Apoi vecinii se strâng și apare
și Paraschiva, care după ce îl caută prin buzunare, găsind 5 zloți, strigă tuturor că și-a bătut joc de ea.
Sosește Ion, care o alungă.

9/3.
Vasile Baciu merge după ginere, și pornesc spre notarul Stossel, unde cere să pună toate celelalte 8
pământuri și casa pe numele lui Ion. Apoi, poposesc la o berărie. Baciu își da seama  ca l-a lăsat falit, ca
un cerșetor, dorește sa sară  la gâtul băiatului, dar acesta îl lovește atât de tare în piept, ca și cade pe
scaun, iar apoi pleacă. 

9/4.
Herdelea afla ca este concediat, și merge sa își caute o slujbă. În 1 decembrie, Zagreanu, noul învățător
ce-l înlocuiește, a venit la dânsul să îi arate școala unde va preda. 
Ion vine la fostul dascăl sa îi ceară sa îl însoțească la tribunal, să ii zică Grofsorului că s-a împăcat cu
socrul lui și nu mai trebuie să continue procesul. După ce îl rezolva pe Ion, Grofsoru îl întreabă dacă nu
dorește să lucreze ca și scriitor la el. Acceptă și pleacă, să îi spună și nevestei sale. 

9/5.
Titu, când dorește sa o viziteze pe frumoasa Virginia Gherman, vede un plutonier ungur de jandarmi la ea
acasă. Mai târziu, află de la Eugenia (fiica lui Cântăreanu) ca acesta îi face curte încă dinaintea lui. El
realizează ca nu o mai iubește, și, după câteva zile, în care primarul îl anunță că există probleme intre sași
și  lușcani din pricina imasului, se hotărăște a pleca în România. Când sosise Crăciunul și își numără
economiile, ii spune Eugeniei că pleacă. Află că Virginia Gherman se logodește cu plutonierul, o felicită
și își vede de drum. 
Titu își vizitează părinții, înainte de a pleca la un fost coleg de liceu, Căldăraru, ce este notar în Măgura -
că să îl întrebe de un loc de muncă.

9/6.
Ajuns la ai săi, Titu ii spune tatălui său că să meargă la Belciug să ceară hârtiile pt pământul casei din
Armadia, ca să se mute în acolo, unde va lucra ca și scriitor la Grofsoru. Preotul refuză. Nervos, când
ajunge acasă, îi scrie o plângere acestuia.

9/7.
Titu pornește cu Ion și căruța lui spre Măgura, iar flăcăul ii mulțumește că acum 2 ani în urmă i-a spus o
vorbă înțeleaptă: să îl silească pe Vasile să i-o dea pe Ana.
9/8.
Ion, ca și după o bătălie în care a învins, mândru de el, merge la pământurile lui, le sărută și le ia în brațe.

Cap X.
10/1.

Herdelea este fericit ca se înțelege bine cu Grofsoru, ba chiar susținea faptul că îl va vota la anul. În noua
casă de la Armadia, cei ce ii vizitează din Pripas le povestesc noutăți de prin zonă. Laura sosește la ei, la
câtva timp, cu fetița ei și a lui Pintea, Maria. Ghighi este o fată frumoasă și mult mai matură; curtata de
Zagreanu. 

10/2.

Ion află că Florica se căsătorește cu George Bulbuc. George este fericit, deoarece știe ca l-ar face gelos
atât pe Ion, cât și pe Niculae, -pețitorul frumos, cumsecade, dar sărac al Floricăi - care dorea să o ia de
nevastă. Nunta se făcuse în casa nouă zidita pt fecior. Nasul mare fusese Stossel. 
Încă de la începutul ospățului, Ana observă că Ion puse ochii din nou pe Florica, iar când ajunse acasă,
strigă la soțul ei ca ea va muri curând. 

10/3.
Belciug este bucuros că predă religie la școala lui Zagreanu, iar acum venise oameni din Sărăcuța să ceară
sa le vândă preotul biserica veche, căci el o avea pe cea noua clădită. 

10/4.

Titu încă de când ajunse la Căldăraru, îi spunea că dorește să plece înapoi în România, ba chiar într-o zi ii
zice nervos ca este însurat, notar, și ca singurul ideal al lui este sa fie îndrăgit de alții, de aceea oferă
cadouri. Notarul se supără ca s-a legat de un băiat ce nu știe sa îl stimeze. 

10/5.

 Ana merge la tatăl ei zilnic, iar odată, se pomină cu Savista, oloaga satului. Ea ii mărturisește că Ion o
vrea pe Florica și George omoară..Neînțelegând ce dorește sa spună, Ana își vede de drum. Pe cuptorul
din casă, parcă vedea scena când stătea cu Ion și ii simțea mângâierile. Astfel, un mânie în sufletul fetei,
merge Ion acasă. Ia din cameră o perdea, pornește spre grajd, unde era ștreangul cu care lega vaca la
muls. Zenobia, enervată ca i-a lăsat copilul pe cap, o cauta în grajd pe noră, iar când o vede, strigă în gură
mare ca sa sară cineva într-ajutor.

Cap XI
11/1.

În ochii lui Vasile Baciu, peste sicriu, Ion realizează ca numai datorită acestui mic suflet, Petrișor, el mai
are moșia și pământurile. Apoi, îl înhăță pe băiețel din brațele Zenobiei, spunându-i că de acum încolo va
trebui sa aibă mai multa grija de el.

11/2.

Grofsoru cu Herdelea beau la o berărie, pupând și îmbrățișând pe dascăl de față cu toți. Fostul învățător se
pomenește cu Ion în fața ușii, cerându-i să îi facă o jalba ca să-și poată ispăși osânda în închisoarea
judecătoriei din Armadia. 
Grofsoru merge la judecarea apelului, iar întreaga familie Herdelea îi mulțumea lui Dumnezeu pt ca l-au
întâlnit pe acest notar. Seara primește o telegrama, în care este anunțat ca a mers bine totul, și astfel toată
lumea se bucură. 

11/3.

Ion se prezintă în curtea închisorii, și este băgat la pârnaie. Următoarea zi, de dimineață bună, este trezit
de paznic, punându-l la muncă - sa taie lemne la judecător acasă. Joi, vineri Zenobia în vizită, așa că o
întreabă dacă este bine copilul. Noaptea visa mereu ca merge la "prietenul " său George, ca să se asigure
ca Florica este bine. 

11/4.

Herdelea primește vestea mult așteptată, ca va fi din nou învățător, și se gândește că cu noul salariu, va
achita nunta lui Ghighi, căci încurând se anunță și vremea ei, (Zăgreanu) chiar dacă ea nu dorea acest
lucru. 
Pe drum spre Pripas, cu oricine s-ar fi întâlnit, ii zicea de izbânda lui. Ajungând repede în sat, trece pe la
casa lui veche, unde păianjeni și ierburi acaparau întreaga clădire. Glanetasii îl saluta respectuos, apoi
învățătorul ii asigură că Ion va sosi curând. Se întâlnește cu Zăgreanu, pe care îl însoțește în drum spre
școală. Când se întoarce, de la școală, la amiază, se întâlnește și cu Belciug, care ii mărturisește dascălului
ca se bucura că a reușit să vină, căci Zăgreanu era o primejdie pt toți. 

11/5.

Cum ajunge de la închisoare acasă, își aude copilul plângând. Merge la Zenobia nervos, începe sa o
lovească, susținând faptul că vrea să îi omoare fiul. Apoi, își continua pregătirile pt descântec, crezând că
acesta este motivul pt care Petrișor plânge. Când iese din casă, se întâlnește cu Herdelea, care îl asigură că
pământurile tot pe numele lui sunt, iar atunci, plânsul copilului nu mai i se păruse așa de sfâșietor. 
Copilul moare după câteva zile, când doctorul îl găsi rece. Vasile Baciu, nemaiavând fiica său nepot, ii
cere pământul înapoi ginerelui, însă acesta refuză. Asa ca ii promite ca se vor întâlni la tribunal. 

11/6.

Urmează un examen pe care trebuie sa îl dea Herdelea, motiv pt care se pomenește cu Horvat,
inspectorul, la el acasă. Acesta observă ca fetele nu vorbesc ungurește, și pleacă indignat. A doua zi, la
examen, se bagă mereu peste vorbele dascălului și de fiecare dată când copii se încurcă, strâmbă din
sprâncene. Cere ca și copii să îi spună "Tatăl Nostru" pe ungurește, cum prevede legea, dar Belciug
refuză. Când pleacă, dascălul și preotul stau în curtea școlii, cu inimile încleștate de frică. 

11/7.

Laura și Pintea ii vizitează pe domnul și doamna Herdelea, cărora le spunea că urmează să se vadă cu
rudele băiatului, și sunt invitați și ei. Sosesc rând pe rând invitații, după care merg în camere să se
pregătească, să se plimbe. 
Când toți de la masă afla despre pricina cu limba ungureasca a învățătorului, îl invită pe Titu sa mai
zăbovească pe la ei când va trece prin România. Gogu și Alexandru se hotărăsc sa îl pună pe Titu sa
lucreze la ziar, ca să nu stea de geaba. 

11/8.

Ion află că Baciu a mers la un avocat cerând pământul, însă inima băiatului era în alta parte: la Florica. Se
întâlnește cu ea, când ducea de mâncare unor oameni. 
La târg, într-o joi, se întâlnesc, o cheamă la el, iar apoi amândoi se îndreaptă spre parul unde născuse Ana
și Ion o sărută zdravăn. Când realizează ca acum un an aici i-a fost născut pruncul, tresară și pleacă
neprivind în spate. 
CAP XII 
12/1.

Ion îl vizitează zilnic pe noul său prieten, George Bulbuc, căruia ii cere sfaturi. Savista, care sta lângă el și
are grijă de cine și cum vine la George, (in da de mâncare babei, are grijă de ea) bănuiește că Ion nu are
gânduri bune, și astfel o ceartă odată pe fată, făcând-o "rapandula". Într-o zi, oloaga ii mărturisește lui
George ca l-a văzut pe Ion intrând în casă la Florica, iar acesta se gândește că îl va omorî pe flăcău. 

12/2.
Dăscălița îl ceartă pe Zaharie, aflând ca inspectorul i-a cerut să iasă la pensie; Grofsoru chiar ii
mărturisește că este mai bine ca se retrage decât să vorbească ungurește. Zăgreanu se întâlnește cu el la
școală, unde ii spune ca inspectorul dorește ca feciorul sa vină să predea în Propas, și totodată, mai
dorește ca Zaharie sa trimită cererea de pensie.

12/3.
Baciu și Ion sunt chemați de Belciug la el acasă, ca să calmeze problema dintre ei. Le explică ca cel mai
corect ar fi ca și averea amândurora să o dea bisericii când vor muri. Aduce hârtia pe care o semnează
amândoi. 

12/4.
Titu, ca să strângă câțiva bani pt cheltuieli, se hotărăște a se prezenta drept ziarist -reprezentant - la o
adunare în Sibiu, (el fiind în Armadia) însă primește răspunsul că va trebui ca el sa plătească tot. Când
află familia lui, îl felicită și îi urează noroc. 

12/5.
Ion continuă să meargă la Florica. Savista, cum o supraveghea, îl vede pe flăcău venind și se preface
adormită. Florica ii spune că duminica soțul ei va pleca în pădure, iar Ion o asigură că va veni la dansa. 

12/7.
Titu ajunge în sfârșit în Ardeal, unde este așteptat de către doctorul Virgil Pintea, care după câtva timp, i
l-a prezentat băiatului pe colonelul Liviu Pintea. La hotel este o petrecere unde toată lumea cunoscându-
se de dinainte, povestește pățaniile legate de ziare. Titu ii consideră egoiști și superficiali, iar seara, când
observă acasă Virgil ca este trist, îl întreabă ce se întâmplă cu el. 
În a treia seara nu se mai simți abătut, văzând ca toată lumea era îmbrăcată în port popular, începând să
facă o horă. Simțind bucuria de a fi român, țipă "trăiască românii" și toți repeta mișcarea lui Titu. În
următoarea zi, fiind trezit de Virgil, pornește spre Sibiu. 

12/8.

Aflând de la Savista tot, George merge la cârciumă, sa se întâlnească pe Ion. Ii spune ca pleacă la pădure,
mai spre noapte.
Din drum, noaptea, George și tatăl lui se opresc, băiatul susținând faptul că nu se simte bine, și pleacă
fugind spre casă. Bate în geam, cum bat feciorii când vin la fete, și observă că nevasta lui încă nu s-a
culcat. Se așează în pat, gândindu-se amândoi ca poate nu mai sosește Ion. Deodată, însă, aud poarta
scârțâind. Ia o sapă în mână și iese în ogradă. Aude sss-ituri, apoi loveste 3 ori ceva moale. Când ajunge
în casa, îi spune că l-a omorât.

CAP XIII.
13/1.
Ion acum zbiera de durere. I-a recunoscut vocea lui George, dar era prea târziu. Numai când își reveni din
beție realizase ca dureri cumplite ii țâșnesc de pretutindeni. Se târa pana acasă, pe brațul stâng. Paraschiva
răposatului Dumitru trecuse înspăimântată prin fața casei lui George și îl văzuse pe Ion, așa că strigă după
ajutor. Florica aștepta acest urlet pt ajutor, și fugise în ogradă, speriată văzându-l pe flăcău în băltoaca de
sânge. După ce sosise jandarmii, judecătorii, și alții, doctorul râse de cadavru spunând ca Dumnezeu nu
știa dacă va ajunge în Iad sau în Rai. 
George le mărturisește că el l-a omorât, iar apoi i se face autopsie. 

13/2.
Toma Bulbuc afla de pe drum ce a făcut fiul său și acum se învinovățește ca nu a plecat odată cu el. La
temniță nu i se da persiunea de a îl vedea, așa că merge la Herdelea să îl ajute. Merg împreună la
Grofsoru. 
Înmormântarea o fac în curtea noii biserici, unde se strânse aproape tot satul. Belciug apoi ii zice ca va
semna actele lui Herdelea pt casă, iar lui Vasile îi mărturisește că averea lui nu o merită întrutotul căci a
devenit un bețiv. 

13/3.

Herdelea citește Gazeta Transilvaniei și îl observă pe Titu părintele reprezentanții presei. Se bucură
nespus de mult și sublinie cu roșu numele fiului său. 
Ghighi însă deși se părea ca îl iubește mult pe Zăgreanu, încearcă să le arate părinților ei că se
împotrivește căsătoriei cu el. Zaharie nu mai primește răspuns de la cererea de pensie, și-i era frică să nu
se fi răzgândit inspectorul; el va lucra la Grofsoru și va primi și pensia.
Belciug vine să sfârșească cu locul casei, iar soții Herdelea se hotărăsc să lase casa pe numele Ghighiței.
Merg la judecătorie unde notarul se ocupă cu casa, iar Grofsoru, de averea lui Ion trecuta pe numele
bisericii. Zaharie primește răspunsul afirmativ din partea inspectorului, în ceea ce privește pensia. 

13/4.

Zăgreanu o vizitează pe Ghighi, și când o vede, pleacă de frică  (să o ceară). Fata se pregătește pt sfințirea
noii biserici. Primesc o scrisoare de la Titu, în care îi anunță că numai datorită lui Virgil Pintea a reușit el
sa ajungă din Armadia în București  (pașaport) și ca este fericit știindu-se în România. Laura, prin alta
scrisoare ii înștiințează ca este însărcinată din nou și speră sa aibă și un băiat. 

13/5.

Sfințirea bisericii noi se dovedește a fi o mate sărbătoare în tot satul. Doamna Herdelea ȘI Ghighi se
ocupa cu inspectarea împodobirii clădirii și cu mâncarea de la școală, unde se vor servi domnii, ca și într-
un banchet. 52 de preoti, cu episcopul în frunte slujeau sfințirea. 
Pe lângă Ghighi se afla mereu Zăgreanu, care o invită la dans. O strânge de mână, ținând în palmă o hârtie
de 10 coroane. 
Belciug le spunea tuturor că Herdelea este un român și un prieten neprețuit". Învățătorul este luat la o
parte de Toma Bulbuc care ii mărturisește ca în timp ce George este la Bistrița în închisoare, Florica îl va
aștepta cu un prunc în brațe. Apare și Vasile Baciu, care văzându-l pe Belciug, sare cu gura la dânsul
spunându-i că i-a furat toată averea. 
Când doamna Herdelea, prea hotărâtă și obosită, dorise să plece în Armadia, Belciug îi spune lui Zaharie
ca Zăgreanu ar trebui să găsească o fată ca și Ghighi. Auzind acestea, Zăgreanu o sărută pe fată lung și
apăsat. 
Zenobia împrăștie lacrimi de supărare, iar Zăgreanu rămase în mijlocul uliței, în fața crucii cu Hristosul
de tinichea, cu fața poleită.