GEORGE CALINESCU- Cartea nuntii - realism Se poate afirma ci romanul ,,Cartea nuntii”” are caracter autobiografic, intalnirea tandrului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceca ce relata sofia scriitorului, doamna Alice Vera Cilinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sof. Criticul literar Dumitru Micu apreciaza cd in aceasta prozi de fictiune, Calinescu ,,se autoportretizeaza si zugrdveste ambian{a familiala dintr-un mediu mic- burghez analog celui in care el insusi isi trdise adolescenta”. Titlul, Cartea nunfii, defineste latura liric’ a romanului, care are ca tema central eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tandrul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin cisitorie. in fond, primul roman calinescian reitereazi eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al mitusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societitii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ci aceasti creatie este un roman ,,al educatici sentimentale”. Tema romanului ilustreazii, in principal implinirea in plan erotic a cuplului Jim Marinescu gi Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelic&, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, cartea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrdne sterile din ,,casa cu molii”, care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul Cartea nunfii are o insuficienta substanja epici, fiind structurat pe trei planuri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul plan priveste ,poemul iubirii” si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea plan contureazi imaginea scolii roménesti, relafia professor -elev in perioada Scanned with CamScannerinterbelica si, in sfargit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in plan social, economic, tehnologic etc. George CAlinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin narafiunea la persoana a IIl-a, conturdind adevarate caractere, ,,intr-o unitate canonica’ lor . Modalitatea narativé se remarci, asadar, prin absen{a mai formale ale naratorului, de unde reiese si trisitura de roman obiectiv. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spafiald reflect un spatiu real, deschis, acela al caselor, strizilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare gi gandurile personajelor. Romanul incepe prin relatarea detaliati a stirilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul cdlatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaz& aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din compartiment, aceasta descriere constituind si incipitul romanului, Subiectul este structurat in 20 de capitole, fiecare purtind un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la ,,O sarutare in tren”’, ca simbol esential al sentimentului de iubire si termindnd cu Facerea lumii, sugerand perpetuarea speciei umane, prin ,,facerea” altei lumi, innoitoare si moderne care si se inalfe pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite). ,,O sdrutare in tren’? deschide romanul Cartea nunfii pentru a face cunostinff cu personajele principale. Tandrul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in litere. In acclasi tren, caldtorea, tot spre Bucuresti, Vera Policrat, care avea ,aerul unei adolescente, crud inca, eleva de scoala poate, deghizata in «domnigoara»,,. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim, intocmai cum, in celalalt roman, ,,Enigma Otiliei”, Felix este cel care introduce in sceni personajele. Jim este, in aceasta ipostazi, personaj-martor, Romanul ,,Cartea nuntii”, ca si urmatorul (Enigma Otiliei), reuneste trei teme interesante pentru umanitate - iubirea, familia si societatea - prezentate realist si obiectiv, naratorul omniscient si omniprezent reusind s& transmita o radiografie Scanned with CamScannerrealist a mentalitatii si structurii societatii interbelice. Romanul iubirii este reprezentat, in principal, de dragostea idilic&, liric& dintre Jim gi Vera, care se construieste incet si solid, un aport important avand si puternica personalitate a lui Jim, faptul ca independenta sa I-a céliuzit in afara familiei care, altfel, i-ar fi anihilat voinfa, asa cum se intimplase cu Silivestru. Dezorientat la inceput, Jim simte in profunzime fiorul erotic si se casdtoreste cu femeia iubitd, Vera, cu care formeazii un cuplu fericit, apt pentru procrearea unei mici fiinte, ,,ce avea s& strige in curnd tulburatoarele vorbe tata si mama”. Jim cugeta la importanfa pe care © are ,,principiul universal al facerii”, ffir de care s-ar produce moartea virtual a generafiilor”, ar pieri viaja de pe Pamént si s-ar instala definitiv ,intunericul fara margini si fliri sfarsit”. Tubirea implica, asadar, in mod obligatoriu si functia de nuntire, de ,facerea lumii”, asuméndu-si misiunea de a face posibil succesiunea continua si perpetua a generafiilor in Univers, Dac& aventura pe care o avusese in tinerefe Silivestru si-ar fi urmat cursul firesc, ar fi avut cu toata probabilitatea conturul idilei lui Jim cu Vera” (Marian Papahagi). Tot in tema iubirii se inscriu logodna Dorei cu tindrul aflat la studii in strdinatate gi atenjia deosebiti a Lolei pentru ofiferul care-i ficea curte, dragostea ascunsi a Lisandrinei, care are curajul de a iesi de sub tutela surorilor din casa cu molii, Ca un continuator simbolic al lui Jim, adolescentul Bobby simte primii fiori ai iubirii pentru o colega de Ia alt liceu, ,,0 tresdrire necunoscuta pind atunci” si viseaza pentru prima oara sd sdrute o fata ,,ca la cinematograf. Compozitional, ,,Cartea nunfii”” este si un roman de familie, realizat de George Calinescu in maniera balzacian&, evidentiind ideea ca, dac& relafiile intre membrii familiei sunt nocive, atunci intreaga societate, ,,lumea” se duce de rapa. Locatarii casei din str. Udricani formeazi o familie alcdtuité din cele sapte matusi ale lui Jim, un unchi - Magdalina, Ghenca, Fira, Lisandrina, Agepsina, Caterina, Mali (,,fata Iachii si matusa métusilor lui Jim”), Silivestru, Relatiile firesti intre membrii unei Scanned with CamScannerfamilii ar fi insemnat si fie incurajat personalitatea fiecdruia, si fie sprijinita inifiativa sau dorint a fiecdruia, dar aceasta ,,liot’ de babe celibatare”, care locuiesc in ,casa cu molii” simbolizeaza ,,sterilitatea” si degradarea morala a socictatii vetuste. Cu siguranté, Silivestru ar fi avut o viafé frumoasi daci n-ar fi fost ,criticile si rfutafile surorilor” care-1 tulburasera si impiedicasera s se csitoreascd atunci cand se indragostise prima oara, dar si acum, la maturitate, cind voia si intemeieze © familie cu 0 colega profesoara. El traise atta vreme sub autoritatea nociva a parintilor gi surorilor sale, incat ii era team sa se desprinda de teritoriul natal: ,,Dacd toatti familia I-ar fi aprobat si susfinut si I-ar fi chemat si-si intemeieze ciminul pe acelagi loc, ar fi avut curaj”, dar simfea in permanent ,,primejdia ostilita ii propriei familii”. Definind ambianja daundtoare si distrugitoare a casei cu molii, Dumitru Micu afirma: ,,Edificiul cu pereti igrasiosi in care cle vegeteazi, ca intr-o tristi vizuind, ocroteste un mod de existen{a propriu unor randuieli anacronice balcanice, un climat moral perpetuat din epoca matriarhatului. Prin opozitie, csnicia celor doi tineri devine simbolul prefacerii innoitoare, al instaurarii lumii modeme pe ruinele celei vechi, al triumfului civilizatiei asupra naturii primare”, In familia Policrat, mama este mai ingrijorati de pierderea pisicii decat de starea ciudaté a Verei. Camelia, sora mai mare a Verei, se poartd matern cu soful ei, Emilian, relatia lor fiind aceea dintre guvernanti si ,puiul” céruia-i dadea si manance ,.cu lingurifa din pilaf, ca unui copil”, Romanul ,,Cartea nuntii” ilustreaza prin contrast, obiceiuri, mentalitati, scene din lumea invechiti si sufocant’ reprezentati de locatarii casei cu molii” si activititile pline de energie si vitalitate ale tinerei generatii, simbolizate, in principal, prin Jim si celelalte personaje aflate la inceputul vietii. Casa cu molii” nu este o metaford, ci defineste cit se poate de realist atmosfera vetustd a locuintei incircate de obiecte mucegaite, ciobite, ruginite, pline de molii, omizi si gindaci, care degajai un miros de ranced, de naftalina si de colb. Cand mostenesc casele de la Silivestru, Scanned with CamScannerJim gi Vera ,,curaifa locul de molii, ridicénd deasupra case noi, pentru oameni noi”, cu ferestre mari si mobili moderna, iar in curtea pardginiti au sidit gazon englezesc si au construit o piscina, Limbajul artistic anticalofil se caracterizeazi, in principal, prin tehnica detaliului, utilizata atat in descrierea caselor, a interioarelor, cat si pentru marcarea trisiturilor fizice, a imbracimintei si coafurii personajelor, constituind adesea un procedeu artistic de caracterizare. De pilda, este descrisa fiecare camera locuita de femeile din ,,casa cu molii”, infafigarea fiecdrui erou in parte, din imbinarea cérora reiese firea sau caracteristica dominant& a personajului respectiv. Stilul colocvial defineste limbajul artistic al romanului si indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor cotidiene dintre personajele romanului: ,,Taci, dom’, obraznicilor , nememicilor! Citeste, dom’!”; ,,- Ma, Bobby, si stii ci fi-o coace Ostrogotu!” . Lirismul romanului este sustinut prin declaratiile de dragoste si prin descrierea starilor emotionale ale personajelor: ,tu trebuie si ma crezi pe mini . numai pe tine te iubesc!”; ,,Fie ca strangerile furtive (furise) de méini si sdrutarile chiar pe drum, in acel orag ingiduitor de provincie, fi trida ca indragostiji”; ,,in sala goal a sufletului ei orice vibratie se propaga in fidruri dureroase”. in concluzie, romanul Cartea nuntii este mai mult un poem liric de iubire si mai putin un roman, este mai mult o ,,monografie a familiei vazutd ca institutie” (S. Damian). Finalul romanului este, asadar, unul fericit si deschis, ultima fraza fiind 0 declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ,,-Jim, te iubesc ca pe nimeni pe lumel.., Te iubesc fiindca tu esti tatl copilului nostru!”. Scanned with CamScanner