ȘCOALA GIMNAZIALA DORNA ARINI CLASA A V-A DIRECTOR,

ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE 5 ORE/SĂPTĂMÂNĂ

DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ SEM. I= 95 ORE
EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL SEM. AL II-LEA= 80 ORE
CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009 AN ȘCOLAR 2016-2017
PROFESOR, LUNGOCI ANDREEA-AMALIA

PLANIFICAREA ANUALĂ A MATERIEI

SEM. UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.ORE SĂPT. OBS.

SEM. I Prezentarea conținuturilor și a programei. Prezentarea manualului. Prezentarea criteriilor de evaluare pentru 10 12-23 sept.
clasa a V-a
Recapitularea conținuturilor achiziționate anterior
Test de evaluare predictivă. Discutarea testului predictiv
Cartea și textul. Cartea-obiect cultural”.Cele dintâi lecturi”de Mircea Eliade 10 26 sept.-7 oct.
Noțiuni elementare de sintaxă
Tipuri și modalități de comunicare
Evaluarea unității
Cuvântul și textul. Vocabularul limbii române.Câmpuri lexico- semantice 10 10-21 oct.
Textul integral: ”O furnică”de Tudor Arghezi
Fragmentul de text: ”Cărțile cu Apolodor”de Gellu Naum
Cuvântul în comunicare
Evaluarea unității
Tipuri de texte.Textul literar: ”Sfârșit de toamnă”de Vasile Alecsandri 15 24 oct- 11 nov
Textul nonliterar:articolul de dicționar, reclama
Noțiuni de fonetică. Notițele
Evaluarea unității
Structurile textului 15 14 nov- 2 dec.
Narațiunea: ”Căprioara”de Emil Gârleanu. Planul simplu/ dezvoltat de idei
Verbul- nucleul comunicăriiModurile verbului. Verbele auxiliare ”a fi”,”a avea”, “a vrea”. Funcția sintactică
Evaluarea unității
Recapitulare pentru teză. 10 5-16 dec.
Lucrare scrisă semestrială
Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Structurile textului.“Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.Autor. Narator. Personaj.Rezumatul oral 15 19 dec- 20 ian.
Substantivul –actualizare. Cazurile substantivului. Evaluarea unității
Recapitulare semestrială 10 23 ian-3 feb.

~1~
 SEMESTRUL AL II-LEA 10 13-24 feb.
Dialogul ca mod de expunere”Vizită...” de I. L. Caragiale . Schița
Transformarea textului dialogat în text narativ
Pronumele. Numeralul
Evaluarea unității

Descrierea ca mod de expunere.”În pădurea Petrișorului”de Mihail Sadoveanu. Epitetul . Tipuri de descriere 10 27 feb-
Adjectivul 10 martie
Evaluarea unității
Portretul literar.”Mihai Viteazul” de Nicolae Bălcescu. Tipuri de portrete 10 13-24 martie
Adverbul. Interjecția
Caracterizarea personajului
Evaluarea unității
Universul textului”Prâslea cel Voinic și merele de aur”- basmul- creație populară 10 27 martie-
Predicatul verbal/ nominal 7 aprilie
Scrierea imaginativă
Evaluarea unității
Legenda ”Dragoș- Vodă”- legenda populară 5 10-14 aprilie
Parabola :”Despre oaia pierdută”

”ŞCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!” 5 2-5 mai
Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul 5 8-12 mai
Evaluarea unității
Poezia”Ce te legeni...”de Mihai Eminescu. Versificația 5 15-19 mai
Atributul
Cum scriem despre textul literar?
Evaluarea unității
Recapitulare pentru teză 10 22 mai-
Lucrare scrisă semestrială 2 iunie
Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Snoava ”Boierul și Păcală”- snoava- creație populară 5 5-9 iunie
Complementul- elemente regenteSintaxa frazei
Evaluarea unității
Recapitulare semestrială și finală 5 12-16 iunie

ȘCOALA GIMNAZIALA DORNA ARINI ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE

~2~
 DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 5 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL SEM. I= 95 ORE
CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009 SEM AL II-LEA= 80 ORE
PROFESOR, LUNGOCI ANDREEA-AMALIA AN ȘCOLAR 2016-2017
CLASA A V-ADIRECTOR

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI

UNIT.DE CS CONȚINUTURI NR SĂPT. OBS.

ÎNVĂȚA O-
RE RE
Recapitulare 1.2;1.42.1,2. Prezentarea conținutului și a programei.Prezentarea manualului. 10 12-23 sept.
inițială 33.4 ,4.1 Prezentarea criteriilor de evaluare pentru clasa a V-a
Recapitularea conținuturilor achiziționate în anul trecut școlar.
Test de evaluare predictivă. Discutarea testului de evaluare predictivă.
Cartea și textul 1.1 2.1, Cartea- obiect cultural: titlu, autor, tablă de materii, așezarea în pagină, volumul, biblioteca. 10 26 sept.-
2.2,2.3, ”Cele dintâi lecturi”de Mircea Eliade 7 oct.
2.4,3.1; Noțiuni elementare de sintaxă: tipuri de propoziții, transformarea și punctuația propoziției, enunțul,
3.54.3,4.4. fraza.
Tipuri și modalități de comunicare: condiții și componente ale situației de comunicare.
Evaluarea unității
Cuvântul și 1.3 , 2.2 3.3 Vocabularul limbii române: cuvântul- formă și conținut; cuvânt de bază, cuvânt derivat; sinonime, 10 10-21 oct.
textul 4.2 2.1, 3.1 antonime; câmpuri lexico- semantice.
3.2; 4.1 Textul integral: ”O furnică” de Tudor Arghezi
Fragmentul de text:”Cărțile cu Apolodor”de Gellu Naum. Personificarea.
Cuvântul în comunicare:tehnici de redactare a textului scris.Evaluarea unității
Tipuri de texte 1.3 , 1.4 , Textul literar: ”Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri. 15 24 oct-
2.1 2.2 , 3.1, Textul nonliterar: articolul de dicționar, reclama. 11 nov.
3.3; 3.5, Fonetică: sunetul și litera- corespondențe; grupuri de sunete.Silaba. Accentul
4.1, 4.3 Notițele. Lucrarea scrisă semestrială .Evaluarea unității.
Structurile textului 2.1 , 2.2 , 2.3, Narațiunea: ”Căprioara”de Emil Gârleanu. Planul simplu/ dezvoltat de idei 15 14 nov.-
2.4, 3.1, 3.2, 2 dec.
Verbul- nucleul comunicării: moduri personale/ nepersonale- recunoaștere;
3.3, 3.4, 4.4
Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect,
viitor propriu- zis,Verbul auxiliar ”a fi”,”a vrea”, “a avea”
Funcția sintactică: predicat verbal/ nominal. Evaluarea unității
Teza 1.2, 1.3, 2.1, Recapitulare pentru teză 10 5-16 dec.
2.2, 2.3, 2.4,
Lucrare scrisă semestrială
3.1, 3.2, 3.4
Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Structurile textului 1.3, 2.2, “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Autor- narator- personaj. Naraţiunea la persoana I 15 19 dec.-
2.3, 3.4, 20 ian.
Substantivul- actualizarea cunoștințelor. Articolul hotărât/ nehotărât
4.3
Cazurile substantivelor:
Nominativ: funcții sintactice;
Acuzativ: prepoziția simplă/ compusă, funcții sintactice de atribut și complement;
Dativ: funcția sintactică de complement;
~3~
 Genitiv: articolul genitival, acordul în gen și număr cu substantivul determinat, utilizarea corectă a
substantivelor proprii în dativ- genitiv, funcția sintactică de atribut;
Vocativ: punctuația vocativului.Evaluarea unității
1.2, 1.3, 2.1, Recapitulare semestrială 10 23 ian.-
3 feb.
SEMESTRULAL II-LEA
Dialogul ca 1.1, 1.2, ”Vizită...” de Ion Luca Caragiale. Schița. 10 13-24 feb.
mod de 1.3,2.1, 2.2, Transformarea textului dialogat în textnarativ: organizarea dialogului simplu, formule elementare de
expunere 2.3, 3.1, 3.2, menținere a dialogului
3.4, 3.5, 4.1, Pronumele- actualizare. Pronumele personal: forme accentuate și neaccentuate. Funcții sintactice:
4.3, 4.4 subiect, atribut, complement.Pronumele personal de politețe. *Formule reverențiale de adresare.
Numeralul- actualizare.Numeralul cardinal/ ordinal. Funcții sintactice: subiect, atribut,
complement.Evaluarea unității
Descrierea ca 1.2, 1.3, 2.1, ”În pădurea Petrișorului”de Mihail Sadoveanu. Epitetul. Tipuri de epitete. 10 27 feb.-
mod de 2.2, 2.3, 2.4, Descrierea literară. Alte tipuri de descriere: descrierea științifică/ descrierea în textul de mică 10 martie
expunere 3.1, 3.2, 3.3, publicitate.
3.4, 3.5, 4.1, Adjectivul- actualizare. Adjectivul propriu-zis/ provenit din verb la participiu. Adjective variabile/
4.3, 4.4 invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr și caz. Funcții sintactice:atribut și nume
predicativ.Topica adjectivului. Evaluarea unității
Portretul literar 1.2, 1.3, 2.1, ”Mihai Viteazul”de Nicolae Bălcescu 10 13-24
2.2, 2.3, 2.4, Tipuri de portret: portretul literar, portretul ca fișă biografică. martie
3.1, 3.2, 3.3, Adverbul: de loc, de timp, de mod. Adverbe provenite din adjective. Funcția sintactică de
3.4, 3.5, 4.1, complement.
4.3, 4.4 Interjecția: tipuri de interjecții. Rolul interjecției în comunicare. Puctuația interjecției.
Caracterizarea personajului: mijloace de realizare a personajului literar. Planul caracterizării.
Evaluarea unității
Universul 1.1, 1.2, 1.3, ”Prâslea cel Voinic și merele de aur”. 10 27 martie-
textului: 2.1, 2.2, 2.3, Basmul- creație populară. Semnificația basmului 7 aprilie
Basmul 2.4, 3.1, 3.2, Predicatul- actualizare.Predicatul verbal exprimat numai prin verb la moduri personale. Predicatul
3.4, 3.5, 4.1, nominal format numai cu verbul copulativ ”a fi”. Numele predicativ simplu/ multiplu.Valori
4.3, 4.4 sintactice și semantice ale verbului ”a fi”
Scrierea imaginativă: povestirea. Ordinea etapelor povestirii. Povestirea ca întreg.
Evaluarea unității
Legenda- creație populară: ”Dragoș- Vodă” 5 10-14
Parabola: ”Despre oaia pierdută”. Parabola biblică. Tâlcul parabolei. aprilie
“ŞCOALA 1.1, 1.2, 3.5, Concurs de creativitate literară. Ora cărţilor deschise- vizită la GTK. Joc de rol 5 2-5 mai
ALTFEL: SĂ ŞTII
4.4 Lectura mea preferată. Jocuri de cuvinte
MAI MULTE, SĂ
FII MAI BUN!”
Legenda 1.2,, 2.1, Subiectul- actualizare.Subiectul exprimat : simplu/ multiplu.Subiectul neexprimat: inclus/ subînțeles. 5 8-12 mai
2.2, 2.3, 2.4, Părți de vorbire prin care se exprimă subiectul: substantiv, pronume, numeral. Acordul predicatului
3.1, 3.2, 3.3, cu subiectul în persoană și număr.Evaluarea unității
3.4, 3.5, 4.1
Poezia 1.2, 2.1, 2.2, ”Ce te legeni...”de Mihai Eminescu 10 15-19 mai

~4~
 2.3, 2.4, 3.1, Versificația. Versul și strofa. Rima.
3.2, 3.3, Atributul- actualizare
3.4,3.5, 4.1, Elemente regente ale atributului.
4.3 Cum scriem despre textul literar? Aprecieri referitoare la textele literare studiate/ la modurile de
expunere/ la personaje etc.Evaluarea unității
Lucrare scrisă 1.2, 2.1, 2.2, Recapitulare pentru lucrarea scrisă semestrială 10 22 mai-
2.3, 2.4, 3.1,
semestrială Lucrare scrisă semestrială 2 iunie
3.2, 3.4, 3.5,
4.1,4.3, 4.4 Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Snoava 1.2, 2.1, 2.2, ”Boierul și Păcală” 5 5-9 iunie
2.3, 2.4, 3.1, Snoava- creație populară
3.2, 3.4, 3.5, Complementul- actualizare
4.1, 4.3, 4.4 Elemente regente ale complementului –numai verbul
Sintaxa frazei: Propoziția principală/ secundară. Elemente de relație în frază: conjuncțiile simple/
compuse. Coordonarea copulativă și prin juxtapunere. Subordonarea . Formule specifice
dialogului.Evaluarea unității
Recapitulare 1.1, 1.2, 1.3, Recapitularea noțiunilor învățate pe parcursul întregului an școlar 5 12-16 iunie
finală 1.4, 1.5, 2.1,
2.3, 2.4, 2.5,
3.2, 3.4, 3.5,
4.1, 4.2, 4.3,
4.4

~5~
 ȘCOALA GIMNAZIALA DORNA ARINI PROFESOR, LUNGOCI ANDREEA-AMALIA DIRECTOR,
CLASA A V-A
5 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE
SEM. I= 95 ORE
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
SEM AL II-LEA= 80 ORE
EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL
AN ȘCOLAR 2016-2017
CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009

PLANIFICAREA PE UNITĂȚI A MATERIEI

UNIT.DE ÎNVĂȚARE CONȚINU NR CS
TURI ORE
Recapitulare inițială Prezentarea 10 1.2 identificarea
conținuturilor și a secvențelor de dialog, de
programei narațiune și de descriere
Prezentarea dintr-un mesaj oral în
manualului scopul înțelegerii modului
Prezentarea criteriilor de structurare a acestora.
de evaluare pentru
clasa a V-a 1.4.sesizarea corectitudinii/
Recapitularea incorectitudinii
cunoștințelor gramaticale a unui enunț
acumulate în anul și/ sau a formelor lexicale.
școlar anterior
Test de evaluare 2.1 înlănțuirea clară și
predictivă corectă a ideilor într-un
Discutarea testului mesaj oral.
predictiv
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE
Ex. De comunicare dialogată. Texte diverse studiate în *Chestionar privind alegerea manualului alternativ.
Ex.de exprimare a opiniei. anul școlar anterior Chestionar de evaluare secvențială a lecturii
Ex.de argumentare/ contraargumentare. Lectura particulare.
Ex.de lectură. Expunerea Prezintă experiența de lectură pe care ai avut-o,
Ex.de reflecție. Conversația prin desen/ fragment de text/ scurt comentariu.
Ex.de prezentare a primelor impresii de Demonstrația Numește sentimentul pe care ți l-a trezit lectura
lectură. Explicația textului.
Ex.de reflecție asupra celor citite și de Dezbaterea Redactează o listă a întrebărilor
raportare a textului- suport la propria Problematiza (minim 5) adresate autorului/ colegilor/
experiență. rea profesorului, pe marginea celor citite.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ Harta subiectivă a lecturii Indică sensul conotativ/ denotativ al cuvintelor
explicativă/ interpretativă. Jurnalul cu dublă intrare date și alcătuiește trei enunțuri cu ele pentru a le
Ex.de delimitare a textului pe unități logice. Cvintetul releva sensul.
Exerciții de structurare a secvențelor Metoda cubului Realizează o hartă a locurilor unde se desfășoară
descriptive, narative și dialogate; Blazonul personajului acțiunea.
Ex.de organizare a dialogului simplu: formule Metoda cadranelor Prezintă particularități (minim 4) referitoare la
de inițiere, de permisiune, de solicitare, de Ciorchinele indicii de timp și de spațiu (ordinea întâmplărilor,
menținere și de încheiere a unui dialog; Explozia stelară durata acestora, gradarea, deplasarea în spațiu a
Ex.de formulare a ideilor principale/ secundare Eseul de cinci minute obiectelor/ personajelor, tipul de spațiu .)
Ex.de ierarhizare a ideilor receptate. Jocuri de cuvinte Segmentează textul în momente de maximă
Ex.de povestire după un plan de idei. Exercițiul tensiune narativă pe baza termenilor dați.
Ex.de exprimare a opiniei despre personajul Organizatorul grafic Precizează trei dintre valorile de bază promovate
preferat. de textul- suport.
Ex.de caracterizare sumară a personajelor. Manualul Redactează planul de idei principale și secundare
Ex.de scriere a unor texte imaginare, în vorbire Calculatorul pentru textul indicat.
directă, cu personajul preferat. Planșe Ierarhizează ideile receptate în ordinea importanței
Ex.de ilustrare, cu proverbe, a trăsăturilor Postere în schema grafică dată.
dominante de caracter ale unor personaje. CD-uri Povestește în maximum 10 rânduri conținutul
Ex.de desprindere a mesajului pe care îl Tablouri textului dat respectând planul de idei.
transmite opera cititorului. Ilustrații de carte Alcătuiește un alt început/ final pentru textul citit.
Ex.de sesizare a greșelilor de pronunție, de Scheme Redactează cartea de identitate a personajului/
acord, de flexiune în diverse situații de Mijloace rebusistice blazonul personajului.
comunicare; Dicționare Redactează o axă prin care să marchezi evoluția
Ex.de recunoaștere a părților de vorbire și a Reviste literare personajului.
categoriilor gramaticale specifice acestora; Fișe de lucru Realizează un scurt dialog ca mijloc de portretizare
Ex.de recunoaștere a părților de propoziție și a a unui personaj (8- 10 replici).
acordului predicatului cu subiectul; Individual Ilustrează cu proverbe dominantele de caracter ale
Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Frontal personajelor.
categoriilor gramaticale învățate; Pe grupe Transpune mesajul textului literar suport în
Ex.de redactare de compuneri scurte pe o temă În perechi limbajul picturii/ muzicii.
dată; Indică structura cuvintelor date, precizând
Ex.de folosire corectă a semnelor de ortografie vocalele, semivocalele și consoanele.
și de punctuație. Desparte în silabe cuvintele date.
Evaluare predictivă și discutarea acesteia. Precizează trei categorii de cuvinte care nu se

~6~

Cartea- obiect cultural Cartea- obiect 10 1.1 identificarea
cultural: titlu, autor, informațiilor esențiale
tablă de materii, dintr-un mesaj oral, în
așezare în pagină, scopul înțelegerii sensului
volum, bibliotecă. global al acestuia.
”Cele dintâi 2.1 înlănțuirea clară a
lecturi”de Mircea ideilor într-un mesaj oral.
Eliade 2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
Tipuri și modalități propoziții și fraze corecte
de comunicare: din punct de vedere
comunicarea gramatical.
dialogată-condiții și 2.4adaptarea vorbirii la
componente ale parteneri și la situația de
situației de comunicare/ situații de
comunicare comunicare diverse.
3.1identificarea ideilor
principale după citirea
globală a unui text.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice și de
punctuație.
4.4 redactarea unor texte
Noțiuni elementare imaginative și reflexive în
de sintaxă: tipuri de scopuri și în contexte
propoziții (simplă/ variate.
dezvoltată,
afirmativă/ negativă,
enunțiativă/
interogativă),
transformarea
propoziției și
punctuația acesteia
Enunțul. Fraza
despart la capăt de rând.
Subliniază forma corectă a cuvintelor date.
Găsește cuvinte cu același sens și cu sens opus
pentru cuvintele subliniate în textul dat.
Grupează cuvintele subliniate în textul dat pe clase
morfologice/ părți de vorbire.
Analizează, din punct de vedere morfosintactic,
cuvintele subliniate.
Alcătuiește propoziții după schema dată.
Rescrie corect textul, respectând punctuația și
ortografia.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Memorii” (fragmente) de Prezintă elementele de identificare a
explicativă/ interpretativă. Mircea Eliade componentelor unei cărți pe care o recomanzi
Ex.de identificare a componentelor unei cărți. ”Domnu Trandafir” de colegilor.
Ex.de precizare a informațiilor de pe exteriorul Mihail Sadoveanu Propune alt titlu pentru textul pe care l-ai citit,
și din interiorul unor cărți. ”Domnul Vucea” de Barbu motivând alegerea făcută.
Ex.de prezentare orală/ scrisă a cărții preferate. Ștefănescu Delavrancea Imaginează-ți un dialog de 6-8 rânduri prin care să-
Ex.de așezare a textului în pagină. ”Cuore- inimă de copil” de l convingi pe un prieten să cumpere o carte.
Ex.de căutare și selectare a informațiilor cu Edmondo de Amicis Folosește toate tipurile de propoziții învățate.
ajutorul tablei de materii. Propune câte două definiții neobișnuite pentru
Ex.de definire a unor elemente aparținând Lectura cuvintele date (carte, copertă, autor, titlu, cititor),
câmpului lexical al cuvântului ”carte”. Expunerea comentând una dintre definițiile date.
Ex.de lectură și de reflecție asupra cărții. Conversația Notează situațiile în care comunicarea poate fi
Ex.de identificare a ideilor principale și a celor Demonstrația întreruptă.
secundare în textul dat. Explicația Structurează un dialog cu 6-8 replici pe o temă la
Ex.de diferențiere între comunicarea dialogată/ Dezbaterea alegere.
monologată. Problematizarea Redă, într-un text de 6-8 replici, modalitatea de
Ex.de conștientizare a poziției proprii de Harta subiectivă a lecturii intrare/ ieșire dintr-un dialog.
intrare/ ieșire dintr-un dialog. Jurnalul cu dublă intrare Precizează care sunt situațiile ce reprezintă
Ex.de stabilire a trăsăturilor comunicării orale/ Cvintetul comunicarea orală/ scrisă.
scrise. Metoda cubului Realizează, în echipă, un poster pe tema
Ex.de producere de mesaje orale care Blazonul personajului comunicării.
evidențiază elementele specifice situației de Metoda cadranelor Completează jurnalul cu dublă intrare.
comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, Ciorchinele Subliniază elementele cu încărcătură sugestivă din
canal, context în diferite situații de Explozia stelară textul citit.
comunicare. Eseul de cinci minute Precizează, în 5-7 rânduri, un moment din viață
Ex.de evitare a dificultăților în desprinderea Jocuri de cuvinte când ai avut sentimentul că arta/ literatura este o
informației dintr-un mesaj oral. Exercițiul bucurie pentru totdeauna.
Ex.de alcătuire și de transformare de propoziții Organizatorul grafic Evidențiază valorile etice și culturale pe care le
simple și dezvoltate. transmite textul citit.
Ex.de povestire orală, pornind de la cuvinte- Manualul Într-un text de 8-10 rânduri, exprimă-ți opinia
cheie. Calculatorul referitoare la următoarele situații imaginare: n-ar
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Planșe exista cuvântul/ literatura.
organizează o temă dată. Postere Identifică părțile de propoziție din textul dat,
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în CD-uri subliniindu-le cu roșu pe cele principale și cu verde
diferite contexte. Tablouri pe cele secundare. Scrie întrebarea corespunzătoare
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Ilustrații de carte fiecăreia dintre ele.
achizițiilor lexicale noi. Scheme Transformă enunțurile următoare, astfel încât
Ex.de alcătuire și de transformare a Mijloace rebusistice acestea să devină propoziții dezvoltate.
propozițiilor simple și dezvoltate. Dicționare Precizează ce rol au următoarele propoziții,
Ex.de utilizare corectă a părților de propoziție. Reviste literare clasificându-le în enunțiative și interogative.
Ex.de diferențiere a rolurilor de emițător și de Fișe de lucru Menționează trei titluri ale unor cărți citite.
receptor. Include-le în propoziții enunțiative și apoi
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și Individual transformă-le în propoziții interogative.
justificarea acestora în funcție de context. Frontal Alcătuiește propoziții și fraze după schemele date.
~7~

Evaluarea unității
Cuvântul și textul Vocabularul limbii 10 1.3 sesizarea unităților
române: cuvântul- lexicale necunoscute în
formă și conținut. fluxul vorbirii, în scopul
clarificării acestora.
Cuvânt de bază. 2.2 selectarea elementelor
Cuvânt derivat. de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
3.3 identificarea
expresiilor și a cuvintelor
noi într-un text literar sau
nonliterar.
4.2 alcătuirea unor
Câmpuri lexico- propoziții și fraze corecte
semantice: sinonime, din punct de vedere
antonime gramaticale, folosind
Câmpul lexical corect semnele ortografice
și de punctuație.
2.1 înlănțuirea clară a
ideilor într-un mesaj oral.
3.1 identificarea ideilor
principale după citirea
globală a unui text.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
Textul integral: ”O
furnică”de Tudor
Arghezi
Ex. De alcătuire de dialoguri simple pe diverse Pe grupe Evidențiază, în 2-3 enunțuri, expresivitatea
teme de interes pentru elevi. În perechi construcțiilor lingvistice subliniate în textul dat.
Ex.de identificare a ideilor principale/ Redactează câteva considerații în care să susții/ să
secundare dintr-un text citit. infirmi afirmația:”Opera literară modelează
Ex. De identificare a elementelor componenete realitatea prin imagini artistice, selectând,
ale cărții: titlu, autor, tablă de materii, combinând și modificând limba pentru a trezi
elemente componente ale paginii de carte, emoții puternice”.
volum, bibliotecă.
Ex.de alcătuire a unor propoziții simple și
dezvoltate.
Ex.de dezvoltare a unei propoziții simple.
Ex.de alcătuire a unor fraze corecte din punct
de vedere gramatical.
Ex.de utilizare corectă a semnelor de puctuație
și de ortografie în alcătuirea unei fraze.
Ex. De scriere reflexivă (relatarea unor fapte și
întâmplări; scrierea pe marginea textelor
citite).
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Cărțile cu Apolodor” de Scrie, în dreptul fiecărei imagini, obiectul pe care
explicativă/ interpretativă. Gellu Naum acesta îl denumește. Precizează apoi dacă se mai
Ex.de recunoaștere a cuvântului ca unitate de ”Cărticica de seară” de utilizează în limbajul actual acești termeni și
bază a vocabularului. Tudor Arghezi motivează-ți răspunsul.
Ex.de identificare a formei și a conținutului ”Cartea cu jucării” de Explicați sensul cuvintelor subliniate din
cuvântului. Tudor Arghezi enunțurile date.
Ex.de motivare a apariției/ dispariției unor ”Cărăbușul de aramă”, Decupează dintr-o revistă 7 cuvinte pe care nu le
cuvinte din limbă. ”Părinții” de Lucian Blaga înțelegi și lipește-le pe niște jetoane. Caută într-un
Ex.de sesizare a corelației dintre forma și ”Rapsodii”(la alegere), dicționar sensul lor și apoi alcătuiește un afiș,
conținutul cuvintelor. ”Balada unui greier mic” de folosind acești termeni. Dă un titlu afișului și
Ex.de identificare a cuvintelor de bază și a George Topârceanu prezintă-l colegilor.
cuvintelor derivate. ”În vie” de Ion Pillat Găsește în careu termenii care au același sens și
Ex.de recunoaștere a rădăcinii, prefixului și care se deosebesc prin formă. Transcrie apoi, pe
sufixului. Lectura spațiile libere, seriile de cuvinte găsite.alcătuiește
Ex.de recunoaștere a structurii unui derivat. Expunerea un dialog de 4-5 replici, în care răspunsurile să reia
Ex.de formare a unor cuvinte derivate. Conversația întrebările prin sinonime.
Ex.de sesizare a sinonimelor și a antonimelor. Demonstrația Unește prin săgeți termenii din prima coloană cu
Ex.de asociere a unor termeni. Explicația cei din a doua coloană, pentru a obține perechi de
Ex.de contextualizare corectă a unor sinonime. Dezbaterea antonime. Grupează-le în tabel, în funcție de partea
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Problematizarea de vorbire.
diferite contexte. Harta subiectivă a lecturii Formează, cu ajutorul prefixelor, antonime de la
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Jurnalul cu dublă intrare cuvintele de bază indicate. Include în enunțuri
achizițiilor lexicale noi. Cvintetul termenii găsiți.
Ex.de alcătuire a unor serii derivative și a unor Metoda cubului Selectează din seria dată cuvinte înrudite ca sens
câmpuri lexico- semantice. Blazonul personajului cu termenii scriși în tabel. Formează apoi cel puțin
Ex.de identificare a sinonimelor și a Metoda cadranelor două derivate de la aceștia.
antonimelor în textele date. Ciorchinele Scrie în casete cât mai multe cuvinte derivate cu
Ex.de utilizare, în redactare, a sinonimelor, a Explozia stelară sufixe și prefixe, formând părțile de vorbire
antonimelor, a câmpurilor lexico- semantice și Eseul de cinci minute indicate.
a cuvintelor derivate. Jocuri de cuvinte Comentează imaginile artistice din fragmentele de
Ex.de precizare a constituenților textului oral. Exercițiul text date.
Ex.de povestire orală, pornind de la cuvinte- Organizatorul grafic Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
cheie. date.
Ex.de identificare a conținutului și a structurii Manualul Completează harta subiectivă a lecturii.
formale a textului poetic (în versuri și strofe). Calculatorul Menționează două personificări diferite din textul
Ex.de identificare a raportului dintre realitate Planșe dat și comentează succint una dintre ele.
și literatură. Postere Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
~8~
 Fragmentul de text:
”Cărțile cu
Apolodor”de Gellu
Naum
Personificarea
Cuvântul în
comunicare:
organizare și
tehnici de redactare a
textului scris
Evaluarea unității
Tipuri de texte Textul literar: 15
”Sfârșit de
toamnă”de Vasile
Alecsandri
Texul nonliterar:
articolul de dicționar,
reclama
Fonetică: sunetul și
litera- corespondențe
Grupuri de sunete:
diftong, triftong, hiat
Silaba accentuată/
neaccentuată.
Reguli de despărțire a
cuvintelor în silabe.
1.3sesizarea unităților
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii, în scopul
clarificării acestora.
1.4 sesizarea corectitudinii/
incorectitudinii
gramaticale a unui enunț
și/ sau a formelor lexicale.
2.1 înlănțuirea clară a
ideilor într-un mesaj oral.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
3.1 identificarea ideilor
principale după citirea
globală a unui text.
3.3 identificarea
expresiilor și a cuvintelor
noi într-un text literar sau
nonliterar.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 reedactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
4.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice și de
punctuație.
Ex.de identificare a elementelor specifice CD-uri ai de-a face cu untext integral/ un fragment de text.
narațiunii. Tablouri Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
Ex.de recunoaștere a figurilor de stil Ilustrații de carte Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
(personificarea). Scheme rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric.
Ex.de povestire a unor întâmplări reale sau Mijloace rebusistice Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care
imaginare. Dicționare să prezinți rolul personificării în textul dat.
Ex.de conștientizare/ de înțelegere a regulilor Reviste literare Completează căsuțele cu semnele de punctuație
de scriere corectă în situații problematice. Fișe de lucru potrivite.
Ex.de redactare de texte narative, descriptive,
explicative. Individual
Ex.de manifestare a creativității și originalității Frontal
în redactarea compozițiilor libere. Pe grupe
În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Poezii” de Vasile Comentează imaginile artistice din textul dat.
explicativă/ interpretativă. Alecsandri Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
Ex.de lectură și de reflecție asupra textului- ”Pasteluri” de Vasile date.
suport. Alecsandri Completează harta subiectivă a lecturii.
Ex.de receptare a textului în versuri. (4-5 texte la alegere pentru a Menționează două figuri de stil diferite din textul
Ex.de analiză a elementelor prozodice. sesiza asemănările și dat și comentează succint una dintre ele.
Ex.de identificare și de receptare a procedeelor deosebirile) Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
de expresivitate artistică. ai de-a face cu un text integral.
Ex.de manifestare a creativității și originalității ”Revedere...”, ”Ce te Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
în redactarea unei compoziții. legeni...” de Mihai Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
Ex.de comentare a unor figuri de stil. Eminescu rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric.
Ex. De creare a unor texte cu imagini artistice ”Creion” de Tudor Arghezi Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care
date/ create. ”Dumbrava minunată” de să prezinți rolul epitetului în textul dat.
Ex.de redactare a unor texte, valorificând M. Sadoveanu Identifică în fragmentul dat mărcile textului
valoarea de sugestie a figurilor de stil. Lectura nonliterar.
Ex.de formulare a unor aprecieri personale Expunerea Prezintă structura textului unei reclame și a
referitoare la textele studiate. Conversația articolului de dicționar.
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Demonstrația Transformă textul literar într-un text nonliterar.
contexte date. Explicația Realizează o reclamă pentru un medicament
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Dezbaterea miraculos ce vindecă răutatea.
achizițiilor lexicale noi. Problematizarea Precizează câte sunete și câte litere au cuvintele
Ex. De identificare și de motivare a Harta subiectivă a lecturii date.
conținutului și a structurii formale a textului Jurnalul cu dublă intrare Ordonează alfabetic cuvintele date.
poetic (în versuri și strofe). Cvintetul Precizează vocalele, semivocalele și consoanele
Ex.de diferențiere a raportului dintre realitate Metoda cubului din cuvintele date.
și literatură. Blazonul personajului Completează rebusul cu termenii adecvați astfel
Ex.de stabilire a fiecărui tip de text. Metoda cadranelor încât să obții pe coloana marcată numele științei
Ex.de redactare de texte nonliterare. Ciorchinele care studiază sunetele limbii.
Ex.de motivare a structurii articolului de Explozia stelară Subliniază forma corectă a termenilor din
dicționar și a reclamei. Eseul de cinci minute enunțurile date.
Ex.de recunoaștere a vocalelor, a Jocuri de cuvinte Pronunță corect cuvintele date, apoi transcrie-le,
semivocalelor și a consoanelor. Exercițiul subliniind în culori diferite diftongul, triftongul și
Ex.de identificare a grupurilor de sunete: Organizatorul grafic hiatul.
diftong, triftong, vocale în hiat. Completează coloanele cu cel puțin trei termeni
Ex.de despărțire a cuvintelor în silabe. Manualul care să conțină sunetele și grupurile de sunete
Ex.de pronunțare a grupurilor de sunete. Calculatorul indicate. Include, apoi, în enunț, câte un termen din
Ex.de recunoaștere a elementelor componente Planșe fiecare categorie.
ale articolului de dicționar și ale reclamei. Postere Desparte în silabe cuvintele date, grupându-le,
Ex.de identificare a cuvintelor/ expresiilor noi CD-uri apoi, în funcție de numărul de silabe.
într-un text literar/ nonliterar. Tablouri Precizează care poate fi structura unei silabe și
Ex.de recunoaștere a figurilor de stil învățate. Ilustrații de carte oferă câte un exemplu pentru fiecare situație.
Ex.de interpretare a elementelor specifice Scheme Plasează silaba indicată mai jos, la începutul, în
~9~

Organizarea textului
scris: notițele,
lucrarea scrisă
semestrială
Evaluarea unității
Structurile textului Narațiunea: 15
”Căprioara”de Emil
Gârleanu
Planul simplu/
dezvoltat de idei
Verbul- nucleul
comunicării
Moduri personale/
nepersonale ale
verbului
Timpurile modului
indicativ:imper
fect, perfect simplu,
perfect compus, mai
mult ca perfect,
prezent, viitor
propriu-zis
Verbe auxiliare: a fi,
a avea, a vrea
Funcția sintactică:
predicat verbal/
nominal
Evaluarea unității
2.1 înlănțuirea clară a
ideilor într-un mesaj oral.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația de
comunicare/ situații de
comunicare diverse.
3.1 identificarea ideilor
principale după citirea
globală a unui text.
3.2recunoașterea modurilor
de expunere utilizate într-
un text narativ.
3.3 identificarea
expresiilor și a cuvintelor
noi într-un text literar sau
nonliterar.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
4.4 redactarea unor texte
imaginative și reflexive în
scopuri și contexte variate.
articolului de dicționar și ale reclamei. Mijloace rebusistice interiorul și la mijlocul cuvântului găsit.
Aprecieri personale referitoare la figurile de Dicționare
stil învățate. Reviste literare
Ex.de ortografiere a unor grupuri de litere. Fișe de lucru
Ex.de despărțire a cuvintelor în silabe.
Ex.de grupare a cuvintelor după numărul de Individual
silabe. Frontal
Ex.de formare a unor cuvinte cu ajutorul Pe grupe
silabelor date. În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Din lumea celor care nu Identifică elementele de structură prezente în textul
explicativă/ interpretativă. cuvântă” de Emil Gârleanu dat.
Ex.de identificare a elementelor de structură (2-3 texte la alegere) Comentează, în 2-3 enunțuri, perspectiva din care
prezente în diferite tipuri de texte. ”Gândăcelul”, ”Puiul” de se realizează nararea întâmplărilor.
Ex.de formulare a ideilor principale și a celor Ioan Alexandru Brătescu- Indică personajele, felul și semnificația lor în
secundare într-un text citit/ ascultat. Voinești ansamblul textului –supot.
Ex.de rezumare orală a unui text narativ citit/ ”Colț- Alb”de Jack London Redactează un text de 10-15 rânduri în care să
ascultat. prezinți configurația/ împletirea modurilor de
Ex.de povestire orală pornind de la cuvinte- Lectura expunere în cadrul textului studiat.
cheie; Expunerea Într-un text de 7-8 rânduri, prezintă particularitățile
Ex.de formulare a unor aprecieri personale Conversația descrierii în textul indicat.
referitoare la textul dat. Demonstrația Explică înțelesul enumerațiilor și al comparațiilor
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Explicația identificate în textul citat.
organizează o temă dată. Dezbaterea Identifică verbele din textul citat și grupează-le
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Problematizarea după ceea ce exprimă: acțiunea, starea sau
diferite contexte. Harta subiectivă a lecturii existența.
Ex.de utilizare ,în contexte diferite, a Jurnalul cu dublă intrare Scrie în spațiul punctat din fața coloanei A litera
achizițiilor lexicale noi. Cvintetul corespunzătoare modului din coloana B.
Metoda cubului Scrie forma negativă a verbelor date.
Ex.de identificare a verbului și a categoriilor Blazonul personajului Citește cu atenție verbele date și bifează în tabel
gramaticale specifice acestora (timp, persoană, Metoda cadranelor categoriile gramaticale în funcție de care acesta își
număr). Ciorchinele modifică forma.
Ex.de recunoaștere a predicatului verbal/ Explozia stelară Notează în fiecare petală a florii câte un verb la
nominal și de realizare corectă a acordului Eseul de cinci minute indicativ prezent care să denumească acțiunile pe
subiect- predicat. Jocuri de cuvinte care le îndrăgești cel mai mult.
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și de Exercițiul Completează casetele, conjugând verbele la
justificare a acestora în funcție de context. Organizatorul grafic timpurile indicate în paranteză.
Ex.de identificare a ideilor principale și a celor Alcătuiește câte un enunț în care verbul ”a fi” să
secundare într-un text dat. Manualul aibă, pe rând, valoare predicativă, copulativă și
Ex.de stabilire a raportului dintre realitate și Calculatorul auxiliară. Subliniază, pentru fiecare situație,
literatură. Planșe predicatul.
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Postere Rescrie corect enunțurile date, fiind atent la
(narațiune, descriere) într-un text dat. CD-uri formele verbale.
Ex.de formulare de întrebări specifice textului Tablouri Completează spațiile libere cu formele inverse ale
narativ. Ilustrații de carte perfectului compus și ale viitorului
Ex.de recunoaștere a figurilor de stil învățate: Scheme corespunzătoare verbelor date.
personificarea. Mijloace rebusistice Inserează în câte un enunț ortogramele indicate.
Ex.de utilizare corectă a categoriilor Dicționare Realizează o pagină de jurnal pentru prima zi din
gramaticale specifice verbului. Reviste literare clasa a V-a. Include verbe la toate timpurile
Ex.de scriere imaginativă (schimbarea Fișe de lucru modului indicativ. Subliniază cu roșu verbele
finalului, a perspectivei din care se povestește copulative și auxiliare.
etc.) Individual
Frontal
Pe grupe
În perechi
~ 10 ~
Lucrare scrisă Textul literar/ 10 1.2 identificarea
semestrială nonliterar- secvențelor de dialog, de
caracteristici, narațiune și de descriere
transformare dintr-un mesaj oral în
Cartea- obiect scopul înțelegerii modului
cultural de structurare a acestuia.
Noțiuni de fonetică: 1.5 aplicarea principiilor
litere și sunete, ascultării active în
grupuri de sunete, manifestarea unui
silaba comportament comunicativ
adecvat.
Noțiuni de 2.2 selectarea elementelor
morfologie: categorii de lexic adecvate situațiilor
gramaticale specifice de comunicare.
verbului 2.3 alcătuirea unor
Noțiuni de sintaxă: propoziții și fraze corecte
tipuri de propoziții, din punct de vedere
transformarea gramatical.
propozițiilor, fraza 2.4 adaptarea vorbirii la
Câmpuri lexico- parteneri și la situația/
semantice: sinonime, situațiile de comunicare
antonime diverse.
Comunicarea orală/ 3.3 recunoașterea
scrisă modurilor de expunere
Moduri de expunere într-un text narativ.
Figuri de stil 3.4 sesizarea corectitudinii
Textul liric/ epic- utilizării categoriilor
trăsături specifice gramaticale învățate.
Structurile textului ”Amintiri din 15 1.2 identificarea
copilărie”(frag secvențelor de dialog, de
ment ”La cireșe”)de narațiune și de descriere
Ion Creangă dintr-un mesaj oral, în
Enumerația. Repetiția scopul înțelegerii modului
Regionalisme de structurare a acestora.
Autor. Narator. 2.1 înlănțuirea clară a
Personaj. ideilor într-un mesaj oral.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
Rezumatul oral. propoziții și fraze corecte
Pregătire și redactare. din punct de vedere
gramatical.
Substantivul- 3.2 recunoașterea
actualizare modurilor de expunere
Articolul hotărât/ utilizate într-un text
nehotărât narativ.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ Lectura
explicativă/ interpretativă. Expunerea
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Conversația
narative și dialogate. Demonstrația
Ex.de aplicare a principiilor ascultării active în Explicația
manifestarea unui comportament comunicativ Dezbaterea
adecvat. Problematizarea
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Harta subiectivă a lecturii
organizează o temă dată. Jurnalul cu dublă intrare
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Cvintetul
diferite contexte. Metoda cubului
Ex.de utilizare ,în contexte diferite, a Blazonul personajului
achizițiilor lexicale noi. Metoda cadranelor
Ex.de identificare a verbului și a categoriilor Ciorchinele
gramaticale specifice acestora (timp, persoană, Explozia stelară
număr). Eseul de cinci minute
Ex.de recunoaștere a predicatului verbal/ Jocuri de cuvinte
nominal și de realizare corectă a acordului Exercițiul
subiect- predicat. Organizatorul grafic
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și de Manualul
justificare a acestora în funcție de context. Calculatorul
Ex.de identificare a ideilor principale și a celor Planșe
secundare într-un text dat. Postere
Ex.de stabilire a raportului dintre realitate și CD-uri
literatură. Tablouri
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Ilustrații de carte
(narațiune, descriere) într-un text dat. Scheme
Ex.de formulare de întrebări specifice textului Mijloace rebusistice
narativ. Dicționare
Ex.de recunoaștere a figurilor de stil învățate: Reviste literare
personificarea. Fișe de lucru
Individual
Frontal
Pe grupe
În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Amintiri din copilărie”
explicativă/ interpretativă. (partea a II-a) de Ion
Ex.de identificare a elementelor de structură Creangă
prezente în textul dat. ”Domnul Vucea” de B. Șt.
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Delavrancea ”Domnu
narative și dialogate. Trandafir” de M. Sadoveanu
Ex.de rezumare orală a unor texte narative ”Păcală și Tândală”
citite/ ascultate. ”Micul prinț” de Antoine de
Ex.de formulare a unor aprecieri personale Saint- Exupery
referitoare la mesajele ascultate/ textele ”Neghiniță”, ”Bunicul”,
studiate. ”Bunica” de B. Șt.
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Delavrancea
achizițiilor lexicale noi.
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Lectura
utilizate în textul dat. Expunerea
Ex.de identificare a timpului, a spațiului și a Conversația
personajelor narațiunii. Demonstrația
Ex.de identificare a enumerațiilor în textul Explicația
studiat. Dezbaterea
~ 11 ~
Comentează imaginile artistice din fragmentele de
text date.
Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
date.
Completează harta subiectivă a lecturii.
Menționează două personificări diferite din textul
dat și comentează succint una dintre ele.
Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
ai de-a face cu untext integral/ un fragment de text.
Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric.
Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care
să prezinți rolul personificării în textul dat.
Desparte în silabe cuvintele date, grupându-le,
apoi, în funcție de numărul de silabe.
Precizează care poate fi structura unei silabe și
oferă câte un exemplu pentru fiecare situație.
Plasează silaba indicată mai jos, la începutul, în
interiorul și la mijlocul cuvântului găsit.
Alcătuiește câte un enunț în care verbul ”a fi” să
aibă, pe rând, valoare predicativă, copulativă și
auxiliară. Subliniază, pentru fiecare situație,
predicatul.
Rescrie corect enunțurile date, fiind atent la
formele verbale.
Completează spațiile libere cu formele inverse ale
perfectului compus și ale viitorului
corespunzătoare verbelor date.
Inserează în câte un enunț ortogramele indicate.
Explică înțelesul enumerațiilor și al comparațiilor
identificate în textul citat.
Identifică elementele de structură prezente în textul
dat.
Comentează, în 2-3 enunțuri, perspectiva din care
se realizează nararea întâmplărilor.
Indică personajele, felul și semnificația lor în
ansamblul textului –supot.
Redactează un text de 10-15 rânduri în care să
prezinți configurația/ împletirea modurilor de
expunere în cadrul textului studiat.
Într-un text de 7-8 rânduri, prezintă particularitățile
descrierii în textul indicat.
Alcătuiește rezumatul textului dat.
Completează în tabel câte trei tipuri de substantive
proprii.
Alcătuiește 5 enunțuri cu substantive proprii care
pot deveni, prin derivare, substantive comune.
Precizează cazul și funcția sintactică pentru
substantivele subliniate din textul citat.
Grupează pe trei coloane substantivele date, în
 Cazurile 3.3 identificarea Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Problematizarea funcție de articol.
substantivului expresiilor și a cuvintelor utilizate în textul dat. Harta subiectivă a lecturii Articulează cu articol hotărât/ nehotărât, singular și
Nominativ: funcții noi într-un text literar sau Ex.de identificare a timpului, a spațiului și a Jurnalul cu dublă intrare plural, substantivele date.
sintactice de subiect nonliterar. personajelor narațiunii. Cvintetul Transcrie substantivele în nominativ din textul
și de nume predicativ 3.4 sesizarea corectitudinii Ex.de identificare a enumerațiilor în textul Metoda cubului citat, grupându-le pe două coloane, după funcția
Acuzativ: utilizării categoriilor studiat. Blazonul personajului sintactică îndeplinită.
complement, atribut gramaticale învățate. Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Metoda cadranelor Completeză spațiile libere cu prepozițiile potrivite.
Prepoziția simplă/ 4.4 redactarea unor texte categoriilor gramaticale specifice Ciorchinele Grupează prepozițiile din textul citat în prepoziții
compusă. imaginative și reflexive în substantivului. Explozia stelară simple și compuse.
Dativ: complement. scopuri și contexte variate. Ex.de identificare a substantivului și a Eseul de cinci minute Subliniază substantivele în dativ/ genitiv din textul
Genitiv: atribut. categoriilor gramaticale specifice acestora: Jocuri de cuvinte citat. Marchează, prin săgeți, relația cu termenul
Articolul genitival. gen, număr, articol, caz.. Exercițiul regent, precizând funcția sintactică.
Acordul articolului Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Organizatorul grafic Completează spațiile libere cu formele articolului
genitival cu categoriilor gramaticale specifice genitival (posesiv), astfel încât să se realizeze
substantivul substantivului. Manualul acordul.
Vocativul Ex.de scriere imaginativă: schimbarea Calculatorul Elimină forma greșită de dativ- genitiv a
finalului, a perspectivei din care se povestește Planșe substantivelor proprii din enunțurile date.
etc. Postere Identifică, prin subliniere, substantivele în vocativ
Ex.de autoevaluare a propriilor texte redactate. CD-uri din textele citate și fă aprecieri asupra punctuației.
Ex.de recunoaștere a substantivului. Tablouri Subliniază forma corectă a substantivelor din
Ex.de diferențiere a substantivelor comune de Ilustrații de carte enunțurile date și explică ortografia lor.
cele proprii. Scheme Redactează o compunere narativă, de 10- 15
Ex.de formare a unor substantive comune de la Mijloace rebusistice rânduri, cu titlul ”Povestea unei picături de
cele proprii. Dicționare ploaie”, în care să incluzi 5 substantive proprii,
Ex.de completare a unor scheme cu Reviste literare aflate în cazuri diferite.
substantive articulate hotărât/ nehotărât.. Fișe de lucru
Ex.de recunoaștere a prepozițiilor și a rolului
acestora. Individual
Ex.de utilizare corectă a substantivelor în Frontal
dativ/ genitiv. Pe grupe
Ex.de sesizare a abaterilor de la normele limbii În perechi
literare.
Ex.de motivare a ortografiei și a utilizării
semnelor de punctuație în cazul substantivelor.
Ex.de redactare a unor texte cu substantive,
Evaluarea unității aflate în cazuri diferite.
Recapitulare Textul literar/ 8 1.2 identificarea Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ Lectura Comentează imaginile artistice din fragmentele de
semestrială nonliterar- secvențelor de dialog, de explicativă/ interpretativă. Expunerea text date.
caracteristici, narațiune și de descriere Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Conversația Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
transformare dintr-un mesaj oral în narative și dialogate. Demonstrația date.
Cartea- obiect scopul înțelegerii modului Ex.de aplicare a principiilor ascultării active în Explicația Completează harta subiectivă a lecturii.
cultural de structurare a acestuia. manifestarea unui comportament comunicativ Dezbaterea Menționează două personificări diferite din textul
Noțiuni de fonetică: 1.5 aplicarea principiilor adecvat. Problematizarea dat și comentează succint una dintre ele.
litere și sunete, ascultării active în Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Harta subiectivă a lecturii Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
grupuri de sunete, manifestarea unui organizează o temă dată. Jurnalul cu dublă intrare ai de-a face cu untext integral/ un fragment de text.
silaba comportament comunicativ Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Cvintetul Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
Noțiuni de adecvat. diferite contexte. Metoda cubului Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
morfologie: categorii 2.2 selectarea elementelor Ex.de utilizare ,în contexte diferite, a Blazonul personajului rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric.
gramaticale specifice de lexic adecvate situațiilor achizițiilor lexicale noi. Metoda cadranelor Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care
verbului de comunicare. Ex.de identificare a verbului și a categoriilor Ciorchinele să prezinți rolul personificării în textul dat.
Noțiuni de sintaxă: 2.3 alcătuirea unor gramaticale specifice acestora (timp, persoană, Explozia stelară Desparte în silabe cuvintele date, grupându-le,
tipuri de propoziții, propoziții și fraze corecte număr). Eseul de cinci minute apoi, în funcție de numărul de silabe.
transformarea din punct de vedere Ex.de recunoaștere a predicatului verbal/ Jocuri de cuvinte Precizează care poate fi structura unei silabe și
propozițiilor, fraza gramatical. nominal și de realizare corectă a acordului Exercițiul oferă câte un exemplu pentru fiecare situație.
Câmpuri lexico- 2.4 adaptarea vorbirii la subiect- predicat. Organizatorul grafic Plasează silaba indicată mai jos, la începutul, în

~ 12 ~
semantice: sinonime, parteneri și la situația/
antonime situațiile de comunicare
Comunicarea orală/ diverse.
scrisă 3.3 recunoașterea
Moduri de expunere modurilor de expunere
Figuri de stil într-un text narativ.
Textul liric/ epic- 3.4 sesizarea corectitudinii
trăsături specifice utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și de Manualul interiorul și la mijlocul cuvântului găsit.
justificare a acestora în funcție de context. Calculatorul Alcătuiește câte un enunț în care verbul ”a fi” să
Ex.de identificare a ideilor principale și a celor Planșe aibă, pe rând, valoare predicativă, copulativă și
secundare într-un text dat. Postere auxiliară. Subliniază, pentru fiecare situație,
Ex.de stabilire a raportului dintre realitate și CD-uri predicatul.
literatură. Tablouri Rescrie corect enunțurile date, fiind atent la
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Ilustrații de carte formele verbale.
(narațiune, descriere) într-un text dat. Scheme Completează spațiile libere cu formele inverse ale
Ex.de formulare de întrebări specifice textului Mijloace rebusistice perfectului compus și ale viitorului
narativ. Dicționare corespunzătoare verbelor date.
Ex.de recunoaștere a figurilor de stil învățate: Reviste literare Inserează în câte un enunț ortogramele indicate.
personificarea. Fișe de lucru Explică înțelesul enumerațiilor și al comparațiilor
identificate în textul citat.
Individual
Frontal
Pe grupe
În perechi
~ 13 ~
SEMESTRUL Dialogul. 10
al II-lea ”Vizită...”de Ion
Luca Caragiale
Structurile textului Schița
De la textul dialogat
la textul narativ
Organizarea
dialogului: cum
cerem, cum oferim o
informație, cum
convingem?
Pronumele personal/
de politețe:forme
accentuate/
neaccentuate,
formule reverențioase
de adresare.
Numeralul cardinal/
ordinal: simplu/
compus
Evaluarea unității
Structurile textului Descrierea literară: 10
”În pădurea
Petrișorului” de
Mihail Sadoveanu
Alte tipuri de
descriere: descrierea
științifică, descrierea
în textul de mică
publicitate.
1.5 aplicarea principiilor
ascultării active în
manifestarea unui
comportament comunicativ
adecvat.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
1.2 identificarea
secvențelor de dialog, de
narațiune și de descriere
dintr-un mesaj oral în
scopul înțelegerii modului
de structurare a acestora.
1.5 aplicarea principiilor
ascultării active în
manifestarea unui
comportament comunicativ
adecvat.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Momente și schițe” de I. L.
explicativă/ interpretativă. Caragiale
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, ”Bubico”, ”D-l Goe...” de I.
narative și dialogate. L. Caragiale
Ex.de observare a corelației dintre diferite ”Prostia omenească”,
componente ale textului.ex.de redactare a unor ”Povestea unui om leneș”
texte narative (rezumat, povestire, de Ion Creangă
caracterizare de personaj)
Ex.de comentare a textului literar. Lectura
Ex.de identificare a particularităților schiței. Expunerea
Ex.de exprimare a opiniei. Conversația
Ex.de argumentare a apartenenței unui text la Demonstrația
specia literară. Explicația
Ex.de organizare a dialogului simplu; formule Dezbaterea
de menținere a dialogului. Problematizarea
Ex.de observare a indicilor de inițiere de către Harta subiectivă a lecturii
partener aunui dialog. Jurnalul cu dublă intrare
Ex.de utilizare, în diferite contexte, a Cvintetul
achizițiilor lexicale noi. Metoda cubului
Ex.de identificare a părților de vorbire și a Blazonul personajului
categoriilor gramaticale specifice acestora: Metoda cadranelor
pronumele personal/ personal de politețe Ciorchinele
(persoană, număr, gen, formă accentuată/ Explozia stelară
neaccentuată), numeralul cardinal/ ordinal Eseul de cinci minute
(gen, număr). Jocuri de cuvinte
Ex.de alcătuire de dialoguri simple pe teme de Exercițiul
interes pentru elevi. Organizatorul grafic
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere
într-un text narativ. Manualul
Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Calculatorul
categoriilor gramaticale specifice pronumelui Planșe
și numeralului. Postere
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text CD-uri
cunoscut în fața unui auditoriu divers. Tablouri
Ex.de transformare a textului dialogat în text Ilustrații de carte
narativ. Scheme
Ex.de așezare corectă a textului în pagină. Mijloace rebusistice
Aprecieri personale referitoare la anumite Dicționare
secvențe ale textelor studiate (moduri de Reviste literare
expunere, figuri de stil) sau la personaje. Fișe de lucru
Individual
Frontal
Pe grupe
În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Dumbrava minunată” de
explicativă/ interpretativă. Mihail Sadoveanu
Ex.de structurare a secvențelor descriptive în ”Concertul în luncă” de
textul studiat. Vasile Alecsandri
*elemente verbale și nonverbale în ”Rapsodii” de George
comunicarea orală. Topârceanu
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată (idei principale/ Lectura
secundare). Expunerea
Ex.de identificare a sensului unor cuvinte în Conversația
Completează jurnalul cu dublă intrare.
Identifică modurile de expunere pe care le
regăsești în text.
Prezintă ordinea desfășurării acțiunii în textul-
suport.
Prezintă relația autor- narator- personaj în schița
studiată.
Selectează secvențe din schița studiată care
ilustrează vocea naratorului.
Comentează perspectiva din care se realizează
nararea întâmplărilor.
Numește dominanta morală a personajului
principal din schița studiată.
Prezintă, într-o scurtă compunere (5-7 rânduri),
particularitățile care pot încadra o operă literară în
specia schiță.indică modalități care împrumută
schiței caracter scenic.
Prezintă elementele etice descoperite în fragmentul
citat.
Transformă dialogul dat în povestire, indicând trei
modificări ce intervin.
Dezvoltă în structuri textuale orale proverbele date,
explicându-i colegului de bancă ce este bine de
urmat în viață.
Realizează o povestire dialogată de minimum 10
rânduri, utilizând mărci ale stilului oral.
Completează spațiile libere cu pronumele
personale ce pot înlocui substantivele din textul
citat, astfel încât să eviți repetițiile.
Completează schema dată cu formele pronumelui
personal. Menționează criteriile după care acesta
își modifică forma.
Formulează câte trei întrebări pentru fiecare din
situațiile date, utilizând pronumele personale de
politețe și formulele reverențioase de adresare
adecvate fiecăreia.
Corectează greșelile din enunțurile date, fiind atent
la formele pronumelor personale.
Subliniază cu o linie numeralele cardinale și cu
două linii pe cele ordinale din textele citate.
Rescrie enunțurile următoare, astfel încât
numeralele să aibă valoare substantivală.
Scrie cu litere numerele date.
Exprimă o opinie în legătură cu opera literară
citită/ studiată.
Identifică tipul de operă literară din care face parte
fragmentul și explică succint titlul.
Comentează în 5 rânduri efectul expresiv al
imaginilor artistice din textul- suport.
Prezintă sentimentele trezite în sufletul tău după
citirea acestei opere. Redactează câteva impresii
de lectură.
Prezintă două particularități a modului de expunere

~ 14 ~

Adjectivul: variabil/
invariabil, propriu-
zis/ provenit din verb
la participiu, acordul
cu substantivul
determinat, adjective
formate prin derivare.
Funcţii sintactice ale
adjectivului: atribut,
nume predicative
Topica adjectivului
Cum descriem?
(pornind de la o
imagine dată)
Descrierea orală:
punctul de vedere al
celui care descrie
Evaluarea unității
Structurile textului Portretul literar: 10
”Mihai Viteazul”(frag
ment) de Nicolae
Bălcescu
Tipuri de portret:
portretul literar/ ca
fișă biografică
Caracterizarea
personajului:
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text scris.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
2.1 înlănțuirea clară a
ideilor într-un mesaj oral.
3.1 identificarea ideilor
principale după citirea
globală a unui text.
3.3 identificarea
expresiilor și a cuvintelor
noi într-un text literar sau
nonliterar.
4.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice și de
punctuație.
4.4 redactarea unor texte
imaginative și reflexive în
diferite contexte. Demonstrația utilizat în textul citat.
Ex.de utilizare, în diferite contexte, a Explicația Alege răspunsul corect. În acest text, rolul
achizițiilor lexicale noi. Dezbaterea important îl deține : a) dialogul; b) descrierea; c)
Ex.de alcătuire de propoziții simple și Problematizarea narațiunea; d) narațiunea și descrirea.
dezvoltate. Harta subiectivă a lecturii Alcătuiește o scurtă narațiune (8-10 rânduri) în
Ex.de dezvoltare a unei propoziții simple. Jurnalul cu dublă intrare care să inserezi o descriere a celui mai simpatic
Ex. De identificare și de utilizare corectă a Cvintetul coleg, continuând enunțul: Îmi amintesc...
părților de vorbire (adjectivul) și a categoriilor Metoda cubului Imaginează-ți că te afli pe o planetă diferită de
gramaticale specifice acestuia (adjective Blazonul personajului Pământ. Redactează untext de minimum 10 rânduri
variabile/ invariabile, acordul cu substantivul, Metoda cadranelor în care să explici un fenomen observat de tine
topica adjectivului). Ciorchinele acolo.
Ex.de utilizare corectă a părților de propoziție: Explozia stelară Transformă textul de mai jos într-o descriere
atributul și numele predicativ. Eseul de cinci minute literară.
Ex.de identificare a rolului de emițător/ Jocuri de cuvinte Identifică adjectivele din textul dat, marcând prin
receptor în contexte variate. Exercițiul săgeți relația cu termenul regent.
Ex.de prezentare succintă a unor texte literare/ Organizatorul grafic Completează tabelul cu adjectivele din enunțurile
nonliterare. următoare clasificându-le în propriu-zise și
Ex.de alcătuire de dialoguri simple pe diverse Manualul provenite din verb la participiu.
teme de interes pentru elevi. Calculatorul Formează adjective de la cuvintele de bază
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Planșe indicate, adăugând sufixul/ prefixul potrivit.
într-un text scris. Postere Scrie participiul verbelor date.
Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării CD-uri Completează spațiile libere cu forma adecvată a
categoriilor gramaticale învățate specifice Tablouri adjectivului din paranteză, fiind atent la acordul cu
adjectivului: adjective propriu- zise, adjective Ilustrații de carte substantivul determinat. Grupează apoi adjectivele
provenite din verbe la participiu, adjective Scheme pe două coloane, în variabile și invariabile.
variabile și invariabile, acordul cu Mijloace rebusistice Rescrie textul citat plasând adjectivele în fața
substantivul, topica adjectivului; relații și Dicționare substantivelor determinate. Precizează ce
funcții sintactice: atribut și nume predicativ. Reviste literare modificări intervin.
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text Fișe de lucru Într-un text de 8-10 rânduri, realizează o descriere
cunoscut în fața unui auditoriu divers; a unui colț de natură, utilizând adjective care să
valorificarea elementelor nonverbale în Individual exprime originea, forma, culoarea, mărimea,
interpretarea unor texte studiate. Frontal mirosul, înălțimea, cantitatea, starea sufletească.
Ex.de realizare a unui plan de idei pentru un Pe grupe
text propriu. În perechi
Ex. De realizare a unor compuneri după un
suport vizual.Aprecieri personale referitoare la
anumite secvențe ale textelor studiate (moduri
de expunere, figuri de stil) sau la personaje.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Părinții” de Lucian Blaga Exprimă o opinie în legătură cu opera literară
explicativă/ interpretativă. ”Amintiri din copilărie” citită/ studiată.
Ex.de povestire orală, pornind de la cuvinte (fragmente) de Ion Creangă Identifică tipul de operă literară din care face parte
date. ”Bunicul”, ”Bunica”, fragmentul și explică succint titlul.
Ex.de rezumare orală a unor texte narative ”Domnul Vucea” de B. Șt. Comentează în 5 rânduri efectul expresiv al
citite. Delavrancea imaginilor artistice din textul- suport.
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se ”Domnul Trandafir” de Prezintă sentimentele trezite în sufletul tău după
organizează o temă dată. Mihail Sadoveanu citirea acestei opere. Redactează câteva impresii
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Lectura de lectură.
achizițiilor lexicale noi. Expunerea Prezintă două particularități a modului de expunere
Ex.de identificare a părților de vorbire și a Conversația utilizat în textul citat.
categoriilor gramaticale specifice acestora: Demonstrația Alege răspunsul corect. În acest text, rolul
adverbul (de loc, de timp, de mod) și Explicația important îl deține : a) dialogul; b) descrierea; c)
interjecția (simplă/ compusă); relații și funcții Dezbaterea narațiunea; d) narațiunea și descrirea.
sintactice. Problematizarea Alcătuiește o scurtă narațiune (8-10 rânduri) în
Ex.de sesizare a raportului dintre realitate și Harta subiectivă a lecturii care să inserezi o descriere a celui mai simpatic
literatură. Jurnalul cu dublă intrare coleg, continuând enunțul: Îmi amintesc...
~ 15 ~
 mijloace de realizare
a personajului literar,
modalități de
caracterizare,
trăsături fizice și
morale ale
personajului
Adverbul :de loc, de
timp, de mod:
adverbe provenite din
adjective/
substantive, adverbe
formate prin derivare
Interjecția simplă/
compusă, punctuație,
rolul interjecției în
comunicare
Evaluarea unității
Universul textului Basmul: ”Prâslea cel 10
Voinic și merele de
aur”
scopuri și în contexte
variate.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
1.2 identificarea
secvențelor de dialog, de
narațiune și de descriere
dintr-un mesaj oral în
scopul înțelegerii modului
de structurare a acestora.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
Ex.de identificare a modurilor de expunere Cvintetul Realizează, cu ajutorul a 5 comparații, portretul
într-un text citit. Metoda cubului unei ființe îndrăgite.
Ex.de adresare de întrebări specifice textelor Blazonul personajului Comentează, în 2-3 enunțuri, efectul enumerațiilor
narative: ce se povestește (ce se întâmplă, care Metoda cadranelor din textul- suport.
este acțiunea relatată), cine ia parte la acțiune Ciorchinele Motivează, în 2-3 enunțuri, necesitatea respectării
(personajele, trăasături fizice și morale ale Explozia stelară ordinii logice și cronologice a unei narațiuni.
personajelor), cine povestește (naratorul). Eseul de cinci minute Prezintă unpersonaj, din cărțile citite, a cărui
Ex.de identificare a figurilor de stil învățate: Jocuri de cuvinte caracter te-a impresionat.
personificare, comparație, enumerație, Exercițiul Completează cadranele cu adverbe din textul citat,
repetiție, epitet. Organizatorul grafic clasificându-le în funcție de ceea ce exprimă și
Ex.de identificare și de utilizare corectă a Manualul precizând funcția lor sintactică.
categoriilor gramaticale specifice părților de Calculatorul Asociază verbelor indicate cât mai multe adverbe
vorbire studiate: adverbul- de loc, de timp, de Planșe de loc, de timp, de mod.
mod, adverbe provenite din adjective; Postere Modifică enunțurile date astfel încât adjectivele să
interjecția- relații și funcții sintactice. CD-uri devină adverbe. Marchează prin săgeți relația
Aprecieri personale referitoare la anumite Tablouri acestora cu termenul regent.
secvențe ale textelor studiate: moduri de Ilustrații de carte Formează, cu ajutorul sufixelor, adverbe de la
expunere, figuri de stil sau la personaje. Scheme cuvintele de bază indicate.
Ex.de evitare a dificultăților întâmpinate în Mijloace rebusistice Scrie interjecțiile sugerate de imaginile date.
scrierea unor categorii morfologice studiate. Dicționare Rescrie enunțurile, punând semnele de punctuație
Relatarea unor fapte și întâmplări, scrierea pe Reviste literare necesare. Motivează alegerea făcută.
marginea textelor citite. Fișe de lucru
Ex.de scriere imaginativă: continuarea unor Individual
texte, schimbarea finalului, a perspectivei din Frontal
care se povestește etc. Pe grupe
Autoevaluarea propriilor texte redactate. În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Legendele sau basmele Completează jurnalul cu dublă intrare: lumea mea/
explicativă/ interpretativă. românilor” culese de Petre lumea textului.
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Ispirescu (2-3 la alegere) Redă acțiunea textului respectând ordinea logică și
narative și dialogate. Vezi și lecturi pentru cronologică.
Ex. De stabilire a ideilor în jurul cărora se opțional Precizează ce observi în legătură cu
organizează o temă dată: idee principală/ particularitățile organizării acțiunii.
secundară. Lectura Sesizează modul de îmbinare a celor trei moduri de
Ex.de identificare a sensului unor cuvinte în Expunerea expunere în basmul studiat.
diferite contexte. Conversația Precizează succint semnificațiile formulelor
Ex.de alcătuire de propoziții simple și Demonstrația inițiale, mediane și finale.
dezvoltate. Explicația Explică existența cifrelor în basmul studiat.
Ex.de identificare și alcătuire de propoziții Dezbaterea Comentează împletirea dintre real și fantastic în
afirmative și negative. Problematizarea structura basmului studiat.
Ex.de dezvoltare a unor propoziții simple. Harta subiectivă a lecturii Motivează și interpretează finalul unui basm.
Ex.de identificare a predicatului verbal/ Jurnalul cu dublă intrare Numește trăsăturile spațiului și timpului în
nominal. Cvintetul structura basmului.
Ex.de utilizare corectă a părților de propoziție: Metoda cubului Scrie numele unor personaje de basm cunoscute de
predicatul verbal/ nominal. Blazonul personajului tine și explică rolul numelui în conturarea
Ex. De prezentare succintă a unor texte literare Metoda cadranelor individualității lor.
sau nonliterare. Ciorchinele Argumentează succint (5-7 rânduri) apartenența
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și Explozia stelară textului- suport la specia basm popular.
justificarea acestora în funcție de context. Eseul de cinci minute Formulează, sub forma unui enunț, mesajul
Ex.de realizare de dialoguri simple pe teme de Jocuri de cuvinte transmis de basmul preferat.
interes pentru elevi. Exercițiul Redactează o compunere narativă de 8-10 rânduri,
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Organizatorul grafic cu titlul ”Eu sunt...(numele personajului tău
(narațiune, descriere, dialog). Manualul preferat)”, indicând timpul și spațiul narațiunii, alte
Adresare de întrebări specifice abordării Calculatorul două personaje, minimum două trăsături ale
textelor narative: ce se povestește, cine ia parte Planșe acestora,trei întâmplări semnificative prin care
la acțiunea relatată, cine povestește. Postere trece eroul și finalul fericit, specific basmului.
~ 16 ~
 Predicatul verbal/ urmărind un plan. Ex.de identificare a trăsăturilor specifice CD-uri Identifică predicatele din textul citat, subliniindu-le
nominal, valori basmului. Tablouri cu roșu pe cele verbale și cu albastru pe cele
morfologice ale Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Ilustrații de carte nominale.
verbului ”a fi”, categoriilor gramaticale specifice verbului Scheme Grupează în patru coloane predicatele verbale din
numele predicativ (timp, persoană, număr, moduri personale/ Mijloace rebusistice textul citat, în funcție de modul verbelor prin care
simplu/ multiplu. nepersonale); relații și funcții sintactice. Dicționare sunt exprimate.
Acordul predicatului cu subiectul în persoană Reviste literare Precizează structura predicatelor nominale din
și număr. Fișe de lucru textul citat.
Scrierea imaginativă. Ex.de citire corectă și fluentă a unui text Construiește un text de 8-10 rânduri, ”Spiridușul
Povestirea. Ordinea cunoscut în fața unui auditoriu divers. Individual din vis” ale cărui propoziții să aibă predicatele din
etapelor. Aprecieri personale referitoare la anumite Frontal seria indicată.
Povestirea ca întreg secvențe ale textului studiat (moduri de Pe grupe
Evaluarea unității expunere, figuri de stil) sau la personaje. În perechi
Universul textului Legenda: ”Dragoș- 5 1.2 identificarea Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ 2 legende istorice, la alegere Recunoaște modurile de expunere utilizate în
Vodă” secvențelor de dialog, de explicativă/ interpretativă. textul- suport.
narațiune și de descriere Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Lectura Reconstituie etapele narațiunii.stabilește o legătură
dintr-un mesaj oral în narative și dialogate. Expunerea între semnificația titlului și conținutul legendei
scopul înțelegerii modului Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Conversația studiate.
de structurare a acestora. organizează o temă dată: idee principală/ Demonstrația Relevă, într-o compunere de 10-15 rânduri,
2.2 selectarea elementelor secundară. Explicația apertenența fragmentului dat la specia legendă.
de lexic adecvate situațiilor Ex.de sesizare/ recunoaștere/ identificare a Dezbaterea Compară personajele legendei cu cele ale basmului
Parabola: ”Despre de comunicare. particularităților narațiunii. Problematizarea și stabilește asemănări și deosebiri.
oaia rătăcită” Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Harta subiectivă a lecturii Desprinde semnificația morală din parabola
contexte diferite. Jurnalul cu dublă intrare studiată.
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Cvintetul Indică personajele ce reprezintă binele și răul, prin
achizițiilor lexicale noi. Metoda cubului referire la parabola studiată.
Blazonul personajului Enumeră titlurile parabolelor citite și expune
Metoda cadranelor mesajul fiecăreia.
Ciorchinele Povestește o întâmplare care ar putea sta la baza
Explozia stelară unei parabole.
Eseul de cinci minute
Jocuri de cuvinte
Exercițiul
Organizatorul grafic
”ŞCOALA ALTFEL: Concurs de 5 1.1identificarea Ex.de interpretare a unor secvențe lirice/ Lectura independentă Interpretează o secvență lirică/ populară ,cultă.
SĂ ŞTII MAI creativitate literară informațiilor esențiale populare și culte. Lectura explicativă Redactează un text respectând cerințele formulate.
MULTE, SĂ FII MAI Ora cărţilor dintr-un mesaj oral,în Dialogul de orientare Creează un moment artistic în care să asociezi
BUN!” deschise- vizită la scopul înțelegerii sensului Ex.de redactare de text propriu pe baza unor Reflecția textul, muzica și dansul.
GTK global al acestuia. cerințe date. Observația independentă Prezintă primele impresii la citirea/ audierea
Joc de rol 1.2identificarea Brainstormingul textului.
Lectura mea secvențelor de dialog , de Ex.de asociere a poeziei cu muzica și cu Conversația Reprezintă, simbolic sau iconic, un element, o
preferată narațiune și de descriere ritmurile dansului. Expunerea situație problematică întâlnită în text.
Jocuri de cuvinte dintr-un mesaj oral, în Posterul Selectează, din lectura ta particulară, două titluri
scopul înțelegerii modului Ex.de lectură inocentă, mediatoare, reprezentative pentru tema abordată.
de structurare a acestora. explicativă, interpretativă. Resurse bibliografice Realizează un poster cu simboluri întâlnite în
3.5folosirea unor tehnici/ Fișe de lucru lumea Fantaziei.
strategii de lucru cu textul/ Ex.de reprezentare simbolică sau iconică a
cartea. situațiilor problematice întâlnite în cărțile Individuală /frontală/ pe
4.4redactarea unor texte citite. grupe/ în perechi
imaginative și reflexive în
scopuri și în contexte Ex.de călătorie în Fantazia.
variate.

~ 17 ~
Universul textului Subiectul: exprimat/ 5 2.3 alcătuirea unor
neexprimat, propoziții și fraze corecte
simplu /multiplu, din punct de vedere
subînțeles/ inclus, gramatical.
acordul predicatului 2.4 adaptarea vorbirii la
cu subiectul parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
Evaluarea unității
Universul textului Poezia: ”Ce te 5 1.2 identificarea
legeni...” de Mihai secvențelor de dialog, de
Eminescu narațiune și de descriere
Forma poeziei dintr-un mesaj oral în
scopul înțelegerii modului
de structurare a acestora.
1.5 aplicarea principiilor
ascultării active în
manifestarea unui
comportament comunicativ
adecvat.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
Atributul din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
Ex.de alcătuire de propoziții simple și
dezvoltate.
Ex.de dezvoltare a unei propoziții simple.
Ex.de utilizare corectă a părților de vorbire
prin care se poate exprima subiectul:
substantiv, pronume, numeral.
Ex.de alcătuire a unor propoziții corecte din
punct de vedere gramatical utilizând în mod
corect părțile de propoziție studiate: subiectul
– exprimat/ neexprimat, acordul predicatului
cu subiectul în persoană și număr.
Ex.de prezentare succintă a unor texte literare.
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și
justificarea acestora în funcție de context.
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere
utilizate într-un text narativ (narațiune,
descriere, dialog).
Ex.de adresare de întrebări specifice textelor
narative : ce se povestește, cine ia parte la
acțiune, cine povestește.
Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării
categoriilor gramaticale specifice părților de
vorbire ce pot îndeplini funcția sintactică de
subiect.
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text
cunoscut în fața unui auditoriu divers.
Ex.de așezare corectă a textului în pagină.
Ex.de realizare a unui plan de idei pentru un
text propriu.
Ex.de povestire a unor întâmplări reale sau
imaginare.
Aprecieri personale referitoare la anumite
secvențe ale textelor studiate sau la personaje.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/
explicativă/ interpretativă.
Ex.de structurare a secvențelor descriptive,
narative și dialogate.
Ex.de aplicare a principiilor ascultării active în
manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat.
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată.
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în
diferite contexte.
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a
achizițiilor lexicale noi.
Ex..de alcătuire de propoziții simple și de
transformare a acestora în propoziții
dezvoltate.
Ex.de alcătuire a unor propoziții și fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
utilizând corect categoriile gramaticale
specifice părților de vorbire prin care se
exprimă atributul.
Ex.de recunoaștere a atributului.
~ 18 ~
Manualul Subliniază subiectele din enunțurile următoare și
Calculatorul precizează prin ce parte de vorbire se exprimă.
Planșe Rescrie textul următor, înlocuind substantivele cu
Postere funcție sintactică de subiect cu pronume/ numerale
CD-uri potrivite.
Tablouri Corectează enunțurile date, realizând acordul
Ilustrații de carte predicatului cu subiectul.
Scheme Fiind atent la forma verbului cu funcție sintactică
Mijloace rebusistice de predicat, completează spațiile libere cu
Dicționare subiectul potrivit, precizând felul acestuia după
Reviste literare numărul de termeni.
Fișe de lucru Împarte textul citat în propoziții și scrie pe o
coloană propozițiile cu subiect inclus, pe alta
Individual propozițiile cu subiect subînțeles.
Frontal Imaginează-ți că ai vizitat Planeta Cărții.
Pe grupe Redactează, în 5-6 rânduri, o reclamă pentru
În perechi eventualii turiști ai acesteia. Subliniază subiectele!
Scrie o scurtă compunere (8-10 rânduri) despre
proiectul ”Cartea călătoriei mele”.
Redactează o compunere de minimum 10 rânduri,
având ca suport imaginile date.
Alcătuiește un plan de idei pentru o compunere cu
titlul ”În lumea de ciocolată”. Fi atent la semnele
de punctuație utilizate.
Rescrie textul citat amplasând în mod corect
semnele de punctuație și de ortografie.
Redactează o scurtă compunere (5-7 rânduri) în
care să demonstrezi utilitatea semnelor de
punctuație.
La alegere câte 2 poezii de Comentează imaginile artistice din fragmentele de
Mihai Eminescu, Tudor text date.
Arghezi, Vasile Alecsandri Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
date.
Lectura Completează harta subiectivă a lecturii.
Expunerea Menționează două personificări diferite din textul
Conversația dat și comentează succint una dintre ele.
Demonstrația Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
Explicația ai de-a face cu untext integral/ un fragment de text.
Dezbaterea Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
Problematizarea Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
Harta subiectivă a lecturii rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric.
Jurnalul cu dublă intrare Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care
Cvintetul să prezinți rolul personificării în textul dat.
Metoda cubului
Blazonul personajului Subliniază atributele din textul următor și
Metoda cadranelor marchează prin săgeți relația cu elementul regent.
Ciorchinele Asociați substantivelor din prima coloană
Explozia stelară atributele potrivite din coloana a doua. Alcătuiește
Eseul de cinci minute enunțuri cu trei dintre structurile obținute.
Jocuri de cuvinte Completează spațiile libere ale textului cu
Exercițiul atributele potrivite din seria dată.
 3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
Cum scriem despre
textul literar?
Evaluarea unității
Lucrare scrisă Autor- narator- 10 1.2 identificarea
semestrială personaj. secvențelor de dialog, de
Moduri de expunere. narațiune și de descriere
Tipuri de descriere. dintr-un mesaj oral în
Tipuri de portret. scopul înțelegerii modului
Povestirea ca întreg. de structurare a acestuia.
Tipuri de comunicare 1.5 aplicarea principiilor
dialogată ascultării active în
De la textul dialogat manifestarea unui
la textul narativ. comportament comunicativ
Opera epică – adecvat.
trăsături specifice. 2.2 selectarea elementelor
Morfologie de lexic adecvate situațiilor
Substantivul: de comunicare.
articolul, cazurile 2.3 alcătuirea unor
substantivului propoziții și fraze corecte
Pronumele personal/ din punct de vedere
de politețe gramatical.
Numeralul 2.4 adaptarea vorbirii la
Adjectivul parteneri și la situația/
Adverbul situațiile de comunicare
Interjecția diverse.
Sintaxă: predicatul,
subiectul, atributul,
complementul
Fraza
Evaluarea unității
Ex.de alcătuire corectă de enunțuri utilizând Organizatorul grafic Pentru a reface afișul, selectează și lipește
atribute diverse. jetoanele corespunzătoare fiecărui enunț.
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și Manualul Transformă enunțurile următoare, astfel încât
justificarea acestora în funcție de context. Calculatorul adjectivele cu funcția sintactică de nume predicativ
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Planșe să devină atribute.
într-un text liric. Postere Alcătuiește câte un enunț în care substantivele și
Ex.de identificare a elementelor specifice CD-uri pronumele din seria dată să îndeplinească funcția
conținutului și structurarea formală a textului Tablouri sintactică de atribut și să stea, pe rând, în cazurile
poetic (în strofe și versuri). Ilustrații de carte acuzativ și genitiv.
Ex.de identificare a figurilor de stil. Scheme Construiește trei enunțuri în care să inserezi
Ex.de sesizare a corectitudinii utilizării Mijloace rebusistice comparații formate cu ajutorul unor atribute în
categoriilor gramaticale învățate specifice Dicționare cazul acuzativ.
părților de vorbire prin care se poate exprima Reviste literare Pornind de la imaginea dată, alcătuiește o scurtă
atributul. Fișe de lucru compunere narativă (5-7 rânduri), în care să incluzi
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text cel puțin trei atribute exprimate prin părți de
cunoscut în fața unui auditoriu divers.Note de Individual vorbire diferite. Subliniază-le în culori diferite.
lectură. Frontal
Ex.de redactare de compuneri după un suport Pe grupe
vizual. În perechi
Aprecieri personale referitoare la anumite
secvențe ale textului literar: moduri de
expunere, structură și conținut, figuri de stil.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ Lectura Comentează imaginile artistice din fragmentele de
explicativă/ interpretativă. Expunerea text date.
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Conversația Propune câte un titlu sugestiv pentru fragmentele
narative și dialogate. Demonstrația date.
Ex.de aplicare a principiilor ascultării active în Explicația Completează harta subiectivă a lecturii.
manifestarea unui comportament comunicativ Dezbaterea Menționează două personificări diferite din textul
adecvat. Problematizarea dat și comentează succint una dintre ele.
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text Harta subiectivă a lecturii Enumeră trei argumente pentru a susține ideea că
cunoscut în fața unui auditoriu divers. Jurnalul cu dublă intrare ai de-a face cu untext integral/ un fragment de text.
Note de lectură. Cvintetul Identifică termenii- cheie din versurile propuse.
Ex.de redactare de compuneri după un suport Metoda cubului Evidențiază într-o scurtă compoziție (8-10
vizual. Blazonul personajului rânduri) caracteristicile fragmentului ca text liric/
Aprecieri personale referitoare la anumite Metoda cadranelor epic.
secvențe ale textului literar: moduri de Ciorchinele Transformă enunțurile următoare, astfel încât
expunere, structură și conținut, figuri de stil. Explozia stelară adjectivele cu funcția sintactică de nume predicativ
Ex.de ex.de alcătuire de propoziții simple și de Eseul de cinci minute să devină atribute.
transformare a acestora în propoziții Jocuri de cuvinte Alcătuiește câte un enunț în care substantivele și
dezvoltate. Exercițiul pronumele din seria dată să îndeplinească funcția
Ex.de alcătuire a unor propoziții și fraze Organizatorul grafic sintactică de atribut și să stea, pe rând, în cazurile
corecte din punct de vedere gramatical, Manualul acuzativ și genitiv.
utilizând corect categoriile gramaticale Calculatorul Rescrie textul citat amplasând în mod corect
specifice părților de vorbire prin care se Planșe semnele de punctuație și de ortografie.
exprimă atributul. Postere Corectează enunțurile date, realizând acordul
Ex.de recunoaștere a atributului. CD-uri predicatului cu subiectul.
Ex.de alcătuire corectă de enunțuri utilizând Tablouri Fiind atent la forma verbului cu funcție sintactică
atribute diverse. Ilustrații de carte de predicat, completează spațiile libere cu
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și Scheme subiectul potrivit, precizând felul acestuia după
justificarea acestora în funcție de context. Mijloace rebusistice numărul de termeni.
Ex.de recunoaștere a modurilor de expunere Dicționare Împarte textul citat în propoziții și scrie pe o
într-un text liric. Reviste literare coloană propozițiile cu subiect inclus, pe alta
Ex.de identificare a elementelor specifice Fișe de lucru propozițiile cu subiect subînțeles.
conținutului și structurarea formală a textului Individual
poetic (în strofe și versuri). Frontal
~ 19 ~

Universul textului Snoava: ”Boierul și 5 1.2 identificarea
Păcală” secvențelor de dialog, de
narațiune și de descriere
dintr-un mesaj oral în
scopul înțelegerii modului
de structurare a acestuia.
1.5 aplicarea principiilor
ascultării active în
manifestarea unui
comportament comunicativ
adecvat.
2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
Complementul situațiile de comunicare
(actualizare) diverse.
3.2 recunoașterea
Fraza: propoziția modurilor de expunere
principală/ secundară utilizate într-un text
Conjuncția: simplă/ narativ.
compusă, elemente 3.4 sesizarea corectitudinii
de relație în frază utilizării categoriilor
Coordonarea gramaticale învățate.
copulativă şi prin 3.5 folosirea unor tehnici/
juxtapunere. strategii de lucru cu textul/
Subordonarea. cartea.
Formule specifice 4.1 redactarea unor lucrări
dialogului: de scurte pe o anumită temă,
inițiere, de urmărind un plan.
desfășurare, de ora.
menținere, de
încheiere a dialogului
Evaluarea unității
Pe grupe
În perechi
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/ ”Păcală și Tândală”
explicativă/ interpretativă. Lectura
Ex.de structurare a secvențelor descriptive, Expunerea
narative și dialogate. Conversația
Ex.de aplicare a principiilor ascultării active în Demonstrația
manifestarea unui comportament comunicativ Explicația
adecvat. Dezbaterea
Ex.de stabilire a ideilor în jurul cărora se Problematizarea
organizează o temă dată. Harta subiectivă a lecturii
Ex.de stabilire a sensului unor cuvinte în Jurnalul cu dublă intrare
diferite contexte. Cvintetul
Ex.de utilizare, în contexte diferite, a Metoda cubului
achizițiilor lexicale noi. Blazonul personajului
Ex.de ex.de alcătuire de propoziții simple și de Metoda cadranelor
transformare a acestora în propoziții Ciorchinele
dezvoltate. Explozia stelară
Ex.de alcătuire a unor propoziții și fraze Eseul de cinci minute
corecte din punct de vedere gramatical, Jocuri de cuvinte
utilizând corect categoriile gramaticale Exercițiul
specifice părților de vorbire prin care se Organizatorul grafic
exprimă complementul.
Ex.de alcătuire corectă de enunțuri utilizând Manualul
complemente diverse. Calculatorul
Ex.de exprimare a unor puncte de vedere și Planșe
justificarea acestora în funcție de context. Postere
Ex.de citire corectă și fluentă a unui text CD-uri
cunoscut în fața unui auditoriu divers. Tablouri
Note de lectură. Ilustrații de carte
Ex.de redactare de compuneri după un suport Scheme
vizual. Mijloace rebusistice
Aprecieri personale referitoare la anumite Dicționare
secvențe ale textului literar: moduri de Reviste literare
expunere, structură și conținut, figuri de stil. Fișe de lucru
Ex.de scriere imaginativă și reflexivă.
Autoevaluarea proprilor texte redactate. Individual
Frontal
Pe grupe
În perechi
~ 20 ~
Prezintă experiența de lectură pe care ai avut-o,
prin desen.
Rezumă, în maximum 5 enunțuri, conținutul
snoavei citite.
Notează 4 teme cunoscute ale snoavelor românești.
Identifică ordinea logică și cronologică a textului.
Redactează planul simplu și planul dezvoltat al
textului studiat/ citit.
Evidențiază, oral sau în scris, semnificațiile
generale ale textului.
Interpretează corelația dintre diferitele componente
ale textului- suport.
Susține, prin argumente, structura de snoavă a
textului studiat.
Precizează trăsăturile morale ale personajelor din
snoava studiată.
Povestește o întâmplare care ar putea sta la baza
unei snoave. Propune un titlu expresiv.
Redactează o snoavă (minimum 10 rânduri) despre
lăudăroșenie/ prostie/ snobism.
Subliniază complementele din textul următor și
marchează prin săgeți relația cu elementul regent.
Adaugă pe lângă verbele date câte un complement
care să exprime locul, timpul și modul.
Transformă enunțurile date pentru a evita repetiția
complementului.
Pornind de la enunțul dat, redactează o compunere
narativă (8-10 rânduri) în care să inserezi
complemente exprimate prin substantive în
cazurile dativ / acuzativ și complemente exprimate
prin adverbe de loc, de timp și de mod.
Citește cu atenție enunțurile următoare și
precizează dacă sunt propoziții sau fraze. Numește
deosebirile dintre ele.
Completează spațiile libere cu elementele de relație
potrivite contextului.
Continuă enunțul dat cu 2 PP, în raport de
coordonare copulativă; o PP și 2 PS, în raport de
juxtapunere.
Recapitulare finală Ipostaze ale 5 1.1identificarea
personajului copil în informațiilor esențiale
operele studiate/ dintr-un mesaj oral, în
citite scopul înțelegerii sensului
global al acestuia.
Jocul- mijloc de 1.2 identificarea
acces la misterul secvențelor de dialog, de
educației narațiune și de descriere
dintr-un mesaj oral în
Școala- spațiu al scopul înțelegerii modului
confruntării de structurare a acestora.
1.3sesizarea unităților
Basmul și legenda- lexicale necunoscute în
itinerar de călătorie fluxul vorbirii, în scopul
clarificării acestora.
Valori etice și 1.4sesizarea (in)
estetice în operele corectitudinii gramaticale a
studiate/ citite unui enunț și/ sau a
formelor lexicale.
În lumea sunetelor 1.5 aplicarea principiilor
ascultării active în
De vorbă cu părțile manifestarea unui
de vorbire comportament comunicativ
adecvat.
Despre ”arhitectura” 2.1înlănțuirea clară a
sintaxei propoziției și ideilor într-un mesaj oral.
a frazei 2.2 selectarea elementelor
de lexic adecvate situațiilor
de comunicare.
2.3 alcătuirea unor
propoziții și fraze corecte
din punct de vedere
gramatical.
2.4 adaptarea vorbirii la
parteneri și la situația/
situațiile de comunicare
diverse.
2.5participarea la diferite
situații de comunicare.
3.2 recunoașterea
modurilor de expunere
utilizate într-un text
narativ.
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învățate.
3.5 folosirea unor tehnici/
strategii de lucru cu textul/
cartea.
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan.
4.2utilizarea, în redactare,
a unor sinonime, antonime
și derivate adecvate temei
date.
Ex.de lectură mediatoare/ inocentă/
explicativă/ interpretativă.
Ex.de reflecție asupra celor citite și de
raportare a textelor- suport la propria
experiență.
Ex.de surprindere a ipostazelor personajului
copil în operele studiate/ citite.
Ex.de evidențiere a frumuseții jocului ca
mijloc de acces la misterul existențial.
Ex.de creativitate vizând jocul și regulile lui.
Ex.de prezentare a imaginii școlii ca spațiu al
confruntării.
Ex.de selectare a unor citate reprezentative
pentru imaginea școlii de ieri și de astăzi.
Ex.de exprimare a unui punct de vedere.
Ex.de interpretare a temei călătoriei în basm și
legendă.
Ex.de caracterizare a eroilor- călători.
Ex.de analiză a elementelor etice și culturale
descoperite într-un text.
Ex.de evidențiere a valorilor etice și estetice
desprinse din operele studiate.
Ex.de consolidare și sistematizare a noțiunilor
de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă.
Ex.de consolidare și sistematizare a părților de
vorbire.
Ex.de consolidare și sistematizare a noțiunilor
~ 21 ~
Lectura Încearcă să te recunoști în imaginea- etalon pe care
Expunerea Conversația ți-o oferă textul.Valorifică sugestiile textului,
Demonstrația experiența ta de lectură și propria viziune asupra
Explicația celor citite și consemnează impresiile de lectură.
Dezbaterea Exemplifică, cu referire la textele studiate, ipostaze
Problematizarea ale personajului- copil, realizând scurte comentarii.
Harta subiectivă a lecturii Alcătuiește o compunere de 20- 30 de rânduri cu
Jurnalul cu dublă intrare titlul: ”Copilăria- inima tuturor vârstelor.”
Cvintetul Proiect: jocul și regulile lui.
Metoda cubului Redactează câteva considerații în care să susții/ să
Blazonul personajului infirmi ideea că școala este un spațiu al
Metoda cadranelor confruntării.
Ciorchinele Selectează pasaje reprezentative din operele citite
Explozia stelară pentru imaginea școlii de ieri și de astăzi.
Eseul de cinci minute Comentează succint citatele selectate la
Jocuri de cuvinte ex.anterior, exprimându-ți punctul de vedere.
Exercițiul Descrie o călătorie reală/ imaginară, în minimum
Organizatorul grafic 10 rânduri, apelând la diverse elemente de
Manualul expresivitate artistică.
Calculatorul Caracterizează eroul de basm/ de legendă care te-a
impresionat în mod deosebit prin caracterul său.
Planșe Redactează un dialog imaginar cu un personaj de
Postere basm/ de legendă.
CD-uri Scrie o narațiune de minimum 10 rânduri cu
Tablouri deznodământ fericit despre o clipă de adevăr și
Ilustrații de carte frumusețe.
Mijloace rebusistice Desprinde valorile etice și estetice din textele-
Dicționare suport.
Reviste literare Analizează, conform cerințelor precizate, cuvintele
Fișe de lucru subliniate din text.
Evidențiază, în 3-4 exemple, rolul contextului în
Individual precizarea sensului unui cuvânt.
Frontal Redactează o compunere gramaticală cu titlul: ”De
Pe grupe vorbă cu părțile de vorbire”.
Completează organizatorul grafic/ ciorchinele cu
trăsăturile părților de propoziție.
Completează schema/ tabelul dat cu tipurile de
propoziții studiate.
Evidențiază rolul semnelor de punctuație, în
propoziție și în frază, într-un text în care să îmbini
modurile de expunere studiate.
Precizează care sunt situațiile ce reprezintă
comunicarea orală și care sunt cele care ilustrează
comunicări scrise.
Realizează, în echipă, un poster pe tema
comunicării.
Scrie o narațiune de minimum 10 rânduri cu
deznodământ fericit despre o clipă de adevăr și
frumusețe.
Desprinde valorile etice și estetice din textele-
suport.
Analizează, conform cerințelor precizate, cuvintele
subliniate din text.
Completează jurnalul cu dublă intrare: lumea mea/
lumea textului.
Redă acțiunea textului respectând ordinea logică și
~ 22 ~