LICEUL TEHNOLOGIC CAZANESTI, IALOMITA CLASA A VIII-A DIRECTOR,

ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE 4 ORE/SĂPTĂMÂNĂ

DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ SEM. I= 76 ORE
EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL SEM AL II-LEA= 60 ORE
CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009 AN ȘCOLAR 2016-2017
PROFESOR, RADUCANU VIORICA

1
 PLANIFICAREA ANUALĂ A MATERIEI
SEM. UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.ORE SĂPT. OBS
Prezentarea conținuturilor și a programei. Prezentarea manualului. Prezentarea criteriilor de evaluare pentru clasa 8 12-23
a VIII-a. Recapitularea conținuturilor achiziționate anterior sept
Test de evaluare predictivă. Discutarea testului predictiv
Genul liric.Poezia lirică.”Lacul”de Mihai Eminescu”Izvorul nopții”de Lucian Blaga”Emoție de toamnă”de 20 26 sept-
Nichita Stănescu. Noțiuni de teorie literară privind genul liric: aliterația, asonanța, invocația, simbolul, 28 oct
oximoronul.. Comentarea unui grupaj de texte. *Fișa de lectură
Caracterul latin al limbii române
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: *prefixoide/ sufixoide.Mijloace externe de îmbogățire a
vocabularului. Cuvântul și contextul. Sensul propriu/ figurat al cuvântului în context. Cuvinte monosemantice/
polisemantice- actualizare. Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, pleonasme.
Noțiuni de fonetică- actualizare. Evaluarea unității
Genul epic.*Povestirea SF. ”Planeta celor doi sori”de Horia Aramă 12 31 oct-
Noțiuni de sintaxă: tipuri de propoziții, relații sintactice și mijloace de realizare ale acestora. Cuvinte și construcții 18 nov
incidente
Evaluarea unității
Genul epic.Predicatul –actualizare. Predicatul nominal incomplet. Propoziția subordonată predicativă (PR) 8 21 nov-
Subiectul –actualizare. Propoziția subordonată subiectivă (SB). Natura elementului regent al SB 2 dec
Textul nonliterar: textul publicitar, articolul de ziar/ de revistă
Evaluarea unității
Recapitulare pentru teză 8 5-16
Lucrare scrisă semestrială dec
Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Genul epic.Nuvela.”Popa Tanda”de Ioan SlaviciOralitatea. Conflictul. Nuvela. 12 19 dec-
Atributul- actualizare. Propoziția subordonată atributivă (AT) 20 ian
Evaluarea unității
Recapitulare semestrială 8 23 ian-
3 feb
Îmbinarea genurilor.. ”Miorița”. Tema. Motivul. Alegoria.Balada populară 8 13-24
Monologul.Textul informativ. feb

2
 Complementul direct- actualizare. Propoziția subordonată completivă directă (CD)
Complementul indirect- actualizare. Propoziția subordonată completivă indirectă (CI)
Evaluarea unității
Genul epic.Romanul.”Baltagul”de Mihail Sadoveanu. Retrospectiva. Suspansul. Viziunea. 16 27 feb-
Analiza de text: în ansamblu/ fragmente. 24 mart
Complementul circumstanțial: de loc, de timp, de mod- actualizare. Propoziții subordonate circumstanțiale: de loc
(CL), de timp (CT), de mod (CM).
Evaluarea unității
Genul dramatic.Comedia: ”O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Textul dramatic- trăsături generale 12 27 mart
Vizionare de spectacol 14 april
Complementul circumstanțial de scop- actualizare. Propoziția circumstanțială de scop (CS)
Complementul circumstanțial de cauză- actualizare. Propoziția circumstanțială de cauză (CZ)
„Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun!” 4 2-5 mai
Genul dramatic 8 8-19
*Propoziții subordonate circumstanțiale: concesivă (CV), consecutivă (CNS), condițională (CȚ/ CDȚ). mai
Texte nonliterare ”utilitare”: articolul de ziar/ de revistă, textele publicitare.
Evaluarea unității
Recapitulare pentru teză 8 22 mai
Lucrare scrisă semestrială 2 iunie
Corectarea și discutarea lucrării scrise semestriale
Recapitulare finală 4 6-16
iunie

LICEUL TEHNOLOGIC CAZANESTI, IALOMITA EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PROFESOR, RADUCANU VIORICA

3
 CLASA A VIII-A SEM AL II-LEA= 60 ORE
4 ORE/SĂPTĂMÂNĂ AN ȘCOLAR 2016-2017
SEM. I= 76 ORE DIRECTOR,

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI

UNIT.DE CS CONȚINUTURI NR. SĂPT. OBS.
ÎNVĂȚARE ORE
Recapitulare 1.1înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate, Recapitulare inițială 8 12-23 sept.
inițială 1.3sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat, Prezentarea conținuturilor și a programei
1.4sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat, Prezentarea manualului
1.5aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat, Prezentarea criteriilor de evaluare pentru clasa a VIII-a
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral, Recapitularea conținuturilor achiziționate anterior
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date, Test de evaluare predictivă
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor Discutarea testului predictiv
semantice studiate.
Genul liric 1.1înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate, Poezia lirică: ”Lacul” de Mihai Eminescu 20 26 sept- 28
1.2 sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral, ”Izvorul nopții” de Lucian Blaga. Simbolul. Oximoronul. oct
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat , ”Emoție de toamnă” de Nichita Stănescu. Elemente de
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat, versificație
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată, Comentarea unui grupaj de texte
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral, Caracterul latin al limbii române
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral, Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului- actualizare
2.5captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului, Prefixoide. Sufixoide.
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date, Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului:
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor împrumuturile, neologismele- actualizare
semantice studiate, Cuvântul și contextul. Sensul cuvântului în context-
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă, actualizare.
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de Cuvinte monosemantice/ polisemantice
punctuaţie, Clase lexico- semantice: sinonime, antonime,omonime,
4.3 redactarea unui text argumentativ. cuvinte polisemantice, paronime, pleonasme.
Tautologia. Argoul și jargonul.
Fonetica- actualizare
Evaluarea unității
Genul epic 1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate, Povestirea S-F: ”Planeta celor doi sori” de Horia Aramă 12 31 oct-
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Noțiuni de sintaxă: textul, fraza, tipuri de propoziții- 18 nov
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii, actualizare
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului , Relații sintactice și mijloace de realizare a acestora
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă , Cuvintele și construcțiile incidente
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie , EVALUAREA UNITĂŢII
4.3 redactarea unui text argumentativ.

4
Genul epic 1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat , Predicatul- actualizare 8 21nov- 2
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat, Propoziția predicativă dec
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Subiectul- actualizare
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii, Propoziția subiectivă
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului , Texte nonliterare: texte publicitare, articolul de ziar/ de
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date, revistă
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor Evaluarea unității
semantice studiate,
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă ,
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie ,
LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ 8 5-16 dec
Genul epic 1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat , Nuvela :”Popa Tanda” de Ioan Slavici 12 19 dec-
1.4 sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat , Oralitatea 20 ian
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Atributul (adjectival, pronominal, substantival, verbal,
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii, adverbial, interjecțional)- actualizare
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului , Propoziția atributivă
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date, Texte nonliterare: texte publicitare, articolul de ziar/ de
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor revistă
semantice studiate , Evaluarea unității
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele,
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă ,
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie ,
4.3 redactarea unui text argumentativ.
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ 8 23 ian-3 feb

SEM II 1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat , Balada populară: ”Miorița” 8 13-24 feb
Îmbinarea 1.4 sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat , Alegoria
genurilor 2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Conspectul
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii, Complementul direct- actualizare
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului, Completiva directă
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date , Complementul indirect- actualizare
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor Completiva indirectă
semantice studiate , Evaluarea unității
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele ,
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă ,
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie ,
4.3 redactarea unui text argumentativ .

5
Genul epic 1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat , Romanul: ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu 16 27 feb-
1.4, sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat Retrospectiva. Suspansul. Viziunea. 24 martie
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod.
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii Propoziții circumstanțiale : de loc, de timp, de mod.
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului, Analiza de text
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor Evaluarea unității
semantice studiate,
3.3, identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă,
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie ,
4.3 redactarea unui text argumentativ .
Genul dramatic 1.2sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral, Comedia :”O scrisoare pierdută” (fragment) de Ion Luca 12 27 martie-
1.3 sesizarea adecvării elementelor lexicale utilzate la scopul mesajului ascultat , Caragiale 14 aprilie
1.4, sesizarea particularităţilor lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat Diviziunile textului dramatic. Comunicarea în textul
1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat dramatic. Conflictul dramatic.
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată , Complementul circumstanțial de cauză/ de scop
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii Propoziții circumstanțiale: de cauză, de scop.
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul textului oral, Evaluarea unității
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului ,
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date,
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor
semantice studiate ,
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele,
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă ,
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de
punctuaţie ,
4.3 redactarea unui text argumentativ.
ŞCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN! 4 2-5 mai
Genul dramatic 1.2 sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale într-un text oral, *Propoziția circumstanțială condițională, concesivă, 8 8-19 mai
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul textului oral consecutivă
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare al mesajului , *Alocuțiunea
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date, Evaluarea unității
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor
semantice studiate ,
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele,
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă .
LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ 8 22 mai-
2 iunie
Recapitulare 2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii, Raportul dintre realitate şi literatură (literar/ nonliterar). 4 6-16 iunie
finală 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date , Componente de ordin structural şi de limbaj caracteristice
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor operei poetice, dramatice şi epice.
semantice studiate , Personaje emblematice în operele dramatice şi epice.
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă , Valori etice şi estetice în textul literar popular şi cult.
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de Interdependenţa dintre elementele folclorice şi culte în
punctuaţie , poezia epică.
4.3 redactarea unui text argumentativ . Liric, epic şi dramatic- trăsături specifice şi contrastive.
Compoziţii structurate şi libere, aplicabile textelor epice,

6
 lirice şi dramatice.
Instanţele comunicării în textul literar (liric, epic şi
dramatic).
Valenţe expresive ale unor elemente de lexic.
Valori expresive ale părţilor de vorbire şi de propoziţie.
Subordonate necircumstanţiale şi circumstanţiale- asemănări
şi deosebiri.
Modalităţi de exprimare a raporturilor sintactice în
propoziţie şi frază.

7
 PROFESOR, RADUCANU VIORICA
CLASA A VIII-A
4 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
LICEUL TEHNOLOGIC CAZANESTI SEM. I= 76 ORE
ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE SEM AL II-LEA= 60 ORE
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ AN ȘCOLAR 2016-2017
EDITURA: HUMANITAS EDUCAȚIONAL
CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI NR. 5097 DIN 10.09.2009 DIRECTOR,

UNIT.DE CONȚINUTURI
ÎNVĂȚA
RE
Recapitulare Prezentarea conținuturilor și a
iniţială programei
Prezentarea manualului
Prezentarea criteriilor de evaluare
pentru clasa a VIII-a
Recapitularea conținuturilor
achiziționate anterior:
Textul literar şi textul nonliterar.
Specii literare. Modurile de expunere
utilizate în diferite opere literare.
Rezumatul, povestirea şi
caracterizarea de personaj.
PLANIFICAREA MATERIEI PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
NR. CS ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE
ORE
8 1.1,1.3, Exerciţii de comunicare dialogată. Observarea Chestionar privind alegerea manualului alternativ.
1.4,1.5, Ex.de exprimare a opiniei, de argumentare/ contraargumentare. Reflecţia Exprimă-ţi opinia, raportându-te la textele suport şi la
2.2, 3.1, Ex.de lectură inocentă, mediatoare, comprehensivă, Explozia stelară propria experienţă (10-15 rânduri).
3.2. problematizantă şi creativă. Demonstraţia Notează cel puţin trei trăsături contrastive ale celor două
Ex.de reflecţie asupra celor citite şi de raportare a textelor Eseul de 5 minute tipuri de text.
suport la propria experienţă. Diagrama Venn Transformă un text literar în text nonliterar. Explică
Ex.de distingere a textului literar de cel nonliterar. Organizatorul grafic principalele modificări survenite.
Ex.de prezentare a trăsăturilor contrastive a celor două tipuri de Într-o compunere de 10-15 rânduri, explică semnificaţiile
texte. Manualul titlului în textul literar şi nonliterar.
Ex.de transformare a unui text literar într-un text nonliterar. Programa şcolară Evidenţiază procedeele stilistice şi abaterile de la normele
Ex.de explicare a modificărilor survenite în urma transformării Fişe de lucru limbii literare în textele propuse.
textului literar în text nonliterar. Ziare, reviste, Redactează scurte texte literare şi nonliterare pe baza
Ex.de explicare a semnificaţiei şi a importanţei titlului în textul enciclopedii etc. cerinţelor date (8-10 rânduri).
literar şi nonliterar. Realizează arborele sentimentelor/ reacţiilor afective,
Ex.de evidenţiere a unor procedee stilistice în textele generate de lectura textelor propuse.
nonliterare. Completează schema speciilor literare, ţinând cont de
Ex.de redactare a unor scurte texte literare/ nonliterare, pe baza criteriul genului literar şi al structurii.
unor cerinţe date. Frontal Argumentează , folosindu-te de cel puţin două argumente,
Ex.de lectură inocentă, mediatoare, comprehensivă, Individual că textul suport reprezintă o specie literară sau aparţine
problematizantă şi creativă. În perechi unui gen literar (15-20 de rânduri).
Ex.de valorizare a reacţiilor afective faţă de textele propuse. Pe grupe Notează modurile de expunere prezente în secvenţele de
Ex.de clasificare a speciilor literare după genul literar şi după text date.
structură. Redactează scurte texte dialogale/ narative/ descriptive.
Ex.de actualizare şi de sistematizare a trăsăturilor comune Transformă secvenţa dialogală într-un text narativ, notând
speciilor aparţinând genului epic/ liric. Cadranele modificările survenite.
Ciorchinele
Organizatorul grafic
Ex.de redactare a unor rezumate în funcţie de tipul de text. Observarea Scrie rezumatul textului epic propus (10-12 rânduri).
Ex.de diferenţiere între rezumat şi povestire. Demonstraţia Descoperă particularităţile rezumatului şi ale povestirii,
Ex.de clasificare a personajelor, după criterii diferite. notându-le în coloane difeite.
Ex.de evidenţiere a valorilor şi opiniilor vehiculate de Caietele elevilor Completează schema tipurilor de personaje, având în
personaje. Horoscopul vedere criteriile diferite de clasificare.
Ex.de interpretare dramatică a unor scene reprezentative pentru Jocul de rol Creează monologuri de 8-10 rânduri, în care să surprinzi
evoluţia personajului. Jurnalul cu dublă intrare scene reprezentative din viaţa personajului preferat.
Ex.de argumentare a încadrării unui personaj într-o anumită Interpretează-le dramatic.
tipologie. Argumentează, într-o compunere de 10-15 rânduri, că
Ex.de redactare a caracterizării unui personaj. personajul preferat se încadrează într-o anumită tipologie.
Scrie o epistolă personajului preferat, consemnând
Modelarea raporturile cu celelalte personaje.
Organizatorul grafic Redactează o compunere de caracterizare, exemplificând
Reflecţia modalităţile de portretizare a personajelor (15-20 de
Fişe de lucru rânduri).
 Noţiuni de fonetică şi vocabular.
Elemente de morfosintaxă. Mijloace
de expresivitate artistică.
Cartea- obiect cultural (actualizare)
Test de evaluare predictivă
Discutarea testului predictiv
Genul liric Poezia lirică
”Lacul” de Mihai Eminescu
”Izvorul nopții” de Lucian Blaga.
Simbolul. Oximoronul.
”Emoție de toamnă” de Nichita
Stănescu
Noţiuni de teorie literară privind
genul liric, cu aplicaţie pe textele
suport (actualizare)
Ex.de recunoaştere a diferitelor tipuri de sunete/ grupuri de
sunete.
Ex.de despărţire a cuvintelor în silabe.
Ex.de evidenţiere, prin enunţuri, a principalelor categorii
semantice studiate.
Ex.de evidenţiere, în contexte adecvate, a valorii
regionalismelor şi a arhaismelor.
Ex.de actualizare şi de sistematizare a noţiunilor de morfologie,
pe baza organizatorului grafic.
Ex.de analiză morfo-sintactică.
Ex.de redactare a unor compuneri pe baza unui material
lingvistic dat.
Ex.de ilustrare şi de interpretare a mijloacelor de expresivitate
artistică.
Ex.de redactare a unor compuneri, cu valorificarea sensului
figurat al cuvintelor.
Ex.de recunoaştere a componentelor unei cărţi.
Ex.de selectare a informaţiilor de pe exteriorul şi din interiorul
unei cărţi.
Ex.de căutare şi selectare a informaţiilor cu ajutorul tablei de
materii.
Ex.de ilustrare a unor coperţi.
Ex.de redactare a unor compuneri, cu valorificarea motivului
cărţii în texte suport.
Ex.de întocmire a unei micro-antologii, pe o temă dată.
20 1.1, 1.2, Ex.de lectură inocentă, mediatoare, comprehensivă,
1.3, 1.4, problematizantă şi creativă a textului şi de prezentare a
1.6, 2.1, primelor impresii.
2.2, 2.4, Ex.de diferenţiere a textului liric popular de textul liric cult.
2.5, 3.1, Ex.de recunoaştere a speciilor lirice populare şi culte.
3.2, 4.1, Ex.de recunoaştere a unor concepte operaţionale specifice
4.2, 4.3. textului liric (imagine poetică, figuri de stil, vers, strofă, rimă,
ritm, metrică).
Ex.de explicare a semnificaţiilor unor cuvinte- simbol,
reprezentative pentru trăiri/ stări/ sentimente/ comuniunea om –
natură şi de consultare a dicţionarului de simboluri.
Ex.de interpretare a unor secvenţe lirice, populare şi culte.
Ex.de evidenţiere a semnificaţiilor generale ale unui text poetic.
Ex.de comparare a textului literar popular cu textul literar cult.
Ex.de producere/ redactare de text propriu pe baza unor cerinţe
date.
Ex.de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în receptarea
şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.
Ex.de lectură a textului şi de valorizare a reacţiilor afective.
Ex.de analiză a elementelor de structură compoziţională externă
Frontal Notează sunetele/ grupurile de sunete din secvenţa lirică
Individual citată.
Pe grupe Desparte în silabe cuvintele subliniate din textul citat.
Construieşte enunţuri cu elementele lexicale din seria
sinonimică a substantivului scris îngroşat.
Găseşte antonimele frazeologice ale cuvintelor date.
Jocuri fonetice Imaginează-ţi un dialog de 14-16 replici între trei personaje
Observarea literare. Utilizează regionalisme, arhaisme şi neologisme,
Metoda cubului subliniindu-le diferit.
Organizatorul grafic Completează schema părţilor de vorbire.
Analizează părţile de vorbire flexibile din fraza citată.
Manualul Descoperă, în secvenţa de text dată, părţile de vorbire
Caietul elevului neflexibile care nu pot avea funcţie sintactică.
Fişe de lucru Explică semnificaţiile mijloacelor de expresivitate artistică
din strofa citată.
Frontală Redactează o compunere descriptivă, de 10-15 rânduri, în
Individuală care să valorifici sensul conotativ al cuvintelor date.
Pe grupe
Creează câmpul semantic al substantivului „carte”,
consemnând cel puţin 10 elemente componente ale cărţii.
Ilustrează coperţile unei cărţi citite recent.
Redactează un eseu structurat, de 15-20 de rânduri,
urmărind motivul cărţii în opera unui scriitor studiat.
Întocmeşte o microantologie pe tema iubirii având ca sursă
de inspiraţie poezii din literatura română şi din literatura
universală.
Harta subiectivă a Completează organizatorul grafic „Reacţia cititorului”/
lecturii jurnalul cu dublă intrare/ fişa de lectură.
Explozia stelară Prezintă cel puţin trei trăsături contrastive ale textelor date
Reflecţia (populare şi culte).
Reţeaua de discuţii Recunoaşte şi organizează, într-o schemă grafică,
Posterul conceptele operaţionale specifice textului liric (imagine
Fişe cu texte/ fragmente poetică, figuri de stil, vers, strofă, rimă, ritm, metrică).
de texte Selectează, din textele lirice date, cuvintele cu valoare de
simbol şi explică ce reprezintă aceste cuvinte simbol în
Individuală contextele analizate şi ce ar putea să însemne pentru
Frontală condiţia umană. Consultă în acest sens dicţionarul de
În perechi simboluri.
Pe grupe Interpretează secvenţele lirice date, specificând:tema
poetică, semnificaţia unor motive, sentimentele dominante,
modul de expunere, registrul stilistic, particularităţi ale
trăirii lirice, elemente prozodice, semnificaţia titlului etc.
Redactează un text, de 8-10 rânduri, în care să evidenţiezi
semnificaţiile generale ale textelor poetice.
Compară textul literar popular cu textul literar cult,
stabilind asemănări şi deosebiri referitoare la structura

Figurile de stil (aliteraţia, asonanţa,
metafora, hiperbola, epitetul,
personificarea, comparaţia, repetiţia,
enumeraţia, antiteza)
Caracterul latin al limbii române
Mijloace interne de îmbogățire a
vocabularului- actualizare
Prefixoide. Sufixoide.
(tipuri de strofe şi de vers, secvenţe lirice/ tablouri) şi interne
(câmp semantic, imagine poetică, univers interior/ exterior,
relaţia terestru/ cosmic, simetrii şi opoziţii).
Ex.de relectură a textelor şi de reorganizare a acestora, pornind
de la cuvinte-cheie.
Ex.de recunoaştere şi de interpretare a particularităţilor
compoziţionale ale textelor-suport.
Ex.de recunoaştere şi interpretare a registrului liric specific
unor specii literare lirice (populare şi culte).
Ex.de precizare a instanţelor comunicării: emiţător/ poet/ eu
liric/ receptor/ cititor.
Ex.de recunoaştere a mărcilor eului liric în secvenţe poetice.
Ex.de valorizare a cunoştinţelor dobândite în compoziţii
proprii.
Ex.de diferenţiere formală între proză şi poezie.
Ex.de comparare, sub aspectul eufoniei, a două secvenţe lirice.
Ex.de desprindere a semnificaţiilor nivelului sonor.
Ex.de redactare a unor secvenţe lirice pe o structură prozodică
dată.
Ex.de recunoaştere a figurilor de stil studiate în textele literare
suport.
Ex.de creare de contexte (versuri/ proză) prin care să se
evidenţieze valoarea expresivă a figurilor de stil.
Ex.de sesizare a abaterilor de la normele limbii literare.
Ex.de identificare şi de comentare a rolului arhaismelor/
regionalismelor în diferite texte.
Ex.de redactare a unor texte apelând la diverse registre
stilistice.
Ex.de recunoaştere a cuvintelor derivate/ compuse/ formate
prin conversiune.
Ex.de formare a unor familii lexicale/ serii derivative.
Ex.de alcătuire a unor contexte în care să fie inseraţi termenii
formaţi prin mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.
Ex.de evidenţiere a opoziţiei realizate cu ajutorul afixelor/
afixoidelor.
Ex.de formare a unor cuvinte noi, cu ajutorul afixoidelor.
Ex.de contextualizare a unor termeni formaţi prin mijloace
interne de îmbogăţire a vocabularului.
Jurnalul cu dublă intrare compoziţională şi registrul liric.
Bulgărele de zăpadă Argumentează, într-o compunere de 12-15 rânduri,
Problematizarea apartenenţa fragmentelor date la textul liric.
Reflecţia Precizează stările şi atitudinile lirice, reacţiile resimţite de
Metoda cadranelor eul poetic faţă de fenomenele lumii exterioare sau faţă de
Eseul de 5 minute propriile metamorfoze interioare.
Stabileşte tema dominantă, motivele literare şi elementele
Fişe de lucru prin care acestea sunt puse în relaţie.
Frontală Descoperă elementele de continuitate a textului, imaginile
Individuală poetice obsedante şi simbolurile din textul dat.
În perechi Analizează registrul stilistic dominant din textul dat.
Pe grupe Completează tabelul cu toate cuvintele din textul- suport,
grupându-le pe cele două coloane: vocabularul fundamental
şi masa vocabularului. Motivează încadrarea într-una din
cele două categorii.
Construieşte un scurt dialog (7-8 replici), în care să
foloseşti cel puţin 7 termeni din câmpul lexical al
sentimentelor.
Redactează un scurt text narativ de 8-10 rânduri, în care
să inserezi cel puţin 5 termeni din câmpul lexical al
fenomenelor meteorologice.
Redactează un scurt text descriptiv, de 6-8 rânduri, în care
să incluzi cel puţin 5 termeni din câmpul lexical al naturii.
Rescrie textul de mai jos potrivit normelor literare actuale.
Compară textul citat cu cel rescris de tine şi arată care este
rolul arhaismelor în transmiterea mesajului.
Identifică regionalismele din textul dat şi comentează
valoarea lor expresivă.
Imaginează-ţi un dialog de 8-10 rânduri între un răzeş şi un
cercetător la un institut astronomic. Utilizează limbajul
adecvatstatutului fiecărui personaj şi fă aprecieri asupra sa.
Completează tabelul cu termenii din text formaţi prin cele 3
mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.
Realizează familia lexicală de la cuvintele de bază date.
Alcătuieşte apoi un scurt dialog, de 4-5 replici, în care să
incluzi câte doi termeni din fiecare familie lexicală.
Alcătuieşte o frază formată dintr-o propoziţie principală şi
3 propoziţii secundare, în care să incluzi un cuvânt compus,
un derivat parasintetic şi o serie derivativă de la cuvântul de
bază dat.
Formează câte un diminutiv şi un augmentativ de la
Harta subiectivă a termenii daţi. Inserează apoi cuvintele găsite într-o scurtă
lecturii compunere narativă (6-8 rânduri) precizând valoarea lor
Conversaţia expresivă.
Ciorchinele Grupează în perechi de antonime următoarele afixoide.
Eseul de 5 minute Alcătuieşte apoi câte un enunţ în care să incluzi termeni ce
Ciorchinele le conţin.

Mijloace externe de îmbogățire a
vocabularului: împrumuturile,
neologismele- actualizare
Cuvântul și contextul. Sensul
cuvântului în context- actualizare.
Cuvinte monosemantice/
polisemantice
Ex.de recunoaştere a valorii gramaticale a unor cuvinte, în
contexte date, şi de motivare a schimbării valorii gramaticale.
Ex.de alcătuire a unor enunţuri în care aceiaşi termeni să aibă
valori morfologice diferite.
Ex.de diferenţiere a împrumuturilor vechi de cele noi.
Ex.de formare a unor neologisme prin mijloace interne de
îmbogăţire a vocabularului.
Ex.de contextualizare corectă a neologismelor.
Ex.de evitare a greşelilor în utilizarea neologismelor.
Ex.de utilizare corectă a neologismelor în contexte diferite.
Ex.de precizare a structurii cuvântului.
Ex.de delimitare a sensului propriu de sensul figurat al
cuvântului, a sensului propriu de bază de cele secundare.
Ex.de recunoaştere a sensului figurat al unor cuvinte, în
contexte date.
Ex.de redactare a unor compuneri gramaticale cu valorificarea
sensului figurat al cuvintelor.
Ex.de ilustrare a sensului figurat al unor cuvinte date prin
crearea unor figuri de stil.
Ex.de sesizare a valorii expresive a cuvintelor cu sens figurat
în transmiterea mesajului.
Ex.de grupare a unor termeni în perechi de sinonime.
Ex.de sesizare a adecvării elementelor lexicale utilizate la
scopul mesajului.
Ex.de utilizare a relaţiei de sinonimie în scopul evitării
repetiţiei.
Ex.de diferenţiere a sensurilor unor cuvinte, în funcţie de
context.
Ex.de identificare a sinonimelor adecvate.
Ex.de construcţie a unor enunţuri proprii cu sinonimele găsite.
Ex.de grupare a unor perechi de sinonime.
Ex.de alcătuire a unor enunţuri proprii cu antonimele termenilor
Selectează, din următoarele prefixe (ne-, in-, im-, i-, a-) pe
Fişe cu texte suport acelea care se asociază cel mai bine cu termenii de bază
Manual daţi.
Construieşte cu ajutorul prefixelor în-, îm-, des-, dez-, răs-,
răz-, verbe de la cuvintele de bază scrise în coloane.
Include apoi în enunţuri proprii câte doi termeni din fiecare
Frontală categorie.
Individuală Redactează o scurtă compunere narativă (8-10 rânduri) în
În perechi care să imaginezi o întâlnire între doi profesori de etnie
Pe grupe diferită. Vei include în compunere câte un termen care să
conţină afixoidele date.
Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din
enunţurile următoare şi, acolo unde este cazul, marchează
prin săgeţi relaţia cu termenul regent.
Alcătuieşte câte un enunţ în care termenii daţi să aibă
diferite valori morfologice. Precizează-le în paranteză.
Grupează cuvintele din seriile de mai jos în împrumuturi
noi şi vechi.
Alcătuieşte, prin mijloace interne de îmbogăţire a
vocabularului, termeni neologici de la cuvintele de bază
date. Include în câte un enunţ fiecare temen.
Imaginează-ţi un dialog de 10-12 replici cu un personaj din
romanul tău preferat. Utilizează 4 neologisme, diferite ca
valoare morfologică.
Consultând la nevoie dicţionarul, rescrie corect enunţurile
date, pentru a evita utilizarea greşită a neologismelor.
Subliniază forma corectă a neologismelor din enunţurile
Problematizarea date.
Brainsormingul
Diagrama Venn Scrie în tabelul de mai jos, la rubrica potrivită, cuvintele
Conversaţia subliniate din versurile date, grupându-le în monosemantice
Jocul de rol şi polisemantice.
Stabileşte sensul cuvintelor marcate în enunţurile date şi,
Fişe de lucru acolo unde este cazul, adaugă explicaţiile necesare,
Film utilizând relaţia de sinonimie.
Dicţionare Citeşte cu atenţie enunţurile şi subliniază cuvintele care
sunt folosite cu sens figurat.
Frontală Redactează un scurt text narativ (8-10 rânduri) în care
Individuală termenii daţi să aibă sens propriu de bază şi sens propriu
În perechi secundar.
Pe grupe Pornind de la textul unei poezii studiate, alcătuieşte şi tu o
strofă în care să utilizezi sensul figurat al unor cuvinte.
Precizează ce figuri de stil ai creat.
Citeşte cu atenţie textul propus, identificând termenii cu
sens figurat.
Renunţă la viziunea subiectivă din tabloul descris şi
transpune textul într-o descriere impersonală, nonliterară.
Precizează rolul cuvintelor cu sens figurat în crearea
atmosferei şi transmiterea mesajului.

Clase lexico- semantice: sinonime,
antonime,omonime, cuvinte
polisemantice, paronime, pleonasme.
Tautologia. Argoul și jargonul.
Fonetica- actualizare
Evaluarea unității
Genul epic Povestirea S-F: ”Planeta celor doi
sori” de Horia Aramă
daţi.
Ex.de recunoaştere şi de exemplificare a sensurilor unor cuvinte
în funcţie de context.
Ex.de construire a unui dialog prin care să se evidenţieze
sensurile unor termeni.
Ex.de sesizare a valorii expresive a categoriilor semantice.
Ex.de utilizare în mod nuaţat a categoriilor lexicale.
Ex.de completare cu forma potrivită a omonimelor şi de
motivare a ortografierii lor.
Ex.de sesizare a adecvării elementelor lexicale utilizate la
scopul mesajului.
Ex.de exemplificare a sensurilor unor paronime prin enunţuri
proprii.
Ex.de interpretare a rolului paronimelor în caracterizarea
personajelor.
Ex.de corectare a construcţiilor pleonastice.
Ex.de sesizare a valorii expresive a pleonasmului.
Ex.de stabilire a structurii fonetice a unui cuvânt.
Ex.de discriminare a sunetului de literă.
Ex.de identificare a diftongilor/ triftongilor/ hiatului.
Ex.de despărţire a cuvintelor în silabe.
Ex.de folosire corectă a accentului în limba română.
Ex.de diferenţiere a sensurilor unor cuvinte în funcţie de accent.
Ex.de scriere corectă a unor cuvinte.
Ex.de sesizare a abaterilor de la normele limbii literare
(pronunţii populare, fonetisme regionale, evitarea hiatului).
Ex.de realizare a corespondenţelor între calitatea sunetelor şi
resursele lor expresive.
Ex.de recunoaştere şi de interpretare a valorilor stilistice ale
figurilor de sunet (aliteraţii, asonanţe etc.).
Ex.deredactare a unor compoziţii individuale, cu valorificarea
valenţelor stilistice ale nivelului fonetic.
12 1.1, 1.3, Ex.de lectură fluentă şi expresivă.
1.4, 1.6, Ex.de ex.de identificare a rolului neologismelor în text.
2.1, 2.3, Ex.de contextualizare a informaţiilor despre autor/ operă.
Grupează termenii daţi în perechi de sinonime.
Pentru a evita repetiţia, înlocuieşte termenii subliniaţi din
textul citat cu sinonimul adecvat.
Găseşte câte un sinonim lexical şi unul frazeologic pentru
termenii daţi.
Include în câte un enunţ 3 dintre locuţiunile identificate şi
precizează funcţia lor sintactică.
Completează textul dat cu sinonime potrivite.
Formează seria sinonimică a cuvântului dat, apoi
alcătuieşte enunţuri cu aceste sinonime.
Precizează ce fel de sinonime sunt perechile următoare:
(perfecte, aproximative, parţiale, lexicale, lexico-
frazeologice).
Include în câte un enunţ antonimele termenilor daţi.
Găseşte omonimele care au definiţiile date şi exemplifică,
prin enunţuri proprii aceste sensuri.
Alcătuieşte propoziţii cu formele diferite de plural ale
omonimelor date.
Imaginează-ţi un dialog de 6-8 replici între soare şi o floare
de câmp. Include un verb şi un adjectiv care, în 3 contexte,
să aibă sensuri diferite.
Comentează valoarea expresivă a categoriilor semantice
studiate din textele suport.
Completează punctele de suspensie cu unul din omonimele
date şi argumentează alegerea făcută.
Rescrie enunţurile date utilizând corect perechile de
paronime.
Precizează care este rolul expresiv al pleonasmului în
exemplele date.
Precizează structura fonetică a cuvintelor date.
Conversaţia Transcrie fonetic cuvintele din enunţurile date şi stabileşte
Exerciţiul numărul de sunete din care este alcătuit fiecare.
Jocuri semantice Selectează diftongii şi triftongii din versurile date. Dă alte
Brainstorming două exemple pentru fiecare situaţie înregistrată.
Notează care dintre cuvintele date cuprind vocale în hiat.
Fişe de lucru Construieşte enunţuri cu 3 dintre aceşti termeni.
Manualul Desparte în silabe cuvintele date şi precizează ce reguli ai
Dicţionare aplicat. Completează seria de cuvinte cu termeni prin care
să ilustrezi excepţiile de la regulile enunţate.
Precizează, prin subliniere, modalităţile de accentuare
admise de normele ortoepice în vigoare pentru cuvintele
Frontală date. Consultă, dacă este cazul, DOOM-2005.
Individuală Construieşte enunţuri cu perechi de cuvinte al căror sens
În perechi este dat de accentuarea diferită.
Pe grupe
Textul suport Formulează o listă de 6-8 întrebări adresate autorului/
Dicţionar de neologisme profesorului/ colegilor pe marginea lecturii textului.
Lectură predictivă Precizează rolul prezenţei, în număr mare, numeroasă, a
2.5, 3.1, Ex.de familiarizare cu teme fundamentale ale literaturii SF
3.2, 4.1, (călătoria interplanetară, războiul lumilor, invazia, războaie
4.2, 4.3. apocaliptice, lumile ascunse, universul paralel, călătoria
interspaţială, chirurgia temporală).
Ex.de numire a trăsăturilor genului epic aplicabile textului
studiat.
Ex.de valorificare a structurii textului narativ studiat (logica
acţiunii, timpul, spaţiul, naratorul, moduri de expunere).
Ex.de sesizare a ordinii logice şi cronologice a întâmplărilor din
textul studiat.
Ex.de rezumare a textului literar studiat.
Ex.de identificare, de clasificare şi de caracterizare a
personajelor.
Ex.de exprimare a opiniei personale.
Ex.de discriminare a tipologiilor personajelor SF (savantul,
geniul rău, supereroul/ suberoul, omul viitorului, extratereştri).
Ex.de caracterizare a personajelor.
Ex.de evidenţiere a trăsăturilor unui personaj principal.
Ex.de precizare a modalităţilor de caracterizare a personajelor.
Ex.de organizare a planului compunerii de caracterizare a
personajului.
Ex.de interpretare a ideilor şi a sentimentelor comunicate.
Ex.de redactare a caracterizării personajului.
Ex.de analiză a elementelor etice şi culturale din text.
Ex.de identificare a notelor specifice literaturii SF (îmbinarea
real/ fantastic).
Ex.de identificare a elementelor specifice literaturii de
anticipaţie.
Ex.de comentare a unor elemente din textul literar studiat/ la
prima vedere.
Lectură explicativă neologismelor în opera studiată.
Dialogul de orientare Completează fişa de autor cu informaţiile dobândite din
Pactul de lectură lectura particulară.
Descoperirea dirijată Precizează aspectele tematice dominante identificate în
Conversaţia textele citite.
generalizatoare Susţine, prin argumente, structura de text epic a
Exerciţiul următoarelor secvenţe epice.
Problematizarea Identifică repere temporale şi spaţiale în secvenţele epice
Manualul date.
Resurse bibliografice Realizează o compunere descriptivă, de 10- 15 rânduri, în
Fişe de lucru care să urmăreşti, în acelaşi cadru spaţio- temporal, un
Caietele elevilor fenomen al naturii opus celui descris în textul studiat.
Menţionează 4 trăsături ale spaţiului în care se desfăşoară
Frontală întâmplările din opera studiată.
Individuală Într-un text de 8-10 rânduri evidenţiază structura narativă a
Pe grupe fragmentului citat.
Precizează ordinea logică şi cronologică a întâmplărilor din
textul studiat.
Imaginează-ţi un scenariu narativ, de 6-8 rânduri, în
continuarea textului studiat.
Realizează, în maximum 10 rânduri, rezumatul textului
literar studiat.
Identifică personajele din fragmentele de text citate şi
realizează pentru unul dintre ele fişa de identitate.
Exprimă o opinie personală (8-10 enunţuri) referitoare la
comportamentul unui personaj din textul studiat.
Valorificând lectura SF, completează organizatorul grafic
cu tipurile de personaje specifice acestui gen de text.
Caracterizează personajele din textul studiat, indicând
relaţiile existente între ele.
Creează un personaj imaginar, plasându-l într-un mediu
favorabil lui.
Continuă „aventurile” eroului din textul studiat într-o scenă
inspirată din viaţa cotidiană (8-10 rânduri).
Compară, într-o compoziţie proprie, de 10-15 rânduri,
trăsăturilea două personaje aparţinând literaturii SF şi
basmului.
Într-o compoziţie de maximum 15 rânduri, caracterizează
personajul principal din textul studiat, stabilind asemănări
şi deosebiri cu alte personaje cunoscute de tine.
Caracterizează, în 10-15 rânduri, un personaj secundar,
evidenţiind modalităţile de caracterizare.
Realizează schema relaţională a personajelor din textul
studiat.
Alcătuieşte planul de idei al compunerii de caracterizare a
personajului.
Precizează în 5 enunţuri ideile şi sentimentele comunicate
de textul studiat.

Noțiuni de sintaxă: textul, fraza,
tipuri de propoziții- actualizare
Relații sintactice și mijloace de
realizare a acestora
Cuvintele și construcțiile incidente
Ex.de precizare a obiectului de studiu al sintaxei şi a modului
cum utilizează sintaxa noţiunile învâţate la celelalte
compartimente.
Ex.de operare cu unităţile sintactice, relaţiile sintactice şi
funcţiile sintactice.
Ex.de identificare/ creare de propoziţii, de precizare a criteriilor
de clasificare.
Ex.de identificare a relaţiilor sintactice dezvoltate la nivelul
propoziţiei şi al frazei.
Ex.de conştientizare a mijloacelor de realizare a relaţiilor
sintactice în propoziţie şi în frază.
Ex.de utilizare a algoritmilor unei analize sintactice a
propoziţiei şi a frazei.
Ex.de transformare a unităţilor sintactice studiate, exersarea
contragerii şi a expansiunii.
Ex.creatoare, de redactare de texte, cu utilizarea unităţilor
sintactice studiate şi valorificarea expresivităţii acestora.
Ex.de sesizare şi de diferenţiere a planului comunicării de cel al
comentariilor.
Ex. de precizare a mărcilor raportului de incidenţă, în scris şi
oral.
Ex.de diferenţiere a construcţiilor incidente şi a anacolutului în
texte date.
Ex.de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul
frazei.
Ex.de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de
punctuaţie.
Ex.de exprimare scrisă corectă, prin redactarea de texte.
Ex.de identificare şi de precizare a rolului predicatului, a
tipurilor de predicat şi a modului de recunoaştere.
Redactează caracterizarea personajului principal dintr.o
operă SF preferată (10-15 rânduri).
Sintetizează, într-un enunţ, semnificaţia acestui episod.
Exemplifică cel puţin 3 elemente etice şi culturale
identificate de tine în lecturile SF.
Evidenţiază, într-un tabel, structura narativă proprie genului
SF.
Argumentează într-un text de 10 rânduri particularităţile
fantastice ale literaturii SF.
Notează 4-5 elemente specifice universului SF, care apar în
textul dat.
Prezintă particularităţile lexicale şi stilistice ale textului-
suport.
Alcătuieşte un text de 8-10 rânduri în care să prezinţi
posibile asemănări şi deosebiri între literatura SF şi basm.
Redactează un text expozitiv de 10-15 rânduri, de factură
SF, cu titlul „Pierdut în spaţiu”.
Observarea Reaminteşte-ţi care este obiectul de studiu al sintaxei,
Conversaţia raportat la morfologie şi la lexic, prin sistematizarea
Exerciţiul complex cunoştinţelor într-o schemă grafică (ciorchinele).
Analiza sintactică Aplică algoritmii analizei sintactice la textele date,
Algoritmizarea precizând: unităţile sintactice, relaţiile sintactice dezvoltate
Învăţarea prin şi funcţiile sintactice obţinute ca urmare a dezvoltării unei
descoperire anumite relaţii sintactice.
Problematizarea Observă care sunt mijloacele de realizare a relaţiilor
Jocul didactic sintactice.
Rezolvă itemii de pe fişele de lucru: evaluare orală, grilă de
Fişe de lucru evaluare, evaluare formativă, aprecieri verbale,
Auxiliare didactice autoevaluare.
Manualul Identifică, în secvenţele de text date, părţile de propoziţie
studiate. Realizează contragerea unei propoziţii
Frontală subordonate şi expansiunea a două părţi de propoziţie
Individuală corespunzătoare.
În perechi Redactează un text de 15-20 de rânduri în care să valorifici
Pe grupe expresivitatea părţilor de propoziţie studiate.
Sesizează şi diferenţiază planul comunicării de cel al
comentariilor în textul suport.
Precizează mărcile raportului de incidenţă în următoarele
exemple.
Diferenţiază construcţiile incidente de apoziţii şi vocative
în enunţurile date.
Indică particularităţile construcţiilor apozitive, ale
vocativului şi ale inversiunii.
Precizează care este planul comunicării propriu- zise şi care
este cel al comentariilor, motivând alternanţa lor: aprecieri
verbale, evaluare orală, grilă de evaluare, evaluare
formativă.
Utilizează construcţii incidente în enunţurile create de tine.

Evaluarea unității
Genul epic Predicatul- actualizare 8 Ex.de alcătuire a unor enunţuri în care predicatul verbal să fie
Propoziția predicativă
Subiectul- actualizare
exprimat diferit.
Ex.de indicare a tipurilor de acord învăţate dintre subiect şi
predicat.
Ex.de analiză morfosintactică.
Ex.de indicare a structurii predicatului nominal: verbe
copulative diferite şi părţile de vorbire prin care se exprimă
numele predicativ.
Ex.de identificare, de analiză şi de construcţie a unor enunţuri
cu predicate nominale (verbe copulative diferite şi nume
predicativ exprimat prin diferite părţi de vorbire).
Ex.de motivare a acordului subiectului cu verbele copulative şi
cu numele predicativ simplu, multiplu etc.
Ex.de motivare a ortografiei şi punctuaţiei.
Ex.de expansiune a numelui predicativ, de precizare a rolului
îndeplinit de predicat în frază, a felului verbului cu funcţie de
predicat nominal incomplet.
Ex.de identificare a elementelor regente ale predicativei.
Ex.de contragere şi de expansiune.
Ex.de motivare a raportului de inerenţă la nivel semantic şi de
precizare a topicii şi a punctuaţiei.
Ex.de corectare a unor fraze greşite.
Ex.de redactare de texte.
Ex.de identificare şi diferenţiere a subiectului exprimat de
celelalte tipuri de subiect.
Ex.de analiză a subiectelor exprimate.
Ex.de precizare a tipului de acord dintre subiect şi predicat.
Ex.de alcătuire de enunţuri în care subiectul să fie exprimat prin
diferite părţi de vorbire.
Ex.de recunoaştere a propoziţiilor fără subiect.
Recunoaşte anacolutul în textele date şi arată în ce constă.
Rescrie textul, utilizând semnele de punctuaţie adecvate la
nivelul propoziţiei şi al frazei.
Alcătuieşte o compunere de 8-10 rânduri în care să ilustrezi
expresivitatea semnelor de punctuaţie.
Rescrie textul, corectând greşelile de lexic, de sintaxă, de
topică şi de punctuaţie.
Identifică predicatele din textele date şi precizează: felul
lor, structura, relaţia dezvoltată cu subiectul, ce arată
fiecare şi tipul de predicat.
Observarea Ilustrează, prin exemple, tipurile de acord dintre predicat şi
Conversaţia euristică subiect.
Exerciţiul Realizează analiza morfosintactică a predicatelor din
Descoperirea exemplele date.
Algoritmizarea Identifică predicatele nominale din textele date şi
Analiza sintactică precizează: din ce sunt formate, prin ce sunt exprimate
Învăţarea prin numele predicative, relaţia fiecărui termen cu subiectul
descoperire (relaţia ternară), întrebările la care răspund.
Jocul didactic Alcătuieşte enunţuri în care să existe verbele copulative
Manualul învăţate, iar numele predicative să fie exprimate prin
Fişe de exerciţii diferite părţi de vorbire.
Caietul elevului Motivează acordul gramatical, prin recţiune şi prin atracţie.
Auxiliare didactice Motivează ortografia cuvintelor subliniate în exemplele
date şi punctuaţia la nivelul propoziţiei.
Frontală
Individuală Transformă numele predicative subliniate din exemplele
În perechi date în subordonate corespunzătoare, precizând rolul
Pe grupe predicatului în frază.
Alcătuieşte enunţuri cu subordonate predicative pe lângă 5
verbe copulative diferite.
Contrage subordonatele predicative din exemplele date în
părţi de propoziţie corespunzătoare.
Dezvoltă 3 nume predicative în subordonate
corespunzătoare.
Ilustrează, prin două exemple, raportul de inerenţă
(interdependenţă).
Motivează topica şi punctuaţi subordonatelor predicative
din următoarele exemple.
Rescrie corect fraza dată.
Alcătuieşte un scurt text narativ, 6-8 rânduri, pe o temă la
alegere, în care să utilizezi 3 propoziţii predicative cu
valoare expresivă.
Identifică subiectele din enunţurile date şi completează
tabelul cu tipurile de subiect.
Analizează subiectele exprimate din următoarele enunţuri.
Precizează tipul de acord dintre subiect şi predicat prin
exemple adecvate.
Ilustrează, prin exemple, părţile de vorbire prin care se
 Ex.de redactare de texte, ilustrând tipurile de subiecte studiate. exprimă subiectul.
Ex.de expansiune a subiectului în subordonata subiectivă şi de Subliniază propoziţiile fără subiect din frazele date.
precizare a rolului îndeplinit de subiectivă în frază. Redactează un text de 8-10 rânduri pe tema prieteniei, în
Ex.de identificare a elementului regent din propoziţia regentă. care să ilustrezi tipurile de subiect studiate.
Propoziția subiectivă Ex.de motivare a raportului de inerenţă la nivel semantic şi de Realizează expansiunea subiectelor din enunţurile date şi
precizare a topicii şi a punctuaţiei. arată ce modificări au survenit.
Identifică termenii regenţi ai subordonatei subiective în
Ex.de diferenţiere a predicativei de subiectivă şi de alte exemplele date.
subordonate introduse prin aceleaşi conective. Ilustrează, prin exemple, topica şi punctuaţia
Ex.de analiză sintactică a frazei. subordonatelor subiective identificate în exemplele date.
Ex.de contragere şi expansiune. Diferenţiază subordonatele predicative de cele subiective în
Ex.de redactare de texte. funcţie de natura termenilor regenţi.
Contrage subordonatele subiective în părţi de propoziţie
corespunzătoare.
Dezvoltă 2 subiecte identificate în textul dat în propoziţii
subordonate subiective.
Alcătuieşte o frază formată prin coordonare şi subordonare
în care să ai şi 3 subordonate subiective introduse prin 3
elemente introductive diferite.
Selectează, din textul dat, elementele caracteristice textului
nonliterar.
Completează rubricile organizatorului grafic cu exemple de
Textul nonliterar Ex.de actualizare a cunoştinţelor vizând textul nonliterar. texte nonliterare.
Ex.de receptare a mesajului din textul nonliterar. Formulează mesajul din textul nonliterar studiat.
Ex.de observare a structurii textului publicitar şi a articolului de Precizează structura textului publicitar şi a articolului de
ziar/ revistă. ziar.
Ex.de redactare aunor texte publicitare, articole de ziar/ revistă. Scrie un articol pentru revista şcolii, valorificând
Ex.de exprimare aunor opinii privind scopul acestor texte. cunoştinţele tale despre textul nonliterar.
Redactează un text publicitar de 6-8 rânduri. Prezintă
Evaluarea unitatii scopul textului.
LUCRARE 8
SCRISĂ
SEMESTRIALĂ
Genul epic Nuvela :”Popa Tanda” de Ioan 12 1.3, 1.4, Ex.de identificare a trăsăturilor genului epic în textul suport. Conversaţia Indică trăsăturile textului epic.
Slavici 1.6, 2.1, Ex.de identificare a structurii textului narativ (logica acţiunii, Problematizarea Identifică modurile de expunere şi precizează mărcile
Oralitatea 2.3, 2.5, timpul, spaţiul, naratorul, moduri de expunere). Observarea specifice.
3.1, 3.2, Ex.de sesizare a ordinii logice şi cronologice a întâmplărilor Brainstormingul Sesizează ordinea logică şi cronologică a întâmplărilor
3.3, 4.1, dintr-un text narativ. Exerciţiul dintr-un text narativ studiat.
4.2, 4.3. Ex.de comentare a unor secvenţe din texte aparţinând genului Jocul didactic Identifică particularităţile de construcţie a subiectului-
epic. Harta subiectivă a acţiune, tipuri de conflict, momente ale subiectului.
Ex.de rezumare a textului epic suport. lecturii Rezumă secvenţele narative reprezentative din textul
Ex.de caracterizare a personajelor. Explozia stelară studiat (4-6 enunţuri).
Ex.de organizare a planului compunerii de caracterizare a Reflecţia Observă particularităţilede construcţie a personajului:
personajului principal. Reţeaua de discuţii trăsăturile personajului şi modalităţile de caracterizare.
Ex.de precizare a instanţelor comunicării: emiţător/ scriitor/ Realizează o compunere de caracterizare a unui personaj
narator/ receptor/ cititor. din textul literar propus (15-20 de rânduri).
Ex.de analiză a elementelor etice şi culturale din text. Precizează instanţele comunicării şi perspectiva narativă în
Ex.de redactare aunui text argumentativ, vizând încadrarea unor Manualul textele suport.
texte în genul epic. Fişe cu texte/ fragmente Relevă elementele etice şi culturale identificate în textul

Atributul (adjectival, pronominal,
substantival, verbal, adverbial,
interjecțional)- actualizare
Propoziția atributivă
Evaluarea unității
RECAPITULA
RE SEMES
TRIALĂ
Ex.de marcare a relaţiilor sintactice dezvoltate între părţile de
vorbire intrate în comunicare, diferenţiind relaţia de inerenţă de
relaţia de subordonare prin statutul de simplă subordonare.
Ex.de indicare a termenilor regenţi nominali şi rezultatul
dezvoltări unei relaţii între aceştia şi alte părţi de vorbire.
Ex.de identificare a atributelor din textele date şi precizarea
felului lor, în funcţie de felul părţii de vorbire prin care sunt
exprimate.
Ex.de analiză a părţilor de vorbire prin care sunt exprimate
atributele.
Ex.de observare a topicii, punctuaţiei şi ortografiei atributelor.
Ex.de menţionare a valorii expresive a părţilor de vorbire prin
care sunt exprimate atributele.
Ex.de identificare a atributelor pronominale (dativul posesiv).
Ex.de alcătuire a unor enunţuri în care să existe toate tipurile de
atribute învăţate.
Ex.de sistematizare a cunoştinţelor despre atribut.
Ex.de marcare a relaţiei de subordonare dintre un termen regent
nominal şi o parte de vorbire, precizând: funcţia sintactică a
părţii de vorbire şi tipul de atribut.
Ex.de realizare a expansiunii atributului.
Ex.de marcare a relaţiei de subordonare dintre un termen regent
nominal şi subordonata atributivă.
Ex.de precizare a felului atributivei: determinativă sau
calificativă, precum şi punctuaţia lor.
Ex.de identificare a elementelor regente şi a conectivelor.
Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei.
Ex.de contragere şi de expansiune.
Ex.de recunoaştere şi disociere a tipurilor de subordonate.
Ex.de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce
atributiva.
Alcătuirea de fraze/ texte cu utilizarea subordonatelor studiate.
8
de texte studiat.
Auxiliare didactice Alcătuieşte o compunere de 15-20 de rânduri prin care să
argumentezi apartenenţa la genul epic a textului literar
Frontalaă propus.
Individuală
În perechi Marchează relaţiile sintactice dezvoltate între unităţile
Pe grupe lexico- gramaticale antrenate în comunicare. Precizează
tipul acestora şi diferenţele dintre ele.
Diferenţiază relaţia de dublă subordonare (inerenţă) de cea
de simplă subordonare (dintre termenul regent nominal şi
atribut).
Conversaţia Identifică termenii regenţi nominali şi precizează valoarea
Brainstormingul lor gramaticală.
Învăţarea prin Indică, prin subliniere, atributele şi precizează părţile de
descoperire vorbire prin care sunt exprimate.
Problematizarea Ilustrează, prin exemple, tipurile de atribute studiate şi
Exerciţiul precizează părţile de vorbire prin care se exprimă.
Observarea Identifică topica şi punctuaţia atributelor din textul dat.
Relevă valoarea expresivă apărţilor de vorbire prin care
Fişe de lucru sunt exprimate atributele din exemplele date.
Manualul Identifică dativele posesive şi deosebeşte-le, prin enunţuri,
Dicţionare de dativele etice.
Realizează schema de sistematizare a atributului, ilustrând
felul acestora prin exemple adecvate.
Completează schema grafică de sistematizare a atributului.
Frontală Marchează relaţia sintactică deyvoltată între termenul
Individuală regent nominal şi părţile de vorbire indicate.
Pe grupe
În perechi Realizează expansiunea atributelor identificate de tine în
exemplele date.
Marchează relaţia de subordonare dintre un termen regent
nominal şi atributivă, precizând felul acesteia.
Ilustrează, prin exemple, atributiva determinativă şi
calificativă şi motivează punctuaţia acestora.
Realizează 4 fraze în care să existe atributive introduse prin
diferite conective.
Analizează topica şi punctuaţia subordonatelor atributive
identificate de tine în textul- suport.
Contrage subordonatele atributive în atribute
corespunzătoare şi precizează modificările propuse.
Realizează analiza sintactică a frazelor, precizând felul
subordonatelor.
Alege varianta corectă a pronumelui relativ care introduce
atributiva în exemplele date.
Alcătuieşte un text de 15-20 de rânduri în care să ilustrezi
tipurile de subordonate studiate şi valoarea lor expresivă.
SEM II Balada populară: ”Miorița” 8 1.3, 1.4, Ex.de lectură inocentă, mediatoare, comprehensivă,
Imbinarea Alegoria 1.6, 2.1, problematizantă şi creativă a textului.
genurilor 2.3, 2.5, Ex.de prezentare a primelor impresii de lectură.
3.1, 3.2, Ex.lexicale.
3.3, 4.1, Ex.de diferenţiere a textului epic popular de textul epic cult.
4.2, 4.3. Ex.de observare a structurii textului narativ.
Ex.de identificare a miturilor şi a motivelor prezente în baladă.
Ex.de identificare a elementelor specifice genurilor literare cu
argumente pe textul suport.
Ex.de motivare a prezenţei caracteristicilor genurilor în baladă.
Ex.de selectare a elementelor caracteristice textului epic.
Ex.de interpretare a relaţiei dintre titlul şi subiectul operei.
Ex.de observare a lexicului pentru pentru a evidenţia rolul
acestuia în conturarea epocii în care este plasată acţiunea.
Ex.de selectare a indicilor de timp şi spaţiu.
Ex.de identificare a secvenţelor, urmărind ordinea cronologică.
Ex.de rezumare orală.
Ex.de identificare a modurilor de expunere.
Ex.de sesizare a rolului dialogului şi a descrierii în textul
studiat.
Ex.de realizare a schemei relaţionale a personajelor.
Ex.vizând încadrarea personajelor în tipologie, în funcţie de
aspectele relevante pentru opera literară studiată.
Ex.de identificare a modalităţilor de caracterizare.
Ex.de evidenţiere a trăsăturilor personajelor, prin raportare la
secvenţe ilustrative din operă.
Ex.de relevare a unor aspecte stilistice semnificative pentru
caracterizarea personajelor.
Ex.de exprimare a propriei opinii sau de susţinere a unei opinii
critice, vizând semnificaţia modelului reprezentat de personaj.
Ex.de redactare a caracterizării personajului.
Ex.de identificare şi de interpretare a mijloacelor de
expresivitate, aparţinând diferitelor niveluri ale limbii: fonetic,
lexical, semantic, gramatical şi stilistic.
Ex.de comentare a rolului stilistic al topicii şi al versificaţiei din
textul literar studiat.
Ex.de analiză a textului, urmărind valoarea simbolică a unor
imagini artistice.
Ex.de identificare şi de interpretare a alegoriei în texte- suport/
studiate.
Ex.de analiză a elementelor etice şi culturale din textul literar
studiat.
Conspectul 1.4
2.3
3.2
Observarea Completează fişa de lectură pe care o poţi însoţi cu desene
Exerciţiul care să ilustreze idei şi sentimente.
Conversaţia Completează jurnalul cu dublă intrare: lumea mea/ lumea
Jocul didactic textului.
Înregistrări audio/ video Formează câmpul lexical al cuvintelor date.
Reflecţia Alcătuieşte enunţuri cu sinonime, antonime şi omonime
identificate de tine în textul studiat.
Manualul Compară cele două texte date şi completează schemele
Fişe cu sarcini de lucru grafice cu trăsăturile textului epic popular şi cele ale
Texte literare textului epic cult.
Completează schema grafică cu elemente ce caracterizează
Frontală structura textului narativ.
Individuală Identifică miturile şi motivele prezente în balada ilustrată.
În perechi pe grupe Completează tabelul dat cu trăsăturile specifice genurilor
literare, ilustrându-le cu exemple adecvate din textele-
suport.
Alcătuieşte un text argumentativ de 10-15 rânduri în care să
motivezi prezenţa liricului, epicului şi a dramaticului în
balada studiată.
Selectează elementele caracteristice textului epic din
secvenţa dată.
Alcătuieşte un text, de 6-8 rânduri, în care să prezinţi relaţia
dintre titlu şi subiectul operei literare.
Selectează elementele de lexic care contribuie la conturarea
culorii locale.
Prezintă 4 caracteristici ale indicilor de timp şi de spaţiu
specifici baladei.
fonetic, lexical, semantic, gramatical şi stilistic din textul
dat.
Realizează un scurt comentariu prin care să evidenţiezi
rolul stilistic al topicii şi al versificaţiei din textul literar
studiat.
Completează schema grafică a cadranelor cu 4 simboluri
identificate în balada studiată. Le poţi asocia şi desene
reprezentative.
Interpretează alegoria identificată în textul studiat,
evidenţiind rolul ei în structura compoziţională a textului.
Numeşte câteva elemente etice şi culturale identificate în
textul- suport şi realizează scurte comentarii.
4.2 Ex.de identificare a complementelor directe în exprimarea orală
şi în cea scrisă.
Ex.de recunoaştere a termenilor regenţi ai complementului
direct şi de stabilire a valorilor morfologice ale acestora.
Ex.de recunoaştere şi de analiză a părţilor de vorbire prin care
se exprimă complementul direct.
Ex.de evidenţiere a modului de construire a acestui complement
(cu sau fără prepoziţie).
Ex.de construire de enunţuri având complemente directe
exprimate prin diverse părţi de vorbire şi având diferite
elemente regente.
Ex.de observare a reluării sau anticipării complementului direct
(prin forme neaccentuate ale pronumelui personal).
Ex.de evidenţiere a topicii, a punctuaţiei şi a ortografiei
complementului direct.
Ex.de evitare a confuziei complementului direct cu subiectul
sau cu alte părţi de propoziţie construite cu ajutorul prepoziţiei
„pe”.
Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de evidenţiere a valenţelor expresive ale complementului
direct.
Ex.de delimitare a propoziţiilor unor fraze stabilind tipurile de
raport existente.
Subliniază complementele directe din proverbele date.
Subliniază, în textele date, termenii regenţi ai
complementului direct, precizând valorile lor morfologice.
Alcătuieşte enunţuri cu complemente directe pe lângă trei
elemente regente diferite, precizând valoarea morfologică a
termenilor regenţi.
Analizează complementele directe din textele date.
Construieşte câte un enunţ în care complementul direct să
fie exprimat prin: numeral cu valoare substantivală, verb la
supin, verb la gerunziu, locuţiune verbală.
Precizeză prepoziţiile cu care se formează complementul
direct, exemplificânddu-le.
Stabileşte funcţia sintactică a termenilor însoţiţi de
prepoziţia „pe” în exemplele date.
Precizează, prin exemple, în ce situaţii complementul direct
se construieşte cu prepoziţii şi când se construieşte fără
prepoziţii.
Exemplifică, prin cinci părţi de vorbire diferite,
complementul direct.
Alcătuieşte enunţuri cu verbele dublu tranzitive „a ruga” şi
„a învăţa”.
Stabileşte în care dintre enunţurile date termenul subliniat
este subiect, în care este nume predicativ şi în care este
complement direct.
Selectează din poeziile lui Mihai Eminescu 10
complemente directe, precizând topica şi punctuaţia
acestora.
Exerciţiul Distinge complementele directe de subiecte, în textele date,
Învăţarea prin precizând după ce criterii le-ai deosebit.
descoperire Rescrie corect textul dat, motivând alegerea făcută.
Analiza morfologică şi Care este rolul stilistic al dizlocării complementului direct
sintactică reluat în textul dat?
Metoda grupurilor Alcătuieşte un scurt text narativ, de 6-8 rânduri, în care să
Interdependente ilustrezi valorile expresive ale complementului direct
Conversaţia (complement direct intern, complemente directe exprimate
Explicaţia prin construcţii prepoziţionale cu „la”/ „pe”).
Demonstraţia logică Precizează deosebirea, din punctul de vedere al
Învăţarea prin cooperare expresivităţii, dintre formele subliniate din enunţurile date:
Am găsit-o flămândă şi înfrigurată şi am adus-o acasă. Na-
ţi-o frântă că ţi-am dres-o.
Fişe cu sarcini de lucru
Auxiliare didactice Delimitează textele date, precizând raporturile sintactice
Manualul existente la nivelul frazelor.
Dezvoltă complementele directe în propoziţiile subordonate
Activitate frontală corespunzătoare, precizând modificările produse.
Activitate independentă, Alcătuieşte enunţuri prin care să ilustrezi întrebările la care
în perechi, pe grupe răspunde complementul direct.
Selectează, din exemplele date, propoziţiile subordonate
completive directe, precizând topica şi punctuaţia acestora.

Ex.de extindere a complementului direct.
Ex.de precizare a întrebărilor cu ajutorul cărora se pot identifica
propoziţiile completive directe.
Ex.de identificare a propoziţiilor completive directe.
Ex.de recunoaştere şi de analiză morfosintactică a termenilor
regenţi ai acestei subordonate.
Ex.de identificare şi de analiză morfologică şi sintactică a
elementelor de relaţie ai completivei directe.
Ex.de observare şi de motivare a topicii şi a punctuaţiei
propoziţiei completive directe.
Ex.de evitare a confuziei completivei directe cu alte tipuri de
subordonate.
Ex.de contragere a acestor subordonate.
Complementul indirect- actualizare Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de evidenţiere a valenţelor stilistice ale subordonatei
completive directe.
Ex.de identificare a complementelor indirecte în exprimarea
orală şi în cea scrisă.
Ex.de recunoaştere a termenilor regenţi ai complementului
indirect şi de stabilire a valorilor morfologice ale acestora.
Ex.de recunoaştere şi de analiză a părţilor de vorbire prin care
se exprimă complementul indirect.
Ex.de evidenţiere a modului de construire a acestui complement
în funcţie de diferite cazuri (acuzativ, dativ, genitiv).
1.4
Pe baza exemplelor date, defineşte propoziţia subordonată
completivă directă.
Identifică termenii regenţi ai completivelor directe din
textul dat şi fă analiza lor morfosintactică.
Alcătuieşte enunţuri prin care să ilustrezi termenii regenţi ai
completivei directe.
Precizează, în exemplele date, elementele de relaţie ale
completivei directe şi fă analiza lor morfologică.
Construieşte fraze în care subordonata completivă directă
să fie introdusă prin trei elemente de relaţie diferite.
Completează spaţiile libere cu subordonate completive
directe: Află că...., Vedea cum...., Cine va şti de unde....,
Nimeni nu cunoaşte ce....
Alcătuieşte un scurt text, de 6-8 rânduri, pe o temă la
alegere, prin care să ilustrezi topica şi punctuaţia
propoziţiei subordonate completive directe.
Alcătuieşte enunţuri prin care să diferenţiezi completiva
directă de alte subordonate.
Alcătuieşte un text narativ de 8-10 rânduri, prin care să
ilustrezi termenii regenţi şi elementele introductive ale
completivei directe.
Contrage subordonatele completive directe identificate în
textul dat, în partea de propoziţie corespunzătoare.
Exerciţiul Rescrie textul şi motivează corecturile efectuate.
Învăţarea prin Ilustrează, prin exemple, rolul stilistic al reluării şi
descoperire anticipării completivei directe.
Analiza morfologică şi Pentru a evita monotonia exprimării, în cazul subordonării
sintactică completivelor directe prin conectivele „că” şi ”să”, scriitorii
Metoda grupurilor apelează la altele, mai puţin obişnuite. Identifică astfel de
Interdependente situaţii în operele scriitorilor studiaţi.
Conversaţia
Explicaţia Subliniază complementele indirecte din fragmentele date,
Demonstraţia logică precizând părţile de vorbire prin care sunt exprimate.
Învăţarea prin cooperare Precizează termenii regenţi ai complementelor indirecte
identificate şi stabileşte valoarea lor morfologică.
Alcătuieşte enunţuri în care să apară: un complement
Fişe cu sarcini de lucru indirect exprimat prin verb la supin, două complemente
Auxiliare didactice indirecte coordonate, un complement indirect exprimat prin
Manualul pronume posesiv.
Alcătuieşte fraze prin care să exemplifici funcţia sintactică
Activitate frontală de complement indirect pentru pronumele relativ „cine” şi
Activitate independentă, „care”, în cazurile dativ şi acuzativ.
în perechi, pe grupe Construieşte două enunţuri în care să existe două
complemente indirecte având ca termen regent o locuţiune
verbală şi un verb de conjugarea a III-a, la modul
imperativ.
Exemplifică, în trei enunţuri, trei părţi de vorbire diferite
prin care să se poată exprima complementul indirect.
Alcătuieşte două enunţuri după următorul model structural:
 2.3
3.2 Ex.de construire de enunţuri cu complemente indirecte
4.2 exprimate prin diferite părţi de vorbire având ca elemente
regente verbe sau locuţiuni verbale, interjecţii predicative,
adjective sau locuţiuni adjectivale, adverbe sau expresii verbale
impersonale.
Ex.de observare a reluării sau anticipării complementului
Completiva indirectă indirect (prin forme neaccentuate ale pronumelui personal).
Ex.de evidenţiere a topicii, a punctuaţiei şi a ortografiei
complementului indirect.
Ex.de ex.de evitare a confuziei complementului indirect cu alte
părţi de propoziţie (complement direct, de cauză, de scop, nume
predicativ).
Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de evidenţiere a valenţelor stilistice ale complementului
indirect.
Ex.de delimitare a propoziţiilor unei fraze, stabilind tipurile de
raport învăţate.
Ex.de extindere a complementului indirect.
Ex.de precizare a întrebărilor cu ajutorul cărora se pot identifica
propoziţiile completive indirecte.
Ex.de identificare a propoziţiei completive indirecte.
Ex.de definire a propoziţiei completive indirecte.
Ex.de recunoaştere şi de analiză morfosintactică a termenilor
regenţi ai acestei subordonate (verbe, locuţiuni verbale,
adjective, locuţiuni adjectivale, adverbe).
Ex.de identificare şi de anliză morfologică şi sintactică a
elementelor de relaţie ale completivei indirecte.
Ex.de observare şi de motivare a topicii şi punctuaţiei
propoziţiei completive indirecte.
Ex.de evitare a confuziei completivei indirecte cu alte tipuri de
subordonate.
Ex.de construire a unor fraze în care propoziţiile completive
indirecte să aibă diferiţi termeni regenţi şi elemente joncţionale.
Ex.de contragere a acestor subordonate.
Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de evidenţiere a valenţelor stilistice ale completivei
indirecte.
CI(pron.)+ PV(vb) +CI(subst.) +CD(subst.) +A(adj.).
Alcătuieşte patru enunţuri prin care să ilustrezi reluarea şi
anticiparea complementului indirect prin forme
neaccentuate ale pronumelui personal.
Născoceşte un joc cât mai original; în descrierea lui (4-5
rânduri) foloseşte cel puţin 6 complemente indirecte cu
topică diferită. Dă un nume jocului.
Evidenţiază topica, punctuaţia şi ortografia complementelor
indirecte identificate de tine în enunţurile date.
Ilustrează, prin exemple, modul în care poate fi evitată
confuzia dintre complementul indirect şi alte părţi de
propoziţie.
Rescrie corect textul dat, motivând corecturile pe care le-ai
efectuat.
Alcătuieşte un text de 8-10 rânduri, pe o temă la alegere, în
care să ilustrezi valenţele expresive ale complementului
indirect.
Delimitează frazele în propoziţii, stabilind tipurile de
raporturi sintactice existente.
Exerciţiul Dezvoltă un complement indirect dintr-o propoziţie
Învăţarea prin alcătuită de tine într-o subordonată completivă indirectă,
descoperire precizând modificările produse. Pe baza exemplelor date,
Analiza morfologică şi precizând întrebările la care răspunde subordonata
sintactică completivă indirectă.
Metoda grupurilor Alcătuieşte o frază formată din 4 propoziţii, dintre care
Interdependente două să fie completive indirecte.
Conversaţia Identifică, în versurile date, propoziţiile subordonate
Explicaţia completive indirecte, precizând termenii regenţi.
Demonstraţia logică Pe baza exerciţiilor efectuate şi a cunoştinţelor dobândite,
Învăţarea prin cooperare defineşte propoziţia subordonată completivă indirectă.
Ilustrează, prin exemple, termenii regenţi ai subordonatei
completive indirecte. Analizează morfologic şi sintactic
termenii regenţi identificaţi.
Fişe cu sarcini de lucru Construieşte o completivă indirectă introdusă prin
Auxiliare didactice locuţiunea conjuncţională subordonatoare „ca nu cumva
Manualul să”; o completivă indirectă introdusă prin pronumele relativ
„cine” în cazul dativ;
Activitate frontală Scrie câte un exemplu pentru fiecare subordonată învăţată
Activitate independentă, în care elementul subordonator să fie adverbul relativ
în perechi, pe grupe „unde”.
Exemplifică topica şi punctuaţia completivei indirecte.
Scrie o pagină de jurnal în care să foloseşti, pe lângă
punctuaţia adecvată, şi patru completive indirecte.
Motivează, prin exemple, modalitatea prin care reuşeşti să
eviţi confuziile în stabilirea felului unei subordonate.
Alcătuieşte o frază din 5 propoziţii, din care două să fie
completive indirecte, una având termen regent un adverb,
iar cealaltă un adjectiv.
Contrage subordonatele completive indirecte identificate de

Evaluarea unității
Genul epic Romanul: ”Baltagul” de Mihail
Sadoveanu
Retrospectiva. Suspansul. Viziunea.
Relaţiile dintre personaje.
Caracterizarea personajelor
16 1.3, 1.4, Ex.de lectură (comprehensivă, problematizantă, creativă) a unor
1.6, 2.1, fragmente ilustrative.
2.3, 2.5, Ex.de receptare a operei prin vizionarea selectivă a unor
3.1, secvenţe de film.
3.2, 3.3, Ex.de valorizare a reacţiilor afective faţă de operă.
4.1, 4.2, Ex.de identificare şi clasificare a indicilor de timp şi de spaţiu.
4.3. Ex.de identificare a unor concepte operaţionale specifice
textului epic (narator, acţiune, personaj).
Ex.de fixare a temei romanului, a motivului, a laitmotivului, a
subiectului şi a ideii.
Ex.de observare a structurii romanelor: roman monografic,
iniţiatic, mitic, de aventuri, al copilăriei etc.
Ex.de recunoaştere a modurilor de expunere din textul suport.
Ex.de evidenţiere a felului în care modurile de expunere se
împletesc în discursul literar epic.
Ex.de sesizare a rolului dialogului (oferind date despre mediul
social, zona de provenienţă a personajului, gradul de cultură,
inteligenţă, sensibilitate, reacţii şi stări sufleteşti, relaţii cu alte
personaje) şi al monologului, precum şi valorile artistice ale
acestora în naraţiune.
Ex.de ilustrare a perspectivei narative.
Ex.de corelare a titlului cu lumea construită de narator.
Ex.de identificare a secvenţelor, urmărind ordinea cronologică.
Ex.de refacere (pe hartă) a traseului urmat de personajul
principal.
Ex.de rezumare orală urmărind momentele subiectului.
Ex.de orientare asupra structurilor ilustrative privind
construcţia personajului.
Ex.de observare a diferenţelor dintre PORTRET (fizic- statură,
înfăţişare, îmbrăcăminte, mers, gesturi etc.şi moral- trăsături
caracteriale şi temperamentale) ŞI CARACTERIZARE.
Ex.de realizare a schemei relaţionale a personajului principal cu
celelalte personaje, precizând cum evoluează aceasta.
Ex.de identificare, de clasificare şi de grupare a personajelor
(principal, secundar, episodic, figurant, individual, colectiv).
Ex.de observare a evoluţiei personajelor (gândire, acţiuni,
limbaj, convingeri, obiceiuri, tradiţii).
Ex.de identificare şi analiză a personajului (directă, indirectă,
autocaracterizare şi caracterizare prin comparaţie).
Ex.de identificare a procedeelor artistice folosite în conturarea
profilului fizic şi moral al personajelor (limbaj, cuvinte-cheie,
construcţii sintactice proprii firii şi comportamentului
personajului).
tine în exemplele date în partea de propoziţie
corespunzătoare, precizând modificările produse.
Alege varianta corectă şi motivează alegerea făcută.
Ilustrează, prin 5 exemple, rolul anticipării şi reluării
completivei indirecte.
Conversaţia de orientare Completează rubricile jurnalului cu dublă intrare: lumea
Expunerea mea/ lumea textului.
Jurnalul de lectură Realizează o caracterizare succintă, de 10-12 rânduri, a
Lectura explicativă personajului preferat din opera studiată/citită, analizând
Observaţia modalităţile de caracterizare.
Tehnica mozaicului Prezintă rolul unui personaj secundar în desfăşurarea
Eseul de 5 minute acţiunii romanului studiat.
Stabileşte procedeele artistice folosite în conturarea
Volum profilului fizic şi moral al personajelor, realizând un scurt
Manual comentariu referitor la limbaj, figuri de stil, construcţii
Fişe de lectură sintactice (6-8 rânduri)etc.
Înregistrare video Foloseşte un epitet, o comparaţie, o metaforă pentru a
sublinia însuşirile morale ale personajului principal din
Activitate frontală, romanul studiat.
individuală, în perechi,
pe grupe Completează relaţia existentă între planul exterior al
acţiunii şi planul interior al personajului principal.
Compară, într-un text de 10-15 rânduri, personajul
principal din opera studiată cu un alt personaj din literatura
română/universală.
Într-un eseu structurat, de 15-20 de rânduri, indică
particularităţile personajului din roman, cu referire la opera
studiată.
Selectează cuvintele populare, regionale, arhaice, neologice
şi unităţile frazeologice, evidenţiind rolul lor în crearea
atmosferei şi în caracterizarea personajelor.
Comentează valoarea expresivă a arhaismelor,
regionalismelor şi a unităţilor frazeologice identificate în
secvenţele de text date.
Extrage, din fragmentele de text citate, elemente care susţin
oralitatea textului.
Evidenţiază rolul expresiv al dialogului şi al monologului
în caracterizarea personajelor şi în dinamizarea acţiunii.
Selectează fragmentele descriptive, narative şi dialogate din
fragmentele de text date.
Realizează o succintă caracterizare a lumii patriarhale (8-10
rânduri), evidenţiind rânduielile bazate pe legea nescrisă a
tradiţiilor, în strânsă relaţie cu ciclul naturii.
Selectează elementele folclorice din opera studiată,
precizând rolul lor în transmiterea mesajelor.
Comentează, în 8-10 rânduri, valorile general-umane
desprinse din fragmentul de text studiat.
Într-o compunere de 15-20 de rânduri prezintă trei valori pe
 Ex.de evidenţiere a trăsăturilor personajului principal.
Ex.de apropiere şi de comparare a personajului principal cu alte
personaje din literatura română/ universală.
Ex.de redactare a caracterizării.
Ex.de selectare a cuvintelor populare, regionale, arhaice,
neologice sau a unităţilor frazeologice.
Ex.de interpretare a valenţelor expresive ale formelor populare,
regionale, arhaice, neologice sau a unităţilor frazeologice.
Ex.de extragere, din diferite fragmente, a interjecţiilor, a
substantivelor în cazul vocativ şi a unor moduri şi timpuri
verbale, precizând rolul expresiv al acestora.
Ex.de comentare a unor replici (monolog sau dialog) pentru
evidenţierea expresivităţii artistice.
Ex.de selectare a unor fragmente descriptive, narative sau
dialogate în vederea relevării elementelor etice şi culturale.
Ex.de observare a lumii patriarhale, a rânduielilor bazate pe
legea nescrisă a tradiţiilor, în strânsă legătură cu ciclul naturii.
Ex.de identificare a elementelor folclorice.
Ex.de desprindere a valorilor general-umane dintr-un fragment
de text.
Ex.de valorificare a lecturilor particulare în realizarea unor
ierarhii valorice.
Ex.de reflecţie asupra unor teme: naşterea, copilăria, iubirea,
moartea etc.
Procedee de expresivitate artistică
Ex.de analiză a structurii textelor epice.
Ex.de identificare a trăsăturilor specifice romanului.
Ex.de diferenţiere a conceptelor operaţionale (specifice textului
liric/ epic).
Ex.de identificare a ipostazelor naratorului (implicat/
neimplicat în acţiune).
Ex.de selectare a elementelor specifice romanului- capitol,
temă, conflict, planurile acţiunii, evoluţia personajelor,
perspectiva narativă, timp, spaţiu, dimensiune.
Ex.de observare a rolului monologului interior şi al descrierii.
Ex.de încadrare tematică şi ca specie literară.
care le-ai identificat în urma lecturii particulare a textului.
Formulează cinci idei în legătură cu una dintre temele date:
naşterea, copilăria, iubirea, moartea etc.
Dă exemplu de 5 opere epice diferite ca specii literare.
Susţine, prin argumentare, structura de text epic a
următoarei secvenţe:.......................................
Prezintă, în 6-8 rânduri, cadrul epico-narativ a unei opere
studiate.
Redactează un text epic de 10-15 rânduri în care să adopţi
cronologia inversă.
Descoperă, în secvenţele de text date, cinci trăsături
specifice romanului.
Completează schema grafică dată cu conceptele
operaţionale specifice textului liric şi textului epic.
Comentează perspectiva din care se realizează nararea
întâmplărilor.
Identifică ipostazele naratorului în secvenţelede text date.
Compară relaţia autor-narator-personaj în roman, nuvelă şi
schiţă, cu referiri la operele studiate.
Completează schema grafică dată cu elementele specifice
romanului.
Comentează rolul monologului interior şi al descrierii în
evoluţia unui personaj de roman.
Prezintă trăsăturile constrastive ale textelor date.
Stabileşte dominanta tematică a textului studiat.
Analizează structura compoziţională a textelor date,
sintetizând rezultatele investigaţiei într-un organizator
grafic de tip descriere (pânza de păianjen).
Completează organizatorul grafic „Reacţia cititorului”/
Jurnalul cu dublă intrare/fişa de lectură.
Comentează, în 8-10 rânduri, relaţia autor- narator-
personaj- cititor în fragmentul de text dat.
Surprinde semnificaţiile generale ale textului studiat/ citit,
într-o compoziţie de 10-15 rânduri
Prezintă succint valorile morale evidenţiate de
comportamentul unui personaj.
Argumentează, în 10-15 rânduri, încadrarea textului într-un
gen literar.
Motivează, într-un text narativ, de 10-15 rânduri, preferinţa
pentru o operă epică citită.
Consemnează într-un text de 4-6 enunţuri, sentimentele
încercate la lectura romanului.
Într-un text de 15-20 de rânduri utilizează noţiunile de TL
dobândite la genul epic, pe tema „Dialogul genurilor
literare”.
Susţine, prin 4 argumente, structura de text epic a
fragmentului de roman citat.
Evidenţiază specificul romanului ca specie literară, într-un

Elemente etice şi culturale în textul
epic şi exprimarea propriei atitudini
faţă de ele
Reprezentarea trăsăturilor ilustrative
pentru gen şi specie
Comentarea unor secvenţe de roman,
pe baza unor cerinţe date
Redactări vizând ilustrarea unor
trăsături ale genului epic şi ale
speciei studiate
Complemente circumstanțiale: de
loc, de timp, de mod.
Ex.de sistematizare a trăsăturilor operei epice şi ale romanului
în scheme grafice şi tablouri sinoptice.
Ex.de comentare a unor secvenţe din specia literară studiată.
Ex.de evidenţiere a semnificaţiilor generale ale unui text epic.
Ex.de argumentare succintă a caracterului epic al unor
fragmente.
Ex.de motivare a preferinţelor pentru anumite opere epice.
Ex.de redare a impresiilor de lectură.
Ex.de aplicare (în exprimare proprie) a noţiunilor de teorie
literară.
Ex.de argumentare a apartenenţei unui text la specia roman.
Ex.de evidenţiere a specificului romanului ca specie a genului
epic într-un eseu structurat.
Ex.de identificare a complementelor circumstanţiale de loc, de
timp şi de mod, în exprimarea orală şi în cea scrisă.
Ex.de recunoaştere a termenilor regenţi şi de stabilire a
valorilor morfologice ale acestora.
Ex.de recunoaştere şi de analiză a părţilor de vorbire prin care
se exprimă complementele circumstanţiale de loc, de timp şi de
mod.
eseu structurat de 15-20 de rânduri.
Identifică, în textele date, complementele circumstanţiale
de loc, de timp şi de mod, precizând părţile de vorbire prin
care sunt exprimate.
Alcătuieşte enunţuri folosind complemente circumstanţiale
de loc, de timp şi de mod, având ca element regent verbul
„a pleca”.
Indică părţile de vorbire pe care le determină
complementele circumstanţiale de loc, de timp şi de mod în
textele date.
Construieşte propoziţii în care să exemplifici părţile de
vorbire prin care se exprimă complementele circumstanţiale
de loc, de timp şi de mod.
Alcătuieşte enunţuri în care complementul circumstanţial
de timp să fie exprimat prin:
a)numeral cu valoare substantivală în Ac.
b)pronume demonstrativ în G.
c)locuţiuni adverbiale de timp.
Alcătuieşte enunţuri în care să exemplifici complemente
circumstanţiale de loc care arată: locul unde se petrece
acţiunea, punctul de plecare, direcţia, limita acţiunii, spaţiul
străbătut.
Exemplifică următoarele complemente (direct, indirect şi
de loc) exprimate prin substantive precedate de prepoziţia
„pe”.
Analizează diferitele tipuri de complemente construite cu
prepoziţia „la” din enunţurile date:
Se va gândi la divergenţele lor.
A dat răspuns la nimereală.
Spectacolul se desfăşoară la stadion.
Vom mânca la struguri!
Vine acasă doar la Paşti.
Au plecat la cules.
Ilustrează prin exemple diferite modalităţi de construire a
complementului circumstanţial de mod propriu-zis/
comparativ.
Alcătuieşte 4 enunţuri cu complemente circumstanţiale
exprimate prin diverse părţi de vorbire, având elemente
regente diferite.
Evidenţiază şi motivează topica, punctuaţia şi ortografia
complementelor circumstanțiale de loc, de timp, de mod cu
alte părţi de propoziţie.
Rescrie enunţurile date, alegând varianta corectă.
Explică, în 3-4 rânduri, rolul expresiv al complementelor
circumstanțiale de loc, folosite cu sens figurat în versurile
citate.
Descrie, în 4-5 rânduri, o ţară în care nu există decât o
singură culoare, folosind ccl.

Complemente circumstanțiale: de
loc, de timp, de mod
6 circumstanțiale: de loc, de timp, de mod în textele citate.
Propoziții circumstanțiale : de loc, de
timp, de mod. Rolul adverbelor şi a
locuţiunilor adverbiale corelative în
comunicare
1.3 Ex.de evidenţiere a modului de construire a acestor
2.3 complemente în funcţie de cazurile lor (Ac, G, D).
3.2
4.2
Ex.de construire de enunţuri cu complemente circumstanţiale
exprimate prin diverse părţi de vorbire, având elemente regente
diferite morfologic.
Ex.de evidenţiere şi de motivare a topicii, a punctuaţiei şi a
ortografiei complementelor circumstanțiale: de loc, de timp, de
mod.
Ex.de evitare a confuziei acestor complemente cu alte părţi de
propoziţie.
Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de evidenţiere a valenţelor expresive a complementelor
circumstanțiale: de loc, de timp, de mod în textele citate.
Ex.de evidenţiere a valenţelor expresive a complementelor
Ex.de delimitare a propoziţiilor unor fraze stabilind tipurile de
raport existente.
Ex.de extindere a complementelor circumstanțiale: de loc, de
timp, de mod.
Ex.de precizare a întrebărilor cu ajutorul cărora se pot identifica
propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp şi de mod.
Ex.de identificare a acestor subordonate în textele suport.
Ex.de definire a propoziţiilor circumstanţiale de loc, de timp şi
de mod.
Care este rolul stilistic al cctdin expresia:”Şi merseră o zi,
şi merseră două, şi merseră patruzeci şi nouă”?
Realizează o enumerare în versuri a zilelor săptămânii,
asociind fiecărui cct câte un element ficţional. Dă un titlu
poeziei tale.
Explică rolul stilistic al reluării ccm construit cu prepoziţia
„a” în fragmentul: „Şi îmi vine să scriu, să prind toată
lumea, tot aerul, toate firele de iarbă într-o operă care să
miroasă a primăvară, a flori, a fum, a vis şi a
fericire”(Pavel Dan- „Jurnal”)
Realizează o descriere subiectivă a copilăriei, asociindu-i o
culoare, un sunet, un gust, un miros şi o senzaţie tactilă.
Construieşte aceste imagini prin apelul la complemente
circumstanțiale de loc, de timp, de mod (10-15 rânduri).
Realizează analiza frazelor, stabilind tipurile de raporturi
Conversaţia existente.
Învăţarea prin Transformă complementele circumstanţiale de loc, de timp
descoperire şi de mod din exemplele date în propoziţii subordonate
Problematizarea corespunzătoare, precizând modificările produse.
Exerciţiul Ilustrează, prin exemple adecvate, întrebările cu ajutorul
Lectura explicativa cărora se pot identifica propoziţiile circumstanţiale de loc,
scaunul autorului de timp, de mod.
Eseul de 5 minute Identifică circumstanţialele de loc, de timp, de mod din
textele date, precizând felul subordonatelor şi natura
elementului regent.
Manual Valorificând cunoştinţele dobândite, defineşte propoziţiile
Fişe cu citate de text circumstanţiale de loc, de timp şi de mod, precizând care
Fişe cu exerciţii este elementul determinant în stabilirea felului unei
Auxiliare subordonate.
Auxiliare didactice Alcătuieşte o temporală a cărei termen regent să fie verbul
Dicţionar „a hotărî”.Precizează termenii regenţi ai CL în exemplele
date.
Alcătuieşte câte un enunţ în care :
a)CM să fie introdusă prin locuţiunea conjuncţională
subordonatoare „după cum”.
Frontal b) termenul regent al modalei să fie un adjectiv.
Individual c)o frază în care să existe în regentă corelativul „aşa”
Pe grupe pentru modală.
Construieşte enunţuri în care să ilustrezi diversele elemente
de relaţie prin care se introduc CT, CL, CM.
Precizează felul subordonatelor introduse prin adverbul
relativ „cum” în următoarele exemple:
Cum îi vede, cum i-a împăcat.
E fericit cum i-a împăcat.
E bine cum i-a împăcat.
Felul cum i-a împăcat a rămas un mister.
Problema e cum i-a împăcat.

Evaluarea unității
Genul dramatic Comedia :”O scrisoare pierdută”
(fragment) de Ion Luca Caragiale
Diviziunile textului dramatic.
Comunicarea în textul dramatic.
Conflictul dramatic.
Ex.de recunoaştere şi de analiză morfosintactică a termenilor
regenţi ai acestor subordonate.
Ex.de identificare şi de analiză morfosintactică a elementelor de
relaţie ale circumstanţialelor studiate.
Ex.de observare şi de motivare a topicii şi a punctuaţiei.
Ex.de identificare a elementelor corelative şi a rolului lor în
comunicare.
Ex.de evitare a confuziei circumstanţialelor cu alte tipuri de
subordonate (SB,PR,AT).
Ex.de construire a unor fraze în care subordonatele
circumstanţiale să aibă diferiţi termeni regenţi şi elemente
joncţionale.
Ex.de contragere a acestor subordonate.
Ex.de corectare, prin rescriere, a greşelilor din enunţurile date.
Ex.de ilustrare a valenţelor expresive a subordonatelor
circumstanţiale de loc, de timp şi de mod.
12 1.1
1.2, Ex.de identificare a complementelor circumstanţiale de cauză
1.3 în propoziţii sau fraze.
1.5, 2.1,
2.2 Ex.de creare a unor enunţuri în care să existe complemente
2.4, 2.5, circumstanţiale de cauză exprimate prin părţi de vorbire
3.1, 3.2, diferite.
3.3, 4.1,
4.2, 4.3. Ex.de delimitare a propoziţiilor în cadrul unor fraze.
Ex.de identificare a propoziţiilor cauzale.
Ex.de numire a termenilor regenţi ai propoziţiilor cauzale.
Ex.de identificare a elmentelor de relaţie.
Ex.de modificare a enunţului prin contragere/ expansiune.
Construieşte exemple adecvate pentru a ilustra topica şi
punctuaţia subordonatelor circumstanţiale de loc, de timp şi
de mod.
Continuă versul de mai jos, utilizând cel puţin patru
temporale: „Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic/
Când......” (M. Eminescu, „Călin, file din poveste”).
Explică punctuaţia subordonatelor utilizate.
Ilustrează corelativele subordonatelor CT, CL, CM şi rolul
lor în comunicare, prin exemple adecvate.
Alcătuieşte enunţuri cu CT, CL, CM pe lângă verbul regent
„a merge”.
Alcătuieşte enunţuri în care CT, CL, CM să fie introduse
prin acelaşi element introductiv.
Formulează 3 enunţuri cu CT, CL, CM, apoi contrage-le în
părţi de propoziţie corespunzătoare, precizând modificările
survenite.
Corectează enunţurile date, prin rescriere, şi precizează
tipurile de greşeli identificate.
Dezvoltă versurile blagiene, inserând CL, astfel încât
sensurile figurate ale poeziei să fie îmbogăţite: „Pe-un pisc/
Sus. Numai noi doi./ Aşa: când sunt cu tine/ Mă simt
nespus de-aproape/ De cer” (L. Blaga- „Sus”)
Precizează valoarea stilistică a modalelor din enunţurile de
mai jos:
Cum e sacul, aşa şi petecul.
Cum îţi aşterni, aşa dormi.
Cât munceşti, atât primeşti.
Formulează, cu ajutorul a 4-5 subordonate, CM cu valoare
expresivă felul în care ţi-l închipui pe Făt- Frumos din
punct de vedere fizic.
Expunerea Anticiparea Redactează câteva impresii în urma vizionării piesei
Lectura explicativă înregistrate.
Dialogul orientativ Completează jurnalul cu dublă intrare: lumea mea/ lumea
Jocul didactic (lexical şi textului.
fonetic) Selectează, din textele date, elemente lexicale şi fonetice
Dialogul expresiv specifice operei dramatice.
Exerciţiul creativ Comentează îmbinarea modurilor de expunere în opera
Volumul dramatică studiată.
Materialul video Completează schema grafică dată cu elementele
Fişele de lectură caracteristice textului dramatic.
Albumul Evidenţiază elementele nonverbale specifice interpretării
Lectura pe roluri scenice din următoarea secvenţă dialogată.
Învăţarea prin Utilizează, într-un text de 8-10 rânduri, elemente ce ţin de
descoperire terminologia specifică genului dramatic.
Jurnalistul cameleon Realizează un scurt comentariu prin care să evidenţiezi
Conversaţia euristică relaţia dintre titlu şi subiectul operei.
Ilustrează, prin câteva elemente de lexic, aspecte

Relaţiile dintre personaje.
Caracterizarea personajelor
Procedee de expresivitate artistică.
Elemente etice şi culturale în opera
dramatică şi exprimarea propriei
atitudini faţă de ele.
Prezentarea trăsăturilor ilustrative
pentru gen şi specie.
Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei propoziţiei cauzale. caracteristice epocii în care este plasată acţiunea.
Selectează indicii de timp şi de spaţiu din textul citat,
Ex.de recunoaştere şi diferenţiere a propoziţiei cauzale de alte realizând un scurt comentariu referitor la rolul acestora în
propoziţii subordonate. Frontal crearea culorii locale.
Individual Consemnează succesiunea întâmplărilor, urmărind ordinea
In perechi cronologică a acestora, în textul dramatic studiat.
Ex.de construire a unor fraze conţinând propoziţii cauzale. Pe grupe Rezumă, în 10-15 rânduri, conţinutul textului dramatic
studiat.
Imaginează-ţi un alt final pentru comedia studiată (8-10
rânduri).
Completează schema grafică dată cu trăsăturile specifice
Ex.de identificare a complementului circumstanţial de scop în textului dramatic, textului epic şi ale celui liric.
propoziţii sau în fraze. Lectura selectivă Realizează schema relaţională a personajelor din opera
Jocul de rol suport.
Conversaţia Caracterizează, în 10-15 rânduri, personajul principal din
Ciorchinele opera dramatică studiată.
Diamantul Realizează o schemă grafică ilustrativă pentru tipologia
Organizatorul grafic personajelor aparţinând textului dramatic studiat.
Brainstormingul Enumeră personajele secundare ale textului.
Diagrama Venn Realizează portretul unui personaj principal din comedia
Ex.de precizare a părţilor de vorbire prin care se exprimă Cubul studiată, folosind două perspective diferite.
complementul circumstanţial de scop. Eseul de 5 minute Caracterizează, în 8-10 rânduri, lumea căreia îi aparţine
Fişe de lucru personajul principal.
Fişe cu citate din text Motivează preferinţa pentru un personaj comic din textul
studiat.
Interpretează secvenţa de text dată, prezentând modul în
care dialogul contribuie la conturarea caracterelor
personajelor.
Ex.de evidenţiere a valorilor expresive ale complementului Interpretează împreună cu un coleg o secvenţă dramatică ce
circumstanţial de scop. te-a impresionat.
Completează cadranele cu modalităţile de caracterizare a
personajelor din opera literară studiată.
Ex.de delimitare a propoziţiilor în cadrul unor fraze. Alcătuieşte, împreună cu colegul de bancă, planul
caracterizării unui personaj.
Ex.de identificare a propoziţiilor circumstanţiale de scop. Numeşte 5 trăsături morale ale personajului principal din
opera literară studiată/ citită.
Ex.de recunoaştere a termenilor regenţi ai propoziţiilor Redactează caracterizarea personajului preferat,
circumstanţiale de scop. valorificând planul de idei de la exerciţiul anterior, într-un
text de 20-25 de rânduri.
Ex.de recunoaştere a elementelor de relaţie.
Evidenţiază rolul stilistic al arhaismelor, regionalismelor,
Conversaţia unităţilor frazeologice din textul dat.
Ex.de modificare a enunţurilor prin expansiune sau contragere. Învăţarea prin Precizează în ce constă expresivitatea numelor unor
descoperire personaje din opera dramatică.
Dialogul problematizant Explică în ce constă comicul din următoarele replici
Lectura reflexivă caragialiene.
Redactări vizând ilustrarea Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei propoziţiilor Gândiţi-lucraţi în Comentează, în 6-8 rânduri, fragmentul dat, evidenţiind
trăsăturilor generale ale operei circumstanţiale de scop. perechi- comunicaţi elementele ce asigură caracterul scenic al textului.
dramatice Exerciţiul Indică varianta corectă. Fragmentul se evidenţiază prin:
Ex.de recunoaştere şi de diferenţiere a propoziţiilor a)comic de caracter.
circumstanţiale de scop de alte propoziţii subordonate. b)comic de limbaj.
Fişe cu sarcini de lucru c)comic de situaţie.
Dicţionare d)toate tipurile de comic.
Fişe cu citate Descrie, valorificând diversele surse ale comicului, un bal
mascat.
Realizează un dialog în care să valorifici valenţele
Frontal comicului de limbaj.
Individual Comentează procedeele specifice comicului din
În perechi următoarele replici.
Pe grupe Selectează replici reprezentative pentru relevarea
elementelor etice şi culturale ale epocii din fragmentele
date.
Analizează forma textului studiat, precizând: rolul
indicaţiilor scenice, rolul stilistic al aparteului în alternanţă
cu replicile rostite cu voce tare.
Precizează natura conflictelor (interioare şi exterioare) din
opera dramatică studiată.
Stabileşte limitele de timp şi de spaţiu specifice operei
dramatice.
Comentează în 8-10 rânduri următorul fragment,
evidenţiind rolul dialogului şi al monologului în asigurarea
caracterului scenic al textului.
Completează copacul ideilor cu trăsăturile specifice operei
dramatice.
Redactează un eseu structurat, de 15-20 de rânduri, în care
să demonstrezi specificul comediei, cu referire la opera
studiată. Vei avea în vedere:tema operei, conflictul, tipuri
de personaje, mijloacele comicului, deznodământul.
Complementul circumstanțial de
cauză Subliniază complementele circumstanţiale de cauză din
fragmentul dat.
Propoziția circumstanțială de cauză Contruieşte enunţuri în care complementul circumstanţial
de cauză să fie exprimat prin:
a)substantiv precedat de prepoziţie în Ac.
Învăţarea prin b)pronume precedat de locuţiune prepoziţională în G.
descoperire c)substantiv precedat de prepoziţie în D.
Exerciţiul d)adjectiv precedat de prepoziţie în Ac.
Analiza sintactică e)verb la gerunziu.
Observaţia Precizează valoarea morfologică a termenilor determinaţi
de complementul circumstanţial de cauză în exemplele
Auxiliare didactice date.
1.4 Fişe de lucru Analizează frazele date, stabilind raporturi sintactice.
2.3 Manualul Identifică propoziţiile cauzale din exemplele date.
3.2 Ilustrează, prin exemple adecvate, termenii regenţi ai
4.2 subordonatelor cauzale din textul dat.
 Exemplifică elementele de relaţie specifice cauzalei prin
2 Frontal exemple adecvate.
Individual Contrage cauzalele identificate în textele date, evidenţiind
În perechi modificările intervenite.
Pe grupe Dezvoltă 3 complemente circumstanţiale de cauză în
propoziţii corespunzătoare, precizând modificările produse.
Construieşte enunţuri adecvate pentru a ilustra topica şi
punctuaţia propoziţiei cauzale.
Precizează două elemente de recunoaştere şi diferenţiere a
cauzalei de alte subordonate.
Complementul circumstanțial de Alcătuieşte enunţuri în care să existe subordonate cauzale:
scop a)introduse prin două elemente de relaţie diferite.
Propoziția circumstanțială de scop. b)coordonată cu o altă cauzală.
Formulează câte o frază în care să existe:
a)o cauzală şi o subiectivă.
b)două cauzale coordonate şi o predicativă.

Subliniază complementele circumstanţiale de scop din

enunţurile date.
Analizează morfologic complementele circumstanţiale de
scop din următoarele texte.
Alege varianta corectă: ccz/ cct
a)A venit pentru asta.
b)Ne înfruntăm pentru găsirea unei soluţii.
c)De aceea a venit, că era singur acasă.
d)De aceea a venit, ca să nu fie singur acasă.
Completează schema cu complementele circumstanţiale de
scop adecvate:
Se luptă
a)cu scopul de+ verb la infinitiv.
b)pentru+substantiv.
c)spre+verb la infinitiv.
Complementul circumstanțial de d)în vederea+substantiv.
scop e)pentru+pronume.
Propoziția circumstanțială de scop. f)la+verb la supin.
Analizează morfologic complementele circumstanţiale de
scop din următoarele texte.
1.4 Precizează valoarea stilistică a complementelor
2.3 circumstanţiale de scop în contextul: „Căci toţi se nasc
3.2 spre a muri/ Şi mor spre a se naşte.” (M. Eminescu-
4.2 „Luceafărul”)
Delimitează propoziţiile în cadrul frazelor date, stabilind
2 raporturile sintactice dintre ele.
Subliniază propoziţiile circumstanţiale de scop în
enunţurile următoare.
Alcătuieşte enunţuri prin care să ilustrezi diferiţii termeni
regenţi ai propoziţiei circumstanţiale de scop.
Completează spaţiile libere cu propoziţiile circumstanţiale
de scop potrivite:
 I-a telefonat ca să.....
L-a căutat să........
Am negociat pentru ca să......
Vino de.............
Evaluarea unității Realizează contragerea circumstanţialelor identificate la
exerciţiul anterior.
Fă expansiunea complementelor circumstanţiale de scop
din exemplele următoare în subordonate corespunzătoare.
Motivează topica şi punctuaţia propozițiilor circumstanțiale
de scop în exemplele date.
Precizează felul subordonatelor din următoarele exemple.
ŞCOALA 4
ALTFEL: SĂ
ŞTII MAI
MULTE, SĂ FII
MAI BUN!
Genul dramatic *Propoziția circumstanțială 12 1.4 Ex.de delimitare a propoziţiilor unei fraze. Învăţarea prin Delimitează frazele în propoziţii, precizând felul acestora şi
condițională(CDŢ) 2.3 descoperire natura elementului regent al propoziţiilor subordonate.
3.2 Ex.de recunoaştere a propoziţiilor condiţionale. Exerciţiul Recunoaşte propoziţiile condiţionale din textele date.
4.2 Analiza sintactică Analizează morfologic termenii regenţi ai propoziţiilor
Exerciţiul creativ condiţionale.
Ex.de analiză a termenilor regenţi ai propoziţiilor condiţionale. Jocul sintactic Analizează morfologic elementele de relaţie ale
Modelarea figurativă propoziţiilor condiţionale în exemplele date.
Ex.de analiză a elementelor de relaţie. Observaţia Alcătuieşte fraze cu propoziţiilor condiţionale introduse
prin elemente de relaţie diferite.
Analizează elementele corelative ale subordonatelor
Ex.de analiză a elementelor corelative. Fişe de lucru studiate din exemplele date.
Auxiliare didactice Ilustrează prin exemple adecvate topica şi punctuaţia
Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei propoziţiilor Manualul propoziţiilor subordonate condiţionale.
condiţionale. Alcătuieşte enunţuri prin care să ilustrezi modul în care se
Frontal pot diferenţia propoziţiile subordonate condiţionale de alte
Ex.de diferenţiere a propoziţiilor condiţionale de alte propoziţii Individual propoziţii subordonate.
subordonate. În perechi Scrie 4 maxime care să conţină propoziţii subordonate
Pe grupe condiţionale.
Alcătuieşte fraze după schemele date:
Ex.de construire a unor fraze conţinând propoziţii subordonate CDŢ-PP-SB
condiţionale. CDŢ-PP-AT
CDŢ-AT-PP-CD
CDŢ-CDŢ-PP
Ilustrează, prin exemple, raportul sintactic de tip
condiţional prin conectori specializaţi (conjuncţii/ locuţiuni
conjuncţionale).
Ex.de exprimare a raportului de tip condiţional prin conectori Comentează efectul stilistic al absenţei elementului
specializaţi (conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale). subordonator al condiţionalelor din următoarele exemple:
Ai carte, ai parte.
Ai copii, ai necazuri.
Bine faci,bine găseşti.
Scrie 4 fraze ce reprezintă aforisme care să conţină
subordonate condiţionale; interpretează expresivitatea

*Propoziția circumstanțială
concesivă(CV)
frazelor.
Ex.de interpretare a expresivităţii frazelor cu aspect aforistic Delimitează propoziţiile din textele date, precizând tipul
care conţin o subordonată condiţională. subordonatelor introduse prin conjuncţia subordonatoare
Ex.de delimitare a propoziţiilor unei fraze. Învăţarea prin „dacă”.
descoperire Identifică în exemplele următoare propoziţiile subordonate
Ex.de recunoaştere a propoziţiilor concesive. Exerciţiul concesive din enunţurile date.
1.4 Analiza sintactică Analizează termenii regenţi ai propoziţiilor subordonate
2.3 Exerciţiul creativ concesive din exemplele următoare.
3.2 Ex.de analiză a termenilor regenţi ai propoziţiilor concesive. Jocul sintactic
4.2 Modelarea figurativă Construieşte fraze în care propoziţiile subordonate
Observaţia concesive să aibă ca regent: un verb, o interjecţie, un
adjectiv, o locuţiune verbală.
Analizează elementele de relaţie ale propoziţiilor
Fişe de lucru subordonate concesive.
Auxiliare didactice Identifică elementele corelative ale propoziţiilor
Ex.de analiză a elementelor de relaţie. Manualul subordonate concesive în exemplele date, precizând
valoarea morfologică a acestora.
Frontal Scrie câte 3 enunţuri în care propoziţiile subordonate
Individual concesive să se afle înaintea regentei, să fie intercalată în
Ex.de analiză a elementelor corelative. În perechi propoziţia regentă şi să se afle după propoziţia regentă.
Pe grupe Alcătuieşte fraze după schemele:
CV-PP-SB
Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei propoziţiilor CV-PP-CZ
concesive. PP-CV-AT
PP-CV-CV-SB
Construieşte fraze în care conjuncţia subordonatoare „că”
Ex.de diferenţiere a propoziţiilor concesive de alte propoziţii să introducă 6 tipuri diferite de propoziţii subordonate,
subordonate. printre care şi o concesivă.
Scrie 3 enunţuri în care corelativul propoziţiilor
subordonate concesive să fie cuvântul „tot”.
Ex.de construire a unor fraze conţinând propoziţii subordonate Realizează expansiunea structurilor subliniate:
concesive. Cu toată străduinţa sa, tot nu a putut câştiga concursul.
Chiar plecând mai devreme, tot nu a ajuns trenul.
Fără a fi profesor, ştia să-i înveţe pe ceilalţi carte.
A câştigat concursul de şah, în ciuda tinereţii ei.
Ilustrează prin 5 exemple raportul de tip concesiv, prin
conectori specializaţi.

Prezintă valoarea expresivă a propoziţiilor subordonate

Ex.de exprimare a raportului de tip concesiv prin conectori
specializaţi (conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale).
concesive din versurile date.
Redactează, în 8-10 rânduri, o alocuţiune, mai întâi în
manieră serioasă (oficială) şi apoi în manieră amuzantă
(ironică) utilizând propoziţii subordonate concesive cu
valoare expresivă.
Analizează frazele date, realizând şi schema raporturilor
sintactice.
 Ex.de interpretare a expresivităţii frazelor cu aspect aforistic
care conţin o subordonată concesivă.
Ex.de delimitare a propoziţiilor unei fraze.
*Propoziția circumstanțială
consecutivă (CNS) 1.4
2.3
3.2
4.2
Ex.de recunoaştere a propoziţiilor consecutive.
Ex.de analiză a termenilor regenţi ai propoziţiilor consecutive.
Ex.de analiză a elementelor de relaţie.
Ex.de analiză a elementelor corelative.
Ex.de observare a topicii şi a punctuaţiei propoziţiilor
consecutive.
Găseşte răspunsul la următoarele ghicitori, subliniind
propoziţiile circumstanţiale consecutive:
E mare cât un elefant, dar e atât de uşurică, încât seamănă
cu un fulg.
Are ţepi, dar e atât de frumos, că nu rezişti să nu-l culegi.
I-atât de galben, că pare un soare revărsat printre macii
roşii.
Completează spaţiile libere cu propoziţiile circumstanţiale
Învăţarea prin consecutive: Privirea lui era atât de aspră..... Noaptea era
descoperire atât de oarbă....
Exerciţiul Alcătuieşte 3 fraze în care propoziţiile circumstanţiale
Analiza sintactică consecutive să determine: un verb, un adjectiv şi un adverb.
Exerciţiul creativ Alcătuieşte cel puţin 2 enunţuri în care „de” să fie
Jocul sintactic prepoziţie, respectiv conjuncţie, care să introducă diferite
Modelarea figurativă tipuri de subordonate.
Observaţia Ilustrează, prin 5 exemple, elementele introductive ale
propoziţiei circumstanţiale consecutive.
Alcătuieşte fraze cu propoziţii circumstanţiale consecutive,
Fişe de lucru utilizând elemente corelative adecvate.
Auxiliare didactice Creează un text de 8-10 rânduri prin care să ilustrezi topica
Manualul şi punctuaţia propoziţiei circumstanţiale consecutive.
Ilustrează, prin exemple adecvate, modalitatea de
Frontal diferenţiere între concesivă şi consecutivă.
Individual Redactează, în 6-8 rânduri, portretul personajului preferat,
În perechi utilizând cel puţin 3 propoziţiile circumstanţiale
Pe grupe consecutive.
Completează schema grafică dată, utilizând conectori
specializaţi pentru ilustrarea raportului consecutiv.
Alcătuieşte un text, de 6-8 rânduri, în care să utilizezi o
hiperbolă şi un oximoron în structura subordonatelor
consecutive.

Ex.de diferenţiere a propoziţiilor consecutive de alte propoziţii

subordonate.

Ex.de construire a unor fraze conţinând propoziţii subordonate

consecutive.
Ex.de exprimare a raportului de tip consecutiv prin conectori
specializaţi (conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale).
Ex.de interpretare a expresivităţii frazelor cu aspect aforistic
Evaluarea unității care conţin o subordonată consecutive.
Lucrare scrisă 8
semestrială
Recapitulare Raportul dintre realitate şi literatură 8 1.1 Ex.de lectură şi de reflecţie asupra celor două tipuri de texte. Reflecţia Asociază textului citit o imagine desenată/ fotografiată/ o
finală (literar/ nonliterar). 1.2 Ex.de recunoaştere a trăsăturilor specifice textului literar/ Algoritmul amintire personală.
1.3 nonliterar. Posterul Analizează, într-un eseu de 15-20 de rânduri, elementele
2.1 Ex.de redactare a unor texte ficţionale şi nonficţionale, cu Diagrama Venn relevante specifice tipului de text citit.

Componente de ordin structural şi de
limbaj caracteristice operei poetice,
dramatice şi epice.
Personaje emblematice în operele
dramatice şi epice.
Valori etice şi estetice în textul
literar popular şi cult.
Interdependenţa dintre elementele
folclorice şi culte în poezia epică.
Liric, epic şi dramatic- trăsături
specifice şi contrastive.
Compoziţii structurate şi libere,
aplicabile textelor epice, lirice şi
dramatice.
Instanţele comunicării în textul
literar (liric, epic şi dramatic).
Valenţe expresive ale unor elemente
de lexic.
Valori expresive ale părţilor de
vorbire şi de propoziţie.
Subordonate necircumstanţiale şi
circumstanţiale- asemănări şi
deosebiri.
Modalităţi de exprimare a
2.4, 2.5 scopuri determinate. Realizează, cu scop determinat, o descriere ştiinţifică şi
3.1, 3.3, Ex.de comentare a raportului ficţiune-referent. Fişe de lectură apoi una literară.
4.1, 4.2. Ex.de evidenţiere a procedeelor şi comunicării literar- artistice. Auxiliare didactice Comentează, în 8-10 rânduri, elementele simbolice dintr-un
Ex.de exprimare şi argumentare privind deosebirea dintre text liric studiat.
literatură şi realitate. Individual Relevă, în 10-15 rânduri, raportul dintre autor- realitate, în
2.1 Ex.de utilizare a structurii textuale dominante. În perechi transfigurare artistică.
2.2 Ex.de diferenţiere a componentelor structurale şi expresive Pe grupe Analizează registrul imagistic din pasaje lirice/ epice.
3.1 specifice. Frontal Relevă rolul registrelor contemplativ şi meditativ în
3.2 Ex.de identificare a mărcilor de realizare a diferitelor tipuri de structura textului suport.
discurs. Ciorchinele Realizează un eseu structurat, de 8-10 rânduri, în care să
Ex.de observare a corelaţiei dintre diferitele componente ale Organizatorul grafic prezinţi împletirea modurilor de expunere în fragmentele
textului. Portofoliul date.
Ex.de aplicare a conceptelor operaţionale în analiza textului Comentează elementele care asigură caracterul scenic al
liric, epic şi dramatic. textului.
Ex.de comentare a operei poetice/ dramatice/ epice sau a unor Valorizează, într-o compunere de o pagină, cunoştinţele
elemente dintr-o operă. legate de componentele structurale şi de limbaj ale textului
Ex.de conturare a fişei de identitate a unor personaje liric/ epic/ dramatic.
1.1 emblematice. Caracterizează, în 8-10 rânduri, lumea căreia îi aparţine
1.2 Ex.de interpretare a unor scene reprezentative pentru evoluţia/ personajul principal din romanul/ comedia studiat (ă).
1.3 caracterul unui personaj. Blazonul personajului Interpretează, într-un text de 3-4 rânduri, sistemul de valori
1.5 Ex.de desprindere a valorilor general-umane materializate în Explozia stelară sugerat în textele propuse.
2.1 textele suport. Bulgărele Creează, într-o compunere de 10-15 rânduri, o lume
2.4 Ex.de realizare a unor proiecte privind valorile etice şi culturale Cvintetul imaginară în care să plasezi valori etice şi estetice.
3.1 din textele literare. Eseul Prezintă, în 8-10 rânduri, aura baladescă a unui erou din
3.3 Ex.de redactare a unor compoziţii în care să se evidenţieze Exerciţiul creator romanele citite.
4.1 raportul valoare- nonvaloare, erou- antierou. Relevă, într-o compunere liberă de 15-20 de rânduri,
Ex.de identificare a relaţiei permanente între literatura populară Fişe de lectură imagini antitetice, având ca subiect de reflecţie Condiţia
şi cea cultă. Proiectul umană între Bine şi Rău.
Ex.de formulare a deducţiilor legate de interdependenţa dintre Banda sonoră Prezintă, într-un eseu de 15-20 de rânduri, interdependenţa
elementele folclorice şi culte în poezia epică. Suport vizual dintre elementele folclorice şi culte în poezia epică.
Ex.de comentare succintă a relaţiei om- natură în poezia epică. Analizează semnificaţia unor structuri reprezentative pentru
1.1 Ex.de surprindere a naturii implicate în textul folcloric/ cult. Individual evidenţierea comuniunii omului cu natura.
1.2 Ex.de investigare a discursului narativ, de la registrele vorbirii În perechi Formulează judecăţi de valoare, personale, legate de
1.3 la perspective narative. Pe grupe implicarea naturii în textul folcloric/ cult.
2.1 Ex.de comparare a mărcilor lingvistice specifice genurilor Comentează elementele de artă narativă, prin referire la
3.1 literare. text.
4.1 Ex.de precizare a aspectului tematic vizat de autor în textele Susţine, prin cel puţin 3 argumente, că secvenţele
4.3 suport. următoare au structura unui text epic/ liric/ dramatic.
Ex.de sistematizare a configuraţiei/ specificului genurilor Interpretează ideile şi sentimentele comunicate în textul
literare. suport.
Ex.de analiză a principalelor componente de structură, de Compune imaginea stilizată a eului liric.
compoziţie şi de limbaj. Inserează, într-o naraţiune de 10-15 rânduri, o descriere
Ex.de manifestare a creativităţii şi originalităţii în redactarea statică în care traiectoria privirii urmăreşte ansamblul
1.1 unor compoziţii libere. pornind de la detaliu.
1.2 Ex.de organizare a planului unei lucrări pe o temă dată. Argumentează, în 10-15 rânduri, caracterul liric, epic sau
1.5 Organizatorul grafic dramatic al unui text.
2.1 Ex.de recunoaştere a componentelor comunicării. Portofoliul
3.1 Ex.de identificare a secvenţelor care ilustrează vocea Exerciţiul
4.1 naratorului/ eul liric. Creator
raporturilor sintactice în propoziţie şi
frază.
4.2 Ex. de comentare a relaţiei autor- narator- personaj în Comentează relaţia autor- narator- personaj într-o operă
4.3 fragmentele de text date. epică.
Ex.de evidenţiere a instanţelor comunicării, în texte aparţinând Fişe de lucru Evidenţiază instanţele comunicării în următoarele texte.
celor 3 genuri literare. Antologii de texte Imaginează-ţi o întâmplare care ar fi putut schimba cursul
Ex.de abordare a textelor literare din perspectiva inteligenţelor evenimentelor relatate în text.
multiple. Relevă tema şi specificul discursului liric din textul dat.
Ex.de identificare a abaterilor intenţionate de la normele limbii Realizează abordarea unui text din perspectiva
literare privind elementele de lexic. inteligenţelor multiple.
1.1 Ex.de trecere de la sensul propriu la sensul figurat al Analizează abaterile de la normele literare identificate.
1.2 cuvântului, de la denotaţie la conotaţie. Conversaţia de Comentează valenţa expresivă a polisemantismului.
1.5 Ex.de comentare a valenţelor expresive ale unor categorii verificare Creează contexte în versuri/ proză în care să evidenţiezi
2.1 semantice (sinonime, antonime, paronime, cuvinte Exerciţiul creator puterea expresivă a sunetelor (4 versuri/ 6 rânduri).
2.4 polisemantice). Jurnalul de învăţare Valorizează, într-un text descriptiv de 15-20 de rânduri,
2.5 Ex.de combinare/ recombinare a unor cuvinte în structuri cu Jocul de rol valenţele stilistice ale părţilor de vorbire.
3.1 valoare expresivă. Recunoaşte felul subordonatelor date.
3.2 Ex.de relevare a valenţelor stilistice ale unor părţi de vorbire. Fişe de lucru Realizează expansiunea părţilor de propoziţie în
Ex.de recunoaştere, expansiune, contragere. Antologii de texte subordonate corespunzătoare.
Ex.de creare de contexte cu diferite tipuri de subordonate, Realizează contragerea subordonatelor în părţi de
introduse prin aceleaşi/ diferite elemente de relaţie, prin relatori Individual propoziţie corespunzătoare.
1.3 specifici şi nespecifici, având acelaşi termen regent sau diferiţi. În perechi Creează fraze pentru a evidenţia valoarea predicativă/
1.4 Pe grupe copulativă/ impersonală a unor verbe.
2.2 Frontal Construieşte fraze în care raportul de coordonare/
3.2 subordonare să se realizeze prin modalităţi diferite.
4.2 Discuţii de recapitulare
Sinteză finală
Fişe de lucru
Auxiliare didactice