Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul Protecției Copilului

Echipa care a contribuit la realizarea acestui material este formată din: Mihaela Ionela Voicu –
Șef Centru de Resurse Comunitare pentru Prevenirea Abuzului, Neglijării și Exploatării
Copilului Negrești, Magdalena Cămănaru – Manager Zonal World Vision România - Biroul
zonal Iași & Vaslui, Diana Maria Bîzgan – asistent social, specialist protecția copilului World
Vision România – Biroul zonal Iași&Vaslui, Maria Diana Leonte Oțel –consilier, persoana cu
atribuții de coordonare metodologică a Servicilor Publice de Asistență Socială, Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, Oana Elena Bontea – asistent social
principal Direcția de Asistență Socială Negrești, Elena Halapciug, asistent social principal –
Primăria comunei Laza, jud. Vaslui, alături de Loredana Giuglea – specialist protecția copilului
WVR, care a acordat feed-back pe parcursul conceperii acestui material.
Mulțumirile noastre se îndreaptă către toți cei peste 80 de membri ai Structurilor Comunitare
Consultative din cele 13 comunități din jud. Vaslui în care WVR își desfășoară activitatea:
comunele Laza, Ivănești, Poienești, Pungești, Oșești, Rebricea, Vulturești, Bălteni, Zapodeni,
Todirești, Rafaila, Dumești și orașul Negrești (inclusiv zona rurală). Cu toții au înțeles că “este
nevoie de întregul sat pentru a crește un copil”nu este doar o vorbă spusă la întâmplare și că
voluntariatul într-o astfel de structură ancorată legislativ poate contribui la consolidarea
spiritului comunitar și, prin aceasta, poate îmbunătăți și chiar salva viața celor mai vulnerabili
copii.
Autorii

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
1
Cuprins

I. Introducere .............................................................................................................................3
II. Structurile Comunitare Consultative – cadru teoretic și legislativ. ....................................3
III. SCC și rolul lor în domeniul protecției copilului: prevenire, monitorizare și intervenție
sau referire de caz. SCC – rețele de sprijin la nivelul comunităților rurale ...............................11
IV. Metodologie de lucru .......................................................................................................12
1. Setarea cadrului practic și experiența de lucru public – privat: rolurile instituțiilor
publice și private în lucrul cu SCC ..........................................................................................12
2. Etapele de lucru cu SCC...................................................................................................14
A. Identificarea și evaluarea activității și funcționalității SCC .........................................14
B. Prezentarea abordării și modului de lucru cu SCC în comunitate ................................14
C. Instruirea membrilor SCC ............................................................................................14
D. Cartografierea vulnerabilității, legătura cu analiza de nevoi și planul de acțiune pe
cazuistica de protecție a copilului (conform legislației). .....................................................16
V. Succese. Provocări. Propuneri de îmbunătățire a modului de lucru cu SCC. ......................20
VI. SCC în contextul dezvoltării comunitare. De ce este bine să revigorăm SCC. ................21
VII. Studii de caz. ....................................................................................................................22
VIII. Bibliografie ...................................................................................................................25
IX. Anexe ...............................................................................................................................26

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
2
I. Introducere

Materialul de față își dorește să prezinte experiența de lucru a Fundației World Vision
România (WVR), prin Biroul zonal Iași&Vaslui, în relația cu Structurile Comunitare
Consultative (SCC) din 13 comunități din județul Vaslui și în parteneriat cu Direcția Generală
de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui. Sunt prezentate tipurile de
activități desfășurate de specialiștii în asistență socială pentru creșterea funcționalității
Structurilor Comunitare Consultative, pregătirea membrilor acestora și conștientizarea de către
aceștia a rolului pe care-l au ca parte a acestor structuri, evidențiindu-se metodele de lucru care
au condus la soluționarea unui număr important de cazuri (considerabil mai mare decât
numărul de cazuri care s-ar fi soluționat fără implicarea membrilor SCC) și la crearea unor
modele de bune practici în asistența socială.
În contextul în care serviciile de asistență socială (publice și private) din mediul rural
sunt puține iar acolo unde există sunt, în majoritatea cazurilor, subdimensionate, legislația
românească pune la dispoziția autorităților publice locale o structură care poate avea o
contribuție importantă, dacă este îndeajuns de valorizată și pregătită, la componenta de
prevenire primară și de soluționare a unor cazuri de asistență socială.
Ghidul practic de lucru cu SCC poate fi util tuturor profesioniștilor din serviciile sociale
și educaționale, publice și private, care lucrează sau își propun să lucreze în comunități din
mediul rural, alături de reprezentanții autorităților publice locale, oferindu-le câteva repere și
instrumente de lucru în această echipă pluridisciplinară de lucru reprezentată de SCC, care pot
fi adaptate contextului local și îmbunătățite pentru a sluji scopului final – creșterea bunăstării și
protecția copiilor din mediul rural.

II. Structurile Comunitare Consultative – cadru teoretic și legislativ.

Structura Comunitară Consultativă este un organism consultativ fără personalitate

juridică, nonguvernamental, care desfăşoară activităţi cu caracter social la nivel local pe bază
de voluntariat.
SCC se constituie ca un mecanism de sprijin la nivel local al autorităţilor publice locale,
reprezentate de primar, Consiliul Local şi Serviciile Publice de Asistenţă Socială (SPAS). Prin
componenţa lor specializată, se constituie ca o alternativă la soluţionarea problemelor apărute

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
3
în familiile vulnerabile, dezorganizate, aflate în impas financiar sau a copiilor privaţi de
îngrijire şi educaţie adecvată.1
Misiunea SCC este aceea de a identifica nevoile şi resursele comunităţii locale şi de a
facilita implicarea acesteia în vederea soluţionării problemelor comunităţii sau, după caz,
formularea unor propuneri către autorităţile competente, prin informare, consultare,
acompaniere, mediere, recomandare.
În domeniul protecției copilului, scopul SCC este acela de a contribui la creşterea
calităţii vieţii într-o comunitate, prin acțiuni de prevenire a separării copilului de familia
naturală, alături de acțiuni de creștere a capacității părinților și comunităților de a-și proteja
copiii de eventuale riscuri și abuzuri, astfel încât copiii să crească și să fie educați într-un mediu
protectiv.
Principiile care stau la baza desfășurării activității Structurii Comunitare Consultative
sunt următoarele:
• Respectarea interesului superior al copilului;
• Legalitatea;
• Confidențialitatea;
• Egalitatea șanselor și nediscriminarea;
• Cooperarea și parteneriatul.
Funcţiile SCC sunt următoarele:
- De colaborare cu autorităţile publice competente și reprezentanţii societăţii civile;

- De consultare pentru instituţiile publice şi private și pentru comunitate;

- De intervenţie primară directă, prin implicarea membrilor comunităţii.

Obiectivele CCC:

 Identificarea resurselor existente la nivel local, în vederea prevenirii separării copilului

de familia naturală;
 Creșterea gradului de responsabilizare a părinților cu privire la exercitarea drepturilor și
obligațiilor părintești;
 Refacerea și dezvoltarea abilităților parentale prin informarea, consilierea,
acompanierea și schimbarea comportamentului/ atitudinii acestora;

1
Legea 292 din 20 decembrie 2011, privind asistența socială, art 5, lit. nn);
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
4
  Promovarea valorilor familiale, a stabilităţii familiei şi a îngrijirii copiilor de către
părinţi;
 Cooperarea și încheierea de parteneriate cu instituțiile publice existente pe plan local și
județean și cu ONG-uri;
 Respectarea drepturilor copilului.

Cadrul legislativ care guvernează activitatea SCC este constituit din:

• Constituția României, republicată (art. 121 alin. (1) și alin. (2));

• Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985,
ratificată prin Legea nr. 199/1997 (art. 3, art. 4 și art. 6 paragraful 1);
• Codul Civil (art. 7 alin. (2));
• Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 (art.5, lit. nn) şi art. 41 alin. (2));
• Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu
modificările şi completările ulterioare (art. 114);
• Hotărârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei - cadru privind
prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă
asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie
multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc
de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
• Dispoziţia primarului comunei pentru constituirea Structurii Comunitare Consultative,
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

Modul de organizare şi funcţionare

Componenţa
SCC se înființează prin acte administrative ale Autorității Publice Locale (APL):
Dispoziția Primarului sau Hotărârea Consiliului Local. Actul de înființare stabilește
componența nominală a SCC, numai după ce persoanele sunt contactate, li se explică rolul pe
care urmează să-l aibă în cadrul structurii și sunt de acord cu participarea lor în cadrul SCC.2
În acest sens, pentru a facilita informarea membrilor comunităţii despre înfiinţarea şi
rolul SCC, vor fi tipărite materiale informative tematice premergătoare întâlnirilor cu membrii

2
Legea 292 din 20 decembrie 2011, privind asistența socială, art 41, alin. 2-3.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
5
comunităţii. Aceste materiale tematice vor fi diseminate la sediile primăriilor, cabinetelor
medicale, poştă, poliţie, școli, case de cultură şi alte instituţii de interes public din localităţi.
Se recomandă ca Primarul și asistentul social să nu fie membri oficiali, deoarece SCC se
constituie ca o formă de sprijin a activității de respectare și promovare a drepturilor copilului și
a rezolvarii situațiilor de risc, pentru autoritatea publică.

Mandatul

SCC va funcţiona cu un număr minim de 5 persoane. Membrii sunt aleşi în cadrul unor
întâlniri prealabile organizate cu sprijinul primăriei, în vederea consultării comunităţii locale,
precum şi la propunerea primarului şi a asistentului social, după următoarele criterii: lideri
formali sau informali, persoane disponibile, persoane cu prestigiu, cunoscute de către
comunitate, persoane care locuiesc în comunitate, persoane care pot să se constituie într-o
resursă pentru activitatea SCC: psihologi, cadre medicale, cadre didactice, asistenți sociali, etc.
În îndeplinirea mandatului, membrii SCC nu se substituie autorităților publice, ci le
sprijină, neexercitând atribuții în locul acestora. Activitatea acestora trebuie să contribuie la:
• Promovarea valorilor familiale, a stabilităţii familiei şi a îngrijirii copiilor de către
părinţi;
• Prevenirea separării copilului de părinţi şi sprijinirea familiei pentru a-şi asuma
responsabilităţile;
• Colaborarea cu SPAS, alte servicii publice şi private din comunitate, sau alte structuri
comunitare, dacă acestea există (Asociații de Părinți, grupuri de sprijin, familii de suport, etc.).
Membrii SCC sunt aleşi pentru o perioadă de 2 ani.

Înlocuirea membrilor
Înlocuirea membrilor se face în caz de: deces, schimbarea domiciliului în altă localitate,
la cerere, în situații de incompatibilitate/ conflict de interese, când își exercită necorespunzător
atribuţiile sau manifestă comportament antisocial.
Măsura înlocuirii se va face în urma votului membrilor SCC, fiind necesară majoritatea
simplă a acestora (de exemplu minimum 3 din 5 membri).

Modul de funcţionare:

Membrii SCC se întâlnesc lunar şi/sau ori de câte ori este nevoie. Coordonarea ședințelor
SCC, convocarea membrilor, stabilirea ordinii de zi, monitorizarea cazurilor şi planificarea
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
6
 activităţii sunt realizate de un președinte și un secretar, desemnați prin vot majoritar, pentru o
perioadă de minim 3 luni.

Atribuţiile SCC:

-Structura Comunitară Consultativă îşi asumă responsabilitatea pe caz;

- Structura Comunitară Consultativă îşi asumă responsabilitatea de a contribui la

îmbunătățirea stării sociale a întregii comunităţi;

- Promovarea valorilor familiale, a stabilităţii familiei şi a îngrijirii copiilor de către

părinţi;

- Prevenirea separării copilului de părinţi şi sprijinirea familiei pentru a-şi asuma

responsabilităţile ce-i revin;

- Colaborarea cu alte servicii publice şi private din comunitate pentru copil și familie,
inclusiv sau alte structuri comunitare, dacă acestea există (Asociații de Părinți, grupuri de
sprijin, familii de suport,etc.);

- Informarea şi consilierea cetăţenilor comunităţii;

- Identificarea familiilor/copiilor care au nevoie de orice formă de sprijin;

- Analiza cazurilor identificate de membrii SCC sau supuse analizei acestora de către
primar şi/sau referentul social/ asistentul social;

- Recomandări adresate primarului sau Consiliului Local pentru ameliorarea unor

situaţii sociale caracteristice comunităţii;

- Recomandări de soluţionare a cazurilor; acestea pot fi adresate persoanelor fizice

(părinţi, copii, funcţionari publici), societăţilor comerciale de pe raza comunei, Comisiei
Județene pentru Protecţia Copilului, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului;

- Medierea conflictelor intrafamiliale, cu asigurarea respectării vieţii private şi

familiale;

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
7
 - Activităţi de strângere de fonduri în folosul copiilor şi a familiilor aflate în
dificultate;

- Activităţi sistematice de binefacere;

- Mediatizarea activităţii SCC;

- Analizarea unor aspecte sociale care privesc comunitatea în ansamblu;

- SCC va putea decide în legătură cu gestionarea resurselor proprii.

Atribuțiile președintelui SCC

 Moderează întâlnirile SCC;

 Stabilește agenda întâlnirilor în funcție de propunerile membrilor SCC;
 Supune spre analiză problemele identificate;
 Coordonează activitățile SCC propuse de membri, prin întocmirea unui plan de acţiune
pentru fiecare caz supus dezbaterii, redactează recomandări/sugestii/propuneri care vor fi
transmise autorităţilor locale şi altor instituţii/organizaţii de interes public sau privat (de
exemplu: primărie, SPAS, instituţii publice judeţene, şcoli, ONG-uri, societăţi comerciale, etc.)
precum şi unor persoane fizice implicate în activităţi cu caracter social;
 Asigură implementarea planului de acţiune.

Atribuțiile secretarului SCC

 Convoacă membrii SCC la întâlnirile stabilite;

 Asigură comunicarea între membrii SCC;
 Redactează procesele verbale ale întâlnirilor;
 Redactează rapoarte, informări privind activitățile desfășurate;
 Asigură multiplicarea și distribuirea materialelor.

Sesizarea Structurii Comunitare Consultative

Problemele comunităţii sunt semnalate, de regulă, de către referentul/ asistentul social
din SPAS sau de către primar. Membrii SCC se pot autosesiza atunci când intră în contact
direct cu situaţii care corespund atribuţiilor lor sau când sunt sesizaţi de către membrii
comunităţii.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
8
 SCC va invita persoanele/ familiile vizate la dezbaterile sale, acţionând ca o structură de
educație civică a cetăţenilor, impactul fiind deosebit de puternic. Cu acordul membrilor şi al
beneficiarilor consiliaţi, pot fi invitate şi alte persoane care pot contribui la rezolvarea
problemelor supuse soluţionării.
Cazuistica discutată va fi monitorizată de către SPAS/DAS (Direcția de Asistență
Socială), respectiv de către persoana desemnată din cadrul DGASPC să asigure coordonarea
metodologică a SPAS/DAS și SCC. Intervenția pe caz va fi, însă, un parteneriat activ între
administrația publică locală, județeană, alte instituții publice și private.

Evaluarea activităţii SCC

Activitatea SCC, fiind un proces desfăşurat în timp, trebuie să se bucure de o evaluare

adecvată, pentru o creştere calitativă şi cantitativă a acesteia. În acest sens, vor fi efectuate
următoarele tipuri de evaluări:
- autoevaluarea SCC;
- evaluare efectuată de reprezentanţii DGASPC desemnaţi;
-evaluare efectuată de către primarul localităţii sau de către reprezentantul administraţiei
publice locale desemnat de acesta;
- evaluări ale membrilor comunităţii/ beneficiarilor.
Este recomandat ca evaluarea activităţii să se efectueze în intervalul cuprins între 6 luni
şi cel mult un an.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
9
 Sfera relaţională şi raporturile SCC:

Între SCC şi Între SCC şi

Între membrii SCC
autorităţi comunitate

• nu există raporturi de • raport de consultanţă • deşi este înfiinţată printr-

subordonare; între SCC şi autorităţiile un act de autoritate,
• colaborare, cooperare, publice; măsurile adoptate de SCC
comunicare; • nu există raporturi de nu creează obligaţii
• lucru în echipă; subordonare între SCC şi pentru cetăţeni;
• sprijin și respect autorităţile care au creat • SCC nu are prerogative
reciproc; aceasta structură; de autoritate publică;
• toleranţă. • SCC primește asistenţă • comunitatea oferă sprijin
tehnică din partea SCC şi va fi sprijinită de
DGASPC; aceasta pentru
• colaborează cu identificarea şi
autorităţile publice soluţionarea problemelor
locale şi instituţiile de apărute.
asistenţă socială, făcând • parteneriate cu ONG-uri.
recomandări.

Intervenția SCC în domeniul protecției copilului se adresează următoarelor grupuri

țintă:

 Copii provenind din familii monoparentale;

 Copii provenind din familii beneficiare de ajutorul social pentru asigurarea venitului
minim garantat (cf. legii 416/2001);
 Copii provenind din familii care trăiesc în locuințe aflate în stare avansată de degradare,
cu igienă deficitară;
 Copii cu părinți plecați la muncă în străinătate;
 Copii cu unul sau ambii părinți decedați;
 Copii fără identitate;
 Copii cu dizabililități;
 Copii cu părinți cu dizabilități;
 Copii supuși unor forme de abuz, neglijare, trafic, exploatare;
 Copii aflați în risc de abandon școlar;
 Minore cu risc de căsatorie timpurie, concubinaj;
 Mame minore;
 Alte categorii de copii vulnerabili.
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
10
 Principii de lucru :

legalitatea

respect faţă de
cetăţean

imparțialitatea

nediscriminarea

confidențialitatea

III. SCC și rolul lor în domeniul protecției copilului: prevenire, monitorizare și intervenție
sau referire de caz. SCC – rețele de sprijin la nivelul comunităților rurale
Abordarea Fundaţiei World Vision România, prin sectorul de protecţie a copilului este
aceea de a parteneria cu instituţiile locale și județene responsabile de protecţia şi promovarea
drepturilor copiilor, în vederea conștientizării membrilor SCC cu privire la drepturile copiilor și
a creșterii capacității acestora de a preveni situațiile de risc asupra copilului, precum şi de a
interveni pentru ocrotirea și protejarea drepturilor copiilor în familie și comunitate.3
Astfel, intervenţia WVR în lucrul cu SCC are scopul de a:
 crește capacitatea membrilor SCC de a-și conștientiza rolul pe care îl au,
conform legii, pe de o parte, dar şi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor de
a interveni pe cazurile copiilor aflaţi în situaţie de risc, pentru ocrotirea și protejarea drepturilor
copiilor, în familie și comunitate;
 creşte capacitatea părinților și a comunităților de a-și proteja copiii de
eventualele riscuri și abuzuri, de a-i crește și educa într-un mediu protectiv;
 preveni abandonul școlar – prin crearea unei reţele de profesioniști la nivel
local, care să intervină şi să sprijine copiii în situaţiile de risc/vulnerabilitate;
 promova implicarea/participarea activă, voluntariatul și responsabilitatea socială.

3
Claudia Petrescu, Adriana Neguț, Gabriel Stănilă și coord. cercetare Manuela Gazibar, Raport Bunăstarea copilului din
mediul rural, Fundația World Vision România, 2018, pag. 119 .
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
11
 La nivel local, în cele 13 comunităţi rurale din judetul Vaslui unde WVR desfăşoară
activităţi de protecția copilului în cadrul unor programe de dezvoltare comunitară, obiectivul
major este de a împuternici membrii SCC pentru a lucra în rețea, aceasta fiind o modalitate de
cooperare în domeniul social pentru asigurarea interesului superior al copilului.
În prezent, intervenţia în cadrul sectorului de protecţia copilului este completată de și
integrată cu intervenția din alte sectoare ale programelor de dezvoltare comunitară, precum şi
cu cea din proiecte cu alte tipuri de finanțare, mai ales în ceea ce priveşte sprijinirea celor mai
vulnerabili copii. Ne referim aici la intervenţia din cadrul sectorului educaţie, pentru copiii
aflaţi în risc de abandon şcolar, respectiv la intervenţia proiectelor ce vizează sprijinirea
copiilor cu probleme de sănătate sau cele care oferă copiilor şansa de a participa la activităţi de
tip şcoală după şcoală.

IV. Metodologie de lucru

1. Setarea cadrului practic și experiența de lucru public – privat: rolurile instituțiilor publice
și private în lucrul cu SCC

Experienţa de lucru a WVR cu SCC din comunităţile în care își desfăşoară activitatea a
demonstrat faptul că acestea pot deveni funcţionale, pot avea rezultate şi se pot implica la
nivelul comunităţilor din care fac parte, dacă sunt sprijinite, valorizate, încurajate şi dacă au
resursele necesare cu care să intervină acolo unde este nevoie (resurse umane, financiare,
materiale, precum şi resurse informaţionale).
La începutul activității WVR în județul Vaslui (2009), în foarte puține comunități am
identificat SCC înființate formal, și mai puține dintre acestea fiind funcționale. Prin activitățile
desfășurate cu SCC în cei 10 ani de lucru în județul Vaslui - întâlniri de lucru și de prezentare a
rolului și modului de funcționare a SCC, sesiuni de pregătire de specialitate în domeniul
protecției copilului și al managementului de caz, precum și schimburi de experiență în care s-a
prezentat modul de soluționare a unor cazuri și rezultatele înregistrate, astăzi există în fiecare
din cele 13 comunități câte o SCC înființată conform legislației în vigoare.
Capacitarea membrilor acestor structuri de către specialiștii WVR în domeniul protecției
copilului a fost realizată în acord cu nevoile identificate împreună cu membrii acestor structuri
și în funcție de interesul și problematicile pe care comunitatea le-a semnalat.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
12
 Componența fiecărei SCC este decisă în cadrul unei întâlniri a membrilor Consiliului
Local, însă instituțiile pe care acești membri le reprezintă sunt aceleași la nivelul fiecărei
comunități: Școala – prin cadrele didactice, Cabinetele medicale - prin medicii și asistenții
medicali/ asistenții medicali comunitari, Poliția - prin agenții de poliție sau cei de prevenire,
Biserica - prin preoți, reprezentanți ai Consiliului Parohial, pastori, Autoritatea Publică Pocală
– prin consilierii locali, printr-un reprezentant sătesc sau prin mediatorul sanitar (acolo unde
există această poziție).
Experiența de lucru din toți acești ani ne-a demonstrat că acolo unde aceste instituții
colaborează pentru a asigura prevenirea, intervenția și monitorizarea cazurilor de protecția
copilului, acolo unde se solicită sprijin și ajutor (material, uman, metodologic, profesional)
pentru că singură comunitatea nu ar putea rezolva cazurile, comunitatea are de câștigat iar
copiii care reprezintă cazurile de protecția copilului pot fi sprijiniți. Dimpotrivă, acolo unde
chiar și o singură instituție din cele menționate mai sus nu se arată deschisă colaborării și
dialogului, acest lucru se resimte și are efecte nedorite asupra intervenției, respectiv asupra
monitorizării situației copiilor vulnerabili.
Intervenția specialiștilor din cadrul DGASPC a fost și este una foarte importantă în
contextul cazuisticii complexe de protecția copilului. Nu de puține ori a fost nevoie din partea
specialistului DGASPC de sprijin metodologic, informațional, dar și de sprijin direct acordat
cazurilor (acompaniament pentru accesarea serviciilor medicale, suport psihologic, suport
moral, sprijin pentru realizarea documentațiilor, etc.).
Gradul de implicare a membrilor SCC este diferit de la o structură la alta, de la o
comunitate la alta, în funcție de motivația fiecăruia, de dorința de a se simți util, implicat, parte
din comunitatea pe care fiecare o reprezintă, dar și de valorizarea activității acesteia de către
APL. Implicarea membrilor SCC este voluntară și în contextul socio-economic actual este lesne
de înțeles că pe primul loc se află responsabilitățile de la locul de muncă, urmate de cele
familiale. Chiar și așa, fiecare instituție reprezentată în aceste structuri comunitare contribuie la
bunăstarea copilului4 și sprijinirea celor mai vulnerabili din comunitate. Calitatea de membru al
SCC poate fi privită ca o prelungire a muncii pe care fiecare o face în comunitate, în cadrul
instituției la care este angajat, prin voluntariat.

4
Bădescu Gabriel, Petre Niculina, Angi Daniela, coord. cercetare Manuela Gazibar și Buzducea Daniela, Raport Bunăstarea copilului din
mediul rural, Fundația World Vision România, 2014;
Bădescu Gabriel, Petre Niculina, Angi Daniela și coord. cercetare Manuela Gazibar, Raport Bunăstarea copilului din mediul rural, Fundația
World Vision România, 2016.
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
13
2. Etapele de lucru cu SCC

A. Identificarea și evaluarea activității și funcționalității SCC

În fiecare comunitate se verifică dacă acestă structură este înființată sau nu, care este
componența acesteia și care este experiența de lucru a fiecăreia. Astfel, se organizează întâlniri,
formale și informale, cu primarii și asistenții sociali, pentru a explora aceste aspecte și se
solicită Hotărârea Consiliului Local prin care a fost aprobată înființarea acestor structuri.

B. Prezentarea abordării și modului de lucru cu SCC în comunitate

În această etapă se mobilizează membrii Structurilor Comunitare Consultative. Aceștia

participă la întâlniri de prezentare a abordării WVR cu privire la modul de lucru cu SCC din
comunitate, se stabilesc roluri și responsabilități, se prezintă responsabilitățile/ angajamentele
pe care WVR le are față de finanțatori și beneficiari. În final, se încheie un acord scris de
parteneriat cu SCC și se semnează acorduri de confidențialitate cu fiecare membru SCC.
C. Instruirea membrilor SCC

Primul pas este cel de evaluare a capacității membrilor SCC de a acționa în cadrul
structurii, în acord cu rolurile și responsabilitățile asumate, alături de nevoile lor de formare. Se
concepe un plan de tematici de instruire însoțit de planificarea sesiunilor de instruire.
Ulterior, în funcţie de bugetul alocat acestor activități, membrii SCC participă la diverse
evenimente de formare, conform planului de capacitare realizat pe baza nevoilor identificate de
aceștia. Evenimentele de formare pot cuprinde următoarele activități (fără a se rezuma doar la
acestea):
Sesiuni de informare și instruire cu următoarele tematici, fără a se limita doar la
acestea:
 Drepturile copilului;
 Prezentarea instituţiilor care apără și promovează drepturile copilului, rolul și limitele
de autoritate și responsabilitate ale acestora;
 Managementul de caz în asistența socială;
 Protecția copilului cu părinți plecați la muncă în străinate;
 Evaluarea copilului cu CES;
 Legislația de protecția, promovarea și respectarea drepturilor copilului;

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
14
  Instrumentarea locală a cazurilor de abuz și neglijare.
 Etc.

Implementarea unor metodologii de lucru specifice WVR - Protecția Copilului și

Advocacy.

Această metodologie de lucru cu SCC cuprinde un set de intervenții specifice care

sunt centrate în jurul consolidării sistemului de protecție a copilului prin împuternicirea
comunității, având ca rezultat creașterea nivelului de protecție a copilului în fața abuzului,
neglijării, exploatării sau a altor forme de violență în familie sau în comunitate.

Lecții învățate în urma implementării metodologiei Protecția Copilului și Advocacy:

 Aceasta metodologie este foate utilă și relevantă pentru comunitățile noi, în care nu a
avut loc un proces de consultare a comunității cu privire la gradul de respectare a drepturilor
copilului (în comunitățile WVR, programele și intervențiile se realizează pornind de la nevoile
identificate printr-un amplu proces de consultare, parte a etapelor de evaluare inițială
(assessement) și re/design).
 În comunitățile în care se desfășoară programe WVR, întâlnirile cu părinții și copiii au
fost foarte utile, prin perspectiva pe care aceștia o aduc și propunerile pe care le fac;
 Pentru membrii SCC, această metodologie este un bun prilej de a analiza problemele în
profunzime și a adresa situația celor mai vulnerabili;
 Metodologia se poate adapta în funcție de experiența de implicare a fiecărei SCC și de
experiența profesională a membrilor;
 Întregul proces a trebuit să fie gestionat de WVR, pentru a se asigura respectarea
metodologiei.

Schimburi de experiență între membrii SCC din diferite comunități

Schimburile de experiență se realizează anual și au ca scop împărtășirea de bune
practici între comunități, precum și crearea de relații de colaborare între membrii acestora.
Un aspect important este prezența unor reprezentanţi ai DGASPC la aceste schimburi de
experiență, pentru a elimina anumite bariere de comunicare, pentru a împărtăși informații și a
elimina false mituri, precum și pentru a veni cu propuneri de îmbunătățire a sistemului de
protecția copilului.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
15
 Întâlniri de lucru cu DGASPC în vederea discutării/dezbaterii anumitor cazuri/
problematici locale de protecția copilului
Acest tip de eveniment este foarte necesar pentru eliminarea anumitor bariere în relația
reprezentanți comunitate - DGASPC, precum și în vederea intervenției pe cazuri și soluționarea
lor eficientă.
Colaboarea cu DGASPC a demonstrat că sunt multe bariere de comunicare care pot fi
eliminate doar prin facilitarea unor întâlniri constante între reprezentanții acestei instituții și
asistenții sociali din comunitățile rurale.
Fundația World Vision România a avut și are o contribuție importantă la punerea în
practică a ceea ce numim coordonarea metodologică a SCC de către DGASPC, ceea ce se poate
constitui într-un factor de sustenabilitate în ceea ce privește lucrul și colaborarea cu aceste
structuri.

D. Cartografierea vulnerabilității, legătura cu analiza de nevoi și planul de acțiune pe

cazuistica de protecție a copilului (conform legislației).

Anual, cu sprijinul Birourilor de Asistență Socială de la nivelul fiecărei primării, în baza

unei adrese oficiale trimise către primărie, se întocmește situația copiilor vulnerabili din
comunitate (Anexa 1).
Aceasta situație este foarte importantă în realizarea hărții vulnerabilității întrucât
permite direcționarea cât mai focalizată a viitoarelor intervenții adresate grupurilor vulnerabile
de copii.
Informaţiile furnizate din teren sunt analizate în cadrul echipei de program, alături de
informaţiile colectate în urma campaniilor de monitorizare a copiilor, în acord cu standardele
de intervenție din cadrul programelor de dezvoltare comunitară.5
Începând cu anul 2017, în cadrul FWVR - Biroul Zonal Iaşi & Vaslui, a fost licenţiat
Serviciul de Asistență Comunitară pentru copii, familie şi comunitate - Centrul de resurse
comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării şi a exploatării copilului6 (CRC). Acesta pune
la dispoziție un serviciu pentru protecţia copilului și are drept misiune derularea, promovarea

5
In cadrul FWVR, copiii înregistrati în program sunt monitorizați de către un angajat WVR – tehnicianul de asistență socială
(care locuiește în comunitate) în fiecare din cele 13 comunități. De 2 ori pe an se strâng informații despre starea de sănătate,
educație, familie sau orice altă modificare intervenită în statusul copilului. Aceste informații stau la baza deciziilor
intervențiilor, în urma consultării și discuțiilor cu membrii SCC.
6
Ordinul 177 din 2003, privind aprobarea aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor
minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat, precum şi a standardelor minime
obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării şi exploatării copilului.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
16
şi menţinerea în comunitate a unor activităţi care să contribuie la asigurarea unei dezvoltări
echilibrate pentru toţi copiii din comunitate. Serviciile furnizate au ca obiectiv organizarea de
activități de informare, educare și comunicare, precum și activități de sprijin în cadrul rețelei de
intervenție de la nivelul comunității.
Conform legislației7 care reglementează serviciile sociale de zi destinate copiilor,
colaborarea cu SCC se face în reţeaua de profesioniști. Astfel, în urma procedurii de lucru
stabilită în cadrul serviciului CRC8, pe baza experienţei de lucru cu SCC din comunităţile
locale, în cadrul acestui serviciu social a fost stabilită o metodologie de lucru pe cazurile de
protecţia copilului, care este detaliată mai jos:

Etape de lucru

1.Sesizarea cazului de 6. Alcatuirea planului

Abuz/Neglijare/ 7. Monitorizarea-
de sprijin integrat întâlniri de follow - up
Exploatare (A/N/E) comunitar

5.Prezentarea catre membrii

2.Evaluarea inițială a SCC a situației copiilor 8.Închiderea cazului
cazului vulnerabili pe fiecare
comunitate și validarea
acesteia

3. Semnalarea 4. Evaluarea complexă a

cazului către SPAS cazului
/BAS

7
Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;
Ordinul 27 din 3 ianuarie 2019, privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate
copiilor, Standardul 1.8;
8
Ordinul 288 din 6 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul
protecției drepturilor copilului;
Ordonanța nr.68 din 28 august 2003, privind serviciile sociale.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
17
1. Sesizarea cazului de Abuz/Neglijare/Exploatare. Fiecare caz poate fi sesizat atât direct (prin
instrumentul de lucru), cât și indirect (telefonic sau electronic) de către oricare dintre membrii
comunității care vede sau suspicioneaza o situație de risc pentru un copil (Anexa 2).
În cazul în care sesizarea/ identificarea este efectuată în scris, aceasta va presupune
completarea unui document sau a unei fișe de identificare a cazului (Anexa 3), care este adusă
în atenția asistentului social, astfel cazul fiind referit. Totodată, se realizează pentru fiecare
comunitate o situație nominală a copiilor aflați în situații de risc.

2. Evaluarea inițială a cazului - verificarea cazului în teren și validarea A/N/E asupra copilului,
presupune o investigare sumară a situației copilului, pentru a decide dacă acesta se încadreaza
în criteriile de asistență socială. Odată adus în atenția asistentului social, acesta merge în teren
pentru a culege informații și a verifica dacă acel caz este într-adevăr de A/N/E, completând
Fișa inițială de evaluare a cazului (Anexa 4 ).

3. Semnalarea cazului către SPAS - după ce au fost verificate datele în teren, respectiv a fost
completată fișa de evaluare, cazul este semnalat catre SPAS, prin completarea Fișei de
semnalare a A/N/E (Anexa 5 ) însoțită de adresa de înaintare.

4. Evaluarea complexă a cazului se realizează prin completarea anchetei sociale, fie de către
asistentul social SPAS, fie de către personalul de specialitate al CRC, fie în
colaborare. Evaluarea detaliată are rolul de a identifica natura nevoilor şi ce acţiuni/măsuri
sunt necesare pentru a rezolva dificultăţile identificate și a sprijini familia. Presupune o
investigare și o analiză amănunțită a tuturor elementelor care sunt implicate în caz, acțiuni pe
care le realizează asistentul social, prin interacțiunea cu beneficiarul, rețeaua socială și
instituțiile relevante. Sunt analizate nevoile de dezvoltare ale copilului, capacitatea părinților de
a le satisface, sprijinul din partea familiei extinse și a mediului în care trăiește (Anexa 6).

5. Prezentarea către membrii SCC a situației copiilor vulnerabili pe fiecare comunitate și

validarea acesteia
Discutarea cazurilor în cadrul SCC: după ce au fost trimise adresa și fișele de semnalare
a cazurilor către SPAS, se va întruni SCC (grupul de reflecție comunitară – conform
Standardelor de lucru CRC), pentru a se discuta cazurile. În cadrul întâlnirii de lucru sunt
examinate rezultatele evaluării complexe şi este întocmită minuta întâlnirii, care surprinde toate
demersurile pe care le vor face instituțiile prezente –WVR și APL, prin SPAS, Școală, Biserica,
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
18
Poliție, Cabinet medical, etc. (Anexa7). În funcție de specificul fiecărui caz, se propun soluţii
pentru ameliorarea sau eliminarea situațiilor de abuz, neglijare sau de exploatare asupra
copilului.

6. Alcătuirea planului de sprijin integrat comunitar

Acolo unde se face intervenţie de tip management de caz este întocmit planul de
intervenție (un plan de sprijin integrat comunitar pentru cazul identificat și semnalat serviciului
public specializat de protecția copilului, monitorizat de către asistentul social din cadrul
echipei WVR împreună cu asistentul social din comunitate). Implementarea acestuia se face cu
acordul beneficiarilor (Anexa 8). Acest plan cuprinde serviciile ce vor fi oferite copilului şi
familiei acestuia, în funcţie de nevoile identificate în urma evaluării complexe.
De asemenea, în funcție de planul de activități al programelor de dezvoltare comunitară
și de bugetul aferent activităţilor directe cu beneficiarii, personalul specializat al CRC va
furniza activitățile de prevenire a situațiilor de A/N/E pentru beneficiari. Astfel, aceștia pot
participa la următoarele tipuri de activități implementate și stabilite împreună cu membrii
SCC:

- Planuri de acțiune pentru prevenirea abandonului școlar – sprijin direct acordat copiilor
la risc de abandon școlar (rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, consiliere psihologică –
individuală/familială);

- Proiecte de intervenție pe cazurile de abandon școlar (reintegrare școlară a copiilor care

au abandonat școala);

- Organizarea de campanii pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului,

în parteneriat cu DGASPC Vaslui;

- Organizarea de campanii de informare pe tematica drepturilor copiilor – în parteneriat

cu instituții județene (IPJ Vaslui, DGASPC Vaslui, ANITP);

- Proiecte de intervenție pe cazurile medicale – management de caz – prin care sunt

sprijiniți copiii cu probleme medicale (operații, aparate auditive, acompaniament pentru a
beneficia de servicii medicale specializate, etc.), în limita resurselor existente în comunitate;

• Școala Părinților –cursuri de educație parentală destinate părinților vulnerabili,

organizate pe trei module – protecția copilului, educație și sănătate.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
19
 • Efectuarea de vizite domiciliare, în echipa extinsă: WVR şi membri SCC.

7. Întâlnirile de follow - up și monitorizarea cazurilor: Aceasta etapă presupune ca asistentul

social CRC să monitorizeze oferirea serviciilor şi să verifice rezultatele lor. De asemenea, este
necesar ca planul de servicii sau activităţile să fie revizuit(e) ori de câte ori este necesar. Scopul
revizuirii este de a verifica dacă resursele şi serviciile oferite sunt în continuare adecvate
nevoilor copilului/familiei.
De asemenea, prin revizuirea planului trebuie analizat dacă obiectivul general de
reducere şi/sau eliminare a situaţiei de risc a fost atins. Pentru rezultate durabile este necesară
implicarea copilului/familiei în procesul de revizuire a planului de intervenție.
Raportul de monitorizare a cazului, inclusiv monitorizarea efectivă a cazului se va face
de către asistentul social împreună cu psihologul și tehnicianul în asistență socială (Anexa9 ).

8. Închiderea cazului se produce atunci când sunt îmbunătățite relațiile intrafamiliale, copiilor
le sunt satisfăcute nevoile fundamentale, sunt consolidate capacitățile parentale, părinții devin
mai conștienți de responsabilitățile lor, intrând astfel într-o perioadă de stabilitate (Anexa10).

V. Succese. Provocări. Propuneri de îmbunătățire a modului de lucru cu SCC.

Succese Provocări Propuneri de îmbunătățire

13 SCC înființate, până la Nu toate SCC sunt active Reactualizarea componenței
finalul anului 2018 natural, fiind necesară SCC, la cel puțin 2 ani, pentru
intervenția și mobilizarea de a se asigura o echipă implicată,
către specialistul WVR. devotată, cu inițiativă.
175 de cazuri discutate în Încă există cazuri de protecția Conștientizarea continuă a
cadrul întâlnirilor SCC doar copilului (abuz, neglijare, importanței PREVENȚIEI
în anul 2018 și 205 cazuri exploatare) la nivelul pentru situațiile de A/N/E, la
discutate în cadrul comunităților, care nu sunt nivelul membrilor comunității,
întâlnirilor SCC în anul raportate sau care nu sunt realizarea unor campanii de
2019, pentru care s-a stabilit aduse în atenția asistentului informare cu privire la
o intervenție. social din comunitate, în timp mecanismele de raportare
util. existente.
2 întâlniri de lucru Chiar dacă intervenția este Responsabilizarea unui
anuale/SCC au fost realizate constantă și sprijinită de membru al SCC sau
împreună cu reprezentanți ai specialiștii WVR si conștientizarea secretarului
WVR și DGASPC. DGASPC, întrunirile SCC nu SCC (care din punct de vedere
au loc (în toate comunitățile) metodologic este responsabil
în mod natural, firesc, la de convocarea sedințelor), cu
inițiativa SCC, ori de câte ori privire la importanța lucrului
este o problemă în în echipă multidisciplinară și
comunitate, așteptându-se luarea unor decizii asumate, de
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
20
 încă inițiativa din exterior. către toți membrii/ preluarea
prin rotație a acestor
responsabilități organizatorice.
- 20 proiecte (de prevenție și Inițiativa de a scrie proiecte,
de intervenție) au fost de a accesa fonduri WVR
scrise, implementate și pentru rezolvarea unor
monitorizate de către problematici ce țin de
membrii SCC , în toate cele protecția copilului nu este
13 comunități (în anul neapărat una prioritară pentru
2018); membrii SCC, aceștia având
- 15 proiecte (de prevenție și în continuare nevoie de
de intervenție) au fost suport și îndrumare.
scrise, implementate și
monitorizate de către
membrii SCC , în toate cele
13 comunități (în anul
2019);
40 de familii au fost Nu în toate comunitățile se Replicarea modelului de
monitorizate la domiciliu practică acest gen de realizare a vizitelor de
prin vizita membrilor SCC, intervenție din cauza lipsei monitorizare (în echipa SCC,
împreună cu reprezentanți ai timpului sau a lipsei la nivelul fiecărei comunități),
WVR și DGASPC, pentru a expercițiului de lucru în impactul demonstrat fiind unul
stabili o intervenție, sprijin echipa multidisciplinară/ a considerabil.
direct, precum și timpului membrilor SCC.
monitorizare pentru
depășirea situațiilor
vulnerabile.
4 evenimente de capacitare Participarea la aceste Identificarea de resurse
au fost realizate pentru evenimente trebuie să fie una necesare participării la acest
membrii SCC, în parteneriat de tip (pro)activ, gen de activități, atât de
cu DGASPC și CNASR, conștientizată, care aduce importante pentru continua
Filiala Vaslui. plus valoare formării formare a fiecărui membru al
profesionale. SCC.

VI. SCC în contextul dezvoltării comunitare. De ce este bine să revigorăm SCC.

Beneficii ale colaborării WVR - SCC locale:
- Parteneriat activ și beneficii reciproce;
- Capacitare parteneri și transfer de cunoștinte (know how) – contribuție la
sustenabilitatea intervenției;
- Sprijin direct în rezolvarea unor cazuri din comunitate (resurse financiare care lipseau în
comunitate);
- Crearea unei rețele de profesioniști care conlucrează pentru creșterea bunăstării copiilor;
- Crearea unui mecanism funcțional de identificare, referire și raportare a cazurilor de
A/N/E din comunitate;
- Dialog deschis, colaborare și parteneriat cu reprezentanții DGASPC Vaslui;
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
21
 - Înființarea unui compartiment al DGASPC care să coordoneze activitatea SCC locale;
- Promovarea spiritului de voluntariat, cetățenie activă.

VII. Studii de caz.

a. Caz finalizat cu sesizarea DGASPC

Părinții, N. C. (39 ani) și I. M. (37 ani), cu domiciliul într-un sat din județul Vaslui, au
avut în urma relației de uniune consensuală patru copii: I. C. G. (10 ani), I. M. (8 ani), I. G. (5
ani) și I.M. (3 ani). Părinții erau cunoscuți în comunitate ca fiind consumatori de băuturi
alcoolice în exces. Veniturile familiei proveneau din alocația copiilor și ajutorul social pentru
asigurarea venitului minim garantat. Casa în care locuiau era sărăcăcioasă, imobil format dintr-
o cameră, mobilată insuficient cu 2 paturi, o masă, o sobă, fără racordare la rețeaua electrică.
Când copilul I. M. avea 1 an a fost diagnosticat cu ciroză hepatică. Deși părinții au fost
îndrumați de către medicul de familie să solicite servicii medicale specializate, părinții nu au
respectat recomandările. După doi ani, abia când boala s-a agravat, mama s-a internat cu băiatul
la spital. Fetita I.C.G era elevă în clasa a IV a, însă nu frecventa școala sub diferite pretexte.
Copiii I.M și I.G. mergeau la școală, respectiv grădiniță, însă erau neglijați vestimentar, nu
aveau rechizite, iar igiena corporală era deficitară. Copiii erau deseori agresați fizic și verbal, în
special de către mama lor.

Intervenție SCC

Cazul acestei familii a fost discutat la întâlnirile de lucru ale SCC, s-au efectuat vizite
domiciliare regulate în echipă multidisciplinară, în cadrul cărora s-a constatat că nu erau
respectate normele de igienă ale locuinței, copiii erau murdari, spațiul de locuit insalubru,
regimul alimentar și tratamentul medical al copilului bolnav nu erau respectate. S-au consiliat
părinții privind încadrarea copilului într-o categorie de persoane cu dizabilități; respectarea
recomandărilor medicale – medicamentație, regim igieno-dietetic, control medical periodic;
încurajarea frecventarii cursurilor școlare; igienizarea spațiului de locuit; menținerea igienei
corporale, ș.a. De asemenea, SPAS a monitorizat evoluția copiilor, a urmărit modul în care
părinții se achită de sarcinile parentale și a încercat responsabilizarea acestora.

Intervenție WVR

S-au organizat mai multe activități în comunitate, părinții copiilor fiind invitați la cursuri
de educație parentală, campanii cu tematica protecția copilului/educație, activități punctuale în
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
22
colaborare cu școala, însă părinții nu au manifestat deschidere și nu au participat. Copiilor le-au
fost donate articole vestimentare și încălțăminte, pe care părinții le-au acceptat.

Intervenție coordonator metodologic SPAS

Asistentul social DGASPC a menținut legătura cu specialiștii WVR și cu cei din

comunitate, a avut intervenții punctuale, cu trimiteri la soluții practice și prevederi legislative în
domeniul asistenței sociale, a participat la vizite în teren, a menținut legătura cu asistentul
social din spital în momentul spitalizării copilului bolnav, în vederea consilierii mamei pentru
accesarea serviciilor medicale de îngrijiri paleative.
Copilul I.M., în vârstă de 3 ani, a decedat, urmare a stării de sănătate grave în care se afla.
În ceea ce privește situația celorlalți copii, aceasta nu s-a îmbunătațit.
Întrucât pe parcursul monitorizării familiei, părinții nu au colaborat cu reprezentanții
instituțiilor implicate, s-a ajuns la concluzia că este în interesul superior al copiilor rămași în
familie să fie sesizat Serviciul de intervenție în regim de urgență din cadrul DGASPC Vaslui.

b. Caz finalizat cu monitorizarea în comunitate

Părinții, D. Ghe. (42 ani) și B. G. (39 ani), locuiesc într-un sat din județul Vaslui și au în
întreținere 8 copii: B.M (17 ani), B.L. (15ani), B.G (13 ani), au rezultat din relația de căsătorie
dintre B. G. si B. G. (decedat in urma cu 9 ani), iar D.M (7 ani), D.D. (6 ani), D.A.(4 ani), D.I.
(3 ani) și D.G (1 an) din relația de tip uniune consensuală dintre B.G. si D. Ghe. Copiii din
prima relație a mamei nu aveau frecvență constantă la cursurile școlare, erau îmbrăcăți modest,
nu aveau rechizite suficiente și nu beneficiau de igienă corporală corespunzatoare. Ultimii trei
copii nu aveau certificate de naștere, nu aveau accesate beneficii de asistență socială și nu se
aflau în evidența unui medic de familie. De asemenea, copiii erau expuși situațiilor de risc
întrucât D. Ghe. Era consumator de băuturi alcoolice, iar mama copiilor se confrunta cu
probleme de sănătate.
Intervenție SCC

Cazul acestei familii a fost discutat pe parcursul a doi ani la întâlnirile de lucru ale SCC,
s-au efectuat vizite domiciliare constante, momente în care părinții au fost consiliati, îndrumați
și responsabilizați pentru a-si dezvolta abilitățile parentale și a accesa servicii specifice.

Intervenție WVR

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
23
 Au fost oferite servicii de asistență socială gen prevenție, consiliere și informare. Familia
a fost beneficiară a unui proiect prin care a primit sprijin material și sesiuni de educație
parentală, activități informative desfașurate de către cadrele didactice și preotul din sat, iar
părinții au conștientizat că minorii au un ansamblu de nevoi interconectate pe care, cu suportul
necesar au reușit să le satisfacă.

Intervenție coordonator metodologic SPAS

Asistentul social DGASPC a informat și acompaniat mama copiilor pentru întocmirea

dosarului de pensie de urmaș, astfel încât în prezent familia are un venit constant.

Consecințe

Urmare a lucrului în parteneriat cu familia și specialiștii de la nivelul instituțiilor

implicate, situația de criză a fost depășită temporar. Familia este monitorizată în continuare la
nivelul SPAS.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
24
VIII. Bibliografie

1. Bădescu Gabriel, Petre Niculina, Angi Daniela și coord. cercetare Manuela Gazibar,
Raport Bunăstarea copilului din mediul rural, Fundația World Vision România, 2016;
2. Bădescu Gabriel, Petre Niculina, Angi Daniela, coord. cercetare Manuela Gazibar și
Buzducea Daniela, Raport Bunăstarea copilului din mediul rural, Fundația World Vision
România, 2014;
3. Claudia Petrescu, Adriana Neguț, Gabriel Stănilă și coord. cercetare Manuela Gazibar,
Raport Bunăstarea copilului din mediul rural, Fundația World Vision România, 2018;
4. Hotărârea 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea
şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului
şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi
interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin
muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime
ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
5. Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;
6. Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
7. Legea 292 din 20 decembrie 2011, privind asistența socială;
8. Ordinul 177 din 16 decembrie 2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii
pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere
pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat, precum şi a standardelor minime obligatorii
privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării şi exploatării
copilului;
9. Ordinul 27 din 3 ianuarie 2019, privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale de zi destinate copiilor;
10. Ordinul 288 din 6 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului;
11. Ordonanța nr.68 din 28 august 2003, privind serviciile sociale.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
25
IX. Anexe
Anexa 1

Nr.....data.........

Adresă

Către Primăria ___________________

În atenţia Serviciului de Asistenţă Socială,

World Vision România și-a propus să identifice situatia copiilor si a familiilor

vulnerabile din comunele partenere, cu scopul de a avea date statistice care sa argumenteze
viitoare proiecte și intervenții în beneficiul acestora, pentru a aborda dificultățile cu care ei se
confruntă. Mentionam ca WVR este operator de date cu caracter personal înregistrat la
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu numărul
9305, iar datele vor fi folosite în scop statistic, pentru a prezenta tendințe și probleme în cadrul
propunerilor de proiecte.
Prin această adresă, vă solicitam să ne furnizati date privind numărul familiilor și copiilor,
precum și liste cu numele copiilor aflaţi în următoarele situaţii de vulnerabilitate socială, pe
care îi aveti înregistrati în evidențele serviciului de asistență socială în perioada
_______________, conform anexelor ataşate la această adresă.
Familii monoparentale
Familii cu peste 3 copii
Familii cu părinți plecați la muncă în străinătate
Familii cu copii cu dizabililități
Familii cu parinti cu dizabilități
Familii având copii în Asistenta Maternala
Familii având copii în plasament simplu familial (inclusiv în familia extinsă până la gradul IV)
Familii beneficiare de Venit Minim Garantat
Familii care au copii în protecție specială (la AMP, Centre de Plasament, plasament familial)
Cazuri suspiciune - Abuz, Neglijare, Trafic, Exploatare (ANTE)
Cazuri Abuz, Neglijare, Trafic, Exploatare (ANTE) raportate către DGASPC
Familii aflate in evidenta serviciilor de prevenire
Mame minore
Familii în care exista minori care au comis fapte penale

Vă mulțumim! Manager zonal WVR

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
26
Anexa 2
CUM PUTEM RECUNOAŞTE ABUZUL ASUPRA COPILULUI?

A) SEMNE EVOCATOARE DE VIOLENTA ASUPRA COPILULUI :

● Tulburări de comportament (iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, nepăsare faţă de mediu şi

faţă de propria persoană, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri etc.)
● Tulburări de somn (insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri etc.)
● Tulburări de alimentaţie (scăderea poftei de mâncare, autoalimentare exagerată/exces
alimentar)
● Autostigmatizare, autoculpabilizare
● Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.)
● Pierderi involuntare nocturne de urină şi/sau fecale
● Neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus
● Dificultăţi în relaţionare şi comunicare
● Scăderea randamentului şcolar, absenteism şi abandon şcolar
● Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid
● Persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante
● Modificarea rapidă a dispoziţiei afective

B) SEMNE EVOCATOARE SPECIFICE ABUZULUI FIZIC:

● Semne fizice (vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc.)

C) SEMNE EVOCATOARE SPECIFICE ABUZULUI SEXUAL:

● Semne şi simptome ale bolilor cu transmitere sexuală
● Comportament sexual inadecvat vârstei etc.
● Leziuni traumatice ale organelor genitale
● Prezenţa unei sarcini la o adolescentă (care nu declară tatăl)
● Teama incontrolabilă de bărbaţi (în cazul fetelor)

D) SEMNE EVOCATOARE SPECIFICE NEGLIJĂRII:

● Starea pielii (murdărie, excoriaţii, dermite)
● Scădere în greutate, carenţe alimentare
● Deficit de creştere în înălţime şi greutate
● Lipsa dezvoltării limbajului, abilităţilor specifice vârstei

E) SEMNE EVOCATOARE SPECIFICE EXPLOATĂRII

● Pot fi prezente una sau mai multe semne menţionate mai sus
● Însoţiti în permanenţă de cineva
● Nu este lăsat să vorbească
● I se sugestionează răspunsul de către însoţitor
● I se restricţionează libertatea de comunicare

Aceste semne nu sunt obligatoriu datorate unei situaţii de violenţă asupra copilului, însă
ridică suspiciunea asupra unei astfel de situaţii şi trebuie corelate cu alte date (contextul în care
s-a întâmplat abuzul, informaţii de la alţi profesionişti, eventuale probe etc.) pentru a afla cauza
acestora.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
27
Anexa 3
FIŞA IDENTIFICARE A CAZURILOR DE ABUZ / NEGLIJARE / EXPLOATERE A
COPILULUI PRIN MUNCĂ

I. Date generale despre copil

Numele: ___________ Prenumele: _________________ Sexul: ____ ; CNP: _____________
Data naşterii: _______Vârsta aproximativă: ___ani
II. Date de identificare a părinţiilor
Nume, prenume mamă:__________________________
Nume, prenume tată: ___________________________
Nume, prenume reprezentantului legal:_____________________________________________
III. Domiciliul declarat al copilului şi locul în care locuieşte efectiv
Domiciliul declarat: _____________________________________________________
Judeţul: __________ Localitatea: ____________________
Adresa : ___________________________
Adresa la care locuieşte efectiv: ________________________________
IV. Date cu privire la abuz/trafic/exploatere prin muncă
 Forme de abuz suferite:
abuz fizic  abuz sexual  abuz emoţional  neglijare  expl. prin muncă 
 Când a avut loc ultimul incident de abuz/neglijare/exploatare prin muncă? Când s-a
observat neglijarea ?
 Unde s-a produs abuzul/neglijarea:
 A fost solicitată/anunţată: Poliţia, Salvarea:
 Dacă da, ce măsuri au fost luate:
 Consecinţe, simptome:
 Alte servicii de care a beneficiat copilul:
Alte informaţii relevante______________________________________________________
V. Date despre rude până la gradul patru ale copilului
Numele şi prenumele ………………………………………………………………....................
Domiciliul………………………………………………………….............................................
Numele şi prenumele persoanei care a completat fişa
.............................................................................................
Semnătura .................. Data completării ......................................

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
28
Anexa 4
FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ A CAZULUI DE ABUZ/NEGLIJARE
I. NUMELE COPILULUI:
………………….................................................................................
II. ADRESA:......................................................................................................................
Loc ……………………… , Str ……………………………. , Nr …….., Bl……….., Ap
..……..,
III. PROVENIENŢA SESIZĂRII:..................................................................................
IV. CONŢINUTUL
SESIZĂRII:.............................................................................................................
V. DATELE DE IDENTIFICARE ALE COPILULUI / COPIILOR:
1. Numele şi prenumele:
...................................................................................................................
2. Data şi locul naşterii
……………………………………………………....................................
3. CNP
……………………………………………………………………………………………....
4. Buletin/Carte de Id: seria ............. nr. ……………
5. Domiciliul........................……………………………………………………………........
.............
Telefon
……………………...........................................................................................................
6. Locul unde locuieşte efectiv copilul /copiii
................................................................................
7. Şcoala/Grădiniţa
………………………………………………………………………………...
8. Clasa/Grupa ......... Diriginte/Educatoare …………………………… Telefon
.......................

VI. DATELE DE IDENTIFICARE ALE PĂRINŢILOR/ PERSOANELOR DE REFERINŢĂ

PENTRU COPIL/COPII :
 MAMA
1. Numele şi prenumele
…………………………………………………………………………………
2. Data şi locul naşterii
………………………………………………………………………………….
3. Domiciliul …………………………………………………………… Telefon
……………………...
4. CNP
……………………………………………………………………………………………………

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
29
5. Buletin/Carte de id: seria …… nr. …………
6. Studii
…………………………………………………………………………………………………..
7. Profesia
………………………………………………………………………………………………..
8. Locul de muncă
………………………………………………………………………………………
 TATA
1. Numele şi prenumele
…………………………………………………………………………………
2. Data şi locul naşterii
………………………………………………………………………………….
3. Domiciliul …………………………………………………………… Telefon
……………………...
4. CNP
……………………………………………………………………………………………………
5. Buletin/Carte de id: seria …… nr. ……………
6. Studii
…………………………………………………………………………………………………..
7. Profesia
………………………………………………………………………………………………..
8. Locul de muncă
……………………………………………………………………………………….
Venitul familiei:
..........…………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
……….
Condiţii de locuit :
…………………………………………………………………………………..
 RUDE DE GRADUL IV:
1. Numele şi prenumele
……………………………………………………………………....................
.........................................................................................................................................................
............
2. Data şi locul naşterii
………………………………………………………………………………….
3. Domiciliul
……………………………………………………………..................................................
.........................................................................................................................................................
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
30
Telefon
……………………......................................................................................................................

VII. DATE DESPRE SITUAŢIA DE ABUZ / NEGLIJARE:

Când a avut loc ultimul incident de abuz? Când s-a observat neglijarea?
Data
……………………………………………………………………………………………………
…
Unde s-a produs abuzul
/neglijarea………………………………………………………………….....
A fost solicitată/anunţată: ..........................
……………………………………………………………
Dacă da, ce măsuri au fost luate
………………………………………………………………………..
Forme de abuz suferite: abuz fizic  abuz sexual  abuz emoţional  neglijare

Frecvenţa episoadelor de abuz/neglijare
…………………………………………………………….
Consecinţe, simptome:
………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………
……….
Probe / Acte care dovedesc abuzul
…………………………………………….....................................
Alte servicii de care a beneficiat copilul
................................................................................................

VIII. DATE DESPRE PERSOANA CARE A COMIS ABUZUL :

Relaţia formală cu copilul
………………………………………………………………………………
Numele şi prenumele
……………………………………………………………………………………
Vârsta
……………………………………………………………………………………………………
Studii
…………………………………………………………………………………………………….
.

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
31
Profesia
…………………………………………………………………………………………………..
Locul de muncă
………………………………………………………………………………………….
Stare de sănătate
.......................................................................................................................................
Consum de substanţe
…………………………………………………………………………………...
Antecedente penale
……………………………………………………………………………………...

IX. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
..........................................

Asistentul social (nume, prenume) : ______________________

Data __________________ Semnatura ____________________

Anexe: _________________

Vizat

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
32
Anexa 5
Intituţia care semnalează............................................................................................
Nr. Înregistrare/data .................................................................................................

FIŞA PENTRU SEMNALAREA CAZURILOR DE ABUZ / NEGLIJARE / TRAFIC /

EXPLOATERE A COPILULUI PRIN MUNCĂ

I. Date generale despre copil

Numele ................................... Prenumele ..................................... Porecla ....................
Sexul...CNP ........................................................
Data naşterii: .................................... Vârsta aproximativă: ............................................

II. Date de identificare a părinţiilor

Nume, prenume mamă ................................................................
Nume, prenume tată ....................................................................
Nume, prenume reprezentantului legal ...............................................................

III. Domiciliul declarat al copilului şi locul în care locuieşte efectiv

Domiciliul declarat:
Judeţul ...................................... Localitatea .................................................................
Adresa ............................................................................................................................
Adresa la care locuieşte efectiv ...................................................................................................
......................................................................................................................................................

IV. Date cu privire la abuz/trafic/exploatere prin muncă

Forme de abuz suferite:
abuz fizic  abuz sexual  abuz emoţional  neglijare  expl. prin muncă 
Când a avut loc ultimul incident de abuz/exploatare prin muncă? Când s-a observat neglijarea ?
……………………………………………………………………………………………………
Unde s-a produs abuzul …………………………………………………………………………..
A fost solicitată/anunţată: Poliţia, Salvarea ………………………………………………………
Dacă da, ce măsuri au fost luate
…………………………………………………………………..
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
33
Frecvenţa episoadelor de abuz/ eploatare prin muncă
……………………………………………..
Consecinţe, simptome:
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
Alte servicii de care a beneficiat copilul
...........................................................................................

V. Alte informaţii relevante

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
VI. Date despre rude până la gradul patru ale copilului
Numele şi prenumele ………………………………………………………………....................
Domiciliul…………………………………………………………...............................................
Telefon
………………......................................................................................................................

Numele şi prenumele persoanei care a completat fişa

.............................................................................................

Semnătura ...................................................... Data completării .........................................

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
34
 Anexa 6
ANCHETA SOCIALĂ

Realizată de asistentul social:

Locul şi data:
Persoane prezente:
Scopul:

I. Date de identificare a beneficiarului

Nume şi prenume:
Locul şi data naşterii: CNP: ///////////// C.I. seria, nr.
Domiciliul legal: jud. Cluj, loc.
Domiciliul în fapt:
Stare civilă:
Studii: Ocupaţia:
Etnia: romana Religia:

II. Date despre familie:

Date despre membrii familiei:

Nume şi prenume:
Locul şi data naşterii: jud. Cluj,
CNP: ///////////// C.I. seria, nr.
Domiciliul legal:
Domiciliul în fapt:
Stare civilă:
Studii: Ocupaţia:
Etnia: Religia:

Date despre familie:

Nume şi prenume:
Locul şi data naşterii:
CNP: ///////////// C.I. seria, nr.
Domiciliul legal:
Domiciliul în fapt:
Stare civilă:
Studii: Ocupaţia:
Etnia: Religia:

Date despre copiii din familie

Locul unde se
Nr. Data Ocupaţia află copilul:
Nume şi prenume Observaţii
crt. naşterii familie/instituţi
e
1.
2.
Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
35
 Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaşi adresă
Nr.
Nume şi prenume Vârsta Stare civilă Ocupaţie
crt.
1.
2.
3.
III. Istoricul social al beneficiarului
..........................................................................................................................................
IV. Istoricul profesional al beneficiarului
..........................................................................................................................................
V. Starea de sănătate
.........................................................................................................................................................
VI. Situaţia materială/financiară

Locuinţa este
Proprietate personală:  da  nu Numarul de camere:
□ Electricitate □ Apă curentă □ Încălzire □ Telefon
Starea de igienă: □ Satisfăcătoare □ Nesatisfăcătoare

Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii):

Animale:
Alte proprietăţi:

Venituri
Stabile:
Ocazionale:

VII. Relaţiile în familie, comunitate, colegiale

Relaţii în familie:
.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................
Relaţiile în comunitate:
.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................
Relatii colegiale de la ultimul loc de munca:
.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................
VIII. Observaţii
.........................................................................................................................................................
.......................................................................................................................

IX. Concluzii şi recomandări

.........................................................................................................................................................
......................................................................................................................
Asistent social,

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
36
Anexa 7

Minuta întâlnirii grupului de reflecție comunitară

1. Data:

2. Participanți:

3. Teme discutate

4. Concluzii și propuneri:

5. Semnături :

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
37
Anexa 8
Plan de sprijin integrat comunitar

CAZUL……………………………………DATA ALOCĂRII………………………..
Verificarea şi culegerea informaţiilor:
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………
Intervenţia propriu-zisă:
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………
Rezultate scontate:

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………
Monitorizarea cazului:
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………

Data întocmirii Asistent social

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
38
Anexa 9

RAPORT DE MONITORIZARE

Data__________________________________________________________
Locul Monitorizarii ______________________________________________
Durata Discuţiei ________________________________________________
Persoanele Participante _____________________________________________________
_________________________________________________________________________
Scopul __________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Conţinutul
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________

Observaţii
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________

Recomandări
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________

Asistent social Am luat la cunoștință/

părinte :

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
39
Anexa 10
FIŞA DE ÎNCHIDERE

Nume şi prenume:
Data evaluării inițiale:
Motivul deschiderii cazului

Modalitatea de închidere a dosarului

 conform obiectivelor stabilite

 referit la instituţia
 altă situaţie:

Situaţia la închiderea dosarului

Data închiderii cazului:

Semnătura/numele/funcția expertului care inchide cazul

Asistent social ___________

Coordonator/Manager____________________ _____________________

Ghid practic de lucru cu Structurile Comunitare Consultative în domeniul protecției copilului, noiembrie, 2019
40