STUDIUL TEORETIC $1 EXPERIMENTAL AL METODELOR DE GENERARE A SUPRAFETELOR Considerati tcoretice lesa sl suprafetle et ‘lesa este in esonta un corp solid, dainitat in spyiu de un numae de supeafee componente, distinct prin dimensiuni, Forme si povii asiproce, 8 ‘ior lotalitae dermis stiprafaa pies, Din punet de vedere geometric, suprafecls components ale uneipiese pot fi (© suprafefe geometice plane 1 suprafofegeometrice spatial (© suprafee oureare complexe, ai merit sub prasiune te in punct de vedere fehnologic,supraejele componente ale unei piss in stare fini, pot i (Figura 1): (© suprafc brute — objinuteprint-un procedeu tchnologic primar: mare, lamtnare,friare, et: © Suprafeeprelueate~ objnute in urma indepartri unui stat de material numitadaos do prelucrare car se face in general prin ajchiet Scopul functional al uneisupraffe determing forma si rugozitatea acest: OO uzuale:cilindrice,conice,sferce, evalventice,elicoidale ete. imposbil de exprimat anaie: suprafya pall elical de vapor sax de avion, suprafata unor marie de forat Sus de mata 4 Fig {Clic apteler cdinpne de vere teboloie: eb) ela pap 41.2, Suprafete geometriceteoreticesireae figura 2) Din punct de vedere geometric, 0 suprafuiteorlicd este o pinzaimateriala care imparts spafil in doui regiuni fr a aparine nici uncia ‘+ Suprafata realest supafaja cae tind fe et mai agroape de suprafuaidaala si care esto objinut printsun proces deaschire ‘+ Piosa thule si abi o forma eorespunratoare pentru a asigura Tunjionarea acesoia in contact cu alte pies lichide, gaze, ete. — forma $1 ‘rgacitaea pese este determinata in primal rnd de scopul su funcional Fig 2 Supa goomaicsa) woah bal 1.3. Generarea suprafefeor teoretice (figura 3) Singur mod de genorare ooretich a uns supafee goometric Cae eorespunde ool mai bine sondiilor de genorae a suprafesi eal (prhucrte), gi do ‘inematica pent masnileunelte, este cel leat de deplasarea tune cue in spat potevit ea ‘0 suprafad geometricd poate f generat teoreic de ocurha ce se depateaza In spatu dua o lege amma, schimbindu- ax mu forma 4 s a) ig. 3 Modi de genre aun pee 9) depart nit sun pn) depen npn ua come) ls dol om) lo ier pti pag.1.4, Generarea suprafefelor real (figura 4) ip 4 Generaon un supe nice aca supa ert bea supa el rin apie) CCurbele generatoare(G gD) ale uneisuprafefereale se formeazi cu ajutrul unr elementeauxiliare (EA). Elemental auxiliar (EA) poate f © wmpunct materia de pe muchia sul © geurbd muterald (0 poriune din muchia seule), Migcarile elementelor auiliare necesare formar curbelor de generare (G si D) se numese ymiycdri de imprimare a forme” si se vor nota cu MIRe, respectiv MIF, 1.5. Metode de imprimare a formei curbelor generatoare In funetie de forma clementului susiliar (curb maverild sau punes material si numseul de migeii ale acestuia, exist patra metode de formare a curbclor generatoare (G 5 D) ag. 61) Metoda copierti In acest caz, elemental ausiliar (EA) ese 9 curhd materialé a circ forma si dimensiuni sunt identice ou ale curbel ce se ge Mie, =0 wrote scrim arses) 1 sapent de eat fn secre npn) (G sau D). => hg cur poised uci seu, emis ca form i extindre cu gonrtores 6 i Sheeran gence (Q) pin ett piri nc adi posi pag 72) Metoda rulrit {In acest car, elemental ausiliar (EA) este curhd material a carci forma si dimensiuni mu sunt idemice cu cele ale eubei ce tebuie formats (G sav Dp. CCurba de generat (G sau D) se abjine ea oiniguritoure a poriilr suecesive ocupate de elemental ausiiar, cae lea pe curba ce trebuie generat (@ sau D),Aiei este nevaie doo singur mieare de imprimare a formei: migearea de ralare (MIF, = 1), ‘Sculé (cuit pieptene) Dare de evolventé (profit roti dintate) FA -curba materials Semitabricat (muchia trapezoidelé a cutitlu’ peptone) (roatd aingatay Fig, Generac eens prin toda ast Dag. 83) Metoda urmet In acest caz, elemental auxiiar (EA) cste un punet material care se deplascari cu 9 anu viteza, sind ca urma curba de generat (G sau D). => Mie =1 ZEEE EE) ID {car rote sete vanes) Ey -punct mati ie pe mahi pfit sel) 1 sapmen dept seein gail ‘Mi tensa sel gl dracon) ig 7 Gennes director (D) pom mad wei neun bese ete 4) Metoda tangentel ig Metod tangent: nd leer ausbarexcta dun miget; end clemcmu ausiarexct emi) inca detour prin are Tn acest ca, elemental ausiiar (EA) ost wt purer material Motoda tangents przints deus Vasant paz 91.6, Generarea rofilordintate clindrice cu dinti drept, prin frezare cu freze mele-modul sam, am, Same, na 12-4 Feza mele made {5 ganeatorea (of evento det rid ‘rectors fan segment de deat) habs materi foro rctinrapeia) fy pnct mari unetl de angen af che’ 3 Spatl cine bjt rin deta shies cv profi event l deli a a Fig. 9 Generar ior dine siindice (ein rep ea nse-modl (ory combat olae tangents) ag. 102 Tama de cas Si se analizeze genecarea suprafielor indicate in figuile de mai jos, precizindu-se curbele generatoare (G fi D), metodele de imprimare a formei curbelor genoratore utlizate, forma clemantului ausiliar si numarul de migedri de imprimare a formel, asocite unui proedeu posibil de ‘relucrare prin agciere. (Obs. Incaz 4 exist, se vor prezenta mai multe Varianteposiile de generare).