| TES (OLS VIRGINIA HEATH— f COLECTIA ag Nd ae Ze Ne SERIA ,SURORILE MERRIWELL* Ultimul lucru pe care gi l-ar dori vreodata Hugh Standish, conte de Fareham, ¢ 0 sortie. Din nefericire, mama lui e hotarata sa-l insoare oT ee cee: CMe eer eC ate tcm re meonustaT ai care ea traieste in America, iar fiul ei, in Anglia. Ascfel stand fucru- tile, Hugh isi inventeaza o logodnica fictiva, sperand sa puna capac incercarilor mamei lui de a-i gsi o sotie. Din ziua fatidica in care nevrednicul lor tata le-a abandonat pe ea si pe cele doua surori mai mici ale ei, Minerva Merriwell a fost DSC RY WR Rate CEL ere MU lseca aor ecko ee Tiny gravurile in lemn nu-i aduc decat comenzi sporadice si bani putini, astfel incat surorile sunt aproape muritoare de foame. Aga ci, atunci cind Hugh ii cere Minervei si pretind’ ca ii e logodnica cat Pye Rataisee Zen M RRR Crete ke Mente (eee xecace ite PCR ere wc Be BCR eee iy eee Reem eine ta Prana Re ere Ceca 72 In timp ce lucrurile o iau razna, degenerand in sieuagii hilare si nein- telegeri de tot felul, iar personajele principale incearca sa puna Ceres CATT eeorest o ferlce Tce esta Coed nC Ca Set Revere ne BC UCEe UTM s Mune B/C sa cs Rc Ree Slew Tt oR me Ceci Reece et ere cr erin mee ee et tar ce Crom Wms Fle xsl mes eeeW Oe Ces ker Renate Virginia Heath este autoarea a 21 de romane istorice de dragoste si nominalizata de doua ori fa Romantic Novel of the Year Award. Cand nu serie, ii place s4 catatoreasca sau si bata Londra in cautare de chilipiruri, alaturi de soul ei si de labradorul familiei. 250M ¢78-6N6-35-8546-7 Pre. eA MNNever Fall for Your Fiancée Virginia Heath Copyright © 2021 by Susan Merritt Toate drepturile rezervate Soe tina Alma este marca inregistrata a Grupului Editorial Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e-mail: contactelitera.ro wwwiliteraro Logodnd cu scantei Virginia Heath Copyright © 2022 Grup Media Litera pentru versiunea in limba roman4 Toate drepturile rezervate Editor: Vidragcu si fii Redactor: Monica Nedelcu Corector: Paunita Ana Coperta: Mariana Manolache Tehnoredactare $i prepress: Laura Carip Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei HEATH, VIRGINIA Logodna cu scantei / Virginia Heath trad. din limba engleza: Dana Purgaru . - Bucuresti: Litera, 2022 ISBN 978-606-33-8566-7 I, Purgaru, Dana (trad.) 821.111VIRGINIA HEATH Legedna cu scantec Traducere din limba engleza Dana Purgaru LITERA BucurestiPentru Greg, greuincercatul domn H Mereu alaturi, gata sd-mi pund la dispozitie umerii lui ori de cate ori ma indeamnd sd ating steleleCapitolul 1 CESS Sfarsit de noiembrie, 1825... Problema cu minciunile este aceea cA, dacd nu sunt bine ti- nute in frau, au tendinta s4-] dea in vileag pe cel care le rosteste. Neadevarul rostit de Hugh, sc4pat de sub control si din cale afara de gogonat, era precum un caine mArditor si turbat, pe cale sa-si cufunde dintii plini de spume in dosul lui, iar el nu putea face nimic ca sa indfepte lucrurile. Arunca din nou o privire lung scrisorii, sperand, in van, ca nu descifrase bine scrisul flamboaiant ¢i inclinat al mamei lui. Din pacate, ins4, sirmanul de el era condamnat. Ea isi rezervase bilet cu plecare din Boston pe data de intai a lunii si, daca mareea, cu- rentii si alizeul aveau s4 dea dovada de moderatie, urma sa ajung4 in Hampshire de Craciun. Ceea ce insemna ca Hugh fi primise scrisoarea mult prea tarziu - aceasta fiind trimisa cu intarziere in mod intentionat, banuia el - ca s-o mai poatd opri din drum, astfel inc&t mama lui, tatal vitreg si o sumedenie de necazuri se leganau acum undeva pe Oceanul Atlantic, din ce in ce mai aproape. $i, mai r4u - daca se putea ca lucrurile sa fie mai rele de atat — calatoria lor spontana si intru totul nedorita n-avea decat un singur scop. igi doreau cu disperare s-o intalneasca gi s-o cunoasca mai bine pe logodnica lui, dupa ce ea isi incheiase, in sfarsit, perioada de doliu. Logodnica lui, care nu exista. -Haide s-o spunem pe sleau, s-a zis cu tine! Cel mai bun prieten al lui, Giles, mostenitorul cu totul flegmatic al unui ducat, era un etern pesimist. isi indesa in gura cel de-al optulea biscuit si i] mesteca, pierdut in ganduri, cu ochii indreptati spre tavan. ~ Poate cA asta e un moment bun ca sa fugi. Sa pleci intr-un tur extins al continentului si sd revii abia dup ce ai tai au ridicat 7Virginia Heath ancora. Tatal tau vitreg e om de afaceri, nu? Din experienta mea, stiu cd toti oamenii de afaceri sunt atat de ingrozitor de plictisi- tori, incat nu pot suporta sA stea departe de afacerea lor un timp mai indelungat. ~Daca fug, la fel de bine pot si-i marturisesc totul mamei. La- saté nesupravegheata, va sipa si va tot sipa pana cand va scoate la lumina intregul adevar, iar atunci nu mai scap de gura ei. S-ti aduc aminte c4 am inventat-o pe Minerva doar pentru ci mama m-a amenintat ca vine in Anglia ca s4 ma ajute s4-mi gasesc o mireasd? Habar n-ai cat de tenace poate si fie femeia asta! De cand a plecat s& se marite din dragoste, a devenit pur gi simplu obsedata de fe- ricirea mea, explica Hugh, facand o grimasa de dezgust. I-a intrat in cap cd nu voi fi cu adevarat fericit decat dacd sunt incdtugat de femeia visurilor mele. Dacd femeia aia nu-i Minerva, imi va gasi o inlocuitoare pentru ea mai repede decat ai zice in fata altarului »Da, o iau in casatorie!” - Ei bine, macar singurul tau parinte ramas in viata isi doreste sa ai parte de o uniune fericita. Tata e hotarat s4-mi bage pe gat © mireasa cu care s4 ma insor din interes si, in ciuda afirmatiilor mele contrare repetate, imi prezinta cel putin o data pe saptamana cate o candidata corespunzatoare, deloc interesanta. Am ajuns s4 dezvolt o teamé irationala de Hyde Park dupa ce tata mi-a alungat toata bucuria de a calari acolo. Jar Rotten Row era un loc atat de prielnic ca si cunose domnigoare cu aceleagi opinii ca ale mele! Pentru Giles, ,aceleasi opinii” insemna cé domnisoarele respec- tive erau discrete, deschise la flirt, dispuse sa isi ofere fara pretentii si cu ugurinta favorurile si deloc dornice de complicatii perma- nente. Unele dintre numeroasele motive pentru care Giles si Hugh fusesera intotdeauna prieteni la catarama erau gusturile similare in privinta femeilor si aversiunea fata de atasamente definitive. ~$tti cd te compatimesc..., dar putem, te rog, sd ne concentram pe cea mai presanta problema? A mea. in legatura cu ce voi face eu. ~Eibine, daca nu esti pregatit sa fugi, va trebui sd suporti conse- cintele, baiete. Se spune cd spovedania face bine la suflet. Asta daca nu poti sd faci rost de o logodnica in urmatoarele cateva sptamani. Hugh socoti opinia lui Giles ca fiind una total nefolositoare. -Da, vezi sa nu! spuse el, ironic. Probabil ¢4 in Mayfair sunt cel putin o suta de domnisoare corespunzatoare, care ar fi incantate 8Logodna cu scantet ——_——— s accepte logodna cu mine si sd fie trate la tard ca si-si petreacd Craciunul in mohoratul Hampshire! De ce trebuie sd fie corespunzatoare? - Pentru ca Minerva este corespunzatoare! Asa am creat-o eu. Mama nu s-ar multumi cu o nora care sa fie mai putin de-atat. Si, sincer vorbind, pentru cd Minerva e rodul imaginatiei mele, faurita a s& serveascd unui rau necesar, am facut intentionat din ea un fel de model de urmat, pe care orice mami si |-ar dori pentru fiul ei. —,O, ce panza incurcata tesem atunci cand exersim ingelaciunea pentru intaia data... Hugh ii aruncd prietenului s4u o privire incruntata. -Chiar trebuie s citezi din piese de teatru tocmai atunci cand mi aflu in toiul unei crize? -Ador teatrul! -Am venit la tine ca s4-mi intinzi o mand de ajutor. Sunt in cdu- tare de cuvinte intelepte, care s4 ma cdlauzeasca, fiindca tu imi esti cel mai bun prieten. Dar pana acum n-ai facut decat s4 mananci o farfurie intreaga de biscuiti si sd-mi spui ca sunt terminat. ~ Esti terminat, il asigura Giles din nou, fluturand spre el un alt biscuit. Ti-am oferit cele mai intelepte sfaturi de indata ce ai inceput parodia asta de farsa, acum doi ani. Dar tu le-ai ignorat, nepasator, pe toate. lata inca o opinie a lui Giles care se dovedea a fi total nefolositoare. ~La vremea aceea, ai fost de acord c4 inventarea Minervei era o lovitura de geniu! riposta Hugh. -Intr-adevar. Pentru cd era o lovitura de geniu, si inca una care m-a facut foarte gelos. Ce bine ar fi fost daca si tatal meu ar fi locuit peste ocean, ca 4 pot s4-mi inventez $i eu o logodnica... Si, trebuie si recunosc, ai un talent aparte la scris prozd exuberanta, talent care mie imi lipseste. Epistolele alea emotionante pe care le-ai scris in timpul luptei indelungate a Minervei cu tuberculoza, perioada in care ai stat, vajnic, langa patul ei gi i-ai citit, rugandu-te in gand pentru un leac in timp ce blestemai capriciile sortii, m-au facut sa lacrimez, nu ma sfiesc si recunosc. Resturile celui de-al noudlea biscuit disparura inainte ca Hugh s& apuce sd clatine din deget in semn de repros. ~ Dar nu trebuie sa uiti ca eu am militat intru totul pentru moar- tea ei tragicd, adauga Giles. Minerva isi cagtigase dreptul la ea cu 9Virginia Heath varf gi indesat, sirmana. Tuberculoza eo boala atat de romantic de persistenta, incat tu ai fi putut juca rolul eroului cu inima franta, iar perioada ei de agonie ti-ar mai fi oferit cel putin cateva luni.Cu toate astea, ai tiragAnat-o interminabil. In mod intentionat $i con- trar sfatului meu de bun-sim, prin care fti dadeam de inteles cA toate lucrurile bune trebuie sa aiba un sfarsit. ~N-aveam cum s-o omor atunci! Daca ag fi facut-o, ag fi revenit fix in acelagi punct, din nou vulnerabil la incercarile agresive ale mamei mele de a-mi gasi 0 sotie. Era pregatita si-si cumpere bilet pe un vapor, ca sa vind si m4 consoleze dupa ce Minerva se va fi sfargit! ins& Hugh isi dadea prea bine seama cA Giles nu se ingelase. in pofida faptului ca proiecta cu meticulozitate un exterior frivol gi superficial pentru lumea din afara, Giles avea dreptate mai des decat se ingela, ceea ce era enervant. Hugh pufni in semn de capi- tulare. intrecuse masura, iar acum firavul lui castel din carti de joc risca s4 se prabugeasca. -Bine, poate c4 vindecarea ei miraculoasa a fost o nascocire putin cam exagerata. ~Nu la fel de exageratd precum moartea neasteptata a tatalui ei, in Cairngorms, anul trecut! Nu te-am avertizat eu s4 nu-i scrii mamei tale atunci cand esti beat? ~Ba da, si ai avut dreptate, ins4 mama m-a luat prin surprindere cu insistenta ei de a se intoarce ca sd ajute la planificarea nuntii si am intrat in panica. Am facut pe dracu-n patru ca s-o conving de adevarul minciunii mele. Greseli prostesti adunate peste aberatii, si toate astea — doar ca sd nu fie nevoit s4 aiba de-a face cu inevitabila privire dezamagita a mamei lui. O ironie a sortti pe care acum o simtea din plin. -Anul trecut, minciuna asta mi-a stricat vizita de Craciun in America, recunoscu el, iar apoi continua, sperand ca, daca isi recu- nostea greseala, asta avea sa-l facd pe Giles mai intelegator: Ar fi trebuit sa te ascult. Esti fericit acum? ~Nu-i aga cd retrospectia e un lucru minunat? Desi e clar cd mama ta n-a fost convinsa, baiete, altfel n-ar veni acum. $i n-ar face asta fara 4-ti fi dat acele pretioase avertismente de care aveai atata nevoie. S-ar putea crede ca soseste aici cu unicul scop de a te prinde, incheie Giles ranjind gi, in mod clar, distrandu-se enorm. 10Logodna cu scdntet ——-_——- ~Din nou... spusele tale imi sunt prea putin folositoare, con- cluziond Hugh ridicandu-se in picioare, ofensat. Daca nu gasesti nimie mai bun de facut decat s4 ma critici, eu plec si ma duc si ma consult cu amici mei care, spre deosebire de tine, sunt rationali. -Noi n-avem amici rationali. Inca o data, Giles avea agasant de multa dreptate, deloc bine-ve- nit& in acel moment gi, pe deasupra, enervant de respingatoare. -Dacd tot pleci, poti s4 suni din clopotel in drum spre iegire? adaugi el ridicandu-si de pe burtd farfuria goal gi tinand-o in sus. Se pare cA cineva a mancat toti biscuitii! Hugh se duse la clubul White's, ceea ce nu facu decat sa-l de- prime gi mai tare, fiindca prietenii lui nu erau acolo. In schimb, la White's se adunasera toti burlacii trigti, batrani si artagosi, care n-aveau nimic mai bun de facut cu timpul lor decat s& sada in foto liile confortabile si si bombane in legatura cu mersul lucrurilor pe lumea asta. Aga cA Hugh pleca, preferand ca, in loc s& se ducd acas, sa rataceasca fara tinta prin Piccadilly, pe o vreme extrem de frigu- roasa. Niciodata nu fusese bun la introspectie pentru ca, in ciuda vinovatiei zdrobitoare care parea s4-] urmareascA precum molima, avea o fire optimista. Introspectia fl facea melancolic sau plin de remuscari, doud emotii care se tinusera scai de el incepand cu acea dimineata, cand Payne, majordomul lui de incredere, ii pusese pe masa cu micul dejun, langa cele doua ou fierte moi, afurisita aceea de scrisoare de la mama lui. Acela fusese momentul in care Hugh realizase ca se afla la un pas de a-i frange acesteia inima. Din nou. La fel ca tatal lui. Misiva - si comparatia inevitabila - ti taiasera pofta de mancare. De fapt, nu mancase nimic toata ziua. Mai era, oare, de mirare ca nu reusea sa-si puna mintea la lucru ca sa gaseascd o solutie? Deciziile monumentale si planurile importante n-aveau ce cauta pe stomacul gol. Se hotari sa faca o vizita Ja Lion and Lamb de pe Conduit Street, un han la care i se garanta o masa consistenta $i crutarea binecuvantata de prezenta oricarei persoane importante din inalta societate, astfel incat putea s4 cugete in intimitate la dilema lui. O lua pe niste strazi laturalnice, inguste, ca s4 poata prinde viteza si s4 mediteze. lIVirginia Heath Ce era de facut? isi dorea s-o fi omorat pe Minerva cu mult timp in urm, in- tocmai cum spusese Giles. Logodnica lui inchipuits fusese menitd sA fie o prezent4 temporara ~ o modalitate de a-si tine mama la distanta, de a evita s4 se trezeascA cu ea pe cap gi de a-i rani din nou sentimentele, day si de a-si acorda un mic ragaz. E} ura certurile mai abitir decat introspectia gi nu suporta s4-i dezamageasca pe ceilalti. $i ura mai ales s4-i raneasca. in special pe mama lui. Cu exceptia obiceiului ei enervant de a face pe petitoarea, Hugh o adora pe acea femeie, care nu merita s4 sufere in urma incurea- turii pe care o crease Hugh. Nu voia decat ca fiul ei s4 aib& parte de tot ce era mai bun gi se sacrificase neobosit pentru fericirea lui. li era atat de dedicata lui Hugh, incat, practic, el fusese nevoit s-o forteze si se marite cu dragostea vietii ei — ceea ce, fara indoiala, o impingea s4 facd acelagi lucru in privinta lui Hugh. Se simntea vi- novata fiindca insfacase o mare portie de fericire pentru ea insasi; prin urmare, ca s4-$i micgoreze sentimentul de vind, voia sa-l vada gi pe el fericit. Ceea ce, in opinia ei, insemna casatorie, desi numai Dumnezeu putea sa inteleaga de ce. In pofida succesului aparent pe care mama lui il avusese atunci cand pasise pentru a doua oara in fata alta- rului, amintirea primei ei cAsnicii inca zabovea in mintea lui Hugh si avea si ram4nd acolo pentru totdeauna. Cum ar fi putut sd fie altfel, cand el si tatal lui semanau ca doud pic4turi de apa? Sau aproape ca doua picaturi de apa. Dragul lui tata, ca $i taicd-sdu inaintea lui, reugise 4 doarma linistit noaptea, ins4 Hugh stia cd el, personal, nu putea s-o faca. $4 fii cauza atator suferinte... Fard s4-si dea seama, se cutremurd $i se trezi clatinand din cap in timp ce mergea. Spre deosebire de tatal gide bunicul lui, care fusesera afemeiati, el avea scrupule de ordin moral. Un barbat ar fi trebuit s4 se casatoreasca cloar atunci cand avea toate intentiile s4-gi onoreze juramintele (acute wi faa alta rului. Un astfel de demers nobil necesita, evident, dows atribute pe care, din cauza stramosilor sai, Hugh era destul de sip ca nu le poseda: ochi care sA nu fie alunecosi si o inima autn tent de altruista ca sa fie capabila de o mare dragoste. in cei treizeci gi doi de ani de existenta pe pn, Hugh iubise foarte multe femei. Insa nici una dintre ele nu iuyise sa facd in 12Logodnd cu scantet aga fel inc4t m&car unul dintre cele doud organe nestatornice ale lui sd se comporte precum cel al unui sot bun. Pe lang inclinatia catre minciund pe care o avea in calitatea lui de barbat din familia Standish, sangele acelei familii il facea sa fie ind4ratnic si afeme- iat, iar asta nu se putea schimba. Nu, intr-adevar, cAsatoria nu era pentru el. Oricat de mult isi dorea si nu devina unul dintre acei burlaci tristi, batrani si artagosi care mergeau la White’s doar pentru ci n-aveau acasd pe nimeni la care sa se intoarc4, Hugh se resemnase cu soarta lui. Era inevitabil s& ajunga candva agezat, alaturi de Giles, intr-un fotoliu de la White's, vaicdrindu-se in legatura cu mersul lucrurilor pe lumea asta. Pana cand unul dintre ei avea si moar... $i iata-1 din nou melancolic, proiectandu-gi in minte un viitor demn de mila, chiar daca nu se afla nici macar pe-aproape de senec- tute si inca era un tanar lipsit de griji, care se bucura de aventuri. Sau, mai bine zis, se bucurase de ele. Avantul ii pierise intru- catva in ultimul an gi de multe ori fusese nevoit s& se forteze s& jas in lume doar ca si mentind aparentele in randul acelor amici care incd erau dedicati unor astfel de lucruri. Asta il ingrijora, fiind semnalul c4 senectutea se incapatana sa se apropie tot mai mult, in pofida fricii lui fata de acele fotolii deprimante de la White’s. Hugh isi promisese s4 depuna mai multe eforturi ca si se bucure pe deplin de burlacia lui; in ultima vreme insa, de cele mai multe ori gasise scuze. Avea tendinta de a evita speluncile carora le dedi- case atat de mult timp pe vremea cand o nascocise pe Minerva, si nici nu mai facuse vreun efort s4 se avante Ja vanatoare de femei. Taraganase lucrurile, sigur cd da, ins4 adevarul incomod era ca sti- lul lui de viata de burlac lipsit de griji nu mai era la fel de lipsit de griji ca odinioara. In sinea lui, in cele mai adanci si oneste cotloane ale sufletu- lui, despre care fi placea si pretinda c4 nu existau - cu exceptia situatiei in care era impins fortat spre introspectie - Hugh stia ca se agatase de Minerva ca sa evite si recunoasca in fata mamei lui ca aducea prea mult cu taicd-sau ca sd se ageze la casa lui. lata un adevar tragic, ce avea sa franga inima mamei. lar el era foarte atent sA nu franga inimi. Inimile frante se vindecau, dar nu se reparau pe deplin. Hugh aflase asta pe propria piele, dupa ce a lui fusese ruptd in doua atunci cand descoperise, in cele din urmé, ca tatal 13Virginia Heath lui, pe care il venera si pe care il imitase intotdeauna, nu era tocmai marele domn pe care il crezuse a fi. $i, desi fiul acceptase ideea cd impartagea cu tatal toate acele defecte, n-avea de gand a4 le folo- seascd pe post de arme care s4-i raneasca pe altii. Dar, agitandu-se prea mult de convingerea cd faptele lui erau juste si evitand conversatia care ar fi anulat necesitatea existen- tei Minervei, Hugh stricase totul. Spera ca solutia salvatoare si se tmaterializeze in mod miraculos odata ce ar fi avut stomacul plin; altfel, era cu adevarat condamnat. Tocmai se afla la jumatatea drumului catre Sackville Street, cand asista la o altercatie. -Va platese atunci cand voi fi pregatit, doamna, nu inainte de asta! Un domn in varsta statea in capul treptelor din fata unei usi. Judecand dupé tinuta lui, fie cd dadea s4 ias, fie cd tocmai se in- torsese. Mai jos, pe trotuar, cu spatele la Hugh, se afla o femeie. Ca si acel domn, purta o haina groasa, de iarna, care avusese parte ide vremuri mai bune. Tinuta doamnei era completata de o esarfa groasa, de lana, side niste manusi tricotate, desperecheate. Ambele pareau lucrate manual. Capul ei era cufundat intr-o enorma boneta de catifea. -Domnule Pinkerton... banii aceia mi se cuvin! Avea o voce frumoasa, sigur pe sine si melodioasa. Matura, chiar. in plus, vorbea elevat, ceea ce, avand in vedere tinuta ei, il surprinse pe Hugh. Dupa croiala hainei, veche de cel putin zece ani, el presupuse ca acea doamni era vaduva, cu o varsta cuprins4 intre treizeci $i patruzeci de ani, ramasa, probabil, cu mai multi copii pe care trebuia s4-i hraneasca singura. Pentru unii, lumea era un loc nemilos - lucru la care, atunci cand lumea fi starnea fn- grijorare, Hugh cugeta adesea indelung si intens in clipele lui de introspectie profunda. Doamna isi indrepta spinarea si-si trase inapoi, cu mAndrie, umerii plapanzi. Hugh $i-o putea imagina privind de sus la acel barbat gi se surprinse aprobandu-i atitudinea. ~Am agteptat deja patru saptamani, domnule, iar de data asta, dac4 nu ma platiti, refuz categoric 4 plec. Domnul in varsta il observa pe Hugh privindu-l, iar chipul i se imbujora. l4Logodnd cu scantet - Cum indrazniti si ma acostati la uga mea gi sd-mi faceti o scena? -Cum indrazniti s4 ma angajafi s4 fac o treaba si s4 nu ma pla- titi dupa ce am facut-o? A trecut o lund, demnule Pinkerton. O luna intreaga. Am asteptat indeajuns. Hugh igi simti singele fierband, Ticdlosul! Era evident cd biata fe- meie avea mare nevoie de bani. Nu trebuia si ajunga sd se umileascd pe stradé ca 9A primeasca ceva ce, in mod clar, i se cuvenea. ~ Pot sa va ofer ajutorul meu, doamn4? Se pare cA v-ar prinde bine. Ca sa obtina un efect si mai bun, se uita cu dispret arogant la acel barbat. Ea se intoarse, iar el realiza ca nici vorba ca ea sa fi fost o doamni, ci o domnigoara. $i incd una foarte draguta! Cu adevarat draguta. Atat de draguta, incAt lui Hugh i se taie respiratia. -Vai, va multumesc, domnule! Sunteti un adevarat gentleman. Ea se uita indarat, la mizerabilul care o escrocase $i caruia ii arunc4 o cdutatura plina de dezgust, ce-ar fi putut covasi laptele. -Domnul Pinkerton, aici de fat4, m-a angajat sa creez o ilustra- tie care s& insoteascd o reclama si, desi a publicat reclama in The Morning Advertiser, in The London Tribune... de doua ori... si in Times, azi, inca n-am primit sumele pe care le-am convenit pentru munca mea. imi datoreaza noua silingi si trei penny. Hugh facu un efort ca s4-si ia ochii alunecosi, de Standish, de la chipul ei minunat. - $i ce aveti de spus in aceasta privint4, domnule Pinkerton? - O voi plati atunci cand sunt pregatit si nu inainte de asta. - Ati fost nemultumit de lucrarea dumneaei? Dandu-si seama ca era provocat, barbatul in varsta se burzului. -Am vazut mai bune de-atat. - Dar ati considerat cd era suficient de bund ca s4 fie publicata in ‘The Times, The Morning Advertiser si in London Tribune. - De doud ori, adauga cu hotarare tandra cea fermecatoare. $i indraznesc s4 spun ca anuntul i-a atras acestui domn o multime de comenzi noi. Mult mai valoroase, banuiesc, decat cei noua silingi si trei penny pe care a neglijat si mi-i plateasca, fiindca ilustratia facutd de mine este una frapanta. Ea scoase din poseta un patrat de hartie rupt dintr-un ziar gii-1 inm4na lui Hugh. fn centrul imaginii se afla desenul complicat al 1SVirginia Heath unei sticle de medicament, pe a cdrei eticheta erau inscriptionate cuvintele: Tonicul hepatic patentat al lui Pinkerton. [n stanga sticlei era desenat un om tras la fat4, epuizat, care parea gata si lesine in orice moment, iar in dreapta, acelasi om era revigorat gi in stare buna dupa ce luase doar o saptam4na din potiunea patentata a domaului Pinkerton. In partea de sus a reclamei, o indrazneata manseta de ziar proclama: Scdpati de oboseala pentru totdeauna cu tonicul lui Pinkerton. Deosebit de atragator! —llustratia asta e cu adevarat impresionanta. Pana intr-atat, incat chiar si eu ma simt tentat sd investesc in aga ceva. Sunteti o artista talentata, domnisoara... —Merriwell. $i vi multumesc pentru compliment, domnule. —Nu sunt expert in domeniu, domnule Pinkerton, dar gasese c4 aceasta ilustratie splendida merita din plin nouA silingi... si ceva. Plin de hotarare, Hugh ii arunca o privire arogant acelui om. Desi se vedea clar c4 domnul Pinkerton era un gentleman in sensul cel mai de baza al termenului, era la fel de evident cA Hugh facea parte aristocratie. ~Asta nu va priveste, domnule. Poate c4 nobletea Jui Hugh nu era chiar evidenta, la urma urmei. ~Apelativul este ,,milord“, nu ,domnule*. Hugh nu-i mai atrasese niciodata atentia cuiva ca nu i se adre- sase cu titlul sau, pentru cd ura sa-i supere pe oameni, ins domnul Pinkerton o merita. -Nu cumva refuzati sa platiti fiindcA nu vA putefi permite? Va simtiti stramtorat din punct de vedere financiar, domnule? Ridicase intentionat vocea, iar cAtiva trec&tori curiogi incetinira pasul ca s4 traga cu urechea. in acest caz, poate cd domnigoara Merriwell va va permite si va platiti in rate uimitoarea datorie pe care o aveti la ea. Insulta avu cel mai splendid efect asupra domnului Pinkerton, a cdrui fata se facu de un violet intens. -Cum indrazniti?! Dar isi scosese deja portofelul burdusit, prin care incepu sa co- trobaie, dornic s4-i vada plecati pe cei doi din fata usii lui. Hugh nu se putu abtine si intinse mana inmanusat, iar apoi numard fiecare moneda care fi fu trantita in palma. 16Logodnd cu scéntet —Tatd, lua-v-ar naiba! Nou silingi! Barbatul in varsta dadu sa-si bage portofelul inapoi in buzunar. - $i trei penny. Hugh ii facu cu ochiul domnisoarei Merriwell. -Nu uitati de cei trei penny, domnule! Monedele fura, practic, aruncate spre Hugh. - Va urez o zi bund amandurora! Nu voi mai apela la serviciile dumneavoastra, domnisoara Merriwell! Domnul Pinkerton vari, bajbaind, cheia in broasca, iar apoi se napusti induntru si tranti usa. Dupa ce ramasera singuri pe trotuar, Hugh z4mbi. ~- Poftim. Dadu drumul monedelor in mijlocul palmei ei inmanugate. ~Am reusit, in cele din urma, spuse el. Drept raspuns, ea fi z4mbi, iar el avu senzatia <4 era sealdat in raze de soare lichide. {ntr-o clipita, fata ei se transforma din ex- trem de draguts, in frumoasa. Ochii ei erau de-a dreptul splendizi. De un verde-inchis, cu o forma care o amintea pe cea a ochilor de felina, tiviti cu gene lungi si negre. ~ Va sunt indatoratd, milord. Va multumesc pentru interventia prompta. A fost foarte frumos din partea dumneavoastra. - Pentru putin. Am o slabiciune deosebita fata de domnitele aflate la ananghie. Oricat incerea s4 ignore asta, Hugh avea o slabiciune pentru toate fiintele aflate la ananghie, de la domnite la caini vagabonzi, de la oropsiti $i nevolnici la toti orfanii de pe lume. O slabiciune pe care n-avea s-o recunoasca niciodata. Burlacii lipsiti de griji gi uguratici din oras nu-gi pierdeau vremea batandu-si capul cu ase- menea prostii. ~Intotdeauna m-am imaginat un cavaler in armura stralucitoare. Domnitele erau una, dar o constiinga soctala necontrolata era cu totul altceva. Hugh avea sd fie luat in zeflemea daca se ducea vorba despre inclinatiile lui filantropice. - Ei bine, cu siguranta cd asta ati fost pentru mine, spuse ea. Din motive nestiute, asta il facu s4 se simta inalt de trei metri. - Am incercat totul ca s4-I fac sd plateasca. $3-1 acostez azi a fost ultima mea solutie, povesti ea. Una care ar fi esuat daca n-ati fi aparut la tanec. 17Virginia Heath ~O, md indoiesc! Pareati destul de hotarata. ~Noua silingi sunt noua silingi. Ea ridicd din umeri cu indiferenta in timp ce spunea asta, ca $i cum principiul ar fi contat mai mult, insa el igi dadea seama ca nu era chiar aga. Hainele ei apucasera si zile mai bune, cizmele ii erau vechi si tocite la calcdie si nimeni n-ar fi acceptat sa fie vazut in timp ce ist cerea banii cuveniti, nici chiar intr-o astfel de zona ne- populara din Mayfair, daca n-ar fi avut cu adevarat nevoie de bani. ~Daca se duce vorba cd permit ca o datorie s4 rimand neplatita, atunci pot foarte bine sA lucrez si gratis. Ea isi puse cu grija banii in poseta si zambi din nou. -Va multumesc inca o data, milord cavaler. Va doresc sa aveti parte de o zi exceptional de frumoasa! Ea avea sa plece, iar Hugh nu voia asta. —Asadar, sunteti artista? -Nu sunt deloc artista. Creez gravuri in lemn. -Gravuri in lemn? ~Placute cu imagini sculptate in ele... stiti... pe care tipografii le folosesc in procesul de tiparire. Ea mim cu bratele ceea ce el presupuse cd era o presa tipografica. -Cred c& sunt un fel de gravor. Personalizez modele dupa speci- ficatiile clientului... flori, mangete de ziar... saruri minerale pentru tratarea indigestiilor. ~Este o ocupatie de nisa. -Este. Zambetul ei parea resemnat. —Foarte de nig4. -Ei bine, in mod cert n-am cunoscut niciodata un gravor, iar numele meu este Hugh, domnisoara Merriwell. fiintinse mana. —Hugh Standish, conte de Fareham. Ea fi stranse mana, iar el, in mod bizar, ar fi vrut s& i-o tind pe a ei intr-a lui o vegnicie. ~Eu n-am mai cunoscut niciodata un conte, aga ca suntem egali. lar numele meu e Minerva. Pamantul paru sa se opreasca in loc. Sigur nu se oprise? -Minerva? 138Logodnd cu scintei ——— -$tiu... sun un pic cam pretentios. Tata s-a crezut savant. $i-a botezat toate fiicele dupa zeite romane. A mea este zeita intelep- ciunii gia artelor, aga cd presupun cA, intr-un fel, mi se potriveste. - Pana astazi, n-am mai avut niciodata norocul sa intalnesc o domnigsoara pe care s-o cheme ,Minerva’, spuse Hugh, iar apoi se surprinse zambind larg in timp ce micii lastari ai salvarii fi in- floreau dintr-odat’ tn suflet. Ce potrivire perfect’, de bun augur! incheie el.Capitolul 2 BESO ~Ce s-a intamplat cu adevirata Minerva? Ea spera ca expresia s4-i ramana mai degraba suspicioasa, asa cum era de asteptat, decat una plind de durere in timp ce incerca sa ignore noroiul rece ca gheata care i se infiltra in pantof. Nu se intampla in fiecare zica un reprezentant al nobilimii sd se ofere si te plateasca sa te dai drept logodnica lui timp de o lund, locuind la marea lui mosie din Hampshire. De fapt, era 0 cerere atat de bizara, incat numai o idioata n-ar fi fost precauta in fata unei asemenea propuneri ~ iar Minerva nu era idioata. Mai ales in privinta barba- ¢ilor. Era insa mai putin precautd decat i-o dicta bunul-simt, fiindca el ii oferise douadzeci de lire sterline pentru deranjul ei. Douazeci de lire! O recompensa regeasca. Cu siguranta ca asta insemna mai multi bani decat avusese vre- odatd in mAini si mai mult decat cei noua silingi si trei penny cag- tigati cu greu gi care stateau acum cuibariti in poseta ei tocita de trecerea vremii, Insd cei noua gilingi n-aveau s-o tind mult. Cinci dintre ei ti datora proprietarului drept chirie, ca s4 previna imi- nenta ei evacuare, iar un alt siling era pentru luna urmatoare, in avans. Al saptelea urma si fie cheltuit la Depozitul de Arte al lui Ackermann, din Strand, fiinded un gravor in lemn, chiar $i unul sarac $i care lucra doar ocazional, avea nevoie de penite, de cerne- luri si de dalti mici si ascutite. Asta insemna ca-i ram4neau doar doi silingi si trei penny pentru luxuri precum mA4ncarea, pana cand primea o alta comandé, lucru care, in conditiile actuale, putea si se intample dupa cateva saptam4ni. in ciuda faptului cd lucra in schimbul a jumatate din cat perce- peau rivalii ei, Minervei fi lipseau relatiile care s-o ajute sa obtina un loc de munca stabil. Din vina ei. Ani intregi lucrase pentru ace- easi tipografie de langa St. Paul's. Batranul domn Morton ii dadea o multime de comenzi datorita preferintei clientilor lui din inalta 20Logodna cu scdntei ———_—_—- societate, in special doamne, care ii adorasera desenele pe care ea le crease pentru cartile de vizita. Hustratiile complicate folosite in afige gi reclame aduceau mai multi bani, insa astfel de comenzi erau putine si razlete, in timp ce cartile de vizita insemnaserd principala ei sursa de venit. Fusese 0 vreme cAnd castigase bani din belsug, dar nu reusise s4-si cultive o clientela mai extinsa, fiindcd nu avusese nevoie. Insa totul se ter- minase odata cu moartea domnului Morton, a carui afacere inflo- ritoare se inchisese iute dupa aceea, cu aproape un an in urma. De atunci, ea se caznise sA gaseasca de lucru, in lipsa unui sustinator respectabil care s-o recomande. Era sigur 4, daca gi-ar fi permis s4-gi facd publicitate, si-ar fi dublat veniturile peste noapte. Oamenii luau foarte in serios recla- mele, mai ales pe cele frapante - ceea ce era punctul ei forte. ~Nu exist nici o Minerva adevdratd. Am scornit-o eu. Cavalerul ei in armura stralucitoare arta incAntator de sfios in timp ce recunostea acest lucru. Sfiala ii statea bine, desi probabil ¢& arata bine oricum. Cu chipul si cu fizicul lui, i-ar fi stat bine $i imbracat in panza de sac. -In ce scop? Un barbat atat de atragator, si nu unul oarecare, ci un conte aflat, fara indoiala, in posesia unei averi impresionante - asta, daca hainele lui impecabil croite erau luate drept etalon - desi- gur ca n-ar fi avut dificultati in a gAsi, in locul unei femei care s-o faci pe logodnica, una care s4 accepte bucuroasa s4-i fie logod- nica de-adevaratelea. El, in mod sigur, n-avea gauri in pantofi. Cu inaltimea lui, cu umerii lui minunat de lati, cu parul blond-nisipiu cu gi ochii albastri, scaparatori, era exact aga cum isi imaginase ea cA ar fi aratat in realitate un cavaler in armurd stralucitoare. Daca ar fi avut vreodata motive s4 deseneze unul, lordul Fareham ar ft fost, fara indoiala, modelul ei. In palton, era impresionant; in zale, ar fi fost devastator. Trebuia s4 recunoasca in sinea ei ca infatigarea lordului era un alt motiv pentru care zabovea in prezenta lui. Ochiul ei de artista era atras de perfectiunea masculina. El ofta, apoi facu o grimasa. ~Poate c4-ti vei spune cA sunt vrednic de mila, dar mi-e teama cA am inventat-o pe aceasta Minerva ca sa pun capat incercarilor neobosite ale mamei mele de a-mi gasi o pereche. 21Virginia Heath - Pare putin cam exagerat. De ce i-ar fi trebuit o petitoare unui astfel de barbat? Cu sigu- ranfa cd femeile se aruncau la picioarele lui. Simplul fapt ca pagea alaturi de el ti facea pulsul s-o ia razna, iar asta nu i se intampla numai ei. In ultimele cinci minute, Minerva numarase cel putin trei priviri admirative pe care alte femei i le aruncaser4 lordului. Asta insemna 0 medie de o femeie careia el ti pica cu tronc la fiecare nouazeci de secunde - iar strada nu era cine stie ce aglomerata. Probabil ca, atunci cand se afta in multime, el avea parte de cel putin o privire admirativa pe minut. ~Exagerat? Hugh se opri brusc si se intoarse cu fata catre ea. Femeia ne- rationala din interiorul ei, careia el ii cAzuse cu tronc, aproape ca ofta inainte de a-si rearninti c4, din principiu, n-avea incredere in nici un barbat gi ca, dintr-un motiv intemeiat, n-o facuse vreme de multi ani. - Ai familie, domnigoara Merriwell? - Am, intr-adevar. Dou surori mai mici. Tar ea banuia ca avea pe undeva gi un tata ratacitor. Care, dupa cate stiau ele, putea fi gi mort. O parte din ea spera ca aga era, fiindca cel putin asta ii oferea acelui tat4 o scuza pentru ca le abandonase, insd o parte mai mare nu se astepta la nimic altceva $i niciodatd n-o facuse. Tatal ei nu fusese niciodata un parinte demn de incredere. El preferase carciuma Dog and Duck, aflata sub ca- merele mizerabile in care traia farnilia lor, iar, ca si vind acas, el urca pe treptele umede $i gubrede doar dacd ramanea fara bani sau daca cineva il cara sus. ~Surorile tale te aduc vreodata la exasperare? Mereu! De cele mai multe ori, Minerva le-ar fi putut omort, bu- curoasd, pe amandoua. ~Din cand in cand, milord. Asacum au familiile tendinta s-o faca. ~Atunci, intelegi cum cei mai apropiati membri ai familiei te pot impinge la limitele rabdarii $i te pot face s4 actionezi mai pripit decat ai face-o in mod normal. Mama mea eo astfel de persoana. O ador... desigur! Este o femeie minunata. Buna, generoasa, bine intentionata. Dupa ce tata a murit, ea m-a crescut singura si pot s& spun ca-i datorez totul... Dar uneori ag fi in stare... Ofta, vizibil coplesit. 22Logodnd cu scantei ————. -S-o strangi de gat? El ranji, sand la vedere un sir de dinti de un alb perlat $i facdan- du-i cunosting4 cu doud foarte incantatoare ¢i imorale gropite, de-o parte si de alta a gurii lui. O, Doamne, ce chipeg era! Periculos de chipes. Cu el, Minerva avea nevoie de toatd puterea ei de a se stapani. ~Chiar aga. Este o femeie formidabila, obignuitad s3 obtina tot ce-gi propune si care pare s4 creada cd ag fi mai fericit cu o sotie alaturi. - $i te opui in totalitate ideii mamei tale? Ea incepu si mearga din nou, in caz ca i s-ar fi reflectat pe fata acel efect ciudat pe care el il avea asupra pulsului ei si pentru ca, stand pe loc, lisa noroiul s4-si croiascd drum dincolo de bucata de material cerat pe care o folosise ca si-si astupe gaura din cizma stanga. - Evident! suna rdspunsul lui Hugh, care parea surprins de in- trebarea ei. Viata mea e minunata asa cum e. De ce as vrea sa ma incdtugez alaturi de o femeie care n-ar face decat s4 ma cicdleascA? ~Nu toate femeile sunt cicdlitoare, milord. ~Foarte adevarat... dar eu sunt genul de barbat care ar pune la grea incercare chiar si rabdarea celei mai cumpatate femei, si care, in cele din urmi, si-ar transforma sotia intr-o cicalitoare. E la fel de inevitabil ca faptul c4 noaptea vine dupa zi. Acel zambet strengaresc al lui facea sA se nasca cele mai ciudate senzatii inlauntrul ei. -Mama n-a fost niciodata cicdlitoare. Imi asum intreaga res- ponsabilitate pentru faptul c4 ea a ajuns sd fie astfel. Vezi tu, eu sunt prea frivol... prea egoist. As fi o dezamagire desavarsita ca sot si ca tata. - Din experienta mea, spuse Minerva, care intr-adevar avea 0 bogata experienta din acel punct de vedere, multi barbati sunt soti si tati dezamagitori. Ca $i iubiti dezamagitori. -Nu pare si fie o bariera pentru ca ei s& devina soti si tati, con- chise ea. -Din nou, foarte adevarat... Insa, spre deosebire de acei barbati, eu sunt foarte constient de neajunsurile mele si sufar ingrozitor din pricina sentimentului de vinovatie. Daca i-ag face viata mize- rabila sarmanei mele sotii, nu mi-as ierta-o niciodata, ca s4 nu mai vorbim despre ce fel de model ag fi pentru orice urmas al meu. 23~ ——— Virginia Heath Pret de o clipa, el paru trist, insd expresia pricinuita de acea emoftie se stinse atat de iute, incét Minerva se gandi ca totul fu- sese, poate, doar rodul imaginatiei ei. — Fiii riscd s4 ajunga la fel, iar oricarei fiice i-ar pieri pofta de viata inainte de vreme, spuse el. Era o perspectiva neconventionala. In multe privinte, una revigoranta. -Eviti orice responsabilitate, constata Minerva, dandu-si seama cA si ea gi-ar fi dorit s-o poata face. ~ Ori de cate ori e posibil, fu raspunsul lui. Dupa ce recunoscu asta, el facu o pauza, parand din cale afara de dezamagit de propria persoani. Sclipirea din ochii lui de un albastru-inchis se estompa, iar ea fi simti lipsa pe data. Apoi, intr-o clipita, sclipirea reveni, iar ochii lui stralucird din nou strengdreste. ~- $i se spune cA prea mult munci si nici un pic de joc il fac pe Jack un baiat foarte plicticos... iar eu ag detesta sa devin plic- ticos, domnigoara Merriwell. Pur gi simplu nu-s facut pentru cAsatorie. E nevoie de un anumit nivel de angajament gi de al- truism, de care eu nu-s capabil. Sunt mult prea superficial si ma bucur c4 aga stau lucrurile. Facu o pauza i fi arunca o privire piezis4, tulburata. - Banuiesc c4-ti par un tip rasfatat si indulgent cu propria persoana. -Nu-i treaba mea s te judec. El ranji si, incd o data, Minerva simti cum pulsul i se iutea. - Atunci, vei fi prima femeie care nu face asta. E foarte frumos din partea ta. Ea fi zambi. Nu se putea abtine. In ciuda numeroaselor lui de- fecte marturisite, sdrise in mod altruist in ajutorul ei, cand nimeni altcineva n-o mai facuse de foarte multa vreme. Nu cd ar fi tentat-o sa accepte oferta lui ridicola. ~Ca regula, Lord Fareham, cred ca nimeni n-are dreptul s3-iju- dece pe altii pana cand nu se pune in pielea lor. Desi ti plangea de mila oricui ar fi fost suficient de prost incat s se puna in pielea ei, in cizmele in care intra apa sau in traiul de pe-o zi pe alta. Din pacate, banuia ca era nevoie de mai mult de douazeci de lire pentru schimbarea unei astfel de situatii. 24Logodna cu scantet ~Nu te invinovatesc pentru c4 doresti sd eviti responsabilitatea, fiindca prea multa responsabilitate poate s4 doboare o persoana. Aga cum i se intamplase ei. Ins’ raspunderea de a intretine dou surori mai mici, cu tot ceea ce presupunea asta, fi fusese bagata pe gat. Din cauza parintelui ei iresponsabil, din ziua in care implinise nouasprezece ani fusese atat mama, cat $i tata pentru acele fete. Nu avusese nici o alta alegere decat s4 ducd greul gi s facd ceea ce era necesar pana cand fetele aveau s4 se marite. Oricat de mult igi iubea surorile, cel putin o data pe siptamana Minerva isi inchipuia cat ar fi fost de bine sa fie responsabila doar pentru propria persoana. N-ar fi insermnat asta un lux? Pantofi noi, cateva rochii noi, penite $i dalti de calitate mai buna pentru gravu- rile ei. Un loc al ei in care s4 stea gi sd fie lasata in pace. Cateva ore de liniste solitara in fiecare zi... Cerea atat de mult? in schimb, traiau inghesuite cu toatele in trei camere minuscule si fiecare penny cAstigat era alocat necesitatilor. Parca voind s4-i aminteascA de una dintre acele necesitati, stomacul ii chiorai in semn de protest fata de absenta micului dejun, pe care ea nu si-] permisese in dimineata aceea. $i nici cu o dimineata in urmé, din cauza domnului Pinkerton. Cu douazeci de lire putea sa cumpere micul dejun, masa de pranz si cina pentru toate trei timp de unan. O, Doamne! in ritmul asta, ar fi fost in state s4-i ingface lordului mana cu tetul, dornica s4-i accepte propunerea scandaloasa, se- dusa doar de prezenta lui si de perspectiva ademenitoare a painii prajite cu unt. Minerva igi lua o mind neimpresionata si usor suspicioasa. ~Tocmai imi explicai modul in care tentativele de petitoare ale mamei tale au devenit intolerabile, -Intolerabile i sufocante! Am indurat cat am putut de mult. Ani de zile mi-a bagat pe gat cate o tanara lady dupa alta. Oriunde ma duceam, orice faceam, era cineva acole... fluturand din gene. Pana si propria-mi lecuinta a devenit o camera de tortura. Ea adulmeca un iz din apa lui de colonie si se simyi extrem de tentata si se aplece mai mult ca sa tragd mireasma pe nari. -Am suferit la ceaiuri nesfarsite sila mese interminabile, fa- cand conversatie cu domnisoare hotarate, mult prea dornice s4-si infiga adanc ghearele in mine. $i pot s4-ti spun ca unele dintre acestea au fost destul de tenace. Au recurs la tot felul de dracovenii, 25Virginia Heath domnisoara Merriwell! Masinatiuni inimaginabile, la care mama a fost adesea complice. Faptul ca am reusit s4 raman singur este, sin- cer vorbind, un miracol in toatd puterea cuvantului. Acum aproape doi ani, dintr-un impuls de moment, pe cand md aflam la capatul puterilor din cauza dragei mele mame, am inventat-o pe Minerva a s4 pun capat lucrurilor. -inteleg. Cu toate cd ea nu intelegea. Ca el si-si inventeze o logodnica, chiar gi in acele conditii dificile, parea destul de exagerat. $i parea foarte putin plauzibil sa fi putut pastra acel giretlic nedescoperit atata vreme. Mai ales c4 mama lui, evident, voia s4-l vada cAsato- rit. Cu siguranta ca i-ar fi veriftcat spusele, nu? $i ar fi cdutat-o pe logodnica aceea imaginara. -Sa inteleg cd mama ta nu pleaca niciodata din Hampshire? Asta ar fi putut explica de ce n-o intalnise inca pe Minerva lui. Putin probabil, dar posibil, isi zise ea. $i o lua din nou de la capat, crezand ceea ce era incredibil. Oare de ce continua ea sa-i acorde circumstante atenuante, cand trista-i experienta o invatase ca barbatii erau, de obicei, foarte superficiali? O intrebare stupida, din moment ce stia deja raspunsul: douazeci de lire si nigte umeri lati, incantatori din punct de vedere estetic. Doua adevaruri ruginoase care, probabil, o faceau superficiala, desi intotdeauna se man- drise cd avea o gandire profunda. - Mama locuieste la Boston. Cel din America, nu cel din Lincolnshire. Ti-am spus ca tatal meu vitreg e american? ~Chiar si locuind in America, ea a facut mai departe pe petitoarea? Asta chiar cd era o isprava neverosimila, care nu dadea deloc credibilitate povestii lui, in ciuda umerilor. ~Mamae o femeie hotarata, domnisoara Merriwell. $io roman- ticd. Singura ei misiune e s4 ma vada asezat la casa mea, iar dis- tanta dintre noi n-a descurajat-o catusi de putin. Pe cand se affa in Anglia, cel putin puteam si fiu atent la ce se intampla, sau puteam sa scap cu mult timp inainte, daca aflam despre planurile ei, martu- tisi el, strambandu-se. Dupa ce a plecat, intrigile i-au devenit mult mai imprevizibile. Campania ei care urmarea s ma incatugseze a continuat si mai abitir prin corespondenta si, datorita cercului larg de cunostinte de aici, din ora, a reugit s4 recruteze o armata de lingai care sd-i continue activitatea inceputa cu ceva timp in urma. 26Logodna cu scdntei La cateva luni de la plecarea ei, m-am trezit asaltat de invitatii gi de vizite surpriza zilnice, din partea fiecdrei doamne respectabile din societate sau a cAte unui domn aflat in ascensiune pe scara so- ciala, dornic s4-si marite vreo fiicd. Am fost acostat la evenimente si hartuit dacd m4 aventuram afara din casa. ~Sarmanul de tine! Problemele oamenilor bogati si cu titluri erau atat de diferite de ale ei! Ca s4 poata face schimb, Minerva si-ar fi dat chiar gi niste dinti mai din spate. Cu sigurantd cd traiul in lumea lui era mai atrd- gator decat cel din lumea ei. Haine elegante. Mobilier confortabil. Servitori care iti indeplineau fiecare capriciu... ~Dupi ce noile ei tactici au esuat, mama m-a amenintat cd avea s& se intoarcd singurd, sacrificandu-gi propria fericire pana cand noi gaseam impreuna mireasa perfecta. $tia c4 vinovatia pe care, ine- vitabil, aveam s-o simt, urma s4 devind insuportabila. Si mai stia si cd aveam sa detest apropierea pe care, f4rd indoiala, ar fi creat-o intre noio vizita izvorata dintr-un asemenea sacrificiu de sine. Din principiu, un gentleman ar trebui s4 se razvrateasca intotdeauna impotriva unui p4rinte... na crezi? - Poate c4 o mica razvratire te asigurd c4-ti esti propriul stapan. Cat de minunat trebuia sa fie sa-ti permiti luxul rebeliunii? Tatal ei ratdcitor nu-i oferise o asemenea optiune. - Exact! Doar ca... Recunosc, tn cazul meu, principiul razvra- tirii a sc4pat destul de mult de sub control. lar atunci cand mama ma amenintat c4 avea sa-si cumpere un bilet pe vapor cas se in- toarca in Anglia, am intrat in panicd. Am inventat-o pe Minerva... o tanara lady de vid nobila, care ma scosese din existenta mea superficiala $i egoista si care imi ardtase cd viata inseamna mai mult de-atat. Gesticuld spre Minerva de parca ea s-ar fi potrivit cu exactitate acelei descrieri, iar apoi facu din nou o grimasa. -Ca gi tine, domnigoar4 Merriwell, am un talent legat de pe- nité... doar ca al meu este proza, mai degraba decat desenul. Cunoscand inclinatia mamei mele pentru romantism, i-am de- clarat ca nu era nevoie sa se grabeasca spre casa, flindcd sageata lui Cupidon mi str4punsese, in sfarsit, iar inima mea era pier- duta fara speranta. Cu detalii exuberante, i-am povestit ca salva- sem dintr-o trasurd scdpata de sub control o domnitd affata la 27Virginia Heath ananghie gi ca ma indrAgostisem imediat de ea in clipa in care privisem in ochii ei ametitori. Asta a fost o poveste foarte convin- gatoare si, daca pot spune astfel, emotionanta, dar nu una de care sa fiu deosebit de mandru. -Oare inventarea acestei Minerva a insemnat un gest de disperare? Ea stia totul despre disperare. Un astfel de sentiment le ademe- nea pe tinerele fara de noroc 4 se gandeasca serios ca, pentru do- uazeci de lire amarate, 4 se dea drept logodnica unui gentleman. - Aga a fost... Un gest care se voia a fi doar temporar. Dar, spre incantarea mamei mele si odata cu incetarea imediata a tuturor tentativelor ei de petit, mi-am permis 4 md las putin dus de val. Am inflorit minciuna ca si mentin statu-quoul. -Doi ani intregi? Trebuia sd fi existat ceva intrinsec diferit in felul de-a fi al bar- batilor fata de cel al femeilor, se gandi ea. Ceva ce le permitea celor dintai s4 actioneze in mod egoist, mai degraba decat s4 procedeze aga cum se cadea. -Am fost sedus de libertate, domnisoara Merriwell. Libertatea e un drog imbatator, E] ramase cu privirea atintita in gol, oferindu-i ochiului ei de artista, ugor impresionabil, oportunitatea de a contempla profi- Jul lui magnific gi de a zbovi un pic mai mult decat ar fi trebuit. Apoi Minerva pufni, nemultumita la lipsa ei temporara de ratiune. Ultima data cand se lasase impresionata de ochi sentimentali i de umeri lati, povestea se terminase foarte prost. - Dar, din pacate, cu toata tragerea mea de timp din scrisori, plina de inflorituri literare, mama mea cea cutezatoare a decis recent cA toate astea erau de ajuns. A rezervat un bilet catre Anglia, ca si ajute cu pregatirile de nunta. Ma simt absolut deplorabil in lega- tura cu intreaga poveste. Am mintit-o in tot acest timp, ceea ce ii va frange inima. N-am vrut niciodata s-o ranesc... Parea sincer intristat. Fermecator de pierdut. Minerva era ui- mita de faptul ca inca era atrasa de el gi de istorisirea lui, - De aceea am nevoie de tine. Daca te dai drept logodnica mea, mama nu va mai trebui sa afle niciodata adevarul ingrozitor, adica intreaga mea ingelatorie. 28Logodna cu scantei -Dar, perpetuand minciuna, oare nu vei prelungi, pur si sim- plu, agonia? -N-am nici o intentie s-o perpetuez. N-am nevoie decat ca tusa fii Minerva mea vreme de cateva sAptaméni. Cel mult o lun, astfel inc4t mama sa aiba ocazia sd te cunoasc4, si vada ca planurile de nunta sunt in picioare, iar apoi..., spuse el, dupa care facu 0 pauzad gi ridicd din umeri, incruntandu-se intr-un mod deloc incurajator. Apoi vom gsi o cale convingatoare ca si punem imediat capat lo- godnei noastre prelungite, iar mama mea imi va fi alaturi si-mi va alina suferinta. Siiata realitatea neplacuta a situatiei! Momentul in care Minervei ise reamintea faptul ca acele douazeci de lire veneau in schimbul a ceva total necinstit. -Vrei ca eu sd joc rolul personajului negativ, in timp ce amandoi o mintim? intreba ea. ~N-am elaborat inca toate detaliile. -Bineinteles! in pofida atractiei seducatoare a celor douazeci de lire, o min- ciuna ramanea o minciuna, indiferent de forma ei. Poate ca cei din familia Merriwell traiau la limita saraciei, dar aveau principii mo- rale. Cel putin unii dintre ei. ~Nu-i pot face ceva atat de dureros unei straine, Lord Fareham. Mama ta nea facut nimic care s4 md raneasca, iar actiunile mele o vor face s sufere, fara indoiala, daca descoperd inselatoria noastra. Nu voi fi partasa la una ca asta! Odatd ce luase acea nobila decizie, Minerva se rasuci pe cal- caie, dar apoi ist aminti cd el o ajutase in problema legata de dom- nul Pinkerton. ~Multumesc pentru ajutorul de mai devreme. Iti doresc 0 zi cat se poate de frumoasa si mult succes in privinta incurcaturii in care ai intrat! Astfel, Minerva isi lua ramas-bun si de la visul efemer legat de cele douazeci de lire. Fusese minunat atata vreme cat durase. lar asta se aplica gi intalnirii ei cu lordul Fareham. Pentru scurta vreme, plimbandu-se alaturi de el si indraznind sa viseze la tot ce avea sa faca folosindu-se de banii lui, se simtise in al noualea cer. -Ce-ar fi daca ti-as oferi patruzeci de lire? 29Virginia Heath Minervei fi sovai pasul. Patruzeci de lire aveau si le achite chiria vreme de cel putin doi ani gi sd le ofere o insemnata rezerva de bani pentru cateva luxuri. Sau puteau s4 se mute din Clerkenwell, din ace] apartament deprimant, gi s-o ia de la capat intr-un camin mai frumos. intr-unul mai mare. intr-unul cu perspective, aflat intr-o zona mai bund a orasului. Cu patruzeci de lire, Minerva putea sa fac& reclama in ziare talentelor pe care le avea, s4-si extinda clien- tela dincolo de coltisorul ei de oras, sporindu-si capacitatea de a trai decent din ilustratii. Patruzeci de lire deschideau posibilitati. Unele care le-ar fi putut schimba vietile ei gi celorlalte doua surori. 30Capitolul 3 EEO - Mie tot nu-mi place. Diana rostise aceeasi propozitie de cel putin douazeci de ori de cand plecasera din Londra. -Totul e foarte putin convenabil. Potential periculos si, sincer, gresit, daca vrei sd stit parerea mea. Minerva nu voia sa stie. Voia s citeascd sau s4 priveasca pe fe- reastra la peisajul rural verde si luxuriant care gonea pe langa ele. Ar fi facut orice ca, pana cAnd ajungeau la casa lui, sa evite si se gandeascé la planul in care el Je implicase si care era ridicol, dar, fard tagada, profitabil. Urma sa se dea drept logodnica unui aristocrat, ca sa-l ajute pe acesta s4 nu fie prins cu o minciund monstruoasa. Minerva n-avea nevoie de cdutatura incruntata a Dianei in spatiul inchis al trasurii ca sa se simta stanjenita in legatura cu ceea ce aveau sa faca, pen- tru ca-i era foarte rugine cd fusese de acord cu aga ceva. Desi, in apararea ei fie spus, o facuse numai pentru ca situatia era disperata. Cea mai disperata, de fapt. in cazul in care neasteptatul cavaler in armurd stralucitoare nu s-ar fi ivit la momentul potrivit si n-ar fi reugit s4 stoarcd cei noua silingi si trei penny din mainile dolofane ale domnului Pinkerton, probabil ca in acel moment surorile Merriwell ar fi dormit pe strazi. Participarea la mica lui minciund nevinovata avea sa le ofere sigu- ranta c4 nu ajungeau pe strazi in urmatorii ani, iar scurtul inter- ludiu in care urma sa traiascd in mijlocul luxului nu strica nici el. Diana isi incrucisa bratele pe piept si se incrunta. - Draga mea sora, oare cand anume ne-am coborat atat de jos? »C4nd ai fost concediata de la sectia de imprumut a bibliote- cii, fiindca i-ai raspuns cu aceeagi moneda unui client, iar noi nu ne mai permiteam sa platim chiria!” isi zise Minerva in sinea ei, tafnoasd, dar n-o spuse. 31Virginia Heath - Avand in vedere situatia lor in general, nu era deloc corect s4 dea vina doar pe Diana. Daca s-ar fi aflat in pantofii uzati ai surorii ei atunci cand acel domn o facuse ,idioata fara creier", probabil ca, inainte ca bunul-simt sa intre in actiune, Minerva ar fi procedat la fel. Surorile Merriwell erau prea sincere gi prea incapatanat de mandre. Cand viata nu-ti las4 nimic altceva, esti nevoit sa fii aga. $i, in ciuda faptului ca fusese cel mai recent cui in cogciugul suro- rilor Merriwell, rabufnirea Dianei nu era nici pe departe singurul lucru care pricinuise cAderea lor iute, din ce in ce mai jos pe panta alunecoasa a lipsurilor, catre saricie extrema. Nu era vina Dianei nici cd Minerva igi vanduse integritatea unui barbat chipes, dar dubios, pentru suma princiard de patruzeci de lire. Patruzeci de lire sterline care, spera ea, aveau si atenueze ru- ginea pe care o simtea inlauntrul ei pentru cA fusese nevoita si-si vanda integritatea. Vee isi musca, agitat4, buza, amintindu-i Minervei cd sora ei mai mica, indiferent de cat de maturd si de studioas4 parea la supra- fat’, n-avea decat saptesprezece ani. ~Ca sa nu mai vorbim de faptul foarte nepotrivit... cA trei fete singure, neinsotite, merg s4 stea pe mosia de la tara a unui burlac, spuse mezina. Vee era obsedata de decenta rafinatd despre care citea cu ardoare in carti, cu toate c& numai Dumnezeu ¢tia de ce, avand in vedere posibilitatile lor materiale reduse si certa lips4 de speranta in pri- vinta gdsirii unor pretendenti potriviti. Vee tsi cobori privirea spre miinile ei inmanusate. -N-avern decat cuvantul lui gi pe cel al acelui majordom, ca acest gentleman ar fi contele de Fareham. -A avut purtarea unui conte. Nu ca Minerva ar mai fi intalnit vreodata unul, desigur. Contii erau putini si locuiau departe de acea parte a Londrei in care se gasea locuinta celor trei surori. Clerkenwell gazduia un numar din ce in ce mai mic de ceasornicari i de negustori onorabili, ceva mai multi pierde-vara si hoti de buzunare, precur $i o proportie considerabila de nespilati. Era insd o zona ieftin4, iar cersetorii nu puteau alege. -Indiferent daca ¢ conte sau nu, e suficient de bogat ca sa-si per- mita trasura asta splendida... si unde mai pui ca asta-i trasura lui de rezerval 32Logodné cu scantet ————- Minerva realiza ¢4 exista pericolul sa se arate putin prea co- plesita de capcanele averii lui, in loc si fie, ca de obicei, sora mai mare rationala i cu capul pe umeri — desi una care reflectase un pic prea mult, in intimitate, la ochii expresivi ai lordului Fareham. Le arunci o privire calm surorilor ei ile prezenta situatia la rece: - [mi dau seama ca amAndoua dezaprobati decizia mea. Si eu o dezaprob, la randul meu. Cu toate astea, avand in vedere situatia lamentabila in care ne aflam acum, va spun sincer c4 doar o proasta ar fi refuzat propunerea lui atat de profitabila. Vee se incrunta. -Mi-ag fi dorit doar ca tu sa ne fi permis sa-1 cunoastem mai intai, Minerva. Atunci ne-am fi putut da cu parerea despre carac- terul lui. Poate ca ar fi trebuit 54-1 inviti acasi la ceai... Minerva se surprinse strambandu-se la gandul ca el s-o vada in mediul ¢i real, cu mobilierul saraccios, de m4na a treia, cu zugra- veala cojita de pe pereti si cu izul persistent al mahalalelor de afara. -Nu prea puteam s4-l aduc acasa, nu? Lord Fareham locuieste in Mayfair! Faptul ca il invitase pe majordomul lui fusese gi aga un lucru destul de rau. Acesta isi plimbase privirea prin incdpere, iar apoi si-o atintise, plina de mila, asupra Minervei. Intr-o clipita, Vee uita din nou cd avea gaptesprezece ani gi ti arunca, prin ochelari, o privire ingrozita surorii ei. ~Nu-inici o rugine sa fii s4rac, Minerva! Era o vorba pe care, in anii in care crescuserd ele, tatal lor 0 ros- tise adesea, o vorba pe care surorile ar fi crezut-o daca el nu le-ar fi abandonat, fara remusciri, atunci cand situatia devenise prea grea ca sa-i mai convina. Ceea ce se intamplase sa coincida cu fap- tul ca Minerva atinsese o varsta la care putea ajunge in pielea lui cea lipsit4 de orice valoare. Ticdlosul o antrenase pentru asta! ~Nici nu-i vreo bucurie sd fii sarac, Vee. Doar nefericire... dupa cum bine stim. Cu fiecare anotimp care trecea, Minervei fi era tot mai greu si, la fel ca Diana si Vee, se maturizase dincolo de varsta ei real. Imbatranita, obosita si din ce in ce mai consumata sub povara corvezilor nesfarsite ale vietii. lata un rechizitoriu trist asupra celor douazeci si patru de ani de existenta ai ei! 33Virginia Heath -Cu toatele muncim cat putem de mult, zi de zi, sitotugi abia daca reusim si facem rost de cele necesare subzistentei, adauga Minerva. Daca soarta lor n-avea s4 se schimbe dramatic, chiar $i Vee urma $a fie nevoita s4 lucreze zi dupa zi ca s4-si castige traiul. Cu toata degradarea continua a situatiei lor, Minerva o protejase cat pu- tuse de mult, dandu-i ocazia s4 continue sa studieze. Ea spera ca mezina sa aiba, astfel, un viitor mai bun, insa pentru Vee totul avea A se sfarseasca brusc de indata ce ar fi intrat in clasa muncitoare si ar fi devenit, la randul ei, o mana de lucru care s-ar fi mutat din loc in loc, fara sd aiba niciodata o speranta de mai bine. Vee trebuia $4 se maturizeze foarte iute, fiindca daca se intampla altminteri, de acea mezind bland, studioasa si sensibila avea sa se profite in mod grosolan. -Apreciez sincer toate indoielile voastre referitoare la propu- nerea lordului Fareham, pentru ca e ciudata si din cale-afara de iesita din comun. imi dau seama cd ceea ce fac e discutabil din punct de vedere moral, dar va spun de pe acum cA voi juca fericita rolul logodnicei lui, pana la Paste, daca va fi nevoie. Ma indoiesc ¢& e posibil ca traiul pe proprietatea din Hampshire a unui conte, in timp ce ma dau drept altcineva gi sunt platita generos pentru asta, poate fi la fel de dificil ca vietile pe care le ducem noi in clipa de fata. Intransigenta morald nu aduce mancare pe masa si nicinu ne ofera un acoperis deasupra capului! ~Probabil c4 aga e, spuse Vee, desi continua sa fie ingrijorata, pe buna dreptate, si, sincer vorbind, cine o putea invinovati? Ultimele zile fusesera un fel de vartej. Miercuri, sora ei mai mare plecase de acasi ca sa se certe cu domnul Pinkerton, fiindca ele trei aveau nevoie in continuare de un acoperis deasupra capului. Joi, aceeasi sora o fortase, practic, sA urce in trasura unui barbat ciudat gi SA se indrepte toate trei spre coasta de sud, pe baza a putin mai mult decat o promisiune, aceea de a trai sub un alt acoperig. Cel al unui burlac destul de scandalos si intru totul fermecator. Daca Vee sau Diana ar fi venit acasa gi ar fi anuntat-o pe Minerva c4 urma ca ele trei si se dea drept potentiala familie a unui ticalos care pre- tindea in mod fals cd era logodit, sora cea mare ar fi sarit ca arsa. Faptul ca se aflau amandoua acolo, cu toate ca bombanind, era re- zultatul direct al pozitiei nefericite a Minervei in postura de cap de 34Logodnd cu scantei familie, fapt pentru care surorile ei o respectau gi o compatimeau in egald masura. ~Mi-as dori doar s stim mai multe despre caracterul lui, spu- se Vee. ~ Daca e un criminal? intreba Diana, care, dintre ele trei, avea imaginatia cea mai dezlantuit. $i daca toate astea nu sunt decat un siretlic tntortocheat, pus la cale ca sa-si hraneasca setea nesa- tioasd de a ucide? -Petreci mult prea mult timp la ziarul Ala. Diana incerca de mult timp s4 propund articole in speranta ca unul dintre ele sa fie publicat intr-o buna zi, dar proprietarul fituicii nu facea decat s4-i dea o sumé derizorie ca s& corecteze, in flecare saptamana, ortografia si gramatica ziaristilor sdi de sex masculin care erau mai putin talentati, inainte ca publicatia lui re- probabila si mearga la tipografie. - Esti convinsa ca toata lumea pune la cale lucruri rele. La doar douazeci si doi de ani, Diana era mai cinica fn privinta lumii chiar decdt Minerva. - Prefer, pur si simplu, sa privesc viata printr-o lentila clara, ne- obstructionata, mai degraba decat prin cea naiva, colorata in roz, pe care, evident, o folosesti tu. Ce s-a intamplat cu tine, Minerva? Chiar crezi ca ti-e mai bine pe post de insotitoare platitd a unui bogatas? Inca nu pot sa pricep lace te-ai gandit atunci cand ai fost de acord s& te pui intr-o asemenea postura absurda. Inainte de plecarea lor, Diana se apucase sd facd, pe fuga, unele investigatii la ziar, iar relatarea ei despre reputatia lordului Fareham fusese — iar Minerva nu putea nega asta - o importanta surs& de ingrijorare. El avusese indeajuns de multe aparitii in fitui- cile de scandal, din pricina stilului s4u de viata uguratic si presupus destrabalat. Astfel, Minerva ajunsese s4 se indoiasca de faptul ca lordul Fareham era coplesit de responsabilitatile titlului sau de conte, aga curn, intr-un mod att de convingator, pretindea el. Prin urmare, Minerva il retrogradase, in mintea ei, la nivel de cavaler cu defecte si, probabil, nici macar cavaler. Mai degraba bandit, sau poate chiar ticdlos. O atitudine mai prudenta decat contemplarea afurisitilor lui de ochi! Ea era mai bine pregatita sa facd faya unui ticdlos. Experta, de fapt. 35