REVISTA TEOLOGICA Intr'un articol din fara de Méine“ (Nov-—Dec. 1936), dl Motru plaseazé discufia pe terenul politic. Este si aceasta 0 alita- dine. Nu mai insistim asupra ei si asupra articolului ,,Politiea $1 Biserica". “DI D. Staniloce il combate admirabil in Gandirea din ait a. c. Este totugi locul si amintim ed pentru dl Motru: din 1904 (Cul- tara roména $1 politicianismul), ,poporul romén a mers instinetiv edtre biserica ortodoxd", care revarsd 0 influinja’ binefaedtoare asupra neamului intreg" (pg. 114) iar acelas profesor, in 1936, 26 seste paigubitor progresului convefuirea Ortodoxismuliti cu mul. Explicafia acestei contraziceri ne-o dé dl Nichifor Crainic : »Apologetul ortodoxiei era conservator : apostatul e nafional-{aranist". Conservatorul de acum treizeci de ani apdra cu indarjire un ‘scump patrimonia national. Omul politic de astdzi, acelas profesor universitar in carne $i oase, se dispenseaza disprefuitor de el. At tadinea s'0 califice cetitorul. Retind pentra aceasta anti: 1904 gi 1936. Discutia produsé de ,Roménismul” dlui C. Radulescu-Motru are meritul dea fi atras atentia paturit noastre culte asupra lega- tarié fiinfiale dintre Ortodoxie. si Roménism. Nu mai putin si per- spectivele neamului nostra pe baza acestei realitafi Preot IOAN N. BEIO REINFIINTAREA EPISCOPIEI MARAMURESULUI $I VIOLENTELE UNIATE Hotirérea dreapta a gavernului roman prin care a fost rein- fiinjata episcopia Maramuresului, a fost intémpinald cu simpatie si s’a bucurat de o larga publicitate in presa romineased. Pénd $i »Unirea blajand (Nr. 31 din 31 Tulie a. c.), a binevoit— spre sur- prinderea noastré — sé publice in intregime istoricul act al stapd- irl Cu ce scop? Asta o ghicesti cat ce dai ochi cu uriagul ttla Crimi national" din numdrul amintit: ca sd-si deserteze — a céta ard? —toata inversunata urd ew ai carei eldébuci veninosi aceasta editrénita foaie a mitropoliei roméne (2) — unite de Blaj $i Tarnave ne stropeste odata pe sdplimdnd. Cunoastem tonul!.. Cici nui zi lésata de Dumnezeu in care sd nu simfim cum se canoneste sé se facd auzit. Ne indoim tolusi ed el mai poate impresiona pe altcineva in afard de nefericital cler uniat condamnat sa-l inregistreze si si-l oplaude oficial. Articolul in chestiune insd le intrece pe toate. Cénd il ispravesti de citit, constafi nu fara un sentiment de compdtimire pentru cel ce La scris, ed posibilitatile urdsmasesti ale ,,Unirii" sunt inepuizabile. Ata! ? Incolo, aceasta ,facere™ a belicosiilai monitor térndvean nu repre- zinta nici o valoare, orieétt bundvoinfa a-i dovedi in examinarea acelor explosive si ,subversive" afirmafii cari vreau sd fie... argu~ 351REVISTA TEOLOGICA mente, Autoral — ca si intreg cinul uniat din galagiosul ordsel dela imbuedtura Térnavelor — a fost vérét in panied de hotarérea {guvernului romén. Ori omul, ,la panica, isi pierde cumpditul (dacd La avut), igi pierde memoria, isi pierde controlul simfurilor $i in puindw-si cd-i grozav, isi muta vulgarele neputinfe din fared! dosnic ‘al ,telefonului" in fruntea ardioasd a foii. Luati si citifi — ca sd vd “convingeti ed nu-l nedreptétim. Si apoi, vd veti intreba cu noi, scdrbifi $i indignafi, cum afi putut inghifi pand la capat acel bulgaér cde ura, falsuri $i ameninféri asternute pe hartie si —culmea— ne- temperate de Feareea eenzuri sau de vreun paragrat al leg alar- Sa ne oprim putin Reinvierea episcopiei Maramuresului — ceruté mereu de doud- zeci de ani incoace de mitropolia Ardealului, cerutd in fiecare an de episcopia Vedului, Feleaclui si Clujlui ceruta de tote con- gresele F.O.R-ului, ceraté de tofi viii si morfii nostri, decretata printr’o decizie ministeriala perfect legala, dat fiind faptul cd Cor- purile legiuitoare se aflaa in vacanfa si sancfionaté ulterior prin decret legal — e ycombatutd de nervosul autor al monstraosului articol amintit eu 'wargumente" ca acestea: ea a fost hotarata yin pling vara", eénd'canonicescul Blaj amurte si se recreazd; »fard nnici un fel ‘de pregatire a opiniei publice pentru asa eveniment”, daca nopinia publica” inseamnd un snop de cleriei uniafi desrddécinati ‘din solul roménese de scoala papistase ; ,s'a Facut in pripd, ca nu sd poatd 1 impiedecaté de oamenti eu scaun ln eap" (ites: nguvernul a fugit de Parlament", guvernal este complicele constient al Sibiului in acfiunea lui de desfiintare a Biserieii noastre unite ea Roma" (asta cu litere grase), pentru. cari inchipuite vini il ysapd" cu una din acele insinuari perfide cum numai ei stiu, face Giva putut astepta nici chiar sosirea in fard a M. S. Regelui’) si-l ameninfa ew vizibile sanefiuni electorale : fapta tui va deschide, eredem, ochii tuturor fiilor biserieii noastre cari se gasesc in tabdra ‘acestor periculosi prigonitori (partidul liberal) ai nostri", ca sd de- zerteze la nafional-farénigti bundoardé — complectam noi. Din violent si agresiv, al lor rdsordtit si alb de spume luptitor devine deadreptul... yinstructio" cand isi asterne pe hértie igno- ranfa (ori reacredinja ?) in ale istoriei: episcopia Maramuregului ,nu are nici 0 indreptéfire" ; ,se implanta sedial acestei eparkit in Ma- ramures, bine sliindu-se (3) cd acolo, de veacuri (?!), e 0 regiane compleet unite si care..." 0 scot a fi fost unita mai ‘nainte de-a fi fost rupta de ,véndtoarea sufleteasca” (J. Lupas) a Habsburgilor din trapul Ortodoxiei roménesti. Apoi cu ,indreptatirea” asta stém asa: episcopia reinviaté e episcopia legiuita a Maramuresului: ea nu s'a infiinfat acum, ci s’a reinliinfat, pecdnd cea uniata — infiin- fata in mod abuziv prin eel mai patent abuz comis in viata politica a Roméniei intregite —Concordatul — a uzurpat acest nume ; ea e 352REVISTA TEOLOOICA episcopia Baii-mari sau, daca vreti, episcopia ne-legiuiti a Mara- muresulai. S'a infeles ? Dela falsificare, articolul pomenit trece la ,induiosare" cand ne vorbeste de niste »bine cunoseute patimi* ale ‘biseried! unite din treeut, Cari? Curald obsesie si smecherd confuzie... Sd le cre eesti, mt alteeva. Jar dela falsificare si ,indiosare", trece Ia intimidare si ame- ninfare. Vechea metodd uniatd. Singurul pagubas rdméne neamul* = agitd nervos degetul catranita ,Unirea”. , Va trebui 8 ireacd peste el nowi valuri ale réisboiului de urd $i invrajbire confesionala, al edirui autor este facut — de ce?... si de cand?... — statul romén. E un mod infam de-a arunca vina asupra altuia $i de-a edlea in picioare un adevar clar ea lumina zilei: rasboiul confesional, de care vorbeste eu prefdcutd parere de réu ,Unirea", a inceput la 1700; el merge paralel eu aceasta unie oma se on ‘short decat in Hua cea mare a ruperii pecetilor cari fin spanzurafi intre Roma par ala si slabele palpitatii de simfire romdneascd ce mai viasd thea ei, pe tot mai instrainafit nostri frati unif. Jn lupta feroce de invrajbire a unui neam sfasiat de tatharii sufletalsi roménese, ,Unirea", care i-a anuntat o noud fazd, gia edstigat pand acum un aliat:'e surata ei mai serioasd, revisit bla, jand Caltura erestina” (vezi colectia a. c. pag. 507-508), acceagi revista care tipéreste altddata articole de fond impotriva ‘violenfe, Blajate, Blajule, baga sabia ta 'n teaci ; cdci tot cel ce seoale sabie, de sabie va pieri. GRIGORIE T. MARCO GO