21ers 4, Precizeaza o sirbitoare speciiic: un obicei legat de aceasta. Il. Evaluarea competentelor TEST 9 = a NOPE eno. UMC UOC Op TE Citeste textul de mai jos pentru a putea rdspunde cerinfelor formulate. Celor ce se intreab cine ori ce anume poate fi Andilandi le voi spune ci nu e un copil. Tot asa cum nu e nici numele vreunui animal de casa, numai bun de smotocit, sau al unui joc pentru computer, cel pufin nu inca. Andilandi nu e nici macar denumi- rea unei prdjituri deosebit de gustoase sau a unui extraterestru simpatic, venit in vizita. Nu, nu e om, nue animal, nu e joc gi, in mod sigur, nu e nici ceva dulce gi bun de man- cat. Lueru care n-o face ins mai putin important decat toate cele anterior ingirate. Dimpotriva. Este de neprefuit. $i, degi mulfi dintre voi nu vi mai amintifi, sunt con- vinsa cd ati intalnit-o deja, in momentul primei mari inceredri a vietii voastre. Fiindea, vedeti voi, pentru ao zari, nu trebuie sa fii dintr-un loc anume sau si ai cine stie ce inzestrari nemaiauzite si nemaivazute - cum ar fi: sa stii si zbori (cu sau fara Cal Nazdravan), sa sti si respiri in ap, aga cum fac serpii inainte de-a deveni Balauri, ori s& tii sd iei forma fiintelor din jur, precum 0 fac Doamnele. Nu conteaza cAti ani ai, daca esti tuns ori ba, daca ifi legi singur sireturile sau daci mindnci repede gi tot din farfurie. Nicidecum. Trebuie doar si treci printr-o mare incercare. Si fii nevoit sd iei 0 decizie care, intr-un fel sau altul, iti va afecta tot restul vietii. Pentru a va lamuri la ce ma refer, voi lua drept exemplu cazul lui Vlad Ionescu. El a descoperit-o pe Andilandi tocmai atunci cand familia lui astepta, cu nerabdare, sosirea unui nou membru. Parinfii nu-l anunfasera ined dacd va avea un friitior sau o surioara, dar, orice ar fi fost, trebuie sa va spun de la bun inceput cd Vlad nu era deloc incantat de idee. Tot aga cum nu era incdntat nici de faptul ca fusese ,exilat” din Bucuresti, mai exact din casa in care locuise atat de confortabil pana atunci, tocmai in Hoghiz, la fami- lia Munteanu, bunicii din partea mamei, Aterizase intr-un sat pe care, dacé-l vefi cduta cu mare atentie pe harta, il veti gisi in Transilvania, undeva pe langa Padurea Bogatii. Pana acum nimic deosebit, veti zice, poate, gi n-ati fi foarte departe de adevar. La prima vedere, nici oamenii ce traiesc in micul cdtun de la poalele padurii, nici padurea Scanned with CamScannerbl TARAMURILE IMAGINATIEI in sine nu par a avea ceva spe- cial. Dar asta era doar ceea ce se vedea pe hart sau pe geamul autocarului cu care Vlad ajun- sese acolo. Fiinded, odat& cobo- rat din magina, baiatul a inteles cii aici toate erau altfel decat la el acasi... Din ce cauza? in primul rand, pentru ca in satul cu pricina, ma credeti, nu ma credeti, dar nu exist electricitate. Cel putin nu exista cand am dat eu ultima oard pe acolo... Aga ca adio tele- vizor, calculator si multe alte aparate de care sunt convinsi ci nu va mai dezlipiti acasa. Acolo nu exist nici magazine mari, nici parcuri de distracfii, nici locuri de joacd special ame- najate, nici cofetarii, nici macar vreun cinematograf, ratacit, asa, din intamplare. Cu alte cuvinte, din motive care-ti scipau la inceput, oamenii traiau pe acele meleaguri ca la inceputul secolului trecut gi ale secolelor de dinaintea lui. Dar asta n-ar fi fost nimic, daca satenii nu ar fi pastrat gi felul de-a gandi al acelor vremun Pe Vlad incepuser si-1 amuze foarte repede toate superstifiile lor. Cel mai tare il distra faptul cd taranii de acolo nu numeau Padurea Bogafii aga cum s-ar fi cuvenit s-o facd si cum era trecut pe hart, decat atunci cdnd vorbeau cu tine, care erai strain. Dac& ins apucai sa ciulesti bine urechile cAnd isi vorbeau unul altuia, ai fi auzit c fi spu- neau ,Celalalt Tardm”. in opinia lor, acesta nu era un loc ca oricare altul, ci unul magic, populat cu o sumedenie de fiinfe fantastice, despre care, sunt absolut convinsd c& voi n-ati auzit decat in basme. Un loc bantuit de creaturi ciudate cum sunt Doamnele, zise si Iele, Solomonarii, Zmeii, CApcAnii, Strigoii ori Pasdrea Maiastra. (Sinziana Popescu, Calétoria lui Vlad in Celéilalt Tarim) Serie rispunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textul dat. 1. Noteazi numele localitatii din care pleaca Vlad Ionescu in cdlatorie, respectiv al locali tatii in care ajunge. 10 puncte 2. Doamnele: a. respira sub apa. c. iau forma fiinfelor din jur. b. zboara. d. au puteri nelimitate. 10 puncte Scrie litera corespunziitoare rispunsului corect: Scanned with CamScanner3. Vlad Jonescu ajunge la Hoghiz: a. cu avionul. . cu autocarul. b. cu magina parintilor. d. prin teleportare. 10 puncte Scrie litera corespunziitoare raspunsului corect: 4. Scrie doua trasaturi/aspecte specifice localitafii in care ajunge Vlad Ionescu. 10 puncte 5. Noteaz ,X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudi- nea acestuia, bazindu-te pe ideile exprimate in text. 20 de puncte ‘a Pentru a o ziri pe Andilandi, trebuie s& trec print-o mare incercare. bi. Viad era foarte incéntat ¢& urma s& aiba un frafior sau o surioard. ©. Vlad este trimis la bunicil din partea tatalu. ‘d. Hoghiz era 0 agezare foarte modern’. €, Paidurea Bogafii era numitd de catre sateni ,Celalalt Taram’. ae 6, Explicd, in 50 — 60 de cuvinte, relatia dintre imagine gi ultimul alineat din textul dat. 10 puncte 7, Lectura fragmentului citat le-a ficut o puternicd impresie Mariei si lui Tudor. Redacteaza, in 50 - 60 de cuvinte, un dialog de patru replici intre cei doi copii, din care sa reiasa opiniile lor despre experienta trait de Vlad Ionescu, valorificand textul citat si imaginea asociata acestuia. 10 puncte Scanned with CamScanner8. Asociaza fragmentul din Caldtoria lui Vad in Celélalt Térém, de Sinziana Popescu, cu aseminare gio deosebire dintre ele. un alt text literar studiat sau citit ca lectura suplimentard, in 50 — 60 de cuvinte, prezentand 0 10 punete Nott: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute. Succes! uit) Cert) ba si comunicare Citegte textul de mai jos pentru a putea raspunde cerinfelor formulate. Ielele - fapturi feminine supranatu- rale din mitologia romAneascd, foarte ras- pandite in superstifii. Fecioare zinatice cu mare forta de seduetie gi cu puteri magice. Locuiese in vizduh, in piduri sau pegteri, in munfi, pe sténei sau pe maluri de ape, scal- dandu-se adesea in izvoare pure; se crede ca apar mai ales noaptea, la lumina lunii, rotindu-se in hord, in locuri retrase [..J. Se rizbund doar cAnd sunt starnite, ofensate sau vazute in timpul dansului. Numele lor 100 de puncte Edouard Bisson (1856-1945), Dansul nimfelor Scanned with CamScannerromaneasca” este: Rusalii, Vantoase, Domnite, Maiastre, Imparatesele Vazduhului ete. real, tainic gi inaccesibil este inlocuit cu simboluri atributive: Tele, Danse, Dragaice, | (Wictor Kemnbach, Difionar de mitologie generalé:miturdivnit,religt) Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos. 1. Incercuieste silaba accentuata din cuvintele ,,zAnatice” si ,numele”. 10 puncte zanatice a pomel. : 2. Contin hiat toate cuvintele din seria: a. ielele, fecioare. ¢. roméneasea, real. b, mitologia, seductie. d. Dragaice, Maiastre. 10 puncte Scrie litera corespunzatoare raspunsului corect: 3. Cuvantul subliniat in secvenfa ,,[elele - fapturi feminine supranaturale din mitologia a. substantiv comun, articulat cu articol ¢. substantiv comun, nearticulat. hotarat. d. substantiv comun, articulat cu b. pronume personal. articol nehotarat. 10 puncte Serie litera corespunzitoare raspunsului corect: 4. Timpul verbelor din enunful complex ,,Se razbund doar cAnd sunt starnite, ofensate sau vazute in timpul dansului.” indica o acfiune: a. desfaiguraté in momentul vorbirii, . care se va desfagura dupé momentul vorbiri ¢. trecutd, desfagurata in paralel cu o altd actiune trecuta. d. trecuta, terminata in momentul vorbirii. 10 puncte Scrie litera corespunzatoare raspunsului corect: [_]. 5. Completeazii spafiile libere cu forma corectii a cuvintelor serise intre paranteze. 10 puncte Basmele (roménese) contin personaje ____Ganto- nimul adjectivului rea!) == Coriginal, grad de comparatie superla- tiv absolut de superioritate), pe care _ ____(opil, plural, articulat hotarat) le ____ @ indrégi, viitorul standard) mereu. 6. Adauga un predicat potrivit, astfel ineét urmitoarea seeventd si devin propozifie intero- gativa, negativa: ,Fecioare znatice cu mare forfé de seducfie sicu puteri magice.” 10 puncle Scanned with CamScanner7. Formuleaza un indemn pentru copiii pasionafi de literatura fantasticd, sub forma unui enunt care s& contina (si) un verb la modul imperativ. 10 puncte 8. in timpul unui joc din cadrul Clubului de lecturd, la tine a ajuns urmatorul bilefel, cu 0 intrebare din partea unui coleg curios, insa certat cu ortografia si cu punctuatia: Y-a coboré pringesa din castel s-au va venii un print s-o salveze 10 puncte Rescrie corect textul dat. 9, Redacteaza un text descriptiv, de 60 - 80 de cuvinte, in care sd prezingi imaginea de la pagina 46, utilizind minimum doud adjective antepuse substantivelor determinate, pe care le vei sublinia. 10 puncte Nota: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 30 de minute. Succes! TEST 11 MGS ere eee hele LOS TTS sxe Toneat,, “i és Benen ei ai nornit citre Scanned with CamScannerTu esti modelul meu! i de sistematizare si consolidare I. Exerc! SA citim cu atenfie textull Si mama, Dumnezeu s-0 ierte, stragnic se mai bucura cfind se intmplau oaspefi la casa noastra gi avea prilej si-si impart painea cu dansgii. —Ori mi-or da feciorii dup moarte de poman, ori ba, mai bine sa-mi dau eu cu mana mea. Ci, oricum ar fi, tot is mai aproape dinfii decat parinfii. S-au vazut de acestea! Si cénd invafam eu la scoala, mama invafa cu mine acasa gi citea acum la ceasloy, la psaltire si Alexandria mai bine decat mine, si se bucura grozav cAnd vedea cé mi trag la carte. Din partea tatei, care ades imi zicea in bataie de joc: ,Logofete, branza-n cui, lapte acru-n cdliméri, chiu gi vai prin buzunaril%, puteam sa raman cum era mai bine: ,Nic-a lui Stefan a Petrei‘, om de treaba gi gospodar in Humulesti. Vorba ceea: Decét codas in oras, Mai bine-n satul tdu fruntas. ‘Mama insd era in stare si toared-n fured, gi sa invat mai departe. $i tot cihaia mama pe tata sd ma mai dea undeva la gcoalii, cdi auzise ea spunand la biserica, in ,Parimei, c& omul invatat intelept va fi gi pe cel neinvafat slugé-l va avea. Si afard de aceasta, babele care trag pe fundul sitei in 41 de bobi, tofi zodierii si c&r- turdresele pe la care céutase pentru mine gi femeile bisericoase din sat fi bagase mamei 0 multime de bazaconii in cap, care de care mai ciudate: ba cd am si petrec intre oameni mari, ba cé-s plin de noroc, ca broasca de pir, ba cd am un glas de inger, si multe alte minunafii, ineat mama, in slabaciunea ei pentru mine, ajunsese a crede cd am si ies un al doilea Cucuzel, podoaba crestinatatii, care scotea lacrimi din orice inima impie- trité, aduna lumea de pe lume in pus- tiul codrilor si veselea intreaga faptura cu viersul s8u. — Doamne, mai femeie, Doamne, multa minte-ti mai trebuie! zicea tata, vazind-o aga de ahotnicd* pentru mine. Dac-ar fi si iasd tofi invatati, dupa cum socofi tu, n-ar mai avea cine si ne tragi ciubotele. N-ai auzit c& unul cicd s-a dus odata bou la Paris, unde-a fi acolo, gia venit vaca? Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la gcoli a inva- fat, de stie a spune atétea bongoase** si conocdria*** pe la nunfi? Nu vezi tu c, dack nui glagore-n cap****, nui, gi pace buna! Imagine din mul ,Amintiri din copllare", 1965 Scanned with CamScanner— Asa a fi, n-a fi aga, zise mama, vreau si-mi fac baiatul pop, ce ai tu? — Numaidecat pop, zise tata, Auzi, mai! Nu-l vezi ci-i o tigoare***** de baiat, cobiiit****** si lenes, de n-are pereche? Dimineata, pané-| scoli, ifi stupesti sufle- tul*******, Cum il scoli, cere demancare. Cat ii mic, prinde muste cu ceaslovul gi toata ziulica bate prundurile dupa scdildat, in loc s pascd cei carlani gi simi dea ajutor la trebi, dupa cat il ajutd puterea. Iarna, pe gheata gi la sdnius. Tu, cu scoala ta, bai deprins cu naray, Cand s-a face mai marigor, are s4 inceapa a-i mirosi a catrinf, gi cu ast rénduiala n-am si am folos de el niciodata. $i dupa cum am cinste a va spune, mult vorba s-a facut intre tata gi mama pentru mine [..J. (lon Creang’, Amintiri din copilérie) ‘tahotnic - dornic, lacom, pasionat “*bongoase — istorioare, povesti haz] + conocairie, condcdrie ~ urare ficutd la nunta iglagore - minte, pricepere ‘s+04* tigoare ~ om leneg, traindav *cobait ~ care nu e bun de nimic, mocait stupi sufletul (cu cineva) ~ a ge chinui mult cu un om nepriceput, nesupus sau indaratnic > A. Si infelegem textul! Raspunde in enunturi la urmatoarele intrebari legate de textul citat: a. Care erau doua dintre bucuriile mamei? b. Cine a influentat-o pe mama lui Nica in legatura cu hotdrdrea de a-gi trimite fiul la studii? c. Cine este personajul care povesteste in fragmentul dat? | e. Ce moduri de expunere sunt folosite in textul dat? Scanned with CamScanner> B. Valorifica textul literar! a. Transcrie o secventa din care reiese atitudinea tatalui fafa de invafatura. b. Precizeazi timpul verbal care predomina in narafiune gi exemplified prin trei verbe din textul dat. c. Mentioneaz un cuvant-cheie din textul dat. 4. Prezinta, in 40 - 50 de cuvinte, relajia mamé-fiu in textul dat, avand in vedere tema acestei unitati: Tu esti modelul meu! e. Prezinta, pe baza fragmentului dat, dou trasdituri ale tatalui lui Nica. £, Priveste imaginea gi transcrie, din textul dat, secventa cdreia fi corespunde. > C. Vocabular, variafie stilistica, forme corecte a, Explicd secventa: tot is mai aproape dinfii decdt paringii. neinvdfat slugd-l va avea. Scanned with CamScanner¢, Serie sinonime pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: — Numaidecat popd, zise tata. seeventa: Decdt codas in oras,/ Mai bine-n satul tau 4d. Transcrie 0 pereche de antonime fruntas. dul sitei in 41 de bobi, tofi zodierii si carturdresele pe la care céutase pentru mine gi femeile bise- ricoase din sat ti bagase mamei o mulfime de bazaconii in cap. > D. Ortografie, ortoepie, punctuatie a. Explicd rolul semnelor de punctuatie din enunful: — Numaidecat popa, zise tata. dimineaja. d. Aledtuieste enunfuri in care cuvintele/structurile subliniate in urmatorul enunt si fie diferit ortografiate: Cand s-a face mai mérigor, are sd inceapé a-i mirosi a catrinja, $i cu asté randuialé n-am sé am folos de el niciodaté. > E. Gramatica a, Precizeazii valorile morfologice ale verbului a fi in enuntul: Cé, oricum ar fi, tot is mai aproape dinjii decat parinfii. ». Transcrie, din ultimul enunt al textului dat, o forma verbal nepersonala. Scanned with CamScannerfaN\5 || TU ESTI MODELUL MEU! ¢. Scrie dou enunturi in care numeralul ordinal format de la numeralul cardinal 41 sé fie scris in litere, cu forma de masculin gi de feminin. d. Aleatuiegte o propozitie simpla, asertiva, dup urmatoarea schema: S/pron. pers. de politefe + PV/vb., perfect simplu. e. Transcrie un enunt exclamativ din textul dat. > EF. Compara textele! | Citeste cu atentie textul urmator, compard-l cu fragmentul dat mai sus gi raspunde sarci- nilor de lucru formulate. Ba Din care domnul Creangi afl ce se mai intampla cu noi ‘Scumpe domnule Creanga, Dati-mi voie si va scriu cdte ceva: ne aflaém in mileniul al I1I-lea dupa Hristos. Cici a trecut atéta timp de céind umblé oamenii prin lume, dar de cdind s-a néscut fiul lui Dumnezeu (care a trait pe pamént ca fiu al unui témplar din Nazaret) ~ noi tot de atunei socotim trecerea anilor. [..] . Ct despre muncugoara dumneavoastra, si ea v-a supraviefuit. Incd suntefi citit, dar n-o sd vé mint: copiii din timpul nostru nu mai au aplecare spre Amintirile dumneavoas- trd— mult s-a mai schimbat lumea gi alté copilarie trdiesc ei acum. in schimb, poves- tile — povestile hohote ined stérnesc. Roménii nu le-au uitat, nu l-au uitat nici pe Ivan Turbined, nici pe Déinilé Prepeleac, nici pe Péicala, nici pe Harap-Alb, nici soacra cu trei nurori, nici capra cu trei iezi n-au uitat-o. Dar dact - vd putefi inchipui aga ceva?! — nu ‘mai sunt sezdtori, unde sd si le spund gi ei unit altora? Dar uite cd tot nu s-au pierdut. [. ‘Sau poate va intrebafi ce vi mai fac abecedarele, Au intrat in istorie, iar acum abe- cedarele nici nu mai au cdutare - pareé se nasc pruncii din leagén gata invafafi cu de toate. Umbla si dau cu degetul pe niste tablete in care e arhivaté toaté istoria cunoasterti de péné acum pe pimént, comedie mare! ‘Sau curios suntefi ce mai fac popii. Popii sunt bine, a avut dreptate cucoana Smaranda ‘sd vd viseze in sutand, cd tot nu s-a pomenit popa sérac, (Andrei Craciun, Povestea lui fon Creangd, 2018) 1. Transcrie, din primul text, o secventa corespunzitoare urmatorului fragment din al doi- lea text: Popii sunt bine, a avut dreptate cucoana Smaranda sé vé viseze in sutand. 2. Fragmentul citat din Povestea lui Ion Creangé are aspectul unei scrisori. Transcrie 0 sec ventii care ilustreazd conventiile unei scrisori. Scanned with CamScanner/ 'U ESTI MODELUL MEU! 8. Precizeaza la ce se refer autorul prin structura ,muncugoara dumneavoastra” 4. Prezinta, pe baza celui de-al doilea text, un motiv pentru care Aminti pucura de popularitate in réndul copiilor. II, Evaluarea competentelor Sl Te elites Le Rut MISS Teepe Citegte textul de mai jos pentru a putea raspunde cerinfelor formulate. Paris e mort, dar, intrucdt frumoasa Elena ramane si traiascd la Troia, razboiul mai continua. ‘Acum, obosifi dupa zece ani de lupte, regii, prinfii, eroii gi cei mai de seama razboi- nici greci se adund inc o data ca si giseascd o cale de a cuceri Troia, oragul acesta atat de bine aparat de inaltele sale ziduri. — Deoarece nu-i putem invinge pe troieni prin forfd in luptd deschisi, si acfioném prin giretlic, propune Odiseu, regele Ithacai, Trebuie sii lum prin surprindere, si-i nimicim gi s4 ne intoarcem acasa cu Elena cea cu paul de aur gi cu o prada frumoasi. Dafi-vé mai aproape gi ascultafi, am s& vorbese incet. $4 construim din lemn un cal uriag, o frumoasa statuie, frumoasd, dar goal pe dinduntru. La momentul potrivit, eu am ed mA ascund inéuntru impreund cu cdfiva réizboinici, in timp ce voi vi vefi preface cd plecati. VA vefi strange lucrurile, vefi urca in cordbiile voastre gi veti iegi in larg ‘Sa dam bir cu fugitii! Nicio- data, mardie unul dintre tovardsii hui. — Eibine, fii bun gi asculta, igi os reia Odiseu firul vorbei. Troie: L vor crede, la fel ca gi tine, ed noi pariisim lupta, lésdnd aceasta sta- tuie in dar zeilor lor... Ei o vor tari in oras, gi atunci... co — Si atunci? — Si atunci, cand se va lisa noaptea, profitind de intuneric, Scanned with CamScannerva veti reintoarce cu cordbiile voastre. Veti ajunge la farm. Ve}i merge fara zgomot pand la poalele zidurilor Troiei gi veti astepta... in vremea asta, eu gi rzboinicii mei vom iegi din ascunzigul nostru, ne vom strecura pe linga cal, va vom deschide portile oragului. $i Troia va fi a noastra! — Odiseu, esti, intr-adevar, cel mai siret sicel mai intelept dintre regi! se minuneazd prietenii lui. — Troia va fi a noastra, Menelaos 0 va recipata pe Elena si noi vom putea, in sfér- sit, si ne intoarcem la casele noastre, si ne revedem sotiile gi copii. ‘Tofi regii, prinfii, eroii gi cei mai de seama rézboinici greci accept cu entuziasm pro- punerea lui Odiseu. — Acum, sd construim calul! ‘Mesterii se pun indata pe treaba, mun- cind zi si noapte. De la inalfimea zidurilor lor, troienii se uita la forfota ce domneste in tabaira dugma- nului. Unii greci construiese o statuie, in timp ce alfii stréing corturile ori le ard pe cele mai vechi dintre ele. Iar ceilalfi adund armele, cara cufere, ingrémadesc avutul pe arm, adue ofrande zeilor... Apoi ei imbarca lucrurile, oamenii, cai, dezleag& paramele, ridicd pAnzele gi dispar dupa orizont. in curdnd, doar o uriasdi statuie de lemn se inalfd nu prea departe de oras. Troienii igi pun intrebari unii altora, se bucurd; unii sunt nelinistiti. — Razboiul s-a sfarsit! strigd ei. Noi am invins! Deschideti porfile oragului. Si invingatorii ies buluc ca si vada de mai aproape acest cal de lemn. — Este nemaipomenit! — Si atat de mare! — Sé-l agezim in fafa templului zeitei noastre Athena. — Da, s& impodobeasca cetatea noastra! Astfel, tofi isi vor aminti, vreme indelun- gat, ca noi i-am invins pe greci... — Sa nu ne incredem in el, ii indeamn unul dintre ei, céci printesa noastré Cassandra, care cunoaste viitorul, afirma c& de la calul acesta ni se va trage nenorocirea. — Ei, haide, nu e decat un cal de lemn. — Si nenorocirea vine de la razboi, nu de la statuic — Calul acesta e viu, fipa Cassandra de la indltimea zidurilor, El respira, are arme. Ah! Daca fl Asati sd patrunda in oragul nostru, el va aduce moartea regelui nostru, prin- filor nostri, soldatilor nostri, copiilor nostri... Moartea, v-o spun eu, sdnge, foc, ruine... O, neagra deznadejde! Nu va incredefi! Nu va incredeti in el! (Viviane Koenig, Call roan in Cele mai frumoase mitur ale Gecii, traducere dn francez8 de Dorin Onofrei) Scrie rispunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textul dat. 1, Noteaza alte doud actiuni ale grecilor, pe langa strangerea lucrurilor din tabard, prin care se vor preface ci pleaci acasd. 10 puncte Scanned with CamScannerji a ce ss TUESTI MODELUL MEU! 2. Troienii sunt avertizafi a nu se inerede in ,darul” grecilor de cdtre: a. Elena. c. Cassandra, b. Menelaos. d. Athena, 10 puncte Scrie litera corespunziitoare raspunsului corect: 3. Odiseu poate fi considerat un erou datorita: a. forfei sale fizice. ¢. rabdatrii sale. b, talentului sau oratoric. d. inteligentei sale. 10 puncte Scrie litera corespunzatoare raspunsului corect: [_]. 4, Formuleaza doua idei principale din textul dat. 10 puncte 5. Noteazai ,,X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudi- nea acestuia, bazandu-te pe informatiile din text. 20 de puncte a. Odiseu era regele Ithacdi. b. Odiseu este foarte Jc. Menelaos urma a 0 recapata p d. Totigreciiasista la construirea calulu. Je. Cassandra putea prezice vitorul. 6. Mentioneaza, in cate un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 10 puncte a. ,— Eibine, fii bun gi asculta, igi reia Odiseu firul vorbei. Troienii vor crede, la fel ca gi tine, cd noi pardsim lupta, lasdnd aceasta statuie in dar zeilor lor... Ei o vor tari in oras, si atunci... — Siatunci? $i atunci, edd se va lisa noaptea, profitand de intuneric, va vefi reintoarce cu coré- biile voastre.” b.,,Apoi ei imbarca lucrurile, oamenii, caii, dezleaga paramele, ridici panzele si dispar dupa orizont. in curand, doar o uriaga statuie de lemn se inalfa nu prea departe de oras. Troienii igi pun intrebari unii altora, se bucura; unii sunt nelinistifi.” Scanned with CamScannerJODELUL MEU! 7. Prezinta, in 30 - 60 de cuvinte, 0 deosebire intre cele doua imagini inserate in textul dat. 10 puncte . Crezi cd, intr-o confruntare, giretenia este o calitate umand sau un defect? Justificd-fi rdspunsul intr-un text de 50 - 60 de cuvinte, valorificand fragmentul dat. 10 puncte eA ro Citeste textul de mai jos pentru a putea raspunde cerinfelor formulate. Omul-Paianjen (Peter Benjamin Parker) esteun personajfictiv dintr-obandadesenata aparutA pentru prima data in numarul 15 al revistei Amazing Fantasy (august 1962), fiind creat de Stan Lee si Steve Ditko, pentru Marvel Comics. De atunci, personajul Spider-Man st la baza unei puternice industri ce const in jocuri, benzi desenate, filme gi alte articole multimedia, toate aparfinand unei game largi de produse. Omul- Paianjen este, de fapt, un tandr student orfan de ambii parinfi, pe nume Peter Benjamin Parker, care locuia impreuna cu unchiul Ben si matuga May in New Yor! La o demonstratie stiinfificd, un paianjen a coborét pe panza sa gi drumul cu cel al unei unde radioactive. Apoi Peter a fost mugcat de paianjen la ceafai. Aga gi-a dobandit acesta puterile de paianjen. $i-a creat un costum si un nume gi @ debutat in spectacole televizate pentru bani. Apoi a devenit luptator, invingandu-gi ugor Scanned with CamScannerJODELI adversarii in ring. El regreta ins& toatii vinfa cd a refuzat sd prinda un hhof. Acelagi hot i-a omorat unchiul ceva mai tarziu. Din acel moment, Peter Parker si-a dedicat viata luptei impotriva crimei, deoarece a infeles cé, odata cu puteri mari, vin gi res- ponsabilitati mari. in timp, Omul- Paianjen are nenumarate aventuri i tot mai multi dugmani pe care tre- buie sii invinga. (bttps://o.wikipedia.ora/) Serie rispunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1. incercuieste semivocala din cuvintele ,,paianjen” i ,,toata”. 10 puncte 2. Contin hiat toate cuvintele din seria: a. paianjen, revistei. ¢. industrii, ambi. b. creat, multimedia. d. locuia, demonstratie. 10 puncte Serie litera corespunzatoare raspunsului corect: 3. Cuvantul subliniat in propozitia ,Acelagi hot j-a omorat unchiul ceva mai tarziu.” este: a. verb predicativ. c. pronume personal. b. verb auxiliar. . verb copulativ. 10 puncte Serie litera corespunzatoare raspunsului corect: 4, Transcrie din fragmentul de mai jos doua cuvinte fara funetie sintactica. 10 puncte »Si-a creat un costum gi un nume gi a debutat in spectacole televizate pentru bani.” ‘5. Completeazai spatiile libere cu forma corect& acuvintelor scrise intre paranteze. 10 puncte intalnirea ___(persongj,articulat hotarat) fantastic (afi, imperfect) dorinfa___ ___ (mare, superlativ relativ de supe- ricritate) a copiilor, gtiut finda __—_______ (a visa, infiniti, forma nega- tiv) tnseamndanu trai 0 rit) cop Scanned with CamScanner6. Serie 0 propozitie dezvoltata despre Omul-Paianjen, care s4 confind un predicat verbal cexprimat prin verbul a crea la timpul imperfect gi un atribut exprimat prin adjectivul continuy Ja numarul plural. 10 puncte 7. Oferd-i un sfat Omul-Paianjen, formuland un enunt care sd confin& un verb la modul imperativ, forma negativa. 10 puncte 8. Fiind pasionat de jocuri pe calculator ale cdror personaje sunt diversi eroi din desenele animate, ai primit urmatorul mesaj de la un alt juciitor: Salveazal pe Mickey mouse si tmpusedl pe Popeye Marinaru, fiincd vreau sa iesim primii! Rescrie textul, corectandu-l! 10 puncte 9. Redacteazii o scrisoare de 60 ~ 80 de cuvinte adresat Omului-Paianjen, in care si-1 con- vingi si intervind pentru rezolvarea unei situafii neplicute din localitatea sau din gcoala ta. 10 puncte Nota: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 30 de minute. Succes! Scanned with CamScannera DRUMURI CATRE CARTE Il. Evaluarea competentelor BEAU) | Receptarea textulul Citeste textul de mai jos pentru a putea rispunde cerinjelor formulate. ‘Mo lacuise lada in rogu, un rogu ca macul, floarea preferaté a lui Meggie, ale caret petale se puteau presa atiit de bine intre céteva pagini de carte si ale cdror pistiluri imprimau pe piele un model stelar. Pe capac, Mo scrisese cu litere splendide, risucite, Lada cu comori a lui Meggie, iar induntru era ciptugita cu tafla de un negru striluci- tor. Din panzi nu se vedea in orice caz nimic, cici Meggie avea multe carfi preferate. $i mereu se adauga o carte dintr-o noua célatorie, dintr-un alt loc. ,Daca iei cu tine o carte la drum’, zisese Mo, ciind i- pusese pe prima in lad, jatunci se petrece ceva ciudat: car- tea o si inceapa sa-ti stranga amintirile. Mai tarziu nu trebuie decat s-o deschizi, gi ai si fii acolo unde ai citit-o prima data. Chiar de la primele cuvinte, se vor reintoarce toate: imaginile, mirosurile, inghetata pe care ai mAncat-o citind... Crede-mé, cérfile sunt ca hartia de muste. De nimic nu se prind amintirile att de bine ca de paginile tiparite.” Probabil avea dreptate in privinta asta. Dar Meggie igi lua cu ea cdrtile la drum gi din alta pricind. Erau ciminul ei in locurile straine - glasuri familiare, prieteni cu care nu se certa niciodata, prieteni intelepti, puternici, temerari, spalati cu toate apele lumii, incereati in aventuri. Cartile ei o imbarbétau cind era tristé gi-i alungau plictiseala, in indea din nou pagini vechi, devenite fardmicioase din cauza multor ani gi a multor degete care le frunziriserd. Unele carpi o insoteau de fiecare data, altele rimAneau acasd, cici nu se potri- veau cu scopul cAlitoriei sau trebuiau sa facd loc unei povesti noi, incd necunoscute. Meggie mingiia cotoarele areuite. Ce fel de povesti trebuia si in cu ea de asta data? Ce povesti ajutau impotriva spai- mei care se furigase noaptea trecutd in casi? Ce ar fi si incerce cu 0 poveste cu minciuni? se gindi Meggie. Mo o mintea. ‘Mintea, degi stia cd ea fi vedea minciu- nile de fiecare daté dup nas. Pinocchio, se gindi Meggie. Nu. Prea nelinistitor. Si prea trist. Dar ceva palpitant tot tre- buie si fie, ceva care alung’ gandurile din minte, chiar gi pe cele mai intunecate. Vrijitoarele, da. Vrajitoarele au si mearga cu ea, vrijitoarele cu capetele plesuve care fi prefac pe copii in goareci - gi Odiseu Scanned with CamScannerrate. — impreund cu ciclopii $i magiciana care face din rzboinici porci. Mai primejdioasa decat acea cilatorie a ei nu putea sa fie, nu? La stdnga de tot se aflau dowd cirfi cu poze pe care Meggie invaifase si citeasca - avea cinci ani pe atunci, urma aratatorului incredibil de mic, plimbéndu-se de colo colo, se mai putea vedea pe pagini - iar jos de tot, ascunse printre toate celelalte, stiteau cdr- file fticute de Meggie insdsi. Zile intregi lipise la ele si decupase, desenase mereu alte poze, sub care Mo scrisese ce se vedea pe ele: Un inger cu o fafé fericita, de Meggie pen- tru Mo. Numele gi-l scrisese singura, pe atunci omisese e-ul de la sfairgit. Meggie privi literele stdngace si agezA cArticica inapoi in lada. Mo o ajutase fireste la legat. El legase cu hartie colorat imprimata toate carfile facute de ea insasi, iar pentru celelalte fi daru- ise o stampild care punea numele ei gi capul unui inorog pe prima pagina, cénd cu cer- neal neagrd, cdnd cu rosie, dupa cum ii plicea lui Meggie. Sus in aer 0 aruncase pe Meggie, o purtase pe umeri prin cas sau 0 invafase cum sa-gi mestereasc din pene de mierla un semn de carte. Dar nuvi citise niciodata. Nici o singura data, nici un singur cuvant, oricat de des fi pusese Meggie cdrtile in poala. Meggie trebuise atunci si invete singurd s& descifreze semnele negre, si deschida lada cu comori... (Comelia Funke, nimé de cerneas, raducere din german’ de Viorica Nigcoy) Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textul dat. 1. Noteaza dou materiale cu ajutorul cdrora Mo recondifioneaza cartile vechi sau deterio- 10 puncte a. obiecte aduse din calatorii. ¢, fotografi de familie. b. pietre pretioase. d. carti. 10 puncte Serie litera corespunzatoare rispunsului corect: 3. Mo nu voise a-i citi lui Meggie nici macar un singur cuvant: a, pentru cd nu stia si citeascd. ae b. pentru a o determina sa invefe singuré a citi. c. pentru cé fata nu avea varsta potrivita. d. pentru cd era tot timpul plecat de acasa. 10 puncte Serie litera corespunzatoare raspunsului corect: 4. Formuleaza doud idei principale din textul dat. 10 puncte Scanned with CamScanner DRUMURI CATRE CARTE iS)5. Noteaz& ,,X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudi- nea acestuia, bazandu-te pe informatiile din text. 20 de puncte e. Mo 0 invajase pe Meggie s-si mestereasca semne de carte din flori presate. 6. Explicdi, in 50 ~ 60 de cuvinte, relatia dintre imagine gi textul dat. 10 puncte 7. Imagineaza-ti cd fetia din tablou citeste chiar romanul Inimd de cerneald, din care este preluat fragmentul citat. Redacteazi, in numele acesteia, un text de 60 ~ 80 de cuvinte care si confind impresiile de lecturd, valorificdnd textul citat. 10 puncte 8. Crezi cd prietet irfi pot inlocui prietenii-oameni? Justificd-fi raspunsul, intr-un text de 50 - 60 de cuvinte, valorificand textul dat. 10 puncte Scanned with CamScanner3 a ie DRUMURI CATRE CARTE TEMA 9. Nota: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute. Succes! TEST 34 (eet US Citeste textul de mai jos pentru a putea rispunde cerinjelor formulate. Fiecare dimineafii mi-o petreceam agteptand orele de biblioteca. Iar in bibliotecd nu mai eram eu. Era cineva care citea, Citind, pierdeam constiinfa oricdrui lucru tmprej- muitor. De aceea, ceasurile de biblioteca imi sunt ceasuri straine, pe care nu Te pot dis- tinge in timp. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei, Timpul nu poate fi perceput deca de acesta din urmé. Amintiri, deci, nu gasesc decat in el. Dar e atat de sdrdcicios... Cea mai mare parte din timp petrecénd-o citind, eu nu am astazi aproape nicio amintire dintr-un an intreg. Nu stiu cum a trecut iarna, nu stiu cum a venit primivara. Pastrez vii cAteva zile din vacanta Pastilor gi cdteva siptaméni din vacanja mare. Incolo, nimic. : in fiecare noapte adormeam cu gandul la cartea pe care o lasasem pe mast. in fiecare dimineata ma desteptam nec@jit cd pierdusem atata vreme i cartea rama- sese necitita. $i mereu ma gandeam la viitor, si mereu doream alte cir{i, si tot cea ce faceam, faceam pentru viitor. Iar zilele treceau una dupa alta, cenugii, monotone, ilumi- nate de aceeasi dorinfa. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de ‘mai jos. 1. incercuieste diftongul din cuvintele ,oricdrui” si ,aceeagi”. pe Orie ee ee acpetenesenenceenrer® Scanned with CamScanner2, Numarul de litere este mai mare decdt numrul de sunete in toate cuvintele din seria: a. eram, eu. c.cineva, citea. b. petreceam, treceau. 4. ceasuri, distinge. 10 puncte Serie litera corespunzitoare rispunsului corect: 3, Cuvintele subliniate in seeventa , ar in bibliotecd nu mai eram eu. [..] E foarte greu sé lim- pezesc aici nuanfele pe care le-am aflat cu privire la eul din bibliotect si eul din restul zilei.” sunt: a, ambele pronume personale. ». primul - pronume personal, al doilea - artical hotarat. c. ambele substantive comune. 4. primul ~ pronume personal, al doilea - substantiv comun, 10 puncte Serie litera corespunziitoare rispunsului corect: 4, Timpul verbului subliniat in secvenfa ,Fiecare dimineafa mi-o petreceam agteptand orele de bibliotecd.” indicd o actiune: a. trecutd, terminati inaintea altei acfiuni trecute. b, viitoare, desfasurata in trecut. c. trecuta, care se desfagoard in acelagi timp cu o alta acfiune trecuta. d. trecuta, terminata in momentul vorbirii. 10 puncte Serie litera corespunzaitoare rspunsului corect: 5, Apreciazi cu A (adevarat) sau F (fals) afirmatiile de mai jos. 1 puncte a. Enunful Citind, pierdeam constiinja oricérui lucru imprejmuitor. confine doua verbe predicative. b. Enunful Era cineva care citea. confine doua predicate verbale. 6. Precizeaza cate propozitii negative confine enuntul complex Nu stiu cum a trecut iarna, ru gtiu cum a venit primavara.” 10 puncte 7, Formuleaza doua intrebari adresate personajului-narator din Romanul adolescentului miop, ale cdror raspunsuri si fie continute de primul enunf din textul dat. 10 puncte 'g. Transcrie varianta corecta: 10 puncte — Biblioteca este deschis’ intre 9-18,/ Biblioteca este deschisa intre 9 si 18. ~ inbibliotecd sunt nowdzeci gi una de carti./ In biblioteca sunt noudzeci gi unu de cdrti- Scanned with CamScannerpe DRUMURI CATRE CARTE TEMA 9) 9. Redacteaza un text descriptiv nonliterar, de 60 ~ 80 de cuvinte, in care s& prezinti o sala de lectura din interiorul unei biblioteci, folosind cel putin doua adjective care exprima trsé- 10 puncte turi ale spatiului, pe care le vei sublinia. Notd: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 30 de minute. Succes! TEST 35 WAU Ree eet cheek cc ec Scrie o narafiune fictional de mini- mum 150 de cuvinte in care sé relatezi o intamplare petrecut in timpul vizi- tari bibliotecii din imaginea aléiturata. in redactarea compunerii ~ vei relata intamplarea, respecténd succesiunea logica a faptelor; ~ vei preciza doua elemente ale contex- tului spatio-temporal; ~ vei imbina naratiunea la persoana T cu descrierea. Nota: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 50 de minute. Succes! Scanned with CamScannerrg DRUMURI CATRE CARTE TEMA 9 SERS ee) UES Priveste cu atentie tabloul Femeie citind, reali- zat de Nicolae Tonitza in prima jumatate a secolu- Jui al XX-lea, gi prezinta-l oral in fafa colegilor, in 3-5 minute, avand in vedere: — menfionarea aspectelor din realitate infatigate/ tema tabloului; — precizarea elementelor surprinse in tablou; ~ evidentierea cromaticii tabloului; — prezentarea unui posibil motiv pentru care mode- lul/femeia este surprinsa cu spatele la privitor; — exprimarea impresiei pe care fi-o creeaza tabloul. Noté: se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de pregatire arspunsului: 10 minute. Succes! Plan de rispuns Scanned with CamScanner