Glosar de termeni

Aprindere – iniţierea unei combustii, arderi;

Ardere – o reacţie exotermă a unei substanţe cu un comburant, însoţită în general de
efluenţi şi flăcări;
Incendiu – ardere necontrolată, autoîntreţinută ce se desfăşoară fără control în timp şi
spaţiu, având o evoluţie aleatoare, a cărei apariţie şi dezvoltare poate avea efecte negative prin
producerea de pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi care impune o intervenţie
organizată pentru stingere;
Combustibil – material capabil să ardă;
Incombustibil – material incapabil de a arde în condiţii specificate;
Inflamabilitate – aptitudinea unui material sau produs de a arde cu flacără în condiţii
specificare;
Temperatură de inflamabilitate – temperatura minimă la care se obţine aprinderea în
condiţii de încercare, fără ca aceasta să continue după îndepărtarea sursei;
Temperatură de aprindere – temperatura minimă la care se obţine aprinderea în
condiţii de încercare, aceasta continuând şi după îndepărtarea sursei;
Rezistenţă la foc – aptitudinea unui produs, a unei părţi sau element de construcţie, de
a-şi păstra pe o durată de timp determinată stabilitatea la foc, etanşeitatea, izolarea termică şi/sau
oricare altă funcţie impusă specificată într-o încercare standardizată de rezistenţă la foc;
Sarcină termică – energia termică produsă prin arderea completă a tuturor materialelor
combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeţelor;
Elemente structurale – sunt elementele portante, de rezistenţă ale unei clădiri ce
asigură stabilitatea acesteia (fundaţia, stâlpi, grinzi, plăci, acoperişul);
Elemente neportante – sunt elementele care asigură continuitatea pe verticală a
construcţiilor, compartimentarea şi închiderea spaţiilor, căile de acces şi de comunicaţie între
încăperi, condiţii de ordin estetic şi arhitectural, izolarea termică şi fonică cât şi protecţia
construcţiilor (scări, pereţi de închidere şi compartimentare, pereţi antifoc, izolaţii, tencuieli,
pardoseli, zugrăveli, vopsitorii etc.);
Elemente tehnice – sunt utilizate pentru funcţionarea normală a construcţiei (instalaţii
electrice, de ventilare, termice, sanitare, gaze etc.);
 Acţiuni în construcţii – prin acţiune se înţelege orice cauză care generează un efort sau
o deformaţie, acţiunile manifestându-se sub forma unor sisteme de forţe sau de deplasări, precum
şi a unor încărcări, care se reprezintă sub forma unor forţe aplicate asupra construcţiei.
Exfolierea betonului – este definită ca fiind desprinderea violentă sau non-violentă a
unor straturi sau bucăţi de beton de pe suprafaţă sau elemente structurale atunci când este expus
la temperaturi înalte ce cresc rapid;
Fuzibilitatea metalelor – este proprietatea metalelor şi aliajelor de a trece în stare
topită printr-un aport minim de caldură din exterior. Cantitativ, fuzibilitatea este exprimată prin
temperatura de topire, specificată fiecarui material în parte;
Dilatarea termică – este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul, suprafaţa,
lungimea) unui corp cresc în urma variaţiei temperaturii;
Torsiune – deplasare relativă a două secţiuni paralele şi transversale ale unui obiect
solid, operaţia de răsucire a unui material, corp în jurul axei sale;
Flambaj – încovoiere a unui corp în formă de bară supus acţiunii unei sarcini
exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică;
Compresiune – stare de solicitare a unei piese sub acţiunea a două forţe egale şi de sens
contrar;
Forfecare – solicitare simplă a unei piese, bare prin acţiunea unor forţe opuse care
acţionează transversal;
Acţiune termică – expunerea la căldură a unui produs de construcţie pe durata unui
incendiu;
Putere calorifică – reprezintă energia termică degajată în urma arderii unei unităţi de
masă din substanţa analizată;
Nivel de stabilitate la foc – capacitatea globală normată a unei construcţii sau a unui
compartiment de incendiu de a răspunde la acţiunea focului;
Produs ignifug – substanţă adăugată sau tratament aplicat unui material pentru a
întârzia aprinderea şi viteza de ardere;
 Ignifugare – procedeu care conferă sau îmbunătăţeşte comportamentul ignifug al unui
material sau al unui produs.