Ferdinando Carulli a fost unul dintre primii chitari~ti de la sfâr~itul ~ecolului ~l XVIII-lea ~i

începutul secolului al XIX-lea, care a dobândit o reputatie intemationala ca 1nterpret .~1 pedagog. S-a
nascut la Neapole în 1770 ~i a murit la Paris în 1841. ,,Studiul" în Do poate fi cons1derat un model
de prima piesa pentru începatori, fàcând dovada talentului pedagogic al acestui compozitor.
Lucrarea, în tonalitatea Do - cum e ~i firesc în acest stadiu - nu pune probleme tehnice
deosebite, fiind alcatuita din dpua fragmente de opt masuri care se repetà fiecare.
. . . At~ntie: la utilizarea degetului 4 în mas. 1, 4, 7 ~i 15, ciupirea altemativà în mas. 7, 8 ~i 16,
cmp1:1le su~ultane eu i~i m din mas. l ~i 5, digitatia mâinii drepte în mas. 12 ~i la pastrarea notelor
(un tlmp) dm bas.

m m
m
1
l l

1Jd :!1

im
m a

r:w
:j

56
 J·

Studiul
3 "Andantino" se aseamana în multe privinte cu cel anterior. Tonalitatea este Do
rnetrul~ binar (mas. ! ) ~i este alcatuit tot din doua fragmente care se rep~ta fiecare .. 0 primà
ieosebue ar fi ca în timp ce fragmentele din ,,Studiul" de Carulli încep d1~ect cu P:1mul timp
1
ccentu~t sau cruzic, în ,,Andantino", ambele parti încep anacruzic, .l?e t1mpul tre1, masurile
::ompletandu-se - pentru asigurarea simetriei - cu cei doi timpi din masunle finale . De asemenea
fraza introductiva a celei de a doua parti din ,,Andantino" moduleaza 24 în Sol, motfv p~ntru car~
apar~ _sunetul la# (casuta a doua pe coarda Mi CD) ~i include o inflexiune ~odulator1e 2 m _Re prin
apant1a pasagera a sunetului do# (casuta a doua pe coarda Si CV). Schematic, se poate cons1dera câ
fof1!1-a ac~stei lucrari este una A B A (Do, Sol, Do). Atentie la executia înche_g ata ~i cursivâ a
sch1mbunlor de pozitii, egalitatea ~i uniformitatea ciupirilor, iar finalul subliniat pnn rallentando.

ANDANTINO

m a

p
[ ~f
p

m m

p
m

l 3

~ r r r'[ °( f r ~ r 2 r"[ r f r 18~

10 0
p

23 • · d·cx
1 a a tirnpilor accentuati ~i neaccentuati formeazà metrul muzical; poate sà fie binar, temar sau
Succses1unea peno
mixt.
2 4 Trecere dintr-o tonalitate î~ al:a . .
zs Modulatie temporarà de mica mtmdere.

58
(~Oi) 0,,1 ._.., ..... ~A-- --

rallentando.

a i
Wm i m i m i m i

,~~ i F
~ 12~ ~
~ ~ Id
2i;
J ~
r
] 1
3t
~
p
j -r J
1

Œ1]
 ,

•
3f· 3r
a l
a l m l m l m l
l In a

.
f· 3r
m rn
a a

•
• .
•

3r· p

60
 §] m i m

ff
~~'.
m

J J J
'l
i1 #;F'
~~
1J1
1

J J 1~
3r
m a

-~1
m

/2~
3/
4J
m

~ II;J?"
3, Îp r pJr; 1 :j1

S. VALS
M. Carcassi
Valsul este un dans de perechi, în tempo rapid ~i metru temar, apârut în Europa în a doua
jumâtate a secolului al XVIII-lea. Lucrarea de fata este în tonalitatea Do iar valoarea de referinta a
ritmului este optimea ( ~ ). Are trei parti într-o forma A B C (Do, Do, la), ultimele doua
repetându-se fiecare , apoi D. C. al Fine. Prezinta ciupiri simultane duble (eu p 111, m 4 i 111) ~i triple
(eu i m a) . Atenfie la nuantele indicate, durata valorilor <lin bas 26 ~i executia egalâ a
~aisprezecimilor. Totodata, în pmiea a treia ba~ii <lin primele doua masurî complete (care se repeta
ulterior) se vor opri imediat dupa actionarea mi-ului de pe ultimul timp, atingându-se u~or, printr-o
mi~care suplimentarâ, coardele eu pulpa degetului p. Pentru oprirea Mi-ului ® <lin masura 19 se
aplica un procedeu mai economic, atingându-se u~or coarda eu partea posterioarâ a degetului p,
atunci când ciupiti coarda La~ din urmâtoarea masurâ.
a
m

r· i
r· r· D.C. al Fine

2
" Opr" -------- .b aza un timp îndelungat, putând denatura discursul muzical.
lfea r. n<>,-.Ao l ~ - 1: L ~- ~ -~ ;...,..n11 nP. cieoarece acestea VI re
 6 . MODERATO
F. CaruUi
. d .. anacruzicâ pe a doua jumatate a
Studrnl. este ~m tonallt. atca Do . m . ctrn l1 ...
m.1_1, eu mtrol uccrc
e.-·i rt· i 'sau
- cele d.m mas- . 6 , 8 , 9 , l() etc.
·
tlmpu lrn· tTe1.· p asa_ie
· 1c so 1·1st1cc
· prccum cc 1 t·Ic• !·1 , 11,ccputu 1 ucr ·
se pot interpreta apnyandt'- . . ,. ;,:s 3 a lui la# (càsuta a
, ... , tituic apant1a in ma. .
Noutatca pc c:m .' 1.. ) :1d1K<..' acc:i sti'I Jfü:s_i\ n cun :-i . <l.
l . 1·
.I J <lupr1 d e plasarea ut ,,g 1satà de
,~
pat.ra pl' coarda R1..· ~ ) .::11x.· , 111 ac1..· st c:1 :1. , trchu1 c apf\sat eu cgc 1.u ·
pe M-ul natural. . . •- ,· Ir flu e nta schimburil
• •tarea d1g1ta\11 1or ~ t a ·
Atentic l:i :,k gcrca umn tcmpü modcrnt, 1a respcc , or
de po zitji .
i m i m

4 c ~~=---~~tJiJ-~~~~:1.-~~~FeP:=#=~~~~
~~~~=1E~
mi m
m m m m 4-
m

i
r· 1,p
IP 3
~
1p

,;ro1ID~ mif
~

2~m3;n
i miai mi m i m a 1

ltm@' J J J 1 m ;

Il\ 1 Ill

,-:r
... } -r '

_ ,
..... .,. 1

62
 1 ,,1 , , . .... - - ..., ., · --~ .......... . - _....,.~_._ . . _,..._ _ '-41.J...1..\..l.t.l...; ~t...l.,_L u...::ù1...Û.1. u...; liu.A..1...1.""-'A.. 0 ....... ..)\,,., • 1. ,._ _:,,,_i_...., J,..) l " ..

ex: eeutia
P ' primei ma.suri
. 1 d.trebuie formata - prin exersare - abilitatea de a prinde simultan soJul din
1
bas eu degetul 3 ~ ce m sopran eu degetul 4. Ulterior degetul 3 se ridica ~i se apasa eu degetul 2
,,,;-ul, timp în care degetul 4 ap~sâ continuu pe toatâ durata mâsurii. În masura 2, ,,nota fixa" este do

~r ins eu degetul 1, care se mentme apâsat pânâ lajumâtatea a doua a mâsurii 3. La fel se va proceda
eu sunetele comune din celelalte ma.suri, prin aceasta urmarindu-se o interpretare cât mai
coerentâ.
O noutate o constituie aparitia în mâs. 3, a lui re # prins
eu degetul 1 în câs~ta I pe coarda Re© - terta acordului (major)
de septima a trepte1 a III-a (s,j în râsturnarea I. Il
mg
Un acord mai dificil de executat este ~i cel de treapta a II-a
(/11) eu septimâ în râsturnarea I, din mas. 4.
Prin exercitiu trebuie sâ reu~iti sâ pâstrafi apasat sol-ul ( eu
(~/ ,, II6
#

Il
degetul 4) pe toatà durata mâsurii 4 ~i a primilor <loi timpi <lin mas. s
5: la fel se va proceda ~i pentru interpretarea mâsurii 6.

i m i i m i

ŒJ
3
J 4J
~

~ .J 1! .J
. ~
- ~
- - -
- ti 1 1
-
--
'.?J {)

-- - -• ",._
1
"
- - -- • - -- - - -- -
~
1

-- ,-- -
1
-1,, • 1
\J
- - 1
1
- 1
1
-'-' v ,.., 1 1
t_
Oj "'I
Hr 1.)
12 10
3
1

05
-~7'- -
::fffi:
j,j - !)
-
- - - --
-
,-
J ~ -1J
- -- - -
' 1 1

1
iJ
- 1

--
-
.JA

-- -
---
.J
-
-

i
-- •
,J
~
.J
- - 11
■
1
■

~
-
i
~
V

lo V
12 V

2 2
3 )

27
pnmul
. · · · a t la începutu 1 seco ltiltii· al XVII- Ica 'si a lcatuit dintT-un ansamblu de mi~càri
co gen muz1cal eu caracter c1chc ap ru . . . 1 . i llemand·i cournnta, sarnbanda ~i g iga , precedate de
ntrast t . • . _. d sun pn nc,pa c. ~ ' '' .
ob· . an e, smta preclas1ca mclude patru an. _ . . . prec um gavota, menuet, c1accona etc .
2 1ce1 de u . . a apara mtc1 ca 1a1e ~1,· altc d·rnsuri
A ' • . . .
& p·
iesa n prelud
1·., • iu ~1 mtre care puteau s · ·r riva a ma,. mu lte voc,·, dupa un plan tonal-armomc nguros, a une1 terne
. Po 1tomca ce presupune expunerea 1m1 a 1
llluz,cale.

63
 0

a 1 !!
@] a m -i
~ ~u ~]
--- . ~ .~u-
m
li i.
.
1

"" -
-- - 31 0
-
1,(- 1 11 11
-
...,
-#-,-
_,_,, -
-
- -- --
- - -
- --
... 1
- - .... •
•I1
T1
1

t) 2rp or -
2r -
1

3
3 3
p rn.
3
C. al Fine

10. PRELUDIU
M. Carcassi

lnaugureaza seria lucrarilor în tonalitatea la minor. Se poate interpreta într-un tempo cât de
mi~cat eu conditia ca schimburile de pozitii sa se realizeze optim. Atentie la pastrarea notelor
comune (ex. lacu degetul 2 <lin mas. 1 se tine apasat pânâ lajumâtatea mas . 2).

i m i m

w
~
J m J a m
IJ .
,
'fi
.
I

_,_,.,
~- ., - - - - .. - - - . - - -
1 1

"'....J '
- -.,;
1

- -
--=r
-
_, -
- -- - -- ~
1 1 1

.......
... -
A
.,
1

-
-
1

__J
f

-.,;
-
1
....J

--
-
r 3
3 2

a i m

65
 . 1 mai J{npv1~...... . ,
M. <.iiuliani ~i F. Sor sunt unanim considerati ce e
din L'poca, clasicà.
: · · . . . . a· r i s-a nascut în 1781 la Bari , . 1

• d. Ch1tanst ,. ~ v1rtuoz
. ' pedagog '(q compoz1tor 1tahan, iu -1 ian la V1ena
. unde s-a -"X1acut re
. ~ da

· u iat ded tanar · - v10loncelul

. ~i chitara · Din 1806 .se stabi e~te
· In
1- la pre pe· e
,.. 1808 este so 1st
st
,cmarcat _atonta marelm siiu talent de interpret ~1 compozitor. . . . . m,era
concertulm sàu pentru chitarà ~i orchestrii (op. JO), stâmind ~ntw:1asmul ~ubhculm v1e_ne2. _Dupà
aceSl evemment devine principalul animator al chitarei din cap1tala impenal~, c:~atta sa aJu~gand sà
numere peste 200 de lucrari. S-a întors în Italia în 1819 stabilindu-se mai mtat la Roma, tar dupà
1823 la Neapole, unde s-a stins din viatâ în 1829.
. S!udiul se aseamiinà eu ,,Preludiul" precedent prin formulele de ciupire ~i tempo. Se va viz
mterpretare cât mai uniformii ~i închegatii prin mentinerea notelor comune. Atentie la digitatie da
0
ex. la pnnderea note1· Aa(cu degetul 3) dm. volta J ~i •la apiisarea bulm. dm
. tnson
. eu degetul, 3, pe
coarda Sol@ în pozi\ia a v -a. e

1 m i a i m

66