Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Metodica Activitatilor Instructiv-Educative Din Gradinita - 2017 - Titularizare

    Încărcat de

    Gianina Dorcu
    62 vizualizări375 pagini
    document grad 2 educatoare

    Titlu original

    Metodica Activitatilor Instructiv-educative Din Gradinita_2017_titularizare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    document grad 2 educatoare

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    62 vizualizări375 pagini

    Metodica Activitatilor Instructiv-Educative Din Gradinita - 2017 - Titularizare

    Încărcat de

    Gianina Dorcu
    document grad 2 educatoare

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 375
    VALERICA ANGHELACHE (coordonator) CRISTINA CORINA BENTEA GIANINA-ANA MASSARI VENERA MIHAELA COJOCARIU ULIANA MATA IULIANA PETRONELA BARNA — CARMEN ALEXANDRACHE MIHAELA CARMEN BARONI ALOIS. GHERGUT AURORA ADINA COLOMEISCHI ELENA SEGHEDIN METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN GRADINITA Ghid pentru examenele de definitivat si grade didactice EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A, ©EDP. 2017 © Valerica Anghelache Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniet Metodica activitajilor instructiv-educative din gridiniti ghid pentru examenele de definitivat si grade didactice / Valerica Anghelache (coord.), Cristina Corina Benfea, Venera Mihaela Cojocariu,... - Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2017 ISBN 978-606-31-0366-7 1. Anghelache Valerica IL. Benjea, Cristina Corina TIL. Cojocaru, Venera Mihaela 37 EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R. A. Str, Spiru Haret, nr. 12, sector 1, cod 010176 Tel./Fax: 021.312.28.85 e-mail: office @edituradp.ro www.edituradp.r0 Libriria E.D.P.: str. Gen, Berthelot nr. 28 ~30, sect. 1 Comenziie pentru aceasti lucrare se primese: + prin posta: pe adresa editurii, cu menfiunea Comanda carte + prin e-mail: comercial @edituradp.ro comenzi@edituradp.ro * prin tel /fax: 021.315.73.98 Redactor-sef: Dan Dumitru Tehnoredactor: Anca Melcher, Cati-Narcizia Lupu Coperta: Elena Dragulelei Dumitra Nr. plan: 5485/2017 _ Tiparul executat la DON STAR, Galati Autori Valerica Anghelache este conferentiar universitar in cadrul Departamentului pentru Pregtitirea Personalulti Didactic, Universitatca ,Dundirea de Jos” din Galafi, doctor in Stiinjele Educatici. A publicat peste 50 de articole stiinfifice, prezentate la conferinfe din fara si strdinatate. Este membru th echipa unor proiecte de cercetare-dezvoltare, referent stiinfific pentru evaiuarea si selecfia lucrarilor pentru conferinte internationale si reviste indexate ISI sau BDI, membru in comitetul editorial al unor reviste indexate BDI. Este autorul volumelor: Educatie interculturalé (Editura Fundatiei Universitare ,,Dunarea de Jos”, Galati, 2006), Managementul schimbarii educafionale. Principii, politic, strategii (Keditura Institutul European, asi, 2012), dar si al unor capitole publicate in volume colective: Motivafia pentru profesia diductied, O seara incwrsiune in Iteratura de specialitate (volurmal Cercetare si practica in Stiinjele Educatiei, Editura Didactica si Pedagogici, 2013), Invajarea la varstele timpurii — un cadru general (volumul Dezvoltarea copilului si educatia timpurie, Editura Polirom, lasi, 2016), Relation between non- cognitive factors of learning and the students’ academic performance (volumul Non-cognitive Skills and Factors in Educational Attainment, Sense Publishers, Olanda, 2016) etc. Domenii de competenja: pedagogie, educatie interculturala, managementul schimbarilor sducationale, pedagogia invajaméntului primar si prescolar, teoria si practica_evaluarii, managemental institufiei scolare si al clasei de clevi, Aurora Adina Colomeischi este conferentiar universitar la Facultatea de Stiinte ale Educatiei din cadrul Universiti Stefan cel Mare” Suceava, doctor in Stiinfele Educajiei. A publicat numerpase Studi si cercetari in jurnale si volume ale conferintelor din domeniu, precum si cai rivind subiectul consilierii pentru dezvoltate emofionala. Dintte acestea, amintim: Constlieres pena demoltare sociala si emotionali a copiilor eu aptitudini inalte (Bditura Didactica si Pedagogici, 2011), Strategti si programe de consiliere pentru dezvoltarea copiilor cu aptitudini inalte: demersuri investigative (Editura Didacticd si Pedagogica, 2011) etc. Domenii de competenta: formarea profesorilor, psihologia educajiei, dezvoltarea competentelor Sociale $i emotionale la copii si adulti, educatia emofionala, consiliere psihopedagogica, Plena Seghedin este lector universitar in eadrul Departamentului de Stiinfe ale Educafiei din cadeul Facultatii de Psihologie si Stiinge ale Educatiei, Universitatea Alexandru Joan Cuza” Iasi, Doctor in Bticd din 2010 (Cum aude), autor de cursuri universtare gal unor programe de formare continu co valorifica paradigma constructivista in educatie, a celei de dezvoltare a gandirii critice prin tehnici de lectura si scriere, formator si evaluator de formatori; autoare a peste 60 de articole publicate in Jara si in reviste de specialitate, pe teme de actualitate educationala, Domenii de cormpetenta: teoria si metodologia instruiri,teoria i practica evaluarii, strategii centrate be elev, dezvoltare profesionala si mentorat in profesorat, metodologii creative si interactive tn didactici aplicate, managementul cunoasteri, eticd gi responsabilitate profesionala .a. fuliana Petronela Barna este doctor in Filotogie si doctorand in Stiintele Motricitatii (din anul 2014), conferenfiar universitar in cadrul Departamentului de Stiinje Generale, Universitatea ~Dunarea de Jos” din Galati. A publicat peste 40 de articole stiinjifice, prezentate la conferinge din {ira si strdinatate. A participat in calitate de membru si formator in cadrul unor proiecte nationale de cercetore-dezvoltare. Este coautor la volumele: Psihopedagogia joculut (leditora Fundatiei Universitare ,,Dundrea de Jos”, Galati, 2006), Indrumar metodic pentru practicd pedagogica (ditura Fundatici Universitare ,Dunarea de Jos”, Galati, 2006), Tactul pedagogic si lectul social (Editura Didactica si Pedagogica, R.A., 2011). Este membru, prin contract, in echipa de cereetare stiinfificd a Academiei Roméne — Institutul de Istorie si Teorie literara ,,George Calinescu” Domenii de competenfa: filologie, didactic’, practic& pedagogic in invatiméntul prescolar, kinetoterapie si recreatie, integrare sociala prin activitiji Kinetice si de /oisir a persoanelor cu nevoi speciale. Mihaela Carmen Baroni este doctor in Matematica la , University of Canterbury”, Christchurch, Noua Zeelanda. Este conferentiar universitar la Departamentul de Matematica-Informatic’, Universitatea ,Duntirea de Jos” din Galafi. Colaboreazi cu Departamentul peniru Pregatirea Personalului Didactic, fiind membru in echipa unor proiecte, in comisii de speciatitate si cadru didactic asociat pentru cursurile de Didactica activitijilor matematice, Didactica matematicii pentru invapaméntul primar (in cadrul programului de studii de licenjé Pedagogia invajamentului primar si prescolar) $i Didactica specialitajii (din cadru! modulului psihopedagogic). Domenii de competenja: matematica, didactica matematis Carmen Alexandrache este lector universitar in cadrul Departamentului pentru Pregiitirea Personalului Didactic, Universitatea ,,Dundrea de Jos” din Galati, doctor in Istorie. Detine inclusiv © diploma de master in Stiintele Educatiei (Management educational). A publicat peste 25 de studii in diferite jurmale indexate in baze de date internationale si peste 15 articole stiintifice, prezentate la conferinfe din jara si strAinitate, Este autor a dowd lucrari referitoare la desfagurarea practicii pedagogice in invajamantul preuniversitar si superior: Practica pedagogicd in inviximantul preuniversitar. Ghid metodic (2014), Practica pedagogica in invatamantul liceal, postliceal si universita, Repere metodotogice si instrumente didactice (2016). Domenii de competenta: didactica, istorie, cultura civict, geografie, cunoasterea mediului, etica in profesiunea didactica, management de proiect. Gianina-Ana Massari este conferenjiar universitar doctor la Departamentul de Stine ale Educatiei, Facultatea de Psihologie si Stiinge ale Educafiei, Universitatea Alexandru Joan Cuza” din Iasi. A sustinut teza de doctorat, in 2005, in Stiinfe ale Educatiei, la Universitatea Alexandra Joan Cuza” lasi, cu tema Calitatea contextului social si dezvoltarea aptitudinald a adolescentilor subrealizafi scolar. Este titulara cursurilor de Teoria si metodologia instruirii, Consiliere educafionala in invaydiméntul prescolar, Psikopedagogia copiilor cu abilitdi inalte, Strategit de dezvoltare a creativitdqii scolarului mic si Practiced pedagogicd in invaydmdntul pregcolar si primar. A publicat peste 50 de articole in jurnale internationale si a fost coordonator sau membru a numeroase proiecte de cercetare. in calitate de autor a publicat: Ghid de practicd pedagogica in invagamantul primar (2009); Calitatea contextului social si dezvoltarea aptitudinala a adolescentitor subrealizati scolar (2006), Introducere in consiliere scolard (2006). A tradus lucrarea Copiii supradotati. Educatie, dezvoltare emofionaldi si adaptare sociald (autoare Yolanda Benito Mate, 2003, Ed. Polirom, Iasi). Este coautoare a lucrarilor de specialitate: Eucatia timpurie, Probleme si soluii (2016); A Handbook on Experiential Education. Pedagogical guidelines for teachers and parents (2016), Calitate, inovare, comunicare in sistemul de formare continu a didacticienilor din invajamdntul superior. Ghiduri de bune practici (2013), Knowledge based society: Teaching profession challenges (2013); Salvagi coptii de abandon i neintegrare ~ ghid de bune practici (2013); Cerinfe educafionale speciale pentru tofi, Ghid de bune practici (2013); 4D in educayie (2013); Teoria si practica instruirii si a evaludrii (2011); Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice (2008); Consiliere si orientare scolar (1999), Domenii de competent: educatie timpurie, consiliere educationals, excelenta aptitudinala. si formarea inijiala si continua a cadrelor didactice din invayamantul Prescolar si primar, Cristina-Corina Benfea este doctor in Psihologie, conferentiar universitar in cadrul Departamentuiui pentru Pregatirea Personalului Didactic, Universitatea »Dunarea de Jos” din Galati. publica, in calitare de autor si coautor, 10 eii si capitole de caf, la edituri nationale si internationale, precum si peste 70 de articole stiinfifice in jurnale nationale si internationale, in volume ale conferinfelor nationale si intemafionale indexate ISt si BOL A activat ca membru in echipele a 4 proiecte de cercetare-dezvoltare cAstigate prin competitie nationala gi international gi in 6 programe de formare derulate fa nivel nafional, pe teme de actualitus din domeniul dezvoltarit invafimantul preuniversitar, dezvoltarii profesiei academice tn Europa, psihologiei educajionale etc. Este referent stintfic pentra ovaluares si selectia hucrarilor Pentru conferinje intemationale indexate ISI sau BDL, membru in 4 asociatii_stiintfice internationale si nationale, Domenii de competenga: psihologia educatiei, fundamentele psihologiei, psihologia dezvoltarit (cu accent pe varstele copilirie’ si adolescentei), psihologia personalitajii (cu accent pe Personalitatea profesorului), ieadership si dezvoltarea resurselor umane in educate. Liliana Maja este conferentiar universitar la Departamentul de Matematica, Informatica si Stintele Educatiei, Pacultatea de Stiinfe, Universitatea , Vasile Aleesandr?” die Baciu, doctor in Stinjele Educatiei Este responsabil al programului Pedagogia invatamantuly primar si prescolar, autor si coautor la diferite crt, capitole de caryi, publicate fa edituri nafionale si internationale, brecum si la mai multe aticole in jurnale internationale. De asemenea, este direceay si membru in Proiecte de cercetare derulate la nivel national si internafional pe teme €ducationale de actualitate: predarea si invafarea stiinfelor si disciplinelor tehnologice prin intermedie! rofelei de table interactive eeramice cu sunet integrat, inovatii curriculare la pivelul programelor de formare a Profesorilor pentru invapimantul primar si prescolar, dezvoltarea competentelor pedagogice la Profesorii de limba yi literatura romana prin programele de fermure initial, dezvoltarea coubetentelor pedagogice Ix profesorii debutant. Dintre publicajii menjiontim: Chay ac pregitire psihopedagogied pentru gradele didactice (Edivura Alma Mater, Bacau, 2010), Implications of Contemporary Private Life Issues on Education (In Croatian Journal of Education, Vol. 15, 2013), ‘Pedagogical Competencies for Mother-Tongue Teacher Eduooion (in Educational Sefences: Theory d& Practice, 14(1), 2014), Problematic Aspects in Forming Pedagogical Competenices for Pre-service Language Teachers (In Anthropologist, 20(1, 2), 2015) etc. Domenii de competenta: teoria si metodologia curriculumulul, teoria si practica evaluarii, practica Pedagogica in invajamantul prescolar, -managementul educatiei, metodologia cercetarii pedagogice. Venera-Mihaela Cojocariu este profesor universitar, doctor in Stiinfele Educagici, titular in cadrul Departamentului pentra Pregétirea Personalului Didactic de ks Universitatea Vasile dlin Bacau, director a! Departamentului de Consitiere Ptofesionala. al Universitayii »Yasile Alecsandri” din Bacau (din 2005). Este autor a 20 de cay si suporturi de curs, dintre care 7 ca unic autor, ultima find Educational Strategies Centred on the Beneficiary of Learning. Constructivism and Efficient Practices (Saarbracken, Germania, 2012, LAP Lambert Academic a. i. === (coautor), 26 de articole Proceedings ISI Web of Science, $4 studi publicate in jurmale indexare in baze internationale de date, Reviewer (din 2010) la 7 publicatii interme si Participant, in ultimii 19 ani, ia peste 33 de manifestari Stiinfifice de specialitate, dintre care 15 crganizate in strAinatate. Membru si director in 29 de proiecte. granturi, stagii, contracte de cercetare si dezvoltare institusionala Domenii de competenfa; filosofia educafiei (cu accent pe axiologia educagiei), teoria gi metodologia instruirii (cu accent pe strategiile centrate pe subiectul invatarii). Alois Ghergut este doctor in $tiintele Educatiei, profesor universitar la Facultatea de Psihologie si Stiinje ale Educagiei, Universitatea Alexandru loan Cuza” din Iasi. A activat ca membru in numeroase comisii de specialitate, coordonator, consultant sau membra in cadrul unor proiecte/programe nafionale si internationale, coordonator al programului de studii masterale »Diagnoza si intervengie la persoane cu cerinfe speciale” al Universitatii Alexandru loan Cuza” ‘A mai publicat: Introducere in problematica educatiei integrate (coautor, 2000), Psihopedagogie speciala, Ghid practic pentru invajdméntul la distant (coautor, Polirom, 2000). Psihopedagogia persoanelor cu cerinfe speciale (Polirom, ed, 1, 2001; ed, a IL-a revazuta si adaugit’, 2006), Managementul serviciilor de asistenta psihopedagogica si sociald, Ghid practic (Polirom, 2003), Sinteze de psihopedagogie speciald. Ghid pentru concursuri si examene de obtinere a gradelor didactice (Polirom, ed. 1, 2005; ed. a Il-a revazuta si adaugita, 2007; ed, a [la revazutd si adaugita, 2013), Management general si strategic in educatie. Ghid practic (Polirom, 2007), Dictionar de kinetoterapie (coautor, Polirom, 2007), Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educationale. Ghid practic (coautor, Polirom, 2009), Introducere in managementul clasei de elevi (coautor, 2010), Evaluare si interventie psihoeducasionala, Terapii educationale, recuperatorii $i compensatorii (Polirom, 2011), Educatia incluziva si pedagogia diversitcyit (Polirom, 2016). Domenii de competenta: managementul serviciilor sociale, designul programelor de interventie psihopedagogica, psihopedagogia persoanclor cu cerinfe speciale, consiliere psihopedagogic’, educatie incluziva CUPRINS Cuvént-inainte........ CAPITOLUL I. CURRICULUM PRESCOLAR — CADRU GENERAL DE DEZVOLTARE SI EDUCATIE TIMPURIE (Valerica Anghelache) . [.1. Domenii de dezvoltare.- domenii experienfiaie in educatia timpurie 1.2, Structura si confinutul curriculummului pentru educatia timpurie . 12.1, Planul de invagamant ... 1.2.1.1, Jocuri si activitati didactice atese 1.2.1.2, Activitafi pe domenii experientiale 1.2.1.3. Activitati de dezvoltare personala 1.2.2, Programa activitatilor din gradinita 1.3. Caracteristicile reformei curriculare in invafimantul prescolar Referinge bibliografice . CAPITOLUL Il, OBIECTIVELE PROCESULUT INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRADINITA (Aurora Adina Colomeischi) 1.1. Conceptul de obiectiv educational . 11.2, Tipologia obiectivelor educationale ... 11.3. Obiective specifice ale domeniilor de continut i1.4. Operationalizarea obiectivelor Referinje bibliografice CAPITOLUL II. CONTINUTURILE PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRADINITA (Valerica Anghelache) 111.1, Problematica continuturilor activititilor din gradin criterii de selectie, cerinfe minimale . 11L2. Analiza domeniilor de confinut ... UL2.1. Domeniut Limba si comunicare 2.2. Domeniul Stiinye .. : Domeniul Om si socierae . U11.2.4, Domeniul Estetic gi creativ . 11.2.5. Domeniul Psihomotric . HI. Relajia confinuturi-domenii de dezvoltare Referinge bibliografice ... CAPITOLUL IV. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT DIN GRADINITA (Elena Seghedin) IV.1. Forma de organizare a procesului de invafamant. Concept si corelafii necesare .. 1V.2. Activitatea de invatare — forma specifica de realizare a obiectivelor educafionale in gridinifa de copi IV.3. Activitatile de invajare dirijata: caracteristici, obiective, exigente IVA. Jocurile si activitatile la alegere IV.5. Activitatile extracurriculai TV.6. Organizarea grupei de copii in cadrul activitatilor zilnice. Aspecte psihopedagogice si ergonomice privind organizarea grupei de copi Referine bibliografice .... CAPITOLUL V. JOCUL ~ ACTIVITATE FUNDAMENTALA IN GRADINITA (Juliana Petronela Barna) V.1. Conceptul de joc V.2. Funetiile jocului in gradinita V.3. Tipologii si interpretari ale jocului VA. Valente formative ale jocului didactic. V.5. Aspecte specifice desfgurarii jocurilor didactice in gradinit V.6. Materiale utilizate in jocurile desfigurate in gradinita. Jucdria si semnificatia ei. Referinte bibliografice .. CAPITOLUL VI. VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTIC IN ACTIVITATILE DE INVATARE DIN GRADINITA (Carmen Alexandrache, luliana Petronela Barna, Mihacla Carmen Baroni) VLI. Jocul didactic in activititile de educare a limbajului ... Jocul didactic in activitatile matematice .. Jocul didactic in activitaqile de cunoastere a mediului . VLA. Jocul didactic in activititile de educatie pentru societate VLS. Jocul didactic in activititile psihomotrice Referinge bibliografice . CAPITOLUL VH. METODOLOGIA PROCESULUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRADINITA (Gianina - Ana Massari} .......0.121 VII.1. Metode, tehnici si procedee folosite in cadrul diferitelor tipuri de activititi de invajare ... VILI.1. Delimitari conceptuale VII.1.2. Clasificarea metodelor de instruire . VIL.1,3. Descrierea metodelor de instruire. Particularitati pentru invayimantul prescolar .. 8 VIL.2. Mijloace didactice specifice activitiilor de invajare cu prescolarii. Modalitati de optimizare a situafiilor de tnvafare... Referinte bibliografice CAPITOLUL VIM. PROIECTAREA DIDACTICA IN GRADINITA. ABORDARE DIN PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM Walerica Anghelache) .. VIIL1. Perspective de analiza a proiectirii didactice ... VIIL2, Niveluri ale proiectarii didactice. Documente curriculare specifice VIIL3. Etapele proiectirii didactice VIIL4. Proiectarea didactica integrata: argumente, particularit&ti Referinge bibliografice .. 179 179 18] 196 CAPITOLUL IX. SPECIFICUL EVALUARH iN INVATAMANTUL PRESCOLAR (Liliana Maja) . IX.1. Conceptul de evaiuare ... IX.2. Metode, tehnici gi instrumente de evaluare a rezultatelor 5i progreselor in invafare ale copilului prescolar .. IX.3. Proiectarea si interpretarea probelor de evaluare in invafimantul prescolar. Valorificarea rezultatelor evaluarilor . IX.4, Strategii specifice de evaluare/autoevaluare individuala si de grup Referinte bibliografice .. 197 CAPITOLUL X. MEDIUL EDUCATIONAL AL GRADINITEL (Gianina-Ana Massari) .. X.1. Teorii gi practici referitoare la spatiul educational in educafia timpurie ....., X.2. Caracteristici ale mediului educational din gradinifa ... X.3. Ambianta psihorelationala in gradinia. Relatia dintre copit, grup si mediul ambiental Referinte bibliografice ...ecse.e CAPITOLUL XI. STIMULAREA POTENTIALULUI CREATIV AL PRESCOLARILOR IN CADRUL ACTIVITATILOR DIN GRADINITA (Cristina- Corina Benjea) .. XI.1, Perspective in infelegerea fenomenului creativita X12, Factori care conditioneazé creativitatea X13. Factori inhibitori in manifestarea creativitatii XA, Specificul manifestarii creativitaqii la varsta prescolar’ X15. Stimularea creativitafii la varsta prescolara Referinte bibliografice . CAPITOLUL XII. VALENTE FORMATIVE ALE ALTERNATIVELOR EDUCATIONALE (Venera-Mihaela Cojocariu) XIII, Ce sunt alternativele educationale? .... XI1.2. Caracteristicile principalelor alternative educa XIL.2.1. Alternativa Step by Step . XI1.2.2. Alternativa Waldorf ........ XI1.2.3. Alternativa/metoda Montessori XIL.2.4. Alternativa Freinet XIL2.5. Alternativa Jena ......... XIL3, Raportul tradigional — altemnativ in gradinita Referinte bibliografice .... ionale in gradinifa CAPITOLUL XU. PREGATIREA COPILULUI PENTRU INTEGRAREA. OPTIMA iN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR (Cristina-Corina Benjea) ... XIIL.1. Delimitari conceptuale: maturitate scolara, aptitudine pentru scolaritate, pregatire pentru scoala ....... . XIIL2, Domenii de dezvoltare a copilului — aspecte specifice . XIIL3. Variafii in dezvoltarea psihic& a copilului si aptitudinit pentru scolaritate ~ factori determinanji, trasee de dezvoltare XIIL4, Dinamica motivatiei in trecerea de la gradinita la scoala . XIILS. Rolul familiei in integrarea copilului in activitifile de tip scolar Referinie bibliografice CAPITOLUL XIV. COPHI CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE (CES) IN SERVICULE DE EDUCATIE TIMPURIE (Alois Gherguj) XIV. 1. Educatia integrata si incluziva in serviciile de educatie timpurie XIV.2, Relatia gradinifei cu familia si comunitatea XIV.3. Colaborarea cu parinfii si cu alte categorii profesionale de sprijin. Referinte bibliografice ... CAPITOLUL XV. MODALITATI DE IMPLICARE A COMUNITATIL IN SPRIJINIREA ACTULUL EDUCATIONAL DIN GRADINITA (Liliana Matai) . . XV.1, Relatia gradinita-familie-comunitate . XV.2. Parteneriatut - fundament comun de acfiune XV.3. Parteneriate viabile intre gridinifa, familie si comunitate XV.4, Strategii de cooperare si colaborare ... XV.S, Practici si programe educationale desfasurate la nivelul gridinijei pentru implicarea comunitatii Referinte bibliografice .... Anext Cuvéint-inainte Prescolaritatea, sau a doua copilarie cum o numesc psihologii, reprezinté o etapa complexa si fascinanté in evolutia copilului, permanent surprinzatoare, marcat& de schimbiri cantitative si calitative in plan fizic, cognitiv, socioafectiv si comportamental. Cunoasterea profilului i in raport cu acesteia, in intreaga sa complexitate, este impusi de necesitatea respectin psihosocial al copilului fa aceasta varsta, corelarii nevoilor i aspiratiilor famil procesul educatiy si articularea acestora cu cerinfele invafmantului prescolar. Privita din aceasta perspectiva, educatia prescolara, ca demers intentionat si siste- matic, circumscrie un ansamblu de influente, actiuni si activitati cu valente formative si instructive menite a valorifica dinamica transformarilor ce au loc in planul personalitati copilului in intervalul 3-6/7 ani. Dou sunt variabilele fundamentale pe care se centreazi demersul instructiv la aceasti varsti: prescolarul si educatorul. Pregcolarul, privit ca subiect central si activ al propriei dezvoltéri, capabil s& acceada la realitatea inconjuratoare prin observare, exersare gi explorare directa, in conformitate cu interesele si disponibilitaqile sale intelectuale. Educatorul, privit prin prisma competentelor sale profesionale, a capacititii de construire a unor experiente formative si de cunoastere adaplate nivelului de dezvoltare a prescolarului, de manageriere a activitatilor de invatare din gridinifa, Acestui ultim aspect merita si-i acordam o atentie deosebita, cu atat mai mutt cu cat el are implicafii profunde asupra evolutiei copilului. Cadrul paradigmatic gi actional al educatiei pregcolare la acest moment este conturat prin revizuirea politicilor educafionale care valorificd actualele tendine europene in domeniu, subliniind ca necesitate reconsiderarea importanfei educatiei timpurii, in general, sia prescolaritiii, in mod special, ca etapa in formarea si dezvoltarea completa si coerenti a copilului, precum si prin reanalizarea finalitatilor si a specificului invafarii la varsta prescolaritafii. Aceste tendinfe au generat schimbari consistente in ceea ce priveste managementul activitatilor din gridini{a, agezind astfel educatorul in fafa unor noi provocari. Actualui curriculum pentru invafimantul prescolar ilustreaza in mod elocvent aceste tendinte, bunele practici (constituite prin valorificarea $i imbogatirea celor existente, dar si prin punerea in lumina a creativitatii formatorilor din acest domeniu), dar si dificultifile inerente in proiectarea, organizarea si desfagurarea activititilor de tnvafare din gradinita, Prin continuturile si activitatile pe care le propune, actualul curriculum pentru invajimdntul prescolar oferd copilului sansa unei adaptiri firesti la cerintele ulterioare ale scolii, prin interconexiunea pe care o realizeaza cu-disciplinele scolare din ciciul primar, valorificdnd potentialut intelectual si nevoile acestuia. i Nowa structur’ a curriculumului, tipologia diferiti a activititilor de invatare din gradinita, corelarea confinuturilor instruirii cu domeniile de dezvoltare si experientiale ale prescolarului, proiectarea integrati, abordarea jocului didactic din perspectiva proiectirii integrate, reconsiderarea metodelor specifice de instruire si evaluare, stimularea creativitifii prescolarului si pregatirea acestuia pentru gcoali, cunoasterea particularita{ilor prescolarilor cu cerinfe educative speciale, valorificarea mediului educafional al gridiniei, precum si a parteneriatului cu comunitatea etc. reprezinté o mic& parte din vasta problematic’ ce particularizeaza activitagile instructiv-educative din invafaméntul prescolar. in egal misura, acestea constituie si principalele teme pe care se focalizeazi volumul de fafa, analizate intr-o maniera specializata de cdtre experfi psihopedagogi si didacticieni. isi propune s& detalieze fiecare dintre topic le Din aceasta perspectiva, volum! enumerate, oferind in acelasi timp exemple concrete privind abordarea practicd a acestor elemente de continut. in acest sens, mulfumim cadrelor didactice din invagimantul prescolar care au sustinut efortul nostru de exemplificare a unor clemente de confinut cu puternice accente practice. Autorii implicati in elaborarea aceste! fucréri igi propun astfel depasirea cadrului strict teoretizant si racordarea teoriilor la bunele practici educationale, identificate inclusiv in spatiul european. Dincole de aceste considerente, putem evidentia argumente suplimentare, de ordin stiinfific $i pragmatic. Astfel, din perspectiva stiintifica, volumul detaliaza teme distincte, actuale, ce depasese cadrul filosofic si general al peda- gogiei prescolaritii considerat o premiera prin abordarea unitard, din perspectiva practic-aplicativa, a unui corpus de teme referitoare la didactica generala a activitatilor din gradinita. Volumul de fafa este structurat pe baza programelor in vigoare pentru definitivat si De asemenea, din punct de vedere pragmatic, volumul poate fi grade didactice, adresfndu-se astfel cadrelor didactice din invatimantul prescolar care se pregitesc pentru concursurile de obtinere a gradelor didactice in inviifimant, educa- toarelor care doresc sa-si perfectioneze demersul didactic in conformitate cu actualele exigenfe in domeniu, tuturor studenfilor ~ viitori profesori pentru invajamantul preprimar — de la specializarile de profil din universitifi, parintilor, care pot intelege importanga gi particularitatile demersului didactic din gradinite, decidenjilor chemati si gestioneze poli cile educaionale in domeniu, precum si tuturor celor interesafi de specificul si ceringele invajamantului prescolar. : Prin propunerile tematice si, in mod deosebit, prin orientarea practic a demersului investigativ, considerim cA volumul se poate constitui ca un instrument eficace pentru mai buna gestionare metodicd a activitiilor instructiv-educative desfusurate in gradinifa. Autorii Octombrie, 2016 12 Capito I CURRICULUM PRESCOLAR — CADRU GENERAL DE DEZVOLTARE $1 EDUCATIE TIMPURIE Conf, univ, dr. Valerica Anghelache Educatia timpurie, mai exact calitatea serviciilor si programelor de educatie timpurie, constituie © preocupare constanta a specialistilor in domeniu, precum gi a decidentilor in materie de politici educationale ta nivel international. De altfel, tema educatiei timpurii a constituit punctul central al numeroaselor conferinte si simpozioane internationale. S-au adoptat declarafii si rezolutii, atragdndu-se astfel atenfia asupra necesititii constientizirii rolului pe care il are educatia la varstele timpurii. Caracterul prioritar al educatiei timpurii este sustinut si de argumente ce tin de realitatea demograficd. Astfel, raportul Eurostat din martie 2014 evidentiaz& faptul c4 in Europa, in 2013, existau 32 milioane de copii cu varsta sub 6 ani, De exemplu, in Franfa si UK erau cei mai multi copii sub 6 ani (aprox. 4,8 mil.). in cazul RomAniei, copii sub 6 ani reprezinta 6,1% din totalul populatiei. In afara Europei, de exemplu in Turcia, vorbim de cel mai mare procent de copii sub 6 ani (aprox. 7,5 mil.) (cf. Key Data on Early Childhood Education and Care in Europe, 2014). Chiar daca se anticipeaz c pan in anul 2030 numarul copiilor din aceasta categorie de varsté va seddea, vorbim la acest moment de un numar semnificativ de copii care au nevoie de programe educationale care s&-i ajute in procesul de dezvoltare, De altfel, in anul 2011 Comisia Europeana stabilea ca, pana in anul 2020, cel pufin 95% dintre copii cu varsta intre 4 ani si varsta inscrierii in ciclul primar de instruire! s& participe la programele formale de educatie timpurie. Raportul Eurydice (2014) precizeaza ca in Romania, Croatia, Bulgaria, Finlanda si Norvegia, rata de participare ta aceste programe a crescut cu 12 Dincolo de datele statistice, studiile realizate subliniaza faptul c participarea la programele de educatie timpurie genereazi beneficii semnificative pentru copii, aceste ' Desi in majoritatea firilor ciclul primar de invatimant incepe la varsta de 6 ani, existh gi exceptii, De exemplu, in Malta, Olanda si Marea Britanie (Anglia, Tara Galilor) copiii sunt inserigi in invataméntul primar la varsta de 5 ani, in Bulgaria, Danemarca, Pinlanda, Suedia, la 7 ani (cf. Raport Eurydice). Cu toate acestea, existi tendinta de a uniformiza admiterea in ciclul primar de invatimant la 6 ani. 13 programe asigurand fundamentul invatarii pe tot parcursul viegii, integrare social’ gi dezvoitare personala. Atat rapoartele europene, cat mai ales experienja practicienilor (ne referim cu prioritate la cadrele didactice din invatiméntul primar) evidentiazd corelatii stranse intre frecventarea activitayilor din gradiniya, in mod deosebit, si rezultatele scolare, in special in primii ani ai ciclului primar de invafamant. De asemenea, datele PIRLS 2011 ilustreazi ca exemplu faptul cd elevii care au frecventat programele de educatie timpurie timp de 3 ani sau mai mult obtin ulterior rezultate foarte bune ia lectura (cf. Key Data on Early Childhood Education and Care in Europe, 2014), Educafia timpurie include perioada anteprescolara (0 —3ani) si prescolar’ (3 ~ 6/7 ani), vizind practic ceea ce psihologii numesc prima si a doua copilarie. Raportarea oricarui demers instructiv si formativ la aceste etape presupune Iuarea in considerare a finalittgilor educafici timpurii (0 ~ 6/7 ani): © ,dezvoltarea libera, integrala si armonioasd a personalitajii copilului, in functie de ritmul propriu si de trebuintele sale, sprijinind formarea autonoma si creativa a acestuia; * dezvoltarea capacitatii de a interactiona cu alfi copii, cu adultii si cu mediul pentru a dobandi cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi; incurajarea explorarilor, exercifiilor, incercarilor si experimentirilor, ca experienfe autonome de invatare; * descoperirea, de catre fiecare copil, a propriei identitati, a autonomiei si dezvol- tarea unei imagini de sine pozitive: ¢sprijinirea copilului in achizitionarea de cunostinfe. capacitafi, deprinderi si atitudini necesare acestuia la intrarea in gcoald si pe tot parcursul vietii” (Curriculum pentru educajia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008, p. 9). Daca in etapa anteprescolara cresterea gi dezvoltarea copilutui au loc in contextul influenfelor venite din partea institufiilor specializate (orese, centre de zi etc.) si, in mod covarsitor, din partea familiei, cu accent pe satisfacerea trebuinjelor de nutritie, ingrijire, mentinerea sanatatii etc., in etapa pregcolaritaqii accentul cade pe influentele educative si formative venite din partea gradinitei. Desi familia ramane un factor important si in aceast etapa, gradinita asigura cadrul formal necesar dezvoltarii psihice a copilului in contextul unor activitai coerente, planificate si sistematice. In acest sens o importanté deosebiti trebuie acordata curriculumului prescolar care ofera cadrul general al experienfelor de cunoastere ce sunt oferite copilului la aceasta varsta. 1.1. Domenii de dezvoltare - domenii experientiale in educafia timpurie Educafia formala realizata in gradinita reprezint& un ansamblu de actiuni constiente, Planificate, deliberate si sistematice, menite sa asigure dezvoltarea bio-psihosocial a copilului pregcolar. De asemenea, Legea Educatiei Nationale (1/2011) stipuleaza: »curriculumul national pentru educafia timpurie este centrat pe dezvoltarea tizict, cognitiva, emofionalé si sociala a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare” (art, 67, alin. 1). Pentru reusita acestui demers se 14 impune infelegerea profunda a particularititilor proceselor de crestere si dezvoltare, in general, a particularitatilor dezvoltarii fizice, intelectuale, emotionale si sociale in interyalul 3 - 6/7 ani, precum i a specificului invagirii in aceasta etapa de varsta. ingelegerea conceptelor de crestere gi dezvoltare este esentiala, intre aceste concepte existind diferente semnificative. Astfel, cresterea este definita de psihologi ca ,dezvol- tare a caracteristicilor biologice ale unei fiinfe vii de la nastere pana la maturitate” (Doron & Parot, 1999, p. 199). Ea se refer in mod deosebit la aspecte de ordin cantitativ ce vizeaza in mod evident planu! fizic. fn cea ce priveste conceptul de dezvoltare, acesta reprezinti .,totalitatea transformérilor ireversibile petrecute in natura si societate, care duc la o schimbare calitativa de sens ascendent in pofida momentelor de regres pe care le cuprind (...). La om dezvoltarea este un proces prin care se realizeaz& noi structuri functionale care diferentiaz’ comportamentul, ducdnd la o mai buna adaptare la mediu” (Neveanu, 1978, p. 19S). Vorbim in acest caz despre transformari calitative in toate planurife ce tin de existenta umana, Vom sublinia in cele ce urmeaz& principalele caracteristici ale domeniilor de dezvoltare a copilului prescolar (fizicd, cognitiva, emotional, sociala), insistind pe cea ce prezint& relevan{a pentru intelegerea ulterioard a filosofiei curriculumului pregcolar. Domeniul Dezvoltare fizicd, siindtate $i igiend personalit Vizeaza toate schimbarile produse in plan fizic (miscari ample, migcari de finefe, coordonare senzorio-motorie), precum gi in planul s&ndtafii si securitayii personale, Vorbim astfel despre dou dimensiuni de baza: a) Dezvoltare fizici, cu urmatoarele subdomenii: * dezvoltarea motricitiii grosiere (responsabila de postura gi locomotie); * dezvoltarea motricitifii fine (responsabila de finelea gesturilor, migcarilor); * dezvoltarea senzorio-motorie (responsabila de relafionarea optima intre migcare si funcjionarea organelor de simt); b) Sdinditate $i igiend personala, cu subdomeniil ® promovarea sanatafii si nutritiei; * promovarea ingrijirii si igienei personale; * promovarea practicilor privind securitatea personal’. Cercetirile in domeniu subliniazd faptul ci dezvoltarea motorie este determinata genetic gi se realizeaz prin maturizare biologica. Prescolaritatea este etapa in care se dezvolté musculatura, corpul castiga in elasticitate, iar migcarile devin mai sigure. in ceea ce priveste motricitatea grosiera, la 3 ani prescolarul se deplaseazd singur, aleargi, prinde mingea, pentru ca la 4 ani si poati sa se cafere, s sara intr-un picior. La 5 ani pregcolarul poate merge pe bicicleta, iar la 6 ani, este capabil de aproape orice migcare, atit timp cat efortul necesar este in acord cu posibilitatile sale fizice. De asemenea, la 4 ani lateralitatea este deja stabilizata. Dezvoltarea motricitatii fine devine evidenta in actiunea prescolarului de a desena si modela, migcarile cstigdnd in finete, comparativ cu etapa anterioari, Motricitatea capati ue) suplefe si ca urmare a faptului ca in aceasta etapa se dezvolta sensibilitatea tactila si percepjiile vizuale, precum si sensibilitatea auditiva, ceea ce-i serveste pentru orientarea in spafiu si raportarea la obiectele din jurul su. Un aspect demn de remarcat este si faptul c& ,,motricitatea este si terenul pe care se manifesta cele dintai reglaje voluntare, pentru c& scopurile atinse prin actiuni reale sunt cele mai accesibile copiilor” (Cretu, 2009, p. 172). Prescolaritatea reprezintd etapa in care se formeazi comportamentele alimentare. prescolarul dobandind 0 relativa autonomie in folosirea tacamutilor. De exemplu, sustin Schiopu si Verza (1995, p. 121), ,la 3 ani copilul reuseste si manance cu farculita buc’i de carne ce i-au fost taiate in prealabil. Intre 4 si 6 ani igi insuseste conduitele de utilizare adecvata a furculifei, lingurii si lingurijei, paharului cu apa, a servetului, solnige’”. De asemenea, la 4 ani apar si preferintele alimentare, concomitent cu refuzul unor alimente. in aceasti etapa se formeazi conduitele alimentare legate de modul in care mananc’, in care folosesc tacémurile, legate de tinuta la masa etc. in privinja conduitelor igienice si vestimentare se poate spune cA in intervalul ani copilul dobAndeste deprinderile necesare care fi reduc dependenta fafa de adult (de exemplu, igi incheie nasturii, igi leaga sireturile etc.). De asemenea, prescolarul isi ‘insuseste deprinderi legate de igiena personala (spilatul mAinilor, al fejei, dinjilor etc., folosirea toaletei, a sipunului etc.). Desi exist diferenge intre copiii de aceeasi varsté in cea ce priveste dezvoltarea fizicd, cert este faptul c& pe misurd ce se avanseazi in prescolaritate, miscdrile se perfectioneaza si copilul incepe si-si castige independenta fata de adult, Domeniul Dezvoltare cognitivé Vizeazi interiorizarea mecanismelor de adaptare la real, de structurare a inteligentei, de construire a operafiilor mentale, reflectind capacitatea copilului de a inteiege anumite relatii ce se instituie intre fenomene, obiecte sau persoane. Acest domeniu este structurat pe doua dimensiuni majore: Dezvoltarea géndirii logice si rezolvarea de probleme (ca activitate de bazi a b) Insusirea cunostintelor si deprinderilor elementare matematice, de cunoastere gi ingelegere a lumii: *reprezentari matematice elementare (numere, reprezentari numerice, operatii, concepte de spafiu, forme geometrice, infelegerea modeletor, masurare); © cunoasterea 5i infelegerea lumii (lumea vie, Paméntul, Spafiul, metode stiintifice). Din perspectiva psihologicd gandirea logicé implicd infelegere, aceasta find dependent de stadiul dezvoltarii intelectuale. in intervalul 3 — 6/7 ani copilul se regaseste in stadiul gandirii preoperationale, ceca ce inseamna cA vorbim despre o infelegere elementara, bazati pe coneret, pe descoperirea unor asemanari intre obiecte gsi/sau feno- mene. De asemenea, Zlate (1999) subliniaza faptul ci infelegerea presupune sesizarea legaturilor dintre cunostinfele vechi si noi, stabilirea semnificatiei acelor leg’turi, precum 16 si incorporarea nojlor cunostinfe in sistemul vechilor cunostinfe. Gandirea logica asigura suportul unei invafiri constiente care, sustin Ausubel si Robinson (1981), este dependenta de particularitatile structurilor cognitive ale subiectului si ale materialului ce trebuie invatat, In ceea ce priveste rezolvarea de probleme, aceasta reprezinta o activitate de bazi a gindirii, ce presupune un proces de prelucrare a informatiilor, prin valorificarea experienfei anterioare a subiectului, Gandirea logica si rezolvarea de probleme sunt esenfiale in formarea reprezentirilor matematice si in injelegerea lumii vii. in etapa prescolaritafii copilul este capabil de reactualizarea reprezentarilor unor obiecte concrete, precum i de infelegerea unor rapor- turi logice ce vizeazi marimea (lung, lat, inalt), comparatia (Ia fel, tot atat), raporturile parte-intreg (tot, jumatate, nimic etc.), precum si cantitatea (putin, foarte putin, mult ste), desi intémpina dificultati in diferentierea profunda a cantitafilor (de exemplu, raporteazi cantitatea de lichid Ja forma recipientului). De asemenea, in insusirea conceptului de numir existi diferenje, infelegerea raporturilor numerice realizandu-se in jurul varstei de 5 ani, Asemaniitor, in rezolvarea problemelor prescolarul mic se concen- treazd pe aspectele de viafa prezente in problema, in timp ce prescolarul mare este capabil de judecarea si rezolvarea acesteia. insusirea cunostinfelor despre lume este posibild ca urmare a inserarii copilului in diverse medii (natural, social). Perceptia, spiritul de observafie sporese calitativ, copilul fiind atras de tot ceea ce se afl in jurul su: obiecte, persoane, animale etc. Demeniul Dezvoltarea limbajului sia comunicdrii Vizeazi dezvoltarea limbajului sub aspect fonetic (sunetele limbii), morfologic (cu- vintele, functia acestora), sintactic (gramaticd), semantic (sensul cuvintelor) si pragmatic (utilizarea limbajului). Este vizat deopotriva limbajul pasiv, activ, oral si seris, Agadar, principalele dimensiuni ale domeniului, prevazute si in documentele curriculare, sunt: a) Dezvoltarea limbajului si a comunicdrii: edezvoltarea capacititii de ascultare si infelegere (limbaj pasiv, comunicare receptiva); edezvoltarea capacititii de vorbire si comunicare (limbaj activ, comunicare expresiva); b) Dezvoltarea premiselor citirii si scrierii: * participarea la experiente cus cartea; cunoasterea si aprecierea carfii; * dezvoltarea capacitafii de discriminare fonetic’; asocierea sunetelitera; © constientizarea mesajului vorbit/scris: sinsusirea de mesaj. Dezvoitarea limbajului se afla in stransa legatura cu dezvoltarea cognitiva, gradul de structurare a acestuia fiind dependent de gradul de achizitie a limbii. Din perspectiva Psihologica, limbajul reprezinté un proces cognitiv superior prin care se organizeazA calitativ toate componentele psihicului, fiind in egali masurd si un instrument de interiorizare si exteriorizare a cunostintelor. inderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui 7 Pe parcursul prescolaritifii se constat diferente clare in cea ce priveste dezvoltarea limbajului sub toate aspectele sale. Din punct de vedere cantitativ, de exemplu, la varsta de 6 ani vocabularul maxim al copilului este de aproximativ 2500 de cuvinte, comparativ cu 1000 la varsta de 3 ani, iar vocabularul minim cuprinde 1 500 de cuvinte, comparativ cu cele 400 de cuvinte pe care le poseda la 3 ani (Schiopu & Verza, 1995, p. 138). Spre sfarsitul pregcolaritafii calitatea limbajului creste, precum si capacitatea de verbalizare. Copilul invafa si se exprime in propozifii, iar vorbirea devine mai expresiva prin folosirea unor elemente ce fin de comunicarea paraverbali. in mod oarecum paradoxal, el foloseste diferite substantive, verbe sau adjective, dovedind un anumit ..simf al limbii”, desi el nu opereaz& cu conceptele respective. La varsta de 6 ani copilul reuseste si-si adapteze limbajul la varsta interlocutorului si in functie de tipu! relatiei cu acesta (se observa diferente intre limbajul folosit eu copii mai mici, educatoare, mama sau alti adulti). De asemenea, cercetarile au evidentiat relafii directe intre calitatea mediului lingvistic in care traieste copilul si performantele acestuia in general, gridinija ofera ocazii diverse de exersare a limbajului, oferind sansa trecerii de la limbajul situativ la cel contextual. Din punct de vedere fonetic, in intervalul 3-6 ani copilul isi insuseste sunetele limbii, chiar dacd prescolaritatea este si perioada in care se semnaleaza si tulburari de pronuntie (de exemplu, dislalii). in privinta limbajului scris, grdinifa asigura premisele necesare insusirii acestuia. Este perioada in care scrisul copilului se rezuma la simple exercifii grafice, scrierea unor simboluri, litere izolate, silabe sau cuvinte cu litere de tipar. Accentul trebuie pus pe recunoasterea existenfei scrisului ca forma a limbajului, pe formarea deprinderilor motrice necesare utilizarii instrumentelor de scris. Aseménator scrisului, cititul nu acopera la aceast4 varsté sensul conventional al termenului. Cititul prescolarului se traduce in fectura imaginilor, mai exact, in recunoasterea si infelegerea acfiunilor ilustrate. Se creeaz astfel premisele necesare citirii, precum gi stimularea interesului copilului pentru aceasta activitate, Domeniul Dezvoltare socioemofionalit Prin continutul siu, domeniul vizeaz’ deopotriva aspecte ce tin de inva{area social, relafiile cu cei din jur si adaptarca la diferite situafii contextuale sau Ja ceilalfi, cat si aspecte ce vizeazd construirea conceptului de sine, a identita{ii si constiinfei de sine. Distingem astfel urmatoarele doua dimensiuni: a) Dezvoltare sociala: * dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu adultii; dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu copiii de varst& apropiata; + acceplarea si respectarea diversitatii; * dezvoltarea comportamentelor prosociale; b) Dezvoltare emotionala: ¢ dezvoltarea conceptului de sine; * dezvoltarea controlului emotional: « dezvoltarea expresivitaii emofionale. 18 Etapa prescolaritayii imbunatajeste registrul interactiunilor copilului cu ceilalfi, atat cantitativ, cat si calitativ. Inserarea sa in spatiul gradinitei 7i ofera gansa de a cunoaste si de a interactiona cu alfi copji de aceeasi varsta, cu adulfi care nu au legaturi cu familia (educatoare, ingrijitoare etc.), ceea ce fi stimuleazi interesele sociale, obligdndu-l in acelasi timp la activarea anumitor mecanisme adaptative, acestea fiind implicate si in controlul emofiilor. Se observa acum interesul copilului pentru tot ceea ce il inconjoarg, atat la gradinit, cat gi pe strad’. Acesta incepe si fie interesat de utilitatea diferitelor obiecte, instrumente sau unelte, de specificul unor profesii sau indeletni umane, insusindu-si_astfel confinutul anumitor roluri sociale. in jurul varstei de 4 ani prescolarul are tendinta de a imita unele comportamente ale adultului, in special a acelora care fin de statutul socioprofesional al acestuia. Relatiile sociale ale prescolarului sunt puternic reglate de afectivitate, aspect constatat in preferinta acestuia de a se juca cu anumiti copii, in mod deosebit spre sfarsitul acestei perioade. Cert este ct prescolarul socializeaz’. Dac pana la 3 ani jocul este solitar, dup’ aceasti varst copilul prefera jocul colectiv, fa 5 ani devenind mai sonsibil si mai receptiv fafa de reactiile partengrului de joc. Copilul igi Insusegte anumite reguli, atat in joc, cat si in relafiile sociale, in general, De asemenea, corectitudinea comportamentului Ja aceasta varsta este specifica moralitafii preconven- fionale, copilul fiind interesat de evitarea sanctiunii. in planul dezvoltirii emotionale, construirea sinelui reprezinté un proces care debuteaz’ in copilarie, dar continu pana in etapa maturitatii, fiind corelat cu sentimen- tele de autonomic si competent. Din acest motiv, céstigarea autonomiei fi oferk copilului o anumita siguranta de sine, chiar daca asteapta gi confirmarea adultului, Stima de sine gi imaginea de sine se contureazi in contextul interactiunilor sociale si in functie de calitatea acestora. Maniera in care parinfii relafioneazi cu copiii si reactioneaza la comportamentul acestora, etichetarile si aprecierile venite din partea lor constituie un predictor al stimei de sine, copilul internalizand aceste aprecieri. Domeniul Capacitéfi si atitudini in invaijare Acest domeniu vizeaza ansamblul factorilor care descriu comportamentul de inva- fare al copilului si care pot fi interpretate ca precondifii ale invafarii. in functie de gradul de manifestare a acestor factori putem anticipa intr-o anumiti masura reusita procesului de invatare. Din acest punct de vedere domeniul comport urmitoarele dimensiuni: a) Curiozitate si interes; b) Initiative, c) Persistenfa in activitat d) Creativitate. in aceasta etapa oferta experienjelor de cunoastere este variata, dar persistenta in activitate este in relatie cu atractivitatea sarcinilor, cu gradul de claritate si de dificultate @ acestora, precum si cu nivelul de dezvoltare a atentiei. Aceasta sustine energetic activitatea, dar calitifile atentiei sunt in acord cu varsta. In mod deosebit, la prescolarul mare se manifesta interesele pentru invajare, ceea ce devine evident si in anumite jocuri 19) ale acestuia. Prescolarul invati prin joc, insusindu-si cunostinte, forméndu-si anumite deprinderi, Detasarea de joc se va realiza treptat, pe masura ce copilul se apropie de varsta de 6 ani. majoritatea activitatilor pe care copilul le desfasoara. Capacitatea de memorare creste dupa varsta de 4 ani, la fel ca si capacitatea de concentrare si receptivitatea la sarcinile de ‘invajare. ‘Toate acestea reprezinti variabile de baz ale aptitudinii de scolaritate. De altfel, este unanim acceptat faptul c& grddinita, ..prin activitatile variate gi multipie pe care le ofera prescolarului, contribuie la punerea bazelor disponibilitifii generale pentru a invata, ca un mecanism ce va servi achizitiilor scolare” (Golu, 2009, p. 185). Cunoasterea particularitajilor dezvoltarii psihice a prescolarului nu presupune raportarea selectiva la aceste zone de dezvoltare, ci ne obliga s lum in considerare toate aceste domenii si s& infelegem raporturile de interdependenta dintre acestea. De asemenea, trebuie s rejinem ca dezvoltarea presupune un echilibru intre ceea ce copilul dovedeste cA stie, vrea si poate face si oferta experientelor pe care le propune gradinita, oferta care trebuie s& fie, obligatoriu, stimulativa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat stim c& in copilarie se formeazi toate conduitele importante adaptative, se nuanfeaz’ si civilizeazA conduitele, se pun bazele personalitaii, se constituie structurile mai impor- tante energetice, intelectuale, creative, inclusiv sociabilitatea, o serie de aptitudini, caracteristicile comportamentelor de baza, reactiile afectiv-volitionale, muitilateralitatea aspiratiilor etc.” (Schiopu & Verza, 1995, p. 42). Fiecare dintre aceste domenii de dezvoltare isi giseste corespondenja tn domeniile experienfiale stabilite de curriculumul pregcolar. Aceste domenii experientiale nu sunt sinonime cu disciplinele de invajAmant. Dimpotriva, considerim ca ele trebuie intelese ca arii de generare, structurare si exersare a experionjelor de invitare ale copilului prescolar, in acord cu nevoile si caracteristicile dezvoltarii acestuia la aceasti etap’ de varsti. Regasim astfel urmatoarele cinci domenii experiengiale: Limba si comunicare, Stiinfe, Om si societate, Estetic si creativ, Psihomotric, acestea servind atingerii obiectivelor dezvoltarii generale a prescolarului. Este foarte important si subliniem faptul c& in planul activitatii didactice concrete nu vorbim despre o corespondenjé de ,,unu la unu” intre domeniile de dezvoltare si cele experientiale, Pentru o mai bund infelegere a relafici dintre cele doua categorii, avansim un posibil model explicativ al relatici domenii de dezvoltare ~ domenii experientiale. Exemplele de comportamente vizate de programa activitifilor din grdinita au rolul de a evidentia mult mai clar unele dintre deprinderile care se formeaza in fiecare domeniu experiential si care rispund subdomeniilor de dezvoltare. 20 Sci eluesan op yamuinu aySasoyoy 1§ aySeouns - mance easedaouy 9p aqureUy pjerouas gory vases 18 peyWOUINSOA eI vOKTIDA 15% - Toa (amnasounsa brmoced no vounsfoesayur 1$ umoosd “oa aaquseoonsajo sojarerede ve ‘oneytues soytsfopersuy ‘ropazud & “aurergong ty sojaze8 vazezijun) anf lusp 10}99 © 18 sradosd ssfara vifoaroud putarid nas porde 1$ ai$eouno spannogyoo #$ penprarput guar8} ap oysinor pisodsos~ pyouosiod @ppuosied varennaas varojungas puraad putatad sojionoead soyorsoad pasmaouoad San nunuad) ayeyaqaos 18 WO, syenosrod Galatea roueidt 1$ quarfiaSuy i ‘BOIBAOUIOLY (272 ponuyt aanzséiu aquaure;aodur 09 ap ajduiax | ajerluopiadxo yuowop — a48y0azap ap Huamop Lofefas Je ANrEaydxo [aPOW 1 mpegs a eae ‘oppow asap ‘oss ap YIVNosuaa atfendsox ap thiorexa e] aBinoos - Menanon ~ auf whos arow YNGIOL spin od pride 18 seu od gnidsur - sgorzy atfeonpa ap : ee | 1s ae [919 Loja gdnp yeipount ede zaq nu - loytfenanoe ey ayroads ymuouredyyoo pene a oats forfennu 18 mzrgugs NOG ‘gsiqosap em no pazwaye nu - argasojoy 18 ay8vOUND = | eee ot a eoraowioig | FA oie Sypodioo aivesqairns | “Gaawiqey -xe) aasen aman | {YE eeaee "1 —~shojour-onozues lamosouns ajacajuys gzerurduiooe - | oujow 18 andaoied aSozgunin - : poresfoazaq] Farei0[03 “Biogi] siwseN -ore\USTUS|S (esayo0:8 anyeaS aauowof2 BIOKO~ | gr nona natuad) tastypsap /astyout Slag} nes zedn ep raza] aunoMoNIsd say HigyoLou ‘2quno nes ardaip nur winsaxe - | je yround jnjapour aysad ezeasen - nerd vosesjoazaq [Teisaios erlizod pupnsed emanaps 1S : ‘ajoay ayers ap edvoude lareSroye ‘siout ap 1sfrozaxa ginoaxa - lreut apo “are12ea tHirpuod uy ‘arefyauy |

    S-ar putea să vă placă și