Seminar 3

3.Teoria deformatiilor.
3.1 Relatii de transformare.
3.2 Deformatii principale

Relații de calcul

Componentele tensorului deformaţiei (2.9) se poate exprima sub formă matriceală

 x  xy / 2  xz / 2
T       yx / 2  y  yz / 2 (3.1)
 zx / 2  zy / 2  z 

Relaţii între deformaţii şi deplasări.

u v w
x  (3.2,a) y  (3.2,b) z  . (3.2,c)
x y z
v u v w u w
 xy   . (3.2,d)  yz   ; (3.2,e)  xz   . (3.2,f)
x y z y z x

Fig. 3.1 Deformaţia geometrică a unui element de material bidimensional

Vectorul de rotaţie al corpului ca rigid în procesul deformării este dat de relaţia

 i j k
1 1   
  rotu     xi   y j  zk (3.3)
2 2  x y z 
 u v w 
unde

1
 1  w v  1  u w  1  v u 
x    ; y    ;  z     (3.4)
2  x z  2  z x  2  x y 

Ecuaţii de continuitate

   yz  xz  xy 
2 2
 2 x   y   xy  2 x
 2  ;    2 ;
y 2 x xy x  x y z  yz
 2 y 2
 2 z   yz    yz  xz  xy   2 y
 2  ;    2 ; (3.5)
z 2 y yz y  x y z  xz
 2 z  2 x  2 xz    yz  xz  xy   2 z
 2  ;      2 .
x 2 z xz z  x y z  xy

Relaţii de transformare a deformaţiilor

 n = l 2 x  m 2 y  n 2 z  lm xy  mn yz  n l zx , (3.6)

 nn1  21 x  2mm1 y  2nn1 z  m1  1m  xy  nm1  n1m  yz  n1  1n  xz (3.7)

Deformaţiile principale

 3  J 1 2  J 2  J 3  0 , (3.8)
unde
J1   x   y   z , (3.10,a)

J 2   x y   y  z   z  x 
4

1 2

 xy   yz2   zx2 ; (3.10,b)

1 1
x  xy  xz
2 2
J3 
1
2
 xy  y
1
2
1
 
 yz   x y  z   xy yz zx   x yz2   y xz2   z  xy2 .
4
(3.10,c)
1 1
 xz  yz  z
2 2
sunt invarianţii deformaţiei.
Direcţiile principale ale deformaţie se obţin din rezolvare sistemului de ecuaţii (2.18),
 2(  x   i ) i   xy mi   xz ni  0;

 xy  i  2(  y   i )mi   yz ni  0; (3.11)
     m  2(    )n  0.
 xz i yz i z i i

STEP 3.1 Se presupune că deplasările

u  a1x  b1y  c1; (a ) v  a 2 x  b 2 y  c 2 ; ( b) w  a 3x  b3y  c3 , (c)
unde ai, bi și ci cu i=1, 2, 3 sunt constante , au loc într-un corp elastic.

2
i) se determine componentele deformației;
ii) componentele deformației constituie o stare compatibilă de deformație.
R: i) ii) da

STEP 3.2 Componentele unei câmp de deplasări sunt

u = (x2 +10)10−4, v = (yz)10−3, w = (z2 −2xy)10−3.
Să se calculeze după deformație între două puncte (3, 5, 7) și (2, 4, 6) din corpul
nedeformat. De asemenea, să se determine expresiile pentru deformațiile specifice și
unghiularecalculate în (3., -2, 5). Să se verifice ecuațiile de compatibilitate.
R:1,738,  n  6  104 , Deformațiile nu satisfac ecuațiile de compatibilitate.

STEP 3.3 În absenţa forţelor de volum, este un câmp de deplsări compatibil

u= kyz; v = kzx; w = k xz, k = 10-4.

STEP 3.4 Se dă câmpul de deplasări

u(x,y,z) = x2 + y2; v(x,y,z) = 2xy + y2; w(x,y,z) = z2,
Să se determine câmpul de deformaţii.

STEP 3.5 Se consideră câmpul de deformaţie

y2 x
x   ;  xy  ;  y   z   yz   xz  0
x2  y 2 2( x  y 2 )
2

este câmpul compatibil.

STEP 3.6 Un corp este deformată astfel că deplasările într-un punct P sunt date de către

1 3
B
 
x yi  3 y 4 j  ( z  4) 2 xyk , 0  x , y  1 , unde B  1 este o constantă. Să se
determine componentele deformaţie în toate punctele corpului.
u 1 v 1 w 1
R: Soluţia: din ecuaţiile (3.2),  x   3 x2 y ,  y   12 y 3 ;  z   2 ( z  4) xy ,
x B y B z B
v u 1 3 w v 1 u w 1
 xy    x ;  yz    ( z  4) 2 x ;  zx    ( z  4) 2 y .
x y B y z B z x B

STEP 3.7 Componentele deplasării pentru un corp sunt

u(x,y,z) = k(x2+y); v(x,y,z) = k(4z2 – x); w(x,y,z) = 0.

i) să se determine tensorul deformaţiei;

ii) să se determine tensorul deformaţie;
iii) Să se determine variaţia lungimii unui element care la (1,2,1) şi în direcţia lui i + j;
iv) care este lungirea specifică maximă în acelaşi punct (1,2,1);
v) care este variaţia de volum pentru un cub unitar cu un colţ în origine iar alte trei
colţuri în lungul axelor de coordonate.

3
STEP 3.7 Într-un punct sunt cunoscute componentele deformaţiei :  x   y  4  10 4 ;
 z  12  10 4 ;  xy  0 ;  yz  16  10 4 ;  xz  16 2  10 4 . Să se determine deformaţiile
principale.
Rezolvare: Se folosesc ecuaţia (2.5.22). Se obţin:
1  4( 2  13 )  10 4 ;  2  4  10 4 ;  3  4(2  13 )  10 4 .

STEP 3.8 Vectorul deplasării unui punct curent al unui corp solid aflat sub acțiunea
forțelor exterioare este:
 
D  ( x 2  yz) i  ( 2 y  xz 2 ) j  (3z  x 2 y 2 ) k  103 mm .
Să se stabilească: i) componentele deplasării; ii) componentele deformației; iii)
tensorul deformației în punctul P(2mm, 3mm, 4mm).
Soluției: i) u  ( x 2  yz)  103 mm ; v  ( 2 y  xz 2 )  103 mm ;
w  (3z  x 2 y 2 )  103 mm .
u v w
ii)  x   2 x  103 ;  y   2  103 ;  z   3  103 ;
x y z
u v v w
 xy    ( z  z 2 )  103 ;  yz    ( 2 xz  2 x 2 y)  103 ;
y x z y
u w
 xz    (  y  2xy 2 )  103
z x
 1 1 
  x 2  xy 2  xz 
1 1 
iii)      xy y  yz 
 2 2 
1 1
 z 
 2 xz 2 yz 

STEP 3.9 Punctele B și C ale unei plăci dreptunghiulare arătată în figura 06_12a se
deplasează în pozițiile B* și C* în lungul axelor y, respectiv x față de sistemul de
referință cartezian. Forma dreptunghiulară devine paralelogram. Să se determine
deformația unghiulară (lunecarea specifică 0  xy . Se admite  xy  1 .
R: În punctul A

 xy   / 2  ( B * A * D*) sau
0,3 0,21 0,3 0,21
 xy  tg  tg   
4 3 4 3

Fig.06_12a

4
STEP 3.10 O bară din oţel (E=2.105 MPa,   0,8 ) de secţiune circulară (d =25 mm) de
arie A şi lungime ,   3m este solicitt la tracţiune de forţa F =80 kN. Să se determine:
i)alungirea barei;
ii) variaţia diametrului d;
iii) variaţia volumului V ;
iv)mărimea tensiunii normale.
R: i)   F / EA ; ii)  t    N / EA ; iii) V  V V  1 2 F / EAV ; iv)   F / A

Probleme
STEP 3.11 Să se arate că componentele deformație  x  ay 2  bxy ;
 y  a ( x 2  y 2 )  by ;  xy  bxy ;  z   zx   zy  0 constituie o stare compatibilă de
deformație.
STEP 3.12. Se consideră funcţiile pentru componentele deplasării într-un punct al
unei probleme plane: u(x,y,z) = ax, v(x,y,z) = by şi w(x,y,z) = cz.
Să se determine:
i) funcţiile date descriu comportarea de corp rigid;
ii) tipul de deformaţie descris de acestea.
R: dilatare uniformă.

STEP 3.13 Să se stabilească tensorii deplasării relative dacă punctele unui corp au
componentele deplasării:

u(x,y,z) = uo +az – by; v(x,y,z) = vo + bx – cz; w(x,y,z) = wo + cy – ax,

unde mărimile a, b, c, din componentele deplasării sunt constante.

Rezolvare: Se determină componentele tensorului deformaţie (2.5.6,b)

 u  v  w  u  v  v  w  u  w
  0,   b  b  0;   c  c  0;  aa 0.
 x  y  z  y  x  z  y  z  x

Rezultă că, corpul nu se deformează. Se calculează componentele tensorului

deplasării (3.4)

1 w  v 1 u  w 1  v  u 
    2c ;     2a ;     2b .
2  y  z 2  z  x  2 x  y 

Corpul are mişcare de corp rigid.

STEP 3.14 În urma acţiunii forţelor exterioare asupra unui corp solid deformabil un
punct A(2; 1; 3) se deplasează în poziţia A’(2,05; 1,1; 3,06). Care sunt componentele
deplasării punctului şi mărimea deplasării?
Rezolvare: Cu relaţiile (2.5.1,a) se determină componentele deplasării

5
u = x’ – x = 0,05 mm, v = y’ – y = 0,1 mm, w = z’ – z = 0,06 mm. Mărimea deplasării
totale se determină cu relaţia (2.5.1,b) u  (0,05)2  (0,1)2  (0,06)2  0,1723 mm.

STEP 3.15 Un punct al unui corp solicitat exterior are componentele deplasării:
u(x,y,z) = 10-4(7z – 5y); v(x,y,z) = 10-4(5x – 3z); w(x,y,z) = 10-4(3y – 7x),
Să se stabilească:
a) componentele deplasării în punctul de coordonate (10, 12, 15);
b) dacă corpul are mişcare de corp rigid.
Rezolvare: În componentele deplasării punctului se introduc coordonatele. Se obţine
u = 45.10-4 mm; v = 5.10-4 mm; w = -34.10-4 mm. Cu relaţiile (3.4) se calculează
componentele vectorului de rotaţie (2.5.6,e). Se obţin

1 w  v 1 u  w 1  v  u 
x     3  10 ; y     7  10 ; z   .
4 4 4
     5  10
2  y  z  2  z  x  2 x  y 

Calculul componentele deformaţie se face cu relaţiile cuprinse în (3.2). Se obţin că

toate componentele tensorului deformaţiei sunt nule.

STEP 3..16. Deplasarea unui punct este dată de ecuaţiile:

u  (7  5y  6z )  104 ; v  (9  5x  3z )  104 ; w  (10  6x  3z )  104 ;
Să se arate datorită căror cauze au loc aceste deplasări ale punctului.
Rezolvare: Componentele tensorului deformaţiei (2.5.6,b) sunt:

 u  v  w
0;  0;  0;
 x  y  z
1  u  v  1  v  w 1 w  u
  5  10 ;   3  10 ; .
4 4 4
        6  10
2 y  x 2 z  y  2  x  z 

Componentele vectorului de rotaţie (2.5.6,e) sunt nule. Rezultă că, corpul se

deformează.

STEP 3.17 Capetele unei fibre AB, înainte de deformare au coordonatele A(4, 5, 6)
şi B(2, 1, 3). După deformare capetele fibrei ajung în poziţiile A’(3,8; 5,4; 6,2) şi
B’(2,4; 1,5; 3,4). Să se determine:
i) componentele deplasării capetelor fibrei;
ii) deplasarea totală a capetelor; iii) deformaţia specifică medie a fibrei AB.
R: uA(0,2; 0,4; 0,2); uB(0,4; 0,5; 0,4): ii)  A  0,4898 mm ;  B  0,7549 mm iii)

STEP 3.18 Componentele deplasării într-un corp sunt:

u(x,z,y) = c(x2 + 10); v(x,yz) = 2cyz; w(x,yz) = c(-xy + z2)
-4
unde c = 10 . să se determine:
i) starea de deformaţie;
6
 ii)componentele deformaţiei în punctul A(0, 2,1) şi deformaţia specifică de
volum.

STEP 3.19 Câmpul de deplasări pentru un corp solicitat este descris de relaţiile:
u(x,y,z) = cx(y + z); v(x,y,z) = cy(z + x), w(x,y,z) = cz(x + y)
-4
unde c = 10 . Să se determine:
i) componentele deformaţiei;
ii) să se verifice dacă componentele deformaţiei sunt compatibile.

STEP 3.20 Deformaía într-un punct oarecare al unui corp solicitat este dat de
tensorul
x 2 y 2 xz 
 
[T ]   y 2 z 3 z 2 
 xz z 2 0

Să cer:
i) identificați componentele deformațieie;
ii) să se verifice ecuațiile lui Saint Venant (ecuațiile de compatibilitate).

STEP 3.21 Vectorul deplasării punctelor unui corp solicitat sunt descrise de către
u(x,y,z) = c [(10x +3y) i + (3x + 2y) j + 6z k]
unde c este o constantă. Să se determine: i) corpul nu are mişcare de corp rigid; ii)
componentele deformaţiei; iii ) deformaţiile principale
R: i)   0 iii) 11c; 6c; c.

STEP 3.22 Fie o bară de lungime  şi secţiune transversală a x a. coeficientul de

contracţie transversală a materialului este  . Dacă bara este solicitată la tracţiune, să
se determine deformaţia specifică de volum a barei. Aplicaţie numerică: F = 80 kN, E
= 2.105 N/mm2; a = 25 mm,   0,3 .
Soluţie: volumul barei până la deformare V  a 2  . Lungirea barei după deformaţie,
 1  1    . Laturile pătratului secţiunii transversale se vor micşora, a1  1  a .
Aria secţiunii transversale după deformare, A1  1  a  . Volum barei după
2

deformare va fi

V1  A1 1  1   a1    a 2  1    2  2 2   2 2   2 3
2

Neglijând termeni de ordin superior  2 şi  3 , se obţine V1  a 2 1    2  .
Variaţia volumului V1  V  a 2 1    2   a 2   a 2  1  2  . Deformaţia
V1  V a 2  1  2 
specifică de volum  V     1  2  .
V a 2
 F 8 10 4 N
Aplicaţia numerică:      6 ,4 10  4

E EA 2 10 MPa 25mm  25mm 
5

 V  1  2   1  2  0,3  6,4 10 4  2,56 10 4 .

7
STEP 3.23 Într-un punct al unui corp, starea de deformaţie este descrisă de tensorul
2 3 2
   3  1 5   10 4 .

2 5  4
Să se determine:
i)invarianţii deformaţiei;
 2 2 3
ii) deformaţia specifică liniară în direcţia n ;  ; ;

 4 4 2 
iii) deformaţiile specifice principale, 1 ,  2 ,  3 ; lunecarea specifică maximă.

STEP 3.24 Fie starea de deformaţie într-un punct al corpului definită prin
componentele ei:  x  2  103 ;  y  4  104 ;  z  2  103 ;  xy  4  103 ;  yz   xz  0 .
Să se determine:
i) deformaţia specifică  n în direcţia n(2/3; 1/3; -2/3);
ii) deformaţiile specifice principale;
iii) lunecarea specifică maximă;
iv) deformaţia specifică de volum;
v) intensitatea deformaţiei,  i .
R: ii) 48,8.10-4; 32,3.10-4; 20.10-4; iii) 28,8.10-4; iv)

STEP 3.25 Într-un punct al unui corp solicitat exterior sunt cunoscute componentele
deformaţiei sunt:
 x  20  104 ;  y  4  104 ;  z  30  104 ;  xy  15  104 şi  xz   yz  0 .
Să se determine:
i) deformaţia specifică a fibrei având direcţia n cu cosinuşii directori   1 / 2 ;
m  1 / 2 şi n  2 / 2 ;
ii) deformaţiile specifice principale; iii) deformaţia specifică de volum.

STEP 3.26 Starea de deformaţie într-un punct al corpului este descrisă de

deformaţiile principale 1  6  103 ; 1  2  103 ;  3  2  103 .
Să se determine:
4 4 7
i) deformaţia în direcţia n  ;  ;  ;
9 9 9
ii) invarianţii deformaţiei;
iii) lunecarea specifică maximă.

STEP 3.27 Starea de deformaţie într-un punct este descrisă de componentele:

εx = 0; εy = 5.10-3; εz = 3.10-3; γxy = γxz = 0; γyz = 2 3 .10-3.
Să se calculeze:
a) deformaţiile principale;

8
 b) lunecarea specifică maximă;
c) deformaţia specifică de volum.
Rezolvare: Starea de deformaţie poate fi determinată de tensorul deformaţiei sau
matricea pătrată a deformaţiei:
 1 1   1 1 
       xz
2   2 
x xy xz x xy
2 2
1 1  1 1 
T     xy  y  yz  ; (a)  
    xy y  yz  . (b)
2 2  2 2 
1  1
 yz z  1 1
 yz z 
 2 xz
2   2 xz
2 
Deformaţiile principale sunt valorile proprii ale matricei deformaţiei (b):
 1 1 
      xz
2    0
x xy
2 0
 1 1   
  xy  y    yz   0 (c) sau  0 5  10 3   3  10 3   0 ,
 2 2 
 0 3  10 3 3  103   
  1 1 
 yz  z  
 2 
xz
2
de unde rezultă
  5  103   3  10 3     3  10 6   0 (d)
Rădăcinile ecuaţiei (d) sunt:
ε 1 = 6.10-3; ε2 = 2.10-3; ε3 = 0.
Lunecarea specifică maximă este
 max  1   2  6  10 3 când ε1 > ε2 > ε3 .
deformaţia specifică de volum va fi:
V  1   2   3   x   y   z  8  103 .
Observaţie:
Dacă se dezvoltă determinantul (c) şi se ordonează termenii în raport cu ε ţinând cont
de invarianţii deformaţiei se obţine ecuaţia
 3  J1 2  J 2  J 3  0 ,
unde
J1   x   y   z  8  10 3 ;

J 2   x y   y  z   x z   xy   yz2   zx2   12  106 :

1 2
4
J 3   x y  z 
1
 xy yz zx   x yz2   y xz2   z xy2   0 .
4
Ecuaţia algebrică (e) are forma   8  10   12  10   0 care este identică cu (d)
3 3 2 6

9
10