2.

ECOLOGIE UMAN
CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE I MODALIT DE
Ecologia uman
INVESTIGARE
studiaz relaiile dintre populaiile
biotic i social. umane _i mediul lor abiotic,
Ecosistemul este unitatea de baz, structural _i functional a biosferei.El este format
din:
Biotopul este componenta nevie (abiotic),
factorilor fr via; reprezentat de totalitatea

Biocenoza este componenta vie (biotic)

populailor ce ocup acela_i habitat. reprezentat de totalitatea
Dup originca lor ecosistemele pot fi:
naturale- aprute spontan pe calea evoluiei naturale a
factorilor ecologici,
antropizate aprute pe cale artificial, sub influena omului.
Tipuri de ecosisteme
Categorii Exemple
Artificiale (antropizate)
T.Lacuri de baraj _i de
A.acvatice acumulare
2.lazuri si hele_teie piscicole
1.Culturi agricole anuale _i
bianuale
2.Plantaii de pomi _i arbu_ti
I. agroecosisteme fructiferi
B. terestre 3.Complexe zootehnice de

crestere intensiv a animalelor

4.Culturi protejate
ecosistemul a_ezrilor1.Rurale (ctune, sate, comune)_
umane
12.Urbane (Ora_e)_
A. Ecosisteme acvatice antropizate
1. Lacuri de baraj _i lacuri de acumulare
Lacurile de baraj (lacul Bicaz), în care reinerea apei dureaz ore sau zile i lacurile de
acumulare (Bicaz, Vidraru, Vidra), în care apa staioneaz luni sau ani.
Biotopul In func ie de adâncime lacurilor se distinge spre suprafa o zon cu oscilaii
anuale de la 0° C la 24° C. La adâncimi sub 40 m temperatura apei este de 4 -10 °C.
Cantitatea de oxigen din ap depinde de temperatur i de respira ia organismelor

acvatice.
din fitoplancton ( alge albastre, verzi, diatomee) _i
Biocenoza Planctonul este format
sunt reprezentate de erap, somn,
20oplancton (rotiferi, copepode). Populaiile piscicole
boi_teanul, obletelele _i scobarul.

2. lazuri _i hele_teie piscicole

ecosistem artificial, amenajat in scopul obtinerii
unor producti
lazul este un
preciate de pe_te, dar _i pentru morrit, agrement.
locuri plane, destinate
sunt bazine ap special amenajate pe
cu
-Hele_teiele sau prin pomparea apei dintr-o
alimenteaz cu apå gravitational
PISCiculturii sistematice. Se
ap curgtoare. fizico-chimice ale apei depind de natura solului _i de
Biotopul In iazuri, condiiile dilueazá apa, primàvara _i în verile ploioase,
Cul precipitaiilor. Topirea zpezii _i ploaia
79
 determinevaporarea apei _i
concentrarea in substane nutritive. lama nutritive. larna iazurile
iar seceta
datorit adáncimii mici.Lantitatea
de OXigen este rezultatul e
ingheaá páná la fund, fotosintezaou
vii proces consumator de oxigen _i
procese opuse: respiraia organismelor proces
furnizor de oxigen.
Biocenoza Pelicula de la suprafaa apei este populata de bacterii. alge i protozoadare.
Planctonul cuprinde bacterii cu rol in descompunerea materiei moarte. flagelate :alge
albastre-verzi _i diatomee.
lazurile _i hele_teiele pot fi populate de: crap. caras. caracud. lin. babu_c. bihan

_tiucá _i pástráv.

B. Ecosisteme terestre antropizate

Agroecosistemele
Agroccosistemcle sau ecosistemele agricole s-au format ca urmare a interveniei
omului asupra ecosistemclor naturale. Din punct de vedere trofic. biocenozele
agroccosistemelor prezint urmtoarele componente:
producátori primari, reprezentai de plantele de culturà.
consumatori primari (de ordinul ). reprezentai de ierbivore sau animale titofage:
consumatori secundari (de ordinul l). reprezentai de animalele carnivore;
lanturile trofice au putine verigi.
Ele cuprind:
. Ecosistemul culturilor ierboase anuale i bianuale
Acest ecosistem cuprinde culturile de cereale. plante leguminoase, oleaginoase, textile
medicinale, aromatice _i de nutret.
Biotopul_Aceste ecosisteme se caracterizearå printr-o un1formizare spatialä
accentuat. Ele se atlsub influenta climatului local sau regional, care are un pronuntat grad de
uniformizare, dar variabil in functie de anotimpuri.La un1tormizarea nmieroclimatului particip
irigatiile, în caz de secet, sau desecrile, in cazul excesului de umiditate.
Biocenoza_Prineipalele componente sunt plantele de cultur, cele mai importante sunt:
grâul, orezul, orzul, ovzul, porumbul, cartoful, ceapa. tomatele, floarea soarelui, etc. Plantele
de cultur sunt uniform repartizate. Ele constituie stratul
dominant, protejat de om, care
inlatur buruienile.

2. Ecosistemul plantatiilor de pomi i arbu_ti fructiferi

Cuprinde plantaile de pomi fructiferi, arbu_ti fructiferi _i plantaiile de vi de vie.
Biotopul In cadrul acestui ecosistem distingem o multitudine de biotopuri, fiecare cu
particularitile lui.
Biocenoza_In culturile intensive i superintensive, stratul ierbos este înlocuit prin
culturi de ovz, borceag, batat, iar stratul ierbos spontan este inlturat
prin ierbicidare sau
prasiri repetate.Consumatorii sunt reprezentai de insecte i larvele lor, acarieni
insectivore. _i päsri
3. Ecosistemul culturilor protejate
Aceste culturi urmresc cre_terea perioadei de vegetaie a unor plante legumicole si
floricole. Culturile protejate se realizeaz în råsadnie, sere _i solarii.
Biotopurile_sunt create _i controlate de om. Se apic la timp lucrri de îngrijire _i de
combatere a duntorilor. Se asigur astfel o anumita intensitate _i cantitate de
anumit umiditate în sol _i atmosfer, o fertilizare corespunzatoare, o dozare a
lumin, o
dioxidului de
carbon.
Biocenoza Se cultiv o singur specie, sau un singur soi de plant. Se urm re_te un
control strict al bolilor _i däuniorilor.
 4. Ecosistemul complexelor zootehnice de cre_tere intensiv a animalelor
Acest tip de agroecosistem cuprinde crescatoriile
de animale.
Biotopul Fiecare ecosistem agrozootehnic are un anumit microclimat generat de
temperaturá, umiditate _i luminozitate.
Biocenozele complexelor zootehnice concentreaz animale domestice (påsäri. porcine.
ovine, bovine), ce apartin unci singure specii _i de multe ori unei singure rase, cu productivitate
ridicat. Indivizii sunt adápostii in boxe, pe categorii de vârstà _i sexe. Hrana animalelor
provine din culturile furajere.

I1.Ecosistemele a_ezárilor umane

Sunt de douá feluri: de tip rural _i de tip urban.
1.Ecosistemele de tip rural sunt: cátunele, satele _i comunele _i se caracterizeaz prin:
contact stráns cu mediul natural:
folosese in micá másurá energia neconventional _i hidroenergia;
aprovizionarca cu apå provine din fäntâni sau izvoare naturale:
hrana provine din ecosistemele naturale _i agroccosisteme.
2.Ecosistemele de tip urban sunt ora_ecle _i se caracterizcaà prin:
contact redus cu mediul natural:
Toloscsc energa produs in centralele eleetrice, de termoticare, nucleare;
apa provine din sistenme hidrografice special amenajate;
hrana provine din agroecosistene _i din industria alimentar:
au producie industrialä:
Sunt dotate eu statii de depozitare a
rezidurilor i de_eurilor, de epurare
a apei uzate;
omul determin optimmzarea
conditiilor de mediu.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA

ECOSISTEMELOR NATURALE
DETERIORAREA ECOSISTEMELOR
NATURALE
1.Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune
Eroziunea fig.55) reprezint
degradarea solului sau a rocilor ca urmare a
actiunii ploilor, vântului, omului. Acest fenomen
se datoreaz:
poluarii cu pesticide i îngr_minte chimice;
ploilor acide:
taierilor masive de pduri;
-luerrilor necorespunztoare ale solului, care
degradeazà textura acestuia.
Mäsuri de prevenire a eroziunii solului:
cultivarea în terase limitate de _anuri care rein
apa, tig5 roziunea solui
aratul în brazde;
acoperirea în permanen a solului cu vegetatie.
2.Deteriorarea ecosistemelor prin constructii de canale _i
baraje
Aceste construcii duc la inundarea unor terenuri aluvionare
si calitativ a florei _i faunei locale. _i schimbarea cantitativ
81
 In marile baraje are loc o pierdere intensa de apa prin evaporare _i o retinero
sedimentelor _i aluviunilor în amonte de baraj. Datorit acestor sedimente producia piscical
olá
a sczut foarte mult
3.Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
Speciile nou introduse de om în ecosisteme se numesc specii exOgene.
Introducerea plantei Lantana camara, originar din America tropical în Noua
Caledonie, pentru formarea de bariere în calea vitelor, s-a soldat cu invadarea p _unilor de

ctre acest buruian _i scderea productiei furajere.

Introducerea castorilor din Canada în pädurile din America de Sud, a condusla
apariia inundaiilor, ca uramare a digurilor construite de ace_tia.
Si in România au fost introduse accidental unele specii precum: planta Elodea
canadensis (ciuma apelor) originar din America _i stabilitä în majoritatea apelor dulci _i
balilor dunrene: bibanul soare din America de Nord apare în apele dulci distrugånd puietul
altor pe_ti. iar gasteropodul Rapana thomasiana, din apele Japoniei apare i în Marea Neagr
determinând reducerea masiv a populaiilor de midii.

I1. DETERIORAREA ECOSISTEMELOR PRIN SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR

BIOLOGICE
1. Defri_area pdurilor
(fig.56)
Pdurile sunt factorul
determinant în meninerea
echilibrului ecologic, climatic
_i hidric.
Defri_ärile au contribuit la:
degradarea solurilor;
-cre_terea ariditii
climatului;
- intensificarea vitezei

vánturilor;
- aparitia inunda iilo.

5Retri_arca pldhurnlor
2.Suprapá_unatul
Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a p_unarii intensi
de cálre animalele ierbivore. In
intensificá activitatea
populatiile animalelor slbatice apare autoreglarea, adiea
prádätorilor, cre_te frecventa bolilor _i a
paraziilor.
3.Supraexploatarea faunei terestre
Omul a contribuit dircct la
reducerea efectivelor, sau chiar pru

vánáioare, pescuit, combalerea bolilor disparitia

_i dâunâtorilor, dar _i indireet
unor
spe chilibre

ecologice. Cele mai alectate au fost populaiile de nnamilere _i

producand dezee

n Americu de Nord s-au redus psri.

foarte mult electivele bizonului,
ursului grizzly din Mexic. antilopet a
n Asia, speciile de asin
pán la 200 de exemplare fiecare. persan, rinocer asiatic, ursul de DAmbus
bambus _i-au redus nunau
_i-au reh
n Aricu, au
dispárul antilopa alrican,
quagga, iar turmele de rinocerul alb, cerbul de Barbarta
elelanti, bivoli,
lei, girale, zebre, s-au redus
In
Europu, au dispárut bourul (1Bos primigenius), bizonul foarte nult. asus) i
a caprei alpine(Capra ibex). european (Biso
82
 In Románia, au dispärut: bourul, zimbrul,
tarpanul, antilopa de stepä, capra de munte
si marmota alpin.Sunt pe cale de dispariie: râsul _i capra
Dintre psri neagr.
sunt ameninate s
dispar: zganul, vulturul ple_uv sur, vullurul ple_uv
negru, dropia _i coco_ul de mesteacn.

4.Supracxploatarea resurselor oceanice

Pescuitul excesiv al mamiferelor marine, a condus la
dispariia unor specii de pinipede
(foci, morse) _i colonii de otarii.
Ameninate cu dispariia sunt speciile:balena albastr _i balena borealis.
Supraexploatarea fondului piscicol a condus la:
scderea cantitativä a pe_telui;
scãderea taliei pe_tilor
capturai
reducere efectiv a speciilor de interes piscico.
Ca urmare a suprapescuitului, numeroase specii de pe_ti _i-au diminuat substanial
numrul de indivizi: heringul, batogul, merlanul _i scrumbia albastr.
Tot pe cale de dispariie sunt i broa_tele testoase de mare, cutate pentru carne, ouá i
carapace.

5.Urbanizarea _i industrializarea
Ca urmare a ere_terii exagerate a populaiei urbane, a avut loc _i dezvoltarea
industriilor _i transporturilor în mod excesiv. Ca urmare a acestui fapt s-au format noxele
ora_ului reprezentate de smog, particule de praf, de fum, compu_i chimici, dioxid de carbon, ce
creeaz un mediu neprielnic pentru sntatea oamenilor, conducând la scderea imuniti, boli
ale sistemelor nervos, respirator, endocrin.

II. DETERIORAREA MEDIULUI PRIN POLUARE

Poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea poluanilor

(de_euri rezultate din activitatea uman).

Dup natura Fig.57- Efectul de sera
poluanilor, poluarea poate
fi:
- fizic
- chimic
Atmosfer
- biologic
- Poluarea fizic poate s Radiaiile rman prinse in
fie termic, radioactiv, utmosfera, ineålzind pämantul|
sonor.
a. Poluarea termic sau

caloric
Diferite gaze _i în

primul rând dioxidul de

carbon, conduc la înc lzirea
efectului
global prin aparitia
de ser (fig.57) pe care i
provoac.

allor gaze cu eteet de sera (oxizi de

carbon i a
dioxidului de extinderea
Cresterea concentraiei activitaji
ndustrrale _i agricole _i prin
se face prin
azot, clorofluorocarboni) comunica ie.
de
aez rilor umane _i a reelelor 83
 Inclzirea global are urmtoarele efecte:
topirea ghectarilor;
cre_terea nivelului mrilor i oceanelor;
inundarca trmurilor _i a localitilor;
schimbarea global a climei.
b. Poluarea radioactivá
Se realizcazå cu radionuclizi
i radiaii.
Sursele de contaminare radioactiv sunt:
depunerile radioactive, care au ajuns în apã odat cu
ploaia:
apcle de la uzinele atomice;
de_eurile atomice care sunt introduse în recipiente sigilate _i incluse în blocuri de
beton, ce sunt depuse pe fundul
deficiente la centralele
occanelor
nucleare (ex. accidentul de la Cernobâl).
C. Poluarea sonor
Este determinat de zgomote
de emisii de sunete cu puternice (sunetele devin nocive la 80 de decibeli) sau
vibratii neperiodice.
Sursele de poluare sonor
sunt Fig.58 Ploile acide
transporturi terestre S02, N02, format in
aeriene, urma arderilor
_antierele de construcii. reactioneaz cu apa:
Consecintele negative ale S02 se transform în
H2S04
polurii Sonore
sunt:dereglarea -N02 se transformä în
Hn03
care cad pe
auzului, contractiile arterelor, pmânt
de ploaie acid
sub forma
accelerarea pulsului, stressul.

- Poluarea chimic

Substanteletoxice
noxele) eliminate în mediu prin
activitile umane, ca de exemplu
DDT, pesticidele, unele metale Pe_tii
grele se acumuleaz de-a lungul
mor
/ Pädurile _i culturile
sunt distruse
lanturilor trofice în concentraii din A
ce în ce mai
mari, fenomen numit amplificare
Gazele poluante: biologic.
-

Oxidul de carbon, care în concentraii mari inhiba

procesele
om
respiratorii la plante, animale _i
-

dioxidul de sulf determin arsuri (necroza)

frunzelor, iar în combinaie cu
apa din
precipitatii formeará acidul sulfuric,
producánd ploile acide (tig.58)
oxizii de azot contribuie la lormarea
smogului (ig.59)
derivaii halogenilor (clor, acid clorhidric,
brom), produc necroze ale frunzelor iar la
animale boala numit fluoroz
(manilestat
prin deformarea oaselor, cderea dintilor.
numeroase
Poluantii solizi (pulberile) conin Fig.59 Smogul
particule de cuart, calciu, azbest,
oxizi de siliciu, particule de plumb, mercur.
Poluarea biologic
Se face prin contaminarea
Sursele de contaminare sunt: bacteriologic a
apei, alimentelor _i cutrolizarca
apclor.
- apele menajere;
apele industriale
uzate, in
provenite
special din industria
alimentar .

Poluarea
biologic a apei _i
alimentelor se face
indirect prin
contaminarea lor cu
substane organice
fermentascibile.
Eutrofizarea
apelor (fig.60) este
un proces natural de
acumulare în timp a
unor cantiti Fig.60- Eutrofizarea apelor
crescute de substante
organice pe fundul apei. Are loc dezvoltarea în masa apei a unor microorganisme care pot
acoperi in întregime suprafata apei, ducând la o distrugere a echilibrului biologic din
ecosistemul respectiv prin srcirea apei în oxigen _i cre_terea concentraiei de sruri. Procesul
poate fi accelerat de om, prin deversarea de ape uzate bogate în substane organice.
Scderea cantitii de oxigen limiteaz dezvoltarea organismelor i favorizeaz
moartea celor sensibile la scderea concentraiei de oxigen, iar cre_terea concentraiei de sruri
determin cre_terea duritii apei, facând-o improprie pentru dezvoltarea unor specii. Ca
urmare, scade diversitatea biocenozei prin dispariia unor specii.

EFECTELE DETERIOR ECOSISTEMELOR ASUPRA SÅNTII UMANE

Oxidul de azot, anhidrida sulfuroas , eliminate în atmosfer formeaz smogul, care

indivizii cu afeciuni respiratorii _i cardiace.
produce în marile ora_e tulburri cronice la
Sulfura de carbon produce la copii simptome neurologice.
DDT-ul _i alte pesticide produc la om ateciuni ale sistemului digestiv _i
neuroendocrin.
boala numit saturnism, ce se manifest prin salivaie, convulsii.
Plumbul determin
diaree, urmat de moarte.
perturbri în activitatea cerebral _i renal, modific metabolismul fostorului.
degenerare a ficatului,
Molibdenul produce o

ducând la malformatii osoase.

Cadmiul se întâlne_te în concentraii mari la funmälori _i initiaz cancerul de plàmini.
Poluarea apei potabile cu azolai _i consumul e mdelungat determinà eetalee, greaja.
-

fenomene cunoscute sub numele de boala apei.

diaree,
Poluarea apei cu ageni microbieni determna Cre_terea lrecventei unor afeejiuni, cum
holera, dizenleria.
ar fi: colibaciloza, hepatita viral,
Radiatiile ionizante prezint un risc de cancerizare sau de mutagenezà.
Poluarea sonor determin la om lulburari neurovegetative, neVrOZe, hipertensiune
arterial , tulbur ri endocrine.

85