CENTRUL REPUBLICAN DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

Program de formare continuă

Cadre didactice de sprijin, Președinți ai Comisiei multidisciplinare intrașcolare
Materiale - suport
Modulul I
I. Cadrul conceptual și legislativ de dezvoltare a educației incluzive

1. Educația incluzivă: concepte, abordări, modele. Evoluția conceptelor

Educaţia incluzivă este o abordare şi un proces continuu de dezvoltare a politicilor şi practicilor
educaţionale, orientate spre asigurarea oportunităţilor şi şanselor egale pentru persoanele
excluse/marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare şi educaţie
(Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020).
Educaţia incluzivă caută să răspundă nevoilor de învăţare ale tututror copiilor, cu un accent
deosebit pe cei vulnerabili din punct de vedere al marginalizării şi excluziunii sociale (UNESCO,
Salamanca, 1994). „Şcoala trebuie să includă toţi copii, şi pe cei „provenind din cadrul minorităţilor
lingvistice, etnice sau culturale, copii din grupuri îndepărtate sau nomade, copii ai străzii sau care
lucrează, copii cu deficienţe sau talentaţi” (Forumul Mondialpentru Educaţie, Dakar, 2000).

Educația incluzivă prevede schimbarea şi adaptarea continuă asistemului educaţional pentru a

răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor ce decurg din aceasta.
Este o provocare spre schimbarea atitudinilor şi mentalităţilor de excludere şi segregare.

Abordarea incluzivă susţine că şcolile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi să depăşească

barierele din calea învăţării şi că cei mai buni profesori sunt aceea care au abilităţile necesare pentru a-i
ajuta pe elevi să reusească acest lucru.Conceptul de educaţie incluzivă s-a dezvoltat din cel al integrării.
Identificarea diferenţelor specifice ambelor concepte oferă posibilitatea evidenţierii unor aspecte
principial importante.

Integrareaeste asimilarea unui elev în învațămîntul general, unde acesta se adaptează (sau nu)
politicilor, practicilor și curriculumului existent în școala respectivă, în timp ce școala în sine
ramîne în mare parte neschimbată.

Incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educațional și școlile să se schimbe și să se

adapteze pentru a raspunde nevoilor elevilor.

Pentru instituţiile orientate spre educaţie integrată, însuşi copilul, din cauza cerinţelor sale
speciale, devine o problemă a procesului educaţional. Pentru şcoala orientată spre educaţia incluzivă
procesul educaţional şi resursele inadecvate/inadaptate necesităţilor fiecărui copil constituie problema
majoră.
 E D U C A Ţ IA IN T E G R A T Ă E D U C A Ţ IA IN C L U Z IV Ă

are necesităţi speciale; accesul unor categorii de copii este lim itat;
C o p ilu l are p ro b le m e S istem u l e d u c aţio n a l are p ro b lem e
nu poate să înveţe; atitudinile cadrelor didactice sînt
nu poate ajunge la şcoală; discrim inatorii;
necesită profesori special pregătiţi; conţinuturile şi tehnologiile de învăţare sînt
necesită m ateriale şi tehnologii didactice inflexibile;
speciale; m ediul şcolar (instituţional) este inaccesibil;
necesită un m ediu şcolar (instituţional) sistem ul nu dispune de servicii de suport
special; pentru asistenţa copiilor cu neceităţi speciale;
necesită asistenţă specializată. părinţii nu sînt im plicaţi în procesul
educaţional.

Incluziunea nu trebuie să fie considerat ceva adiţional la învăţămîntul general: ea trebuie privită ca
parte intrinsecă a misiunii, filosofiei, valorilor, practicilor şi culturii şcolii.UNICEF promovează modelul
şcolii prietenoase copilului – un concept holistic care se referă la un mediu sigur, sănătos şi protector de
învăţare. Şcoala prietenoasă copilului este incluzivă, efectivă, sănătoasă şi protectoare, încurajînd
participarea copiilor, familiilor şi comunităţilor.
Integrarea: locațională, socială, funcțională

Elevii „integrati“ nu
asimilează sau nu pot
asimila informațiile în
conformitate cu
așteptările școlii
o ”anumită” acțiune în
conformitate cu standardele
și condițiile grupului social
Elevii „integrați“
dominantnu
sunt percepuți ca Elevii „integrați“ nu
membri valoroși și părți adoptă un rol complet și
integrante ale activ în viața școlii
comunității școlare

Integrarea nu este suficientă

Segregați într-un mediu
pentru a împiedica
presupus integraționist
marginalizarea copiilor

Dimensiunile schimbării spre incluziune

Elaborarea politicilor incluzive

Desfășurarea
Elaborarea politicilor Crearea culturii
incluzive incluzive practicilor incluzive

ea poli

2
Abordarea tradiţională
 Prioritatea o constituie „elevii buni“.
 Dacă un elev se confruntă cu bariere în învăţare deoarece părinţii săi nu au urmat o şcoală şi îl
încurajează să lipsească de la şcoală, nu poate face faţă curriculumului, este paralizat de emoţii
sau înfruntă alte situaţii … este problema elevului.
 Şcolile sunt judecate după rezultatele obţinute de cei mai buni elevi (de exemplu, la olimpiade).
 Cei mai buni profesori sunt cei care au rezultate bune cu cei mai buni elevi.

Abordarea incluzivă

 Toţi elevii sunt consideraţi la fel de importanţi.

 Colaborează cu părinţii şi cu comunitatea pentru a îmbunătăţi frecvenţa şi a reduce abandonul.
 Creează un mediu afectiv pozitiv în care elevii au încredere în profesorii lor şi care se adaptează la
nevoile elevilor.
 Şcolile sunt judecate după progresul înregistrat de toţi elevii.
 Cei mai buni profesori sunt cei care îi ajută pe toţi elevii să înregistreze progrese.

2. Indexul incluziunii
Practica internaţională privind educaţia incluzivă demonstrează că în implementarea incluziunii
educaţionale în instituţia de învăţămînt se interpătrund trei dimensiuni importante: politicile, practicile şi
cultura (Indexul incluziunii şcolare, traducere realizată de M. Pantea, 2003). Pentru desfăşurarea oricărui
proces educaţional, inclusiv cel de dezvoltare a educaţiei incluzive, se porneşte de la stabilirea
obiectivelor şi a direcţiilor de acţiune (formularea politicilor), apoi se aplică un set de practici care conduc
la schimbările preconizate de obiective. Procesul derulează într-o anumită situaţie educaţională, care
solicită şi dezvoltă un cadru cultural specific. Fiecare dimensiune este structurată în două secţiuni şi este
însoţită de indicatori de incluziune. În tabelele ce urmează sînt prezentate dimensiunile incluziunii şi un
set de indicatori asociaţi fiecărei dimensiuni.
Dimensiunea A – Crearea culturilor incluzive

Dimensiunea A – Crearea culturilor incluzive (secţiuni: consolidarea comunităţii, stabilirea

valorilor incluzive)
Această dimensiune creează o comunitate autentică, atrăgătoare, stimulantă, bazată pe relaţii de
colaborare, în care fiecare persoană este preţuită ca fiind capabilă de performanţe valoroase. Ea dezvoltă
valori incluzive împărtăşite atît de personalul didactic, cît şi de elevi şi părinţi/tutori. Principiile şi
valorile culturale şcolare incluzive ghidează deciziile cu privire la politicile şi practicile de zi cu zi la
clasă, astfel încît dezvoltarea şcolară devine un proces continuu. Această dimensiune se referă atît la
imaginea reală a unei şcoli cît şi la imaginea transmisă despre aceasta.
Indicatori
A.1 Consolidarea comunităţii
A.1.1. Fiecare se simte acceptat în şcoală.
A.1.2. Elevii se ajută reciproc.
A.1.3. Membrii personalului şcolii colaborează.
A.1.4. Personalul şcolii şi elevii se respectă reciproc.
A.1.5. Există relaţii de parteneriat între personalul şcolii şi părinţi.
A.1.6. Învăţătorii/profesorii şi cadrul didactic de sprijin muncesc împreună amical.
A.1.7. Toate comunităţile locale sînt implicate în viaţa şcolii.
A.2 Stabilirea valorilor incluzive
A.2.1. Aşteptările sînt mari pentru toţi elevii
A.2.2. Personalul şcolii, elevii şi părinţii împărtăşesc filozofia incluziunii
A.2.3. Elevii sînt trataţi în mod egal.
3
A.2.4. Personalul şcolii şi elevii sînt respectaţi atît pentru calităţile omeneşti cît şi pentru rolurile
îndeplinite în şcoală.
A.2.5. Personalul tinde să înlăture barierele în învăţare şi participare la activităţile vieţii şcolare sub toate
aspectele.
A.2.6. Şcoala se străduie să lichideze toate formele de discriminare.

Dimensiunea B –Producerea politicilor incluzive

Dimensiunea B – Producerea politicilor incluzive (secţiuni: dezvoltarea şcolii pentru toţi,

organizarea suportului pentru diversitate)
Această dimensiune oferă siguranţa că incluziunea este tratată în toate documentele de politică
educaţională ale şcolii. Politicile încurajează participarea tuturor elevilor şi a personalului instituţiei în
viaţa şcolii şi minimalizează presiunile de excluziune. Toate politicile presupun strategii clare, bine
structurate pentru schimbare. Politica incluziunii se sprijină pe activităţile care dezvoltă capacitatea
personalului şcolii de a respecta diversitatea elevilor.
Indicatori:
B.1 Dezvoltarea şcolii pentru toţi
B.1.1. Modalităţile de angajare şi de promovare a personalului sînt corecte.
B.1.2. Toţi noii angajaţi sînt ajutaţi să-şi găsească locul potrivit în şcoală.
B.1.3. Şcoala îi acceptă pe toţi elevii din circumscripţia sa.
B.1.4. Şcoala este preocupată de organizarea condiţiilor de acces pentru toate persoanele.
B.1.5. Toţi elevii noi sînt ajutaţi să se acomodeze cît mai uşor în şcoală.
B.1.6. Şcoala este preocupată de organizarea activităţilor în grup, astfel încît toţi elevii să se simtă
valoroşi.
B.2 Organizarea suportului pentru diversitate
B.2.1. Toate formele de sprijin sînt coordonate cu specialiştii în domeniul incluziunii.
B.2.2. Cadrele didactice sînt ajutate să respecte diversitatea de nevoi ale elevilor prin variate activităţi de
perfecţionare a personalului.
B.2.3. Atitudinile şi comportamentul personalului faţă copiii cu cerinţe educaţionale speciale sînt
incluzive.
B.2.4. Pentru lichidarea barierelor în învăţare şi participare activă a tuturor elevilor se folosesc toate
instrumentele didactice legale.
B.2.5. Elevilor reprezentanţi ai diferitor grupuri etnice la fel li se acordă sprijin.
B.2.6. În sprijinul oferit copilului, pedagogul va coordona acţiunile de comportament, de adaptare
curriculară a materiei de studiu şi desuport în procesul învăţării.
B.2.7. Presiunile pentru excludere din motive disciplinare sînt reduse.
B.2.8. Barierele în învăţare sînt reduse.
B.2.9. Violenţa de limbaj este exclusă din comunicare.

Dimensiunea 3 – Desfăşurarea practicilor incluzive

Dimensiunea 3 – Desfăşurarea practicilor incluzive (secţiuni: dirijarea învăţării, mobilizarea

resurselor)
Această dimensiune dezvoltă practicile şcolare care reflectă culturile incluzive şi politicile
instituţiei. Practici înseamnă lecţii/activităţi educaţionale şi modul în care ele se desfăşoară – în
interiorul şi în afara clasei – astfel încît să motiveze includerea tuturor elevilor şi să respecte
diversitatea acestora. Participarea tuturor elevilor se face prin încurajarea lor de a se implica activ în
toate activităţile educative, prin valorizarea cunoştinţelor şi experienţelor acumulate/căpătate în afara
şcolii. Personalul identifică resurse materiale şi umane implicînd elevi, părinţi şi resurse ale comunităţii
care pot fi mobilizate pentru a susţine învăţarea şi participarea.

4
Indicatori
C.1 Dirijarea învăţării
C.1.1. Predarea este planificată ţinînd cont de procesul de învăţare a tuturor elevilor.
C.1.2. Lecţiile încurajează participarea tuturor elevilor.
C.1.3. Lecţiile stimulează înţelegerea şi acceptarea diferenţelor.
C.1.4. Elevii sînt implicaţi activ în propriul lor proces de învăţare.
C.1.5. Elevii învaţă prin cooperare.
C.1.6. Evaluarea contribuie la creşterea performanţelor elevilor.
C.1.7. Disciplina în clasă se bazează pe respect reciproc.
C.1.8. Profesorii planifică, predau şi evaluează în parteneriat.
C.1.9 Cadrul didactic de sprijin susţine învăţarea şi participarea tuturor elevilor.
C.2 Mobilizarea resurselor
C.2.1. Diferenţele dintre elevi sînt folosite ca resurse pentru predare şi învăţare.
C.2.2. Experienţa de viaţă a personalului este valorificată maximal.
C.2.3. Personalul antrenează diverse resurse pentru a susţine învăţarea şi participarea elevilor.
C.2.4. Resursele comunităţii sînt cunoscute de personalul şcolii, care va recurge la ele.
C.2.5. Resursele şcolii sînt distribuite corect, astfel încît să susţină incluziunea.

Indicatorii de incluziune, asociaţi fiecărei dimensiuni, reflectă situaţia ideală şi pot fi folosiţi ca
punct de referinţă în scopul analizei/descrierii situaţiei din scoală privind incluziunea, dar şi pentru a
direcţiona activităţile de revizuire/dezvoltare/ameliorare. În funcţie de specific, instituţiile de învăţămînt
sînt în drept sa excludă sau să includă anumiţi indicatori.
3. Legislație și politici internaționale. Legislație, politici naționale și angajamente naționale

a) Legislație și politici internaționale

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)

Art. 26 Orice persoană are dreptul la educație. Statele trebuie să dezvolte sisteme de educaţie care să
includă toţi copiii, indiferent de capacitatea lor fizică, intelectuală sau financiară de participare.
Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (1989)
Art. 2 Statele se angajează să respecte și să garanteze drepturile tuturor copiilor, indiferent de rasă,
culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naționalitate, apartenență etnică sau originea
socială, de situația materială, incapacitatea fizica, de statutul la naştere sau de statutul părinţilor sau al
reprezentanţilor legali ai acestuia.
Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată prin Legea nr.166 din
9 iulie 2010
Art.24 Statele Participante recunosc dreptul persoanelor cu dizabilităţi la educaţie. În scopul realizării
acestui drept fără discriminare şi în baza posibilităţilor egale, Statele Participante asigură un sistem de
învăţământ incluziv, la toate nivelele de instruire continuă.
Declarația mondială privind Educația pentru Toți, Jomtien (1990)
• dreptul fiecărui copil la o educație completă primară și la o dezvoltare armonioasă;
• angajarea pentru o pedagogie centrată pe copil, în care diferențele individuale sunt considerate o
provocare și nu un obstacol;
• ameliorarea calității educației și a formării cadrelor didactice; de la angajamentul pentru o
abordare intersectorială și holistică a educației
Declarația de la Salamanca (1994)
Sistemele de învăţământ ar trebui proiectate şi programele educaţionale implementate în aşa mod încît să
ţină seama de marea diversitate a copiilor.

Declarația de la Copenhaga (1995)

5
Factorii de decizie trebuie să asigure șanse educaționale egale, la toate nivelurile, pentru copiii și tinerii
cu dizabilități, în contexte integrate, luînd complet în considerare diferențele și situațiile individuale.
Forumul mondial al Educației de la Dakar (2000)
Necesitățile şcolare ale persoanelor cu dizabilități cer o atenție specială. Trebuie întreprinse măsuri pentru
asigurarea accesului la educație fiecărei categorii de persoane cu dizabilități, ca parte integrantă a
sistemului de învățămînt.

b) POLITICI NAŢIONALE
PREOCUPAREA ŞI INTERESUL PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ ÎNCEPE CU ANUL 2000
• Strategia naţională privind protecţia copilului şi a familiei (HG nr. 727 
din 16.06.2003).
• Strategia Naţională Educaţie pentru toţi (HG nr.410 din 04.04.2003) şi Planul Național de Acțiuni
„Educație pentru Toți”pe anii 2004-2008 (HG.nr. 527 din 21 mai 2004).
• Strategia națională și Planul de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a
copilului pe anii 2007-2012 (HG nr. 784/2007)
• Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, 2010-2013 (Legea nr.169/2010).
• Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020 (HG
nr.523 din 11.07.2011).
• Codul Educației al Republici Moldova (COD nr.152 din 17.07.2014, publicat în Monitorul Oficial
nr. 319-324, intrat în vigoare la 23.11.2014 art. Nr.634).
• Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2014-2020 „Educația-2020”.
• Standarde educaționale ȘPC (octombrie 2013).

“EDUCAŢIA–2020”
STRATEGIA SECTORIALĂ DE DEZVOLTAREPENTRU ANII 2014 – 2020

Educaţia reprezintă o prioritate naţională în Republica Moldova. Ministerul Educaţiei propune

schimbarea accentelor în educaţie în favoarea calităţii procesului educaţional. Ministerul Educaţiei
mizează pe dezvoltarea unei expectaţii înalte a cetăţenilor faţă de sistemul educaţional şi pe larga lor
implicare în procesul de reformare.

Strategia Sectorială de Dezvoltare a Educaţiei pentru anii 2014–2020 (în continuare – „Strategia”)
este principalul document de politici în domeniul educaţiei.

SCOPUL STRATEGIEI
Strategia „Educaţia 2020” oferă o diagnoză a stării actuale a sistemului de educaţie din Republica
Moldova, identifică principalele probleme ale sistemului şi selectează soluţiile cele mai potrivite pentru
rezolvarea acestora, astfel încît sistemul de educaţie să devină principalul factor de progres economic şi
social al ţării.
Strategia este organizată pe baza a trei piloni: acces, relevanţă, calitate. Pe piaţa muncii se atestă
un dezechilibru substanţial între cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată. Analiza
domeniilor de angajare şi a structurii şomajului indică faptul că sistemul educaţional nu este racordat
suficient la cerinţele pieţei muncii şi nu oferă calificări relevante.
Procesele de implementare a Strategiei vor fi organizate pe baza unui Plan de acţiuni.
ACCES
Declinul demografic duce la scăderea semnificativă a populaţiei cuprinse în procesul de educaţie
şi generează probleme de supradimensionare a reţelei şcolare. Totuşi persistă probleme de acces la
anumite trepte de învăţămînt.
Deşi, în ultimii ani, situaţia privind accesul copiilor la învăţămîntul preşcolar s-a îmbunătăţit, rata
de înrolare în grădiniţe rămîne scăzută.
Studiile recente privind problema copiilor în afara şcolii şi fenomenul de abandon şcolar au arătat
că există un număr de copii care nu au fost înscrişi în învăţămînt sau nu frecventează şcoala.

6
RELEVANȚĂ
Analiza domeniilor de angajare şi a structurii şomajului indică faptul că sistemul educaţional nu
este racordat suficient la cerinţele pieţei muncii şi nu oferă calificări relevante.
CALITATE
Standardele de dezvoltare a copiilor de la naştere pînă la 7 ani şi Curriculumul pentru educaţia
timpurie au fost elaborate, dar cadrele didactice nu deţin competenţele necesare pentru a aplica eficient
aceste documente de politici în proiectarea activităţii educaţionale.
O altă problemă ţine de integrarea eficientă a metodologiilor interactive, centrate pe cel ce învaţă
în practica cotidiană.
Sistemul de monitorizare, evaluare şi asigurare a calităţii rezultatelor şcolare nu este racordat la
prevederile curriculare privind formarea de competenţe, la rigorile programelor internaţionale de
evaluare.
În învăţămîntul general se constată o continuă scădere a reuşitei şcolare.

Strategia Educația 2020

Codul Educației

OBIECTIVE ÎN STRATEGIA PREVEDERI ÎN

EDUCAȚIA 2020
Promovarea și asigurarea educației incluzive la nivel de
sistem educațional.
Reducerea numărului de copii aflaţi în instituţiile de tip
rezidenţial prin reintegrarea lor socio-educaţională.
Armonizarea cadrului normativ naţional de dezvoltare a
educaţiei incluzive cu politicile şi normele internaţionale
în domeniu. Promovarea la nivel de familie, administraţie
publică locală, comunităţi, instituţii de învăţămînt, a
importanței educaţiei incluzive.
Implementarea Programului și planului de acțiuni pentru
dezvoltarea educaţiei incluzive în Republica Moldova.
CODUL EDUCAȚIEI
Capitolul VI. Învăţămîntul pentru copiii şi
elevii cu cerinţe educaţionale speciale.
Educaţia incluzivă.
Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe
educaţionale speciale este parte integrantă a
sistemului de învăţămînt şi are drept scop
educarea, reabilitarea şi/sau recuperarea şi
incluziunea educaţională, socială și
profesională a persoanelor cu dificultăţi de
învăţare, de comunicare şi interacţiune, cu
deficienţe senzoriale şi fizice, emoţionale şi
comportamentale, sociale.

VIZIUNEA STRATEGICĂ
Beneficiariai sistemului educaţional demonstrează competenţe necesare pentru creştere şi
dezvoltarepersonală, socială şi profesională pe parcursul întregii vieţi.
Proces educaţional axat pe necesităţile educaţionale ale celor ce învaţă şi un curriculum relevant,
racordat la cererea pieţei muncii.
Sistem de evaluare echitabilaxat pe măsurarea competenţelor relevante pentru viaţa individului
şi pentru piaţa muncii.
Cadre didactice recompensate în funcţie de performanţa profesională, capabile să proiecteze
activităţi de învăţare axate pe necesităţile educaţionale individuale ale beneficiarilor.
Reţea de instituţii educaţionale dimensionată eficient, în conformitate cu tendinţele demografice
şi sociale şi corespunzătoare calitativ standardelor actuale.
Infrastructură şi un mediu educaţional prietenos celui ce învaţă.

PILON: ACCES LA EDUCAŢIE ŞI ŞANSE EGALE

Obiectiv specific 1.6 Promovarea şi asigurarea educaţiei incluzive la nivel de sistem educaţional,
astfel încît să se realizeze o creştere anuală cu cel puţin 10% a accesului copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale (CES) la educaţia incluzivă.
Obiectiv specific 1.7 Reintegrarea socioeducaţională a copiilor aflaţi în instituţiile de tip
rezidenţial, care să ducă la reducerea numărului de copii aflaţi în aceste instituţii cu 25%, către anul 2015,
7
şi cu 50%, pînă în anul 2020, şi la transformarea, către anul 2015,a cel puţin 20%, iar către anul 2020 – a
cel puţin 25% din instituţiile de învăţămînt de tip rezidenţial în instituţii de învăţămînt general.

PILON: RESURSE UMANE CALIFICATE, MANAGEMENT EFICIENT ŞI ASIGURAREA

CALITĂŢII
Obiectiv specific 4.1 Dezvoltarea sistemului naţional de standarde în educaţie.
Obiectiv specific 4.2 Crearea cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii în educaţie.
Obiectiv specific 7.1 Responsabilizarea societăţii pentru asigurarea unei educaţii de calitate.
Obiectiv specific 7.2 Asigurarea educaţiei parentale eficiente în vederea îmbunătăţirii practicilor de
îngrijire şi educaţie a copiilor.
Obiectiv specific 7.3 Promovarea parteneriatelor pentru educaţie.

PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A EDUCAŢIEI INCLUZIVE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA PENTRU ANII 2011-2020
HOTĂRÎRE de Guvern Nr. 523 din 11.07.2011
I. Situaţia actuală în sistemul educaţional
II. Problemele de bază
III. Documente de politici şi acte legislative relevante pentru soluţionarea problemelor abordate
IV. Cadrul conceptual al educaţiei incluzive
V. Structuri şi modele de organizare şi cooperare în educaţia incluzivă
VI. Tipuri de servicii pentru asigurarea educaţiei incluzive
VII. Instrumentele şi căile de soluţionare a problemei
VIII. Managementul implementării educaţiei incluzive
IX. Asigurarea financiară a educaţiei incluzive
X. Actele normative ce urmează a fi elaborate/ modificate pentru soluţionarea problemei
XI. Rezultate scontate
XII. Indicatori de progres şi performanţă
XIII. Etapele de implementare a Programului
XIV. Proceduri de evaluare şi raportare
Cadrul de competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii
• comunicarea în limba maternă
• comunicarea în limbi străine
• competenţa matematică
• competenţa digitală
• capacitatea de a învăţa procesul de învăţare
• competenţe sociale şi civice
• simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului
• conştiinţa şi expresia culturală
Obiective:
1. respectarea drepturilor fiecărui copil;
2. abordarea copilulului ca un întreg, într-un context larg;
3. centrarea pe copil şi pe familia acestuia;
4. sensibilitatea la gen;
5. promovarea calităţii rezultatelor academice;
6. fundamentarea educaţiei pe viaţa reală şi pe integrarea şcolii în comunitate;
7. flexibilitateaşi promovarea diversităţii;
8. asigurarea incluziunii şiasigurarea egalităţii de şanse pentru toţi copiii;
9. promovarea sănătăţii mentale şi fizice a copilului;
10. acceptabilitatea şi accesibilitatea programelor educaţionale pentru fiecare copil;
11. consolidareacompetenţelor şi statutului profesorilor.
STANDARDE DE CALITATE PENTRU INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR ŞI
SECUNDAR GENERAL DIN PERSPECTIVA ŞCOLII PRIETENOASE COPILULUI

8
 Chişinău, 2013

Standardul este, prin definiţie un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut,
care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la
activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat.

Domenii:
1. PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ – 3 standarde
2. INCLUZIUNE EDUCAȚIONALĂ – 3 standarde
3. EFICIENŢA EDUCAŢIONALĂ – 3 standarde
4. EDUCAŢIE SENSIBILĂ LA GEN – 2 standarde
5. SĂNĂTATE, SIGURANŢĂ, PROTECŢIE – 3 standarde

CODUL EDUCAȚIEI
Articolul 1.Obiectul Codului educaţiei
Prezentul Cod stabileşte cadrul juridic al raporturilor privind proiectarea, organizarea, funcţionarea şi
dezvoltarea sistemului de educaţie din Republica Moldova.
Articolul 2.Cadrul juridic al educaţiei
(1) Raporturile juridice din sfera educaţiei se reglementează prin Constituţia Republicii Moldova,
prezentul cod, alte acte legislative şi normative în vigoare. 
(2) Raporturile juridice din sfera educaţiei se reglementează şi prin următoarele tratate internaţionale:
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite, Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Carta Socială Europeană, Convenţia ONU cu privire la
drepturile copilului, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Convenţia UNESCO
privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţămîntului, Convenţia ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
rasială, Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, Declaraţia de
la Bologna, precum şi prin alte tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Momente importante E.I.

Articolul 3.Noţiuni de referinţă şi definiţii
 educaţie incluzivă – proces educaţional care răspunde diversităţii copiilor şi cerinţelor
individuale de dezvoltare şi oferă oportunităţi şi şanse egale de a beneficia de drepturile
fundamentale ale omului la dezvoltare şi educaţie de calitate în medii comune de învăţare;
• cadru didactic de sprijin – specialist calificat în domeniul pedagogiei, psihopedagogiei şi
psihopedagogiei speciale, care acordă asistenţă psihopedagogică copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale;
• cerinţe educaţionale speciale – necesităţi educaţionale ale copilului/elevului/ studentului, care
implică o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale sau caracteristice unei dizabilităţi ori
tulburări de învăţare, precum şi o intervenţie specifică prin acţiuni de reabilitare sau recuperare
corespunzătoare;
• curriculum adaptat – curriculum la o disciplină şcolară, în care se realizează corelarea cu
potenţialul copilului sau elevului cu cerinţe educaţionale speciale, finalităţile educaţionale
rămînînd neschimbate;
• curriculum modificat – curriculum la o disciplină şcolară, în care se modifică  finalităţile
educaţionale în funcţie de potenţialul copilului sau elevului cu cerinţe educaţionale  speciale;
• plan educaţional individualizat – instrument de organizare şi realizare coordonată a procesului
educaţional pentru beneficiarii cu cerinţe educaţionale speciale;
• psihopedagog – specialist avînd competenţe necesare implicării în procesul educaţional şi în cel
de adaptare şi integrare şcolară a elevilor şi de diagnosticare a particularităţilor individuale ale
acestora.

9
 • psihopedagog special – specialist în activitatea corecţional-recuperatorie (formarea comunicării
verbale, dezvoltarea deprinderilor de percepţie auditivă, dezvoltarea sferei cognitive etc.)

Principiile în educație
a) principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţămînt se raportează la standardele naţionale de
referinţă şi la bunele practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-
economice;
d) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
e) principiul libertăţii de gîndire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine
politice;
f) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
învăţămînt;
g) principiul incluziunii sociale;
h) principiul asigurării egalităţii;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, inclusiv a
dreptului la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul unităţii şi integralităţii spaţiului educaţional;
k) eficienţei manageriale şi financiare;
l) principiul descentralizării şi autonomiei instituţionale;
m) principiul răspunderii publice – în baza căruia instituţiile de învăţămînt răspund public de
performanţele lor;
n) principiul transparenţei;
o) principiul participării şi responsabilităţii comunităţii, a părinţilor şi a altor actori sociali interesaţi;
p) principiul susţinerii şi promovării personalului din educaţie;
q) principiul învăţămîntului laic.

Articolul 8. Parteneriatul în sistemul de educaţie

(1) În sistemul educaţional este încurajat dialogul social şi parteneriatul instituţiilor de învăţămînt cu
instituţiile din sfera de cercetare, cu sindicatele, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă şi cu mass-
media, realizate în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(2) Ministerul Educaţiei proiectează şi aplică strategiile naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional
cu consultarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a partenerilor sociali.

Articolul 9. Condiţiile de acces

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au drepturi egale de acces la educaţie şi formare profesională iniţială şi
continuă prin sistemul naţional de învăţămînt, în condiţiile prezentului cod.
(2) Statul asigură finanţarea pachetului standard de servicii educaţionale pentru învăţămîntul preşcolar,
primar, gimnazial şi liceal, indiferent de tipul de proprietate a instituţiei de învăţămînt. Pachetul standard
de servicii educaţionale pentru învăţămîntul general se aprobă de Guvern.
(3) Finanţarea de bază a învăţămîntului general se face după principiul „banul urmează elevul”, conform
căruia resursele alocate pentru un elev sau un copil se transferă la instituţia de învăţămînt în care acesta
învaţă.
(4) Învăţămîntul profesional tehnic şi învăţămîntul superior se finanţează de la bugetul de stat în limita
planului de admitere aprobat anual de Guvern.
(5) Pachetul de servicii educaţionale acordate de stat pentru fiecare nivel al sistemului de învăţămînt se
aprobă de Guvern.
(6) Statul susţine persoanele cu cerinţe educaţionale speciale, de asemenea sprijină elevii şi studenţii cu
performanţe remarcabile.
(7) Statul garantează formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare eficientă în limba română, în
limbile minorităţilor naţionale, după caz, şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională.

10
(8) Statul asigură condiţii de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare în limbile engleză,
franceză şi rusă în toate instituţiile publice de învăţămînt general.
(9) Statul promovează şi susţine învăţarea pe tot parcursul vieţii.
(10) Admiterea în instituţiile de învăţămînt, transferul elevilor şi al studenţilor de la o instituţie de
învăţămînt la alta se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei.
(11) Cetăţenii altor state, precum şi apatrizii au acces la educaţie prin sistemul naţional de învăţămînt, în
condiţiile prezentului cod.

Articolul 11. Finalităţile educaţionale

(1) Educaţia are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de
competenţe care include cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului
la viaţa socială şi economică.
(2) Educaţia urmăreşte formarea următoarelor competenţe-cheie:
a) competenţe de comunicare în limba română;
b) competenţe de comunicare în limba maternă;
c) competenţe de comunicare în limbi străine;
d) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
e) competenţe digitale;
f) competenţa de a învăţa să înveţi;
g) competenţe sociale şi civice;
h) competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;
i) competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

Articolul 13. Învăţămîntul obligatoriu

(2) Obligativitatea frecventării învăţămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18 ani.
(3) Responsabilitatea şcolarizării obligatorii a copiilor cu vîrsta de pînă la 16 ani revine părinţilor sau
altor reprezentanţi legali şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea.
Articolul 16. Evaluarea şi scara de notare
(6) Evaluarea şi notarea elevilor cu cerințe educaționale speciale se realizează în baza planurilor
educaționale individualizate.
Articolul 20. Organizarea învățămîntului general
(2) Învățămîntul general include, de asemenea, învățămîntul special, învățămîntul extrașcolar,
alternativele educaționale.
Articolul 32. Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale
Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale este parte integrantă a sistemului de
învăţămînt şi are drept scop educarea, reabilitarea şi/sau recuperarea şi incluziunea educaţională, socială
şi profesională a persoanelor cu dificultăţi de învăţare, de comunicare şi interacţiune, cu deficienţe
senzoriale şi fizice, emoţionale şi comportamentale, sociale.
Articolul 33. Organizarea învăţămîntului pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale
(1) Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale este gratuit, se organizează în
instituţiile de învăţămînt general, inclusiv în instituţiile de învăţămînt special, sau prin învăţămînt la
domiciliu.
2) Statul asigură integrarea în sistemul de învăţămînt a copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
prin:
a) înscrierea copilului sau elevului cu cerinţe educaţionale speciale în grupa sau clasa corespunzătoare
din instituţia de învăţămînt special;
b) înscrierea copilului sau elevului cu cerinţe educaţionale speciale în grupa sau clasa din instituţiile
de învăţămînt general.                       
(3) Statul asigură incluziunea copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale prin abordarea
individualizată, determinarea formei de incluziune, examinarea şi/sau reexaminarea complexă a
copilului sau elevului cu cerinţe educaţionale speciale, realizate în baza unei metodologii aprobate de

11
 Ministerul Educaţiei de către structuri abilitate, constituite la nivel central şi local, care funcţionează
în modul stabilit de Guvern.
(4) Determinarea formei de incluziune, evaluarea şi/sau reevaluarea periodică a gradului de dezvoltare
a copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se efectuează în prezenţa părinţilor sau a altor
reprezentanţi legali, la solicitarea acestora.
(5) Instituţiile de învăţămînt general în care sînt înscrişi copiii sau elevii cu cerinţe educaţionale
speciale şi instituţiile de învăţămînt special colaborează cu instituţiile de protecţie socială, alte
organizaţii publice sau private, persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate şi beneficiază, în
condiţiile legii, de sprijin în organizarea învăţării.
(6) Instituţiile de învăţămînt special, instituţiile de învăţămînt general şi autorităţile publice
responsabile asigură condiţii de ordin ambiental şi oferă servicii educaţionale în funcţie de necesităţile
individuale ale copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv prin facilitarea învăţării
alfabetului Braille, limbajului mimico-gestual, formelor alternative de scriere, de comunicare, de
orientare şi a aptitudinilor de mobilitate.
(7) În instituţiile de învăţămînt general activează cadre didactice de sprijin abilitate pentru incluziunea
copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

II. Managementul Educației Incluzive

1. Managementul educaţiei incluzive
Învăţămîntul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale este parte integrantă a sistemului
de învăţămînt şi are drept scop educarea, reabilitarea şi/sau recuperarea şi incluziunea educaţională,
socială şi profesională a persoanelor cu dificultăţi de învăţare, de comunicare şi interacţiune, senzoriale şi
fizice, emoţionale şi comportamentale, sociale. O şcoală prietenoasă copilului este o şcoală incluzivă,
deschisă pentru toţi copiii care pune în centrul atenţiei persoana umană ca fiinţă originală, unică şi
irepetabilă, accentuînd ideea că în fiecare societate există persoane diferite, grupuri diferite, motivaţii,
raţiuni şi puncte de vedere diferite. Această perspectivă generează la rîndul ei o serie de întrebări:
 Ce schimbări trebuie să se producă în organizarea şcolii?
 Care sunt conţinuturile educaţionale pe care şcoala trebuie să le pună la dispoziţia elevilor?
 Ce schimbări trebuie să se producă în stilul de predare şi în modul de cooperare între profesori
pentrua asigura un învăţămînt de calitate?
 Care este specificul procesului de evaluare în şcoala incluzivăşi cum trebuie înţeles progresul
copiilor?
 Cine poate fi considerat elev cu cerinţe educative speciale într-o şcoală incluzivă?
Pentru ca școala generală să poate asigura accesul nestingherit al copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale la mediile de învățare comune, este necesară realizarea unor activități coerente, orientate spre
atingerea obiectivelor educației incluzive: cunoaşterea paşilor necesar de întreprins, abilitarea
corespunzătoare a cadrelor didactice şi implicarea familiilor şi comunităţii în acest proces. Iată care ar fi
principalii paşi de parcurs spre statutul de şcoală incluzivă:
1. Elaborarea unei analize de situaţie, cu identificarea barierelor, dar şi a factorilor care facilitează
incluziunea şcolară şi planificarea dezvoltării instituționale pentru orientarea procesului educaţional spre
incluziune.
2. Stabilirea unor principii, care să favorizeze incluziunea şcolară şi să direcţioneze acţiunea practică a
cadrelor didactice.
3.Asocierea mişcării spre incluziune cu acţiunile generale de reformă a sistemului de învăţămînt ca
întreg sau cu reforme democratice fundamentale.
4. Adaptarea curriculumului general la potențialul și necesitățile copiilor cu CES ca acțiune decisivă în
promovarea incluziunii şcolare şi realizarea educației de calitate pentru toți copiii.
5. Mobilizarea opiniei şi construirea consensului în şcoală, implicînd toți subiecții: cadrele didactice,
elevii, părinţii.

12
 Pentru implementarea cu success a educaţiei incluzive, este necesară instituirea unui sistem de
management care să asigure mecanisme de participare şi colaborare intersectorială în acest proces
complex de schimbare. Practica managerială în învăţămînt cunoaşte cel puţin trei niveluri de realizare:
 Managementulsistemnului educational, care se desfăşoară la nivel naţional şi raional/regional.
 Managementulunităţiloreducaţionale.
 Managementul la nivelulrelaţiilor “cadru didactic-elev”.

ManagementulEducaţiei incluzive

2. Atribuții și responsabilități la diferite niveluri de management

Serviciul de asistenţă psihopedagogică (SAP): misiune, atribuţii, responsabilităţi

Serviciul de Asistență Psihopedagogică (SAP) reprezintă echipa de specialişti din domeniul
educaţiei, care au scop asigurarea incluziunii educaționale a copiilor cu CES și acordarea de asistență
psihopedagogică și metodologică în domeniul educației incluzive.
Misiunea Serviciului constă în asigurarea dreptului la educaţie de calitate tuturor copiilor la nivel
de raion/municipiu.
Scopul Serviciului este organizarea evaluării şi acordarea asistenţei psihopedagogice la nivel
raional/municipal.
Obiectivele Serviciului sînt:
 evaluarea complexă a dezvoltării copiilor şi identificarea timpurie a necesităţilor specifice ale
acestora;
 identificarea cerinţelor educaţionale speciale şi elaborarea recomandărilor privind măsurile de
intervenţie şi serviciile de suport pentru incluziunea educaţională;
 acordarea asistenţei psihopedagogice copilului şi familiei acestuia;
 oferirea asistenţei metodologice cadrelor didactice, cadrelor didactice de sprijin, psihologilor,
altor specialişti în lucrul cu copiii cu cerinţele educaţionale speciale sau copiii în situaţie de risc din
sistemul de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general şi administraţiei publice locale.

13
Beneficiari ai Serviciului sînt:
 toţi copiii, indiferent de starea materială a familiei, mediul de reşedinţă, apartenenţa etnică,
limba vorbită, sex, vîrstă, starea de sănătate, de caracteristicile de învăţare, de antecedente
penale, sau alte categorii de copii, care din diferite motive sînt marginalizaţi sau excluşi în
procesul accederii şi realizării unui program de educaţie obligatoriu;
 cadrele didactice, cadrele didactice de sprijin, psihologii, alţi specialişti implicaţi în procesul
de incluziune educaţională, care activează în cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar
şi secundar general;
 autoritatea publică locală;
 familia copilului.

Componența SAP:
 Şeful Serviciului
 Șef adjunct
 Pedagog în domeniul educaţiei preşcolare
 Pedagog în domeniul învăţămîntului primar şi secundar general
 Psiholog
 Psihopedagog
 Logoped
 Kinetoterapeut.

Principiile de funcționare a Serviciului:

 respectării interesului superior al copilului;
 asigurării drepturilor egale în domeniul educaţiei şi egalizării şanselor;
 nondiscriminării, toleranţei şi valorificării tuturor diferenţelor;
 intervenţiei timpurii;
 individualizării procesului educaţional şi asigurării dezvoltării potenţialului fiecărui copil;
 protecţiei copilului contra abuzului şi neglijării;
 flexibilităţii în activitatea didactică;
 confidenţialităţii;
 abordării intersectoriale şi multidisciplinare;
 cooperării şi parteneriatului social.

Atribuţiile Serviciului:
 realizează evaluarea complexă a copiilor pentru incluziunea educaţională, orientarea
profesională;
 identifică cerinţele educaţionale speciale şi elaborează recomandări privind măsurile de
intervenţie şi serviciile de suport pentru incluziunea educaţională în funcţie de nevoile specifice
ale copilului;
 realizează reevaluarea copiilor cu cerinţele educaţionale speciale cel puţin o dată pe an;
 emite recomandări privind formele de incluziune (totală, parţială, ocazională) a copilului în
activităţile educaţionale la nivel de clasă/grupă, instituţie de învăţămînt şi organizarea instruirii
individuale a copiilor la domiciliu;
 acordă asistenţă psihopedagogică, logopedică, psihologică, precum şi alte servicii, după caz,
copilului integrat în instituţiile care nu dispun de servicii specializate;
 oferă asistenţă metodologică privind asistenţa psihopedagogică şi consilierea psihologică
instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general, precum şi altor instituţii
implicate în realizarea intervenţiilor menite să rezolve probleme cu care se confruntă copiii;
 asigură şi coordonează organizarea de către instituţiile de învăţămînt a activităţilor de includere
în procesul de educaţie incluzivă;

14
  colaborează cu comisiile multidisciplinare din instituţiile de învăţămînt în vederea evaluării
copilului şi organizării procesului de educaţie incluzivă;
 monitorizează, evaluează şi supervizează activitatea specialiştilor implicaţi în procesul
educaţiei incluzive: cadrelor didactice de sprijin, responsabililor de educaţie incluzivă,
psihologilor, precum şi activitatea altor specialişti;
 administrează baze de date şi monitorizează la nivel raional/muncipal situaţia tuturor copiilor
beneficiari ai serviciilor de asistenţă psihopedagogică (copii cu cerinţe educaţionale speciale,
copii expuşi violenţei, abandonului şcolar, neglijării parentale, exploatării prin muncă, riscului
de trafic de fiinţe umane, delicvenţei juvenile şi comportamentelor deviante, riscului de apariţie
a bolilor cu transmitere sexuală, riscului de nutriţie nesănătoasă, riscului de apariţie a sarcinii
timpurii etc.);
 implementează programe de incluziune educaţională a copiilor în situaţie de risc;
 iniţiază şi dezvoltă parteneriate cu diferite structuri;
 desfăşoară programe de informare-educare-comunicare şi sensibilizare publică;
 elaborează rapoarte de activitate pe care le prezintă subdiviziunii raionale/municipale cu
atribuţii în domeniul învăţămîntului şi le plasează pe pagina web a acesteia.

Drepturile Serviciului în vederea realizării calitative a atribuţiilor:

 să solicite informaţii ce ţin de domeniile de activitate ale Serviciului;
 să convoace, în caz de necesitate, diferiţi factori de decizie pentru examinarea problemelor
copiilor cu cerinţele educaţionale speciale;
 să formuleze recomandări privind oportunitatea dezvoltării unor servicii de asistenţă a copiilor
cu cerinţele educaţionale specialeşi a familiilor acestora (Centru de resurse pentru educaţie
incluzivă, Centru de zi pentru copii cu CES, organizarea meditaţiilor, suport în pregătirea
temelor pentru acasă, abilitare/reabilitare, recuperare/compensare pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale incluşi în învăţămîntul general; orientare şcolară şi
vocaţională/profesională etc.);
 să sesizeze organele de resort prin intermediul subdiviziunii raionale/municipale cu atribuţii în
domeniul învăţămîntului privind situaţiile de risc în care se află copilul;
 să solicite prestarea evaluării specializate, pe anumite arii de dezvoltare a copilului, de către
Centru;
 să organizeze evenimente de informare-educare-comunicare şi sensibilizare publică în
domeniile ce se înscriu în aria de activitate a Serviciului;
 să încadreze personalul Serviciului în programe de formare continuă şi recalificare
profesională.

3. Structuri și servicii instituționale de suport educațional: Comisia multidisciplinară intrașcolară,

Cadrul didactic de sprijin, Centrul de resurse pentru educaţia incluzivă.

Comisia multidisciplinară intrașcolară

Comisia multidisciplinară intrașcolară se constituie în scopul sprijinirii incluziunii şcolare a copiilor cu

cerinţe educaţionale speciale și al prevenirii instituționalizării acestora. Comisia multidisciplinară
intrașcolară este alcătuită din cel puţin 7 membri. În componenţa comisiei intră, în calitate de membri
permanenţi, directorul adjunct pentru instruire, psihologul şcolar, cadrul didactic de sprijin, un învăţător şi
un profesor, deţinători de grade didactice, învăţătorul sau dirigintele elevului evaluat în comisie. În
funcţie de cazul evaluat, componenţa comisiei se va suplimenta cu alţi membri: logoped, medic, asistent
social etc. Componența comisiei este aprobată prin ordinul directorului instituției de învățămînt.
Activitatea Comisiei multidisciplinare intrașcolare este coordonată/administrată de un președinte, care, de
regulă, este directorul adjunct al unității de învățămînt.

15
Din punct de vedere metodologic, activitatea Comisiei multidisciplinare intrașcolare este coordonată de
Serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică.
Comisia multidisciplinară intrașcolară activează în baza unui plan anual de activitate, aprobat de
președintele acesteea și coordonat cu directorul instituției de învățămînt.
Comisia multidisciplinară intrașcolară exercită următoarele atribuții:
• Evaluarea primară/inițială a nivelului de dezvoltare a copiilor considerați cu CES;
• Identificarea dificultăţilor și a potenţialului copiilor;
• Determinarea programelor de asistență și suport educațional de care poate beneficia copilul;
• Determinarea programelor de asistență și suport educațional de care poate beneficia copilul;
• Formularea, după caz, a propunerilor de elaborare a planului educațional individualizat pentru
elevii cu CES;
• Acordarea asistenței metodologice cadrelor didactice în stabilirea celor mai adecvate tehnologii
de predare-evaluare în cadrul procesului educațional incluziv;
• Examinarea, determinarea şi înaintarea Consiliului profesoral pentru aprobare a condiţiilor de
promovare a elevilor cu CES în clasa următoare şi de admitere a acestora la examenele de
finalizare a studiilor.
 Identificarea constrîngerilor (organizatorice, didactice, bugetare etc.) care pot interveni în cazuri
concrete de incluziune a copiilor cu cerințe educaționale speciale;
 Elaborarea şi înaintarea Consiliului profesoral pentru aprobare a planului educațional
individualizat pentru fiecare elev cu cerinţe educaționale speciale;
 Monitorizarea creării condiţiilor adecvate pentru încadrarea copiilor cu cerinţe educaționale
speciale în mediul şcolar și cuprinderii acestora în programul educaţional;
 Informarea părinţilor/reprezentanţilor legali privind forma, obiectivele de educaţie şi dezvoltare a
copilului lor;
 Colaborarea cu instituțiile educaționale și structurile de suport implicate în acordarea asistenței
psihopedagogice copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
 Valorificarea practicilor educaționale pozitive și promovarea tendințelor actuale în educație.
Evaluarea în cadrul Comisiei multidisciplinare intraşcolare se face în baza dosarului personal al copilului
care va conține:
a) caracteristica privind nivelul de dezvoltare și evoluția școlară a copilului și argumentarea
temeiurilor înaintării cazului pentru evaluare în comisie, prezentată de către
învățător/profesor/diriginte;
b) situația școlară curentă a elevului;
c) fișa cu rezultatele investigațiilor medicale, după caz;
d) ancheta socială a familiei, după caz.
În procesul evaluării, vor fi luate în considerare rezultatele investigațiilor medicale.
Evaluarea iniţială se realizează în instituţia de învăţămînt de către Comisia multidisciplinară intraşcolară
şi presupune examinarea rezultatelor unor teste de evaluare, analiza capacităţilor de învăţare ale copilului,
a comportamnetului în diferite contexte, manifestărilor psiho-sociale observabile, în baza cărora, instituţia
decide, după caz (Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului, ord. Nr. 99 din 26 februarie 2015):
a) copilul nu prezintă deficienţe de dezvoltare, dificultăţi de învăţare, probleme comportamentale
care necesită intervenţii suplimentare dar care pot fi realizate, în mod regulamentar, la clasă;
b) copilul atestă deficienţe în dezvoltare, dificultăţi de învăţare, care, cu un anumit suport
educaţional, pot fi remediate cu resursele instituţiei;
c) copilul prezintă probleme de dezvoltare, învăţare, comportament care necesită a fi evaluate de
către specialiştii calificaţi în cadrul Servicului de asistenţă psihopedagogică.

16
Evaluarea iniţială se realizează pe parcursul a cel mult 7 zile lucrătoare de la data constatării necesităţii
unei atare evaluări.
Rezultatele evaluării iniţiale efectuate de către Comisia multidisciplinară intraşcolară se consmenează
într-un Proces-verbal de evaluare a dezvoltării copilului. Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei
multidisciplinare intraşcolare se înregistrează într-un Registru special de evidenţă.
Evaluarea copilului se va face cu acordul și în prezența obligatorie a părinților/reprezentanților legali.
Toate informaţiile ce ţin de evaluarea copilului şi rezultatele acesteia sînt confidenţiale.

Adresarea cazului către Serviciul de asistenţă psihopedagogică se va face de către instituţia de învăţămînt
în baza Referinţei de solicitare a evaluării complexe a dezvoltării copilului.

Acte anexate la referirea copilului pentru evaluarea complexă de către SAP:

1. Referinţa din partea instituţiei de învățămînt cu privire la evaluarea tuturor copiilor cu CES din
istituţie.
2. Referire pentru fiecare copil (lista anexată)
3. Copia dosarului scolar (situația copilului)
4. Procesul-verbal
5. Certificatul medical original şi copie (daca este).
6. Copia buletinelor părinților sau reprezentantului legal
7. Copia certificatului de naștere a copilului
8. Acordul familiei

Copilul cu cerinţe educaţionale speciale, identificat şi asistat în instituţia de învăţămînt, este

reevaluat de către Comisia multidisciplinară intraşcolară conform periodicităţii stabilite de comisie, dar
nu mai rar decît o dată în semestru. Comisia multidisciplinară intraşcolară se convoacă după necesitate,
dar nu mai rar decît o dată în trei luni.

Şedinţele comisiei se desfăşoară în cabinetul metodic al unităţii de învăţămînt, în care se vor stoca
toate materialele ce ţin de activitatea Comisiei, inclusiv procesele verbale, rapoartele de activitate,
informaţiile statistice, alte informaţii, instrumente de evaluare, diferite materiale metodice pentru
informare și asistență, modele ale planului educațional individualizat, proiecte didactice-model,
metodologii adaptate de evaluare, alte materiale.

Comisia multidisciplinară intraşcolară prezintă Consiliului profesoral al unității de învățămînt

rapoarte de activitate, semestrial sau cu o altă periodicitate stabilită de conducerea instituţiei. Rapoartele
comisiei vor fi incluse, într-o formă sintetică, în cadrul rapoartelor generale privind starea şi calitatea
educaţiei din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive. Comisia multidisciplinară intraşcolară
prezintă Serviciului raional/municipal de asistenţă psihopedagogică, la data şi în forma stabilite de
Serviciu:
a. informaţii statistice privind copiii cu cerinţe educaţionale speciale – la început de an
şcolar. Orice modificare survenită în statisticile respective va fi adusă la cunoştinţa
Serviciului, în scris, în termen de 10 zile;
b. note informative privind asistenţa acordată copiilor cu cerinţe educaţionale speciale – la
sfîrşit de an şcolar.

Centrul de Resurse pentru Educaţie Incluzivă

(conform Metodologiei de organizare şi funcţionare a Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă din
instituţia de învăţămînt preuniversitar, ord. Nr. 100 din 26 februarie 2015)
17
 Misiunea Centrului de resurse constă în asigurarea unui proces de educaţie incluzivă și de
calitate pentru toţi copiii.
Scopul Centrului de resurse este organizarea și desfășurarea asistenţei psihopedagogice la nivel
de instituție de învățămînt.
Centrul de resurse realizează următoarele obiective:
a) dezvoltarea și prestarea serviciilor psihopedagogice pentru copiii cu cerințe educaționale
speciale;
b) sensibilizarea și informarea cadrelor didactice despre particularitățile de dezvoltare și
cerințele educaționale speciale ale copiilor în scopul creării în comun a unui mediu școlar
incluziv;
c) desfășurarea programelor de educație parentală și responsabilizarea părinților;
d) crearea și realizarea de parteneriate cu implicarea comunității, factorilor de decizie în
asigurarea continuității în învățare, orientării vocaționale și profesionale.

Atribuțiile Centrului de resurse:

a) planifică și realizează activități de sprijin educațional pentru copiii cu cerințe educaționale
speciale;
b) acordă servicii specializate de asistență psihologică, logopedică, precum şi alte servicii,
după caz;
c) oferă asistenţă informațională și metodologică cadrelor didactice din instituția de învățămînt
privind particularitățile de dezvoltare și realizarea intervenţiilor menite să rezolve
problemele cu care se confruntă copiii în procesul educațional;
d) asigură condiţii pentru dezvoltarea copiilor în raport cu opţiunile şi potențialul individual;
e) coordonează și realizează, în comun cu Comisia multidisciplinară din instituția de
învățămînt activităţi de dezvoltare a procesului educațional incluziv;
f) colaborează cu Serviciul de asistență psihopedagogică raional/municipal, în comun acord cu
Comisia multidisciplinară din instituția de învățămînt, în vederea evaluării/asistenței
copilului şi dezvoltării educaţiei incluzive;
g) sesizează administrația instituției de învățămînt privind situaţiile de risc în care se află
copilul;
h) administrează baze de date şi monitorizează la nivel instituțional situaţia tuturor copiilor,
beneficiari ai Centrului de resurse;
i) desfăşoară programe de informare-educare-comunicare şi sensibilizare publică;
j) elaborează rapoarte de activitate pe care le prezintă administrației instituției de învățămînt.

Beneficiarii Centrului sunt:

a) Copii din instituția de învățămînt:
 copii cu cerințe educaționale speciale;
 copii aflați în situație de risc de abandon școlar/neșcolarizare;
 ceilalți copii din instituție.
b) copii din comunitate;
c) părinții sau reprezentanții legali ai copiilor;
d) cadre didactice din instituție;
e) membri ai comunității locale.

Identificarea beneficiarilor/copiilor are loc prin realizarea unor evaluări, în urma sesizării/referirii
cazurilor de către Comisia multidisciplinară intrașcolară, de către structurile comunitare în protecția
drepturilor copiilor, părinților:
a) inițiale (în cadrul Comisiei multidisciplinare intrașcolare);
18
 b) complexe (în cadrul Serviciului de asistență psihopedagogică).

Etapele de organizare a Centrului de resurse:

a) evaluarea necesităților instituției de învățămînt (copiii cu cerințe educaționale speciale,
copiii cu risc de abandon școlar, etc.);
b) evaluarea necesităților comunității (colectarea şi analiza datelor privind copiii aflați în
dificultate, inclusiv copiii cu dizabilități);
c) formarea personalului implicat în activitatea Centrului (Cadre didactice de sprijin,
specialiști în dezvoltarea și realizarea terapiilor specifice de dezvoltare);
d) dotarea Centrului de resurse;
e) desfășurarea unor activități de informare a comunității școlare și extra-școală privind
crearea Centrului și misiunea lui;
Responsabil de activitatea Centrului este unul din Cadrele didactice de sprijin, desemnat de conducătorul
instituţiei de învățămînt, care are următoarele atribuții:
a) elaborarea și realizarea unui plan anual de activitate, a orarului de activități;
b) organizarea ședințelor de lucru interne, seminarelor, meselor rotunde, etc.;
c) elaborarea rapoartelor de activitate.
Activitățile în cadrul Centrului de resurse sînt realizate de către următorii specialiști:
a) cadre didactice: cadru/cadre didactice de sprijin, învățători, profesori, psihopedagog
special, logoped, psiholog;
b) cadre non-didactice: kinetoterapeut, asistent personal, etc.

Instituţia de învăţămînt prin Centrul de resurse dezvoltă şi realizează:

a) activități de asistență cognitivă:
 desfăşurarea activităţilor în timpul orelor, pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale
care nu pot frecventa toate lecţiile pe întreaga durată a lor;
 desfăşurarea activităţilor de sprijin educaţional (meditaţii, suport în pregătirea temelor de
acasă) după ore, individual sau în grupuri;
 elaborarea suporturilor didactice suplimentare, în funcţie de necesităţile şi potenţialul de
învăţare al elevilor asistaţi;
 implicarea părinţilor în activităţile de recuperare/compensare cognitivă.
b) asistență specifică în conformitate cu necesitățile de dezvoltare ale copiilor: asistență
psihologică, asistență logopedică, activităţi/terapii specifice de dezvoltare: ludoterapie,
kinetoterapie, ergoterapie, etc.
c) activităţi extracurriculare, de socializare şi recreere (matinee, concursuri, excursii etc.), în
colaborare și cu implicarea cadrelor didactice și a tuturor copiilor din instituția de învățămînt.
d) activități cu și pentru părinți/reprezentanții legali ai copilului (consilierea psihologică,
constituirea grupurilor de suport, realizarea programelor educaționale pentru părinți, activități
de recreere).
e) activităţi prin colaborare cu alte instituţii de învăţămînt, cu organele de protecţie a
copilului, cu agenţiile/asociaţiile profesionale, cu comunităţile locale, cu organizaţiile
neguvernamentale, cu alte instituţii şi organizaţii relevante, în scopul orientării şcolare,
vocaţionale/profesionale şi sociale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Cadrul didactic de sprijin

Cadrul didactic de sprijin este specialistul din învățămîntul primar și secundar general, care
prestează servicii de asistență psihopedagogică și educațională copiilor cu cerințe educaționale speciale.
19
 În calitate de Cadre didactice de sprijin sînt angajați absolvenți ai învățămîntului superior,
preferenţial, cu diploma de licență în psihopedagogie specială sau în una din specialitățile: pedagogie,
psihologie, pedagogie socială. În funcţia de cadru didactic de sprijin pot fi angajate şi persoane care dețin
calificare pedagogică într-un alt domeniu, dar au realizat un modúl certificat în instituțiile specializate de
formare inițială și continuă a cadrelor didactice. În funcţie de necesităţile locale, unităţile de învăţămînt
general pot transforma posturi didactice în posturi de cadre didactice de sprijin. Cadrul didactic de sprijin
poate fi încadrat la orice nivel de învăţămînt şi poate trece de la un nivel de învăţămînt la altul. Normarea
activității Cadrului didactic de sprijin se realizează conform legislaţiei în vigoare (HG nr. 351 din
29.05.2012).
Activitatea Cadrului didactic de sprijin este normată ca activitate de învăţămînt general reieşind
din următoarele norme didactice:
  *18 ore pentru 10 copii/elevi cu cerinţe educaţionale speciale în grupe de grădiniţe/clase din
instituţii de învăţămînt secundar general, la acelaşi nivel de învăţămînt;
    *18 ore pentru 5 copii/elevi cu dizabilităţi severe/asociate, integraţi în grupe/clase din instituţii de
învăţămînt secundar general.
    Dacă numărul de elevi este mai mic decît cel stabilit, unitatea de Cadru didactic de sprijin se
poate fragmenta, fiind planificată activitatea prin cumul sau cu ora.Numărul concret de unități de cadru
didactic de sprijin va fi stabilit anual în funcție de numărul de copii care beneficiază de acest serviciu.
Instituirea posturilor de cadru didactic de sprijin se face prin decizia directorului instituţiei de învăţămînt
general, la recomandarea Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică, în baza rezultatelor
evaluării nivelului de dezvoltare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Sarcina de bază a Cadrului didactic de sprijin este dezvoltarea şi promovarea activităţilor de

asistenţă educaţională care să asigure remedierea dificultăţilor de învăţare de ordin structural,
organizatoric, emoţional sau de altă natură ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Cadrul didactic
de sprijin exercită, în principal, următoarele atribuții:

a) facilitează și susține integrarea școlară a copilului cu cerințe educaționale speciale în

colectivul grupei/clasei, al instituției de învățîmânt;
b) participă, în comun cu Comisia multidisciplinară intrașcolară, cu învățătorii/cadrele didactice
pe discipline școlare, alți specialiști la:
- elaborarea Planului educaţional individualizat și realizarea acestuia;
- evaluarea rezultatelor aplicării programelor curriculare adaptate;
- evaluarea, revizuirea și actualizarea Planului educaţional individualizat;
c) colaborează cu învățătorii/cadrele didactice pe discipline școlare, alți specialiști pentru
realizarea obiectivelor din Planul educaţional individualizat şi stabilirea modalităților concrete
de lucru cu copiii cu cerinţe educaţionale speciale, colaborează cu părinţii copilului cu cerinţe
educaţionale speciale şi cu însuşi copilul
d) elaborează și implementează strategii de sprijin în toate ariile curriculare, precum și identifică
resursele necesare și adecvate realizării acestora;
e) realizează activități de recuperare educațională, individuale sau în grup, asistă copilul cu
cerinţe educaţionale speciale în pregătirea temelor pentru acasă;
f) colaborează cu specialiştii care realizează terapiile specifice în vederea realizării obiectivelor
planului educaţional individualizat;
g) desfăşoară, după caz, activităţi de tip terapeutic-ocupaţional, individuale sau în grup;
h) propune și realizează materiale didactice individualizate în funcţie de dificultăţile de învăţare
ale elevilor;
i) coordonează activitatea Centrului de resurse din instituție;
j) acordă consultanță și colaborează cu familiile copiilor care beneficiază de serviciile Cadrului
didactic de sprijin;
k) participă ca formator în cadrul programelor de informare/formare a cadrelor didactice în
probleme de educaţie incluzivă, de diseminare a cunoștințelor și experiențelor cu privire la
asistența educațională a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
20
 Atribuţiile concrete ale Cadrului didactic de sprijin vor fi stabilite în Fişa de post, aprobată de
directorul unităţii de învăţămînt. Atribuțiile Cadrului didactic de sprijin se realizează prin:
a) participări la orele de predare/activități desfășurate la clasă de către învățător/profesor în
calitate de observator, consultant, co-participant;
b) organizarea activităților în cadrul Centrului de resurse;
c) organizarea activităților cu familia copilului asistat.
Activitățile de recuperare/asistență educațională vor fi proiectate de către cadrul didactic de sprijin, având
ca bază:
a) necesitățile elevului;
b) obiectivele Planului educaţional individualizat;
c) rezultatele evaluărilor curente;
d) informațiile parvenite de la cadrele didactice, alți specialiști, de la elev, părinți.

Cadrul didactic de sprijin îşi desfăşoară activitatea în baza planificărilor anuale, semestriale,
săptămînale şi zilnice. Proiectarea activităţilor curente se va face cu luarea în considerare a demersurilor
metodologice realizate în procesul predării materiilor concrete în clasa în care învaţă elevul asistat.
Activitatea Cadrului didactic de sprijin se desfășoară în:
a) grupa/clasa în care este integrat copilul/ sînt integraţi copiii cu cerinţe educaţionale speciale;
b) în Centrul de resurse.

Numărul de ore de activitate în clasă este stabilit de Cadrul didactic de sprijin, împreună cu cadrul
didactic de la grupă/clasă. Cadrele didactice de sprijin beneficiază de programe de formare continuă în
domeniul educaţiei incluzive, organizate de Serviciul raional/municipal de asistenţă psihopedagogică,
Ministerul Educaţiei, de alte instituţii şi organizaţii autorizate.

III. Cerințe educaționale speciale

1. Definiții și clasificări. Educația cerințelor educaționale speciale

Fiecare copil, în funcţie de particularităţile şi nevoile sale, prezintă anumite cerinţe educaţionale.
Acesta lucru este valabil pentru toţi copiii, fie că sunt obisnuiţi, medii în dezvoltare, fie că sunt de
excepţie, aflaţi la extremele „superlativului”: dotaţi sau cu probleme serioase de dezvoltare (deficienţe,
incapacităţi, tulburări) (E. Vrăsmaş, 2008).
La diferite vârste există o serie de cerinţe educaţionale comune, caracteristice pentru toţi copiii. Este
vorba de cerinţele legate de creştere, dezvoltare şi educaţie, ca procese vitale în devenirea individualităţii.
În funcţie de „ecuaţia” personală a copiilor, fiecare are şi cerinţe particulare, reieșite din propria
ereditate biologică, socio-culturală şi modul în care se construieşte personalitatea.
Dacă copilul are o problemă organică înnăscută, mediul iniţial îi poate oferi condiţiile să o compenseze,
în mare parte, prin organizarea influenţelor la vârstele mici. Chiar și fără probleme organice, uneori, prin
funcţionarea deficitară a capacităţilor sale de organizare a experienţei de viaţă primară, copilul poate să
prezinte, deja dupa primii ani, deficienţe funcţionale (incapacităţi, tulburări etc.). De aici apare acea
categorie de copii pe care îi numim copii cu cerinţe educaţionale speciale.
Cerințele educaționale speciale (CES) reprezintă necesităţile educaţionale complementare obiectivelor
generale ale educaţiei şcolare, necesităţi care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale
şi/sau caracteristice unei dizabilităţi ori tulburări de învăţare, precum şi o intervenţie specifică, prin
reabilitare/recuperare corespunzătoare (Conform Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului).
Cerințe educaționale speciale – necesităţi educaţionale ale copilului/elevului/studentului, care implică o
şcolarizare adaptată particularităţilor individuale sau caracteristice unei dizabilităţi ori tulburări de
învăţare, precum şi o intervenţie specifică prin acţiuni de reabilitare sau recuperare corespunzătoare
(Conform Codului Educaţiei al R. Moldova).
Abordările UNESCO (1995) vizează următoarele stări de dezvoltare a copilului cu CES:
21
  tulburări emoţionale (afective) şi de comportament;
 tulburări de limbaj;
 dificultăţi de învăţare;
 întîrziere/dizabilitate mintală/intelectuală/ dificultăţi severe de învăţare;
 dizabilități fizice/neuromotorii;
 dizabilități de văz;
 deficienţe de auz.
Această listă se completează cu alte eventuale situații de risc pentru copil:
 copii care cresc în medii defavorizate;
 copii ce aparţin unor grupări etnice minoritare;
 copiii străzii;
 copii bolnavi de SIDA; 
 copii cu comportament deviant.

2. Proceduri de identificare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

DIN PERSPECTIVĂ EDUCAȚIONALĂ:

DIN PERSPECTIVĂ SOCIALĂ:
•INSTITUȚIA PREȘCOLARĂ
•FAMILIA
• INSTITUŢIA ŞCOLARĂ
•ASISTENTUL SOCIAL

•RUDELE
•DIRIGINTELE

DIN PERSPECTIVĂ MEDICALĂ:

•MEDICUL DE FAMILIE

•MEDICUL PEDIATRU

•MEDICUL SPECIALIST

(PE DOMENII)

Anexa 1

Lista de control pentru identificarea inițială a problemelor în dezvoltarea copilului

22
Nr. Aspecte verificate Da Nu Parți
d/o al
 √


√

1. Copilul cunoaşte date elementare despre identitatea sa

2. Copilul corespunde normelor de vîrstă în dezvoltarea fizică (greutate, înălțime,
motricitate etc.)
3. Mişcările copilului sunt abile şi coordonate
4. Copilul folosește instrumente și suporturi de scris sau efectuează sarcini motrice
specifice abilităților practice (decupare, lipire, modelare, etc.)
5. Copilul posedă abilităţi de autodeservire
6. Copilul se orientează în spaţiul clasei, şcolii
7. Copilul se orientează în timp
8. Copilul stabileşte uşor contact cu alte persoane
9. Copilul respectă regulile şcolare şi sociale
10. Copilul manifestă un comportament echilibrat şi binevoitor
11. Copilul înțelege situaţiile în care se află şi manifestă un comportament potrivit
situaţiei
12. Copilul se implică în activităţi extracurriculare
13. Copilul reacţionează la stimulii externi (strigătul pe nume, zgomot, sunete)
14. Copilul înţelege mesajele adresate de la o distanţă mare de interlocutor
15. Copilul ține cartea prea aproape/prea departe în timp ce citește
16. Copilul citeşte și copie de pe tablă, fără a omite litere sau cuvinte
17. Copilul deosebeşte/potriveşte culorile
18. Copilul utilizează limbajul nonverbal de comunicare (gesturi, mimică)
19. Copilul poate expune corect mesaje
20. Copilul înțelege mesajele doar după cîteva repetări ale acestora
21. Copilul manifestă probleme de pronunție
22. Copilul menține atenția în timp ce efectuează o sarcină propusă
23. Copilul necesită timp suplimentar în învăţarea/executarea unei sarcini
24. Copilul omite litere sau cuvinte cînd citește fragmente de text
25. Copilul diferențiază grafemele, de ex: ”b - d”, ”p - q”, ”u -n” și cifrele ca ”9- 6”
26. Copilul diferenţiază fonemele de ex: b-p, d-t, k-h, m-n, j-ş etc.

23
27. Copilul poate găsi o literă, un cuvînt în textul dat
28. Copilul utilizează semnele punctuației în procesul citirii-scrierii
29. Copilul utilizează corect simbolurile matematice și înțelege relațiile dintre numere
și mulțimi
30. Copilul poate îndeplini instrucțiuni complexe de felul: „Găsește obiectul galben în
partea dreaptă a mesei, în colțul de sus”

Anexa 2

24
MODEL
(Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică)
APROBAT
 __________________
Director
L. Ş. “______”______________201__

PLAN DE ACTIVITATE
AL COMISIEI MULTIDISCIPLINARE INTRAŞCOLARE
PENTRU ANUL DE STUDII 2015-2016
L.T.------------------------------------

OBIECTIVE DE BAZĂ:
 Asigurarea accesului la educație al tuturor copiilor din instituția de învățămînt.
 Organizarea și desfășurarea procesului de evaluare inițială a dezvoltării copilului.
 Organizarea și desfășurarea procesului de elaborare, implementare și evaluare a Planurilor
Educaționale Individualizate.
 Dezvoltarea și promovarea activităților de asistență educațională a copiilor cu cerințe
educaționale speciale.
 Acordarea asistenţei metodologice cadrelor didactice în realizarea adaptărilor/modificărilor
curriculare, în stabilirea celor mai adecvate tehnologii de predare-evaluare în cadrul procesului
educaţional incluziv.
 Susținerea unui dialog continuu cu părinții.
 Dezvoltarea unui parteneriat constructiv cu toți actorii (instituție, comunitate) implicați în
suținerea și dezvoltarea procesului educațional incluziv.

N Activități Terme Responsabil (i) Partene Indicatori de No

r. ne de ri realizare te

25
cr realiza
t. re
1 2 3 4 5 6 7
I. Activități organizatorice
1. Consituirea August Managerul instituţiei de Administra Ordinul
Comisiei învăţământ. ţia directorului
multidisciplinare instituţiei instituţiei de
intraşcolare Consiliul învăţămînt.
(CMI) profesoral (proces verbal)
(actualizarea
componenței
nominale a CMI).
2. Studierea Perman Preşedintele Comisiei Ministerul Documente
legislaţiei ent mutidisciplinare intraşcolare Educației studiate/ședințe
naţionale/internaț (CMI) Centrul realizate, nr. de
ionale cu privire Membrii Comisiei Republica participanți.
la educația mutidisciplinare intraşcolare n de Acțiuni
incluzivă (CMI) Asistență planificate și
(individual, în Psihopeda realizate
echipă) gogică conform
Serviciul Legislației/
de Actelor
asistență normative
psihopeda
gogică
Direcția de
învățămînt
3. Elaborarea August Preşedintele Comisiei Direcţia de Plan de activitate
planului mutidisciplinare intraşcolare învăţămînt elaborat, aprobat
anual/semestrial (CMI) Serviciul
de activitate al Membrii Comisiei de
Comisiei mutidisciplinare intraşcolare asistenţă
multidisciplinare (CMI) psihopeda
intraşcolare gogică
(CMI) Administra
ţia
instituţiei
Cadrele
didactice

4. Elaborarea Lunar Preşedintele Comisiei Adminitraţ Planuri de

planurilor lunare Săptămî mutidisciplinare intraşcolare ia activitate
şi săptămînale de nal (CMI) instituţiei elaborate
activitate. Membrii Comisiei Cadrele
mutidisciplinare intraşcolare didactice
(CMI)
5. Completarea/ Pe Preşedintele Comisiei Direcția de Legislație, acte
Perfectarea parcurs mutidisciplinare intraşcolare învățămînt normative,
documentaţiei ul (CMI) Serviciul dosare ale
aferente. anului Membrii Comisiei de copiilor referiți;
de mutidisciplinare intraşcolare asistență copii cu CES;

26
 studiu (CMI) psihopeda Procese verbale
gogică ale ședințelor de
Adminitraţ lucru; Liste/copii
ia
instituţiei

6. Completare Perman Preşedintele Comisiei Direcția de Materiale/

/materiale şi ent mutidisciplinare intraşcolare învățămînt Instrumente de
instrumente de (CMI) Serviciul evaluare
lucru Membrii Comisiei de Literatura de
(instrumente de mutidisciplinare intraşcolare asistență specialitate etc.
evaluare, (CMI) psihopeda
literatura de gogică
specialitate etc.) Administar
ţia
instituţiei
ONG
7. Pregătirea/ Perman Preşedintele Comisiei Adminstraţ Materiale
elaborarea ent mutidisciplinare intraşcolare ia pregătite/elaborat
materialelor (CMI) instituţiei e
necesare pentru Membrii Comisiei Cadrele
desfăşurarea mutidisciplinareintraşcolare didactice
sedințelor de (CMI)
lucru/activități
II. Evaluarea iniţială a dezvoltării copilului
1. La Preşedintele Părinţii/ Lista copiilor
început Comisiei mutidisciplinare reprezentanţi identificați
Identificarea
ul intraşcolare (CMI) i legali al
copiilor cu
anului Membrii Comisiei copilului
probleme de
de mutidisciplinare Cadrele
dezvoltare
studiu intraşcolare (CMI) didactice
/învățare.
Pe Asistentul
parcurs medical
ul Asistentul
anului social
de Membrii
studiu comunităţii

2. La Preşedintele Părinţii/
Realizarea Dosarul personal
început Comisiei mutidisciplinare reprezentanţi
evaluării iniţiale al copilului:
ul intraşcolare (CMI) i legali al
a nivelului de caracteristica
anului copilului
dezvoltare a Membrii Comisiei privind nivelul
de Cadrele
copiilor, a mutidisciplinare de dezvoltare şi
studiu didactice
particularităţilor intraşcolare (CMI) evoluţia şcolară a
Pe Asistentul
şi potenţialului copilului, situaţia
parcurs medical
de dezvoltare. şcolară curentă a
ul Asistentul
27
 anului social elevului, fişa cu
de Serviciul de rezultate
studiu asistenţă medicale,
psihopedago ancheta socială
gică etc.

3. La Preşedintele
Elaborarea Administraţi Proces-verbal
început Comisiei mutidisciplinare
proceselor- a instituţiei
ul intraşcolare(CMI)
verbale de de
anului
evaluare a Membrii Comisiei învăţămînt
de
dezvoltării mutidisciplinare
studiu
copilului. intraşcolare (CMI)
Pe
parcurs
ul
anului
de
studiu
4. La Preşedintele Comisiei
Referirea copiilor Administraţi Referinţă pentru
început mutidisciplinare
către Serviciul de a instituţiei evaluarea
ul intraşcolare (CMI)
asistenţă de complexă a
anului
psihopedagogică Membrii Comisiei învăţămînt dezvoltării
de
în baza Referinţei mutidisciplinare copiilor
studiu Serviciul de
de solicitare a intraşcolare (CMI) asistenţă Raportul de
evaluării Pe psihopedago evaluare
complexe a parcurs gică complexă a
dezvoltării ul dezvoltării
copilului. anului copilului
de
studiu
5. Preşedintele Părinţii/
Reevaluarea O dată Proces-verbal
Comisiei mutidisciplinare reprezentanţi
dezvoltării în
intraşcolare (CMI) i legali al Completarea PEI
copilului semestr
copilului (evaluare,
u Membrii Comisiei
Cadrele progresul
mutidisciplinare
La didactice copilului, p. 10,
necesita intraşcolare (CMI) Serviciul de 16)
te asistenţă
psihopedago
gică

III. Elaborarea, realizarea, monitorizarea PEI

1. La Preşedintele
Consituirea Administraţia Ordinul
început Comisiei
echipelor de instituţiei directorului
ul mutidisciplinare
elaborare a instituţiei de
anului intraşcolare (CMI) Consiliul
planurilor învăţămînt
de profesoral
educaţionale
28
 studiu
individualizate Membrii Comisiei
(PEI) pentru mutidisciplinare
fiecare copil cu intraşcolare (CMI)
cerinţe
educaţionale
speciale.
2. La Echipa PEI Elevul
Elaborarea Planul
început Membrii Comisiei Părinţii/
planurilor educaţional
ul multidiscplinare reprezentanţii
educaţionale individualizat
anului intraşcolare (CMI) legali al copilului
individualizate (PEI)
de Adminsitraţia
(PEI).
studiu instituţiei de
învăţământ
Serviciul de
asistenţă
psihopedagogică
(SAP)
3. La Preşedintele Adminsitraţia
Înaintarea/
început Comisiei instituţiei Decizia
Propunerea
ul mutidisciplinare Consiliul Consiliului
planurilor
anului intraşcolare (CMI) Profesoral Profesoral
educaţionale
de Membrii Comisiei
individualizate
studiu mutidisciplinare
(PEI) spre
intraşcolare (CMI)
aprobare pentru
fiecare copil cu
cerinţe
educaţionale
speciale.
4. Preşedintele Adminsitraţia
Monitorizarea Pe Fişe de
Comisiei instituţiei
procesului de parcurs monitorizare
mutidisciplinare
elaborare, ul Părinţii/
intraşcolare (CMI) Instrumente de
implementare şi anului reprezentanţii evaluare
evaluare a de Membrii Comisiei legal al copilului
planurilor studiu mutidisciplinare Ședințe de lucru
Echipa PEI
educaţionale (semest intraşcolare (CMI) realizate/procese
individualizate rul I, Serviciul de verbale
(PEI). semestr asistenţă
ul II) psihopedagogică

IV. Momente /Probleme înaintate spre discuții și examinare în cadrul

ședințelor Consiliului profesoral
1. Condiţiile de La Preşedintele Adminsitraţia Proces-verbal
promovare a sfîrşitul Comisiei instituţiei decizia
elevilor cu anului mutidisciplinare Cadrele didactice Consiliului
cerinţe de intraşcolare (CMI) profesoral
Serviciul de
educaţionale studiu Membrii Comisiei asistenţă
speciale (CES) în mutidisciplinare psihopedagogică
clasa următoare intraşcolare (CMI)
29
 şi de admitere a Direcţia de
elevilor la învăţămînt
examenele de
finalizare a Responsabil
studiilor. Educaţia
incluzivă (DÎ).

2. Crearea La Preşedintele Adminsitraţia Proces-verbal

condiţiilor început Comisiei instituţiei decizia
adecvate pentru ul mutidisciplinare Cadrele didactice Consiliului
încadrarea anului intraşcolare (CMI) profesoral
Serviciul de
copiilor cu de Membrii Comisiei asistenţă
cerinţe studiu mutidisciplinare psihopedagogică
educaţionale intraşcolare (CMI)
speciale în Direcţia de
mediul şcolar şi învăţămînt
în realizarea Responsabil
curriculumului Educaţia
individualizat. incluzivă (DÎ).

3. Rezulatate și Pe Preşedintele Adminsitraţia Proces-verbal

dificultăţi în parcurs Comisiei instituţiei decizia
realizarea La mutidisciplinare Cadrele didactice Consiliului
procesului sfîrşitul intraşcolare (CMI) profesoral
Serviciul de
educaţional. semestr Membrii Comisiei asistenţă
ului I, mutidisciplinare psihopedagogică
la fine intraşcolare (CMI)
de an Echipa PEI Responsabil
școlar Educaţia
incluzivă (DÎ).

V. Asistența metodologică
1. Acordarea Pe Preşedintele Adminsitraţia Planul
asistenţei parcurs Comisiei instituţiei educaţional
metodologice ul mutidisciplinare Cadrele didactice individualizat
echipelor de anului intraşcolare (CMI) (PEI) elaborat
Serviciul de
elaborare a de Membrii Comisiei asistenţă
planurilor studiu mutidisciplinare psihopedagogică
educaţionale intraşcolare (CMI)
individualizate Direcţia de
(PEI). învăţămînt
Responsabil
Educaţia
incluzivă (DÎ).

2. Acordarea August Preşedintele Adminsitraţia Curriculumm

asistenţei Pe Comisiei instituţiei individualizat
metodologice parcurs mutidisciplinare Cadrele didactice (CA, CM)
cadrelor didactice ul intraşcolare (CMI) Serviciul de
în realizarea anului asistenţă
30
 adaptărilor de Membrii Comisiei psihopedagogică
curriculare. studiu mutidisciplinare
La Direcţia de
intraşcolare (CMI)
necesita învăţămînt
te Responsabil
Educaţia
incluzivă (DÎ).
3. Acordarea Pe Preşedintele Adminsitraţia Ședințe de
asistenţei parcurs Comisiei instituţiei lucru/Lecții/activ
metodologice ul mutidisciplinare Cadrele didactice ități realizate
cadrelor didactice anului intraşcolare (CMI) Cadrele didactice
în realizarea de Membrii Comisiei de sprijin (CDS)
procesului studiu mutidisciplinare Serviciul de
incluziv în cadrul La intraşcolare (CMI) asistenţă
lecției; activități necesita psihopedagogică
extarcurricualre. te
Direcţia de
învăţămînt
Responsabil
Educaţia
incluzivă(DÎ).
4. Acordarea Pe Preşedintele Adminsitraţia Ședințe de
asistenţei parcurs Comisiei instituţiei lucru/Lecții/Acti
metodologice ul mutidisciplinare Cadrele didactice vități realizate
cadrelor didactice anului intraşcolare (CMI) CDS
de sprijin în de CDS Serviciul de
realizarea studiu Membrii Comisiei asistenţă
procesului La mutidisciplinare psihopedagogică
incluziv în cadrul necesita intraşcolare (CMI)
lecției; CREI; te Direcţia de
activități învăţămînt
extarcurricualre. Responsabil
Asistență și Educaţia
suport în scopul incluzivă (DÎ).
colaborării CD și
a CDS în
realizarea
procesului
educațional la
clasă.
5. Acordarea Pe Preşedintele Adminsitraţia Ședințe de
asistenţei parcurs Comisiei instituţiei lucru/activități
metodologice ul mutidisciplinare Cadrele didactice realizate
cadrului didactic anului intraşcolare (CMI) Serviciul de
de sprijin în de CDS asistenţă
organizarea și studiu Membrii Comisiei psihopedagogică
desfășurarea La mutidisciplinare
activității CREI. necesita intraşcolare (CMI) Direcţia de
te învăţămînt
Responsabil
Educaţia
31
 incluzivă (DÎ).
6. Oferirea La Preşedintele Adminsitraţia Registru de
asistenţei solicitar Comisiei instituţiei evidenţă
părinţilor şi e mutidisciplinare Cadrele didactice
membrilor intraşcolare (CMI) Serviciul de
comunităţii în Membri Comisiei asistenţă
incluziunea mutidisciplinare psihopedagogică
educaţională a intraşcolare (CMI)
copiilor cu Direcţia de
cerinţe învăţământ
educaţionale Responsabil
speciale (CES). Educaţia
incluzivă (DÎ).
Părinţii/
reprezentanţii
copilului
7. Monitorizare Pe Preşedintele Echipa PEI Fişe de asistenţă
calităţii parcurs Comisiei Cadrele didactice la ore
procesului ul mutidisciplinare Administraţia Note informative
educaţional a anului intraşcolare (CMI) instituţiei Raport
copiilor cu de Membrii Comisiei
cerinţe studiu mutidisciplinare
educaţionale intraşcolare (CMI)
speciale (CES).
VI. Lucrul cu părinții
1. Consultarea PEI La Preşedintele Adminsitraţia Plan de
cu începtul Comisiei instituţiei consultare
părinţii/reprezent anului mutidisciplinare Cadrele didactice
anţii legali şi de intraşcolare (CMI) Serviciul de
elevul studiu Membrii Comisiei asistenţă
mutidisciplinare psihopedagogică
intraşcolare (CMI)
Direcţia de
Echipa PEI învăţămînt
Administraţia Responsabil
instituţiei Educaţia
incluzivă(DÎ).
Părinţii/
reprezentanţii
copilului
2. Monitorizarea Perman Preşedintele Părinţii/ Planul
progresului în ent Comisiei reprezentanţii educaţional
dezvoltarea mutidisciplinare copilului individualizat
copilului. intraşcolare (CMI) (PEI)
Specialiştii care
Membrii Comisiei asistă copilul
mutidisciplinare
intraşcolare (CMI)
Echipa PEI
Administraţia

32
 instituţiei
3. Realizarea Octomb Preşedintele Elevii Proiectul
activității de rie Comisiei Adminsitraţia Procesul-verbal
educație mutidisciplinare instituţiei
parentală intraşcolare (CMI) Cadrele didactice
“Educaţia pentru Membrii Comisiei Serviciul de
toţi” mutidisciplinare asistenţă
intraşcolare (CMI) psihopedagogică
Directorul adjunct pe Direcţia de
educaţie învăţămînt
Responsabil
Educaţia
incluzivă (DÎ).
Părinţii/
reprezentanţii
copilului

4. Realizarea Decem Preşedintele Adminsitraţia Proiectul

activității de brie Comisiei instituţiei Procesul-verbal
educație mutidisciplinare Cadrele didactice
parentală intraşcolare (CMI) Serviciul de
“Educaţia pentru Membrii Comisiei asistenţă
toţi” „De la inimă mutidisciplinare psihopedagogică
la inimă” intraşcolare (CMI) Direcţia de
Directorul adjunct pe învăţămînt
educaţie Responsabil
Educaţia
incluzivă(DÎ).
Părinţii/
reprezentanţii
copilului
5. Realizarea Martie Preşedintele Adminsitraţia Proiectul
Acivității de Comisiei instituţiei Procesul-verbal
educație mutidisciplinare Cadrele didactice
parentală intraşcolare (CMI) Serviciul de
“Educaţia pentru Membrii Comisiei asistenţă
toţi” „Eu în mutidisciplinare psihopedagogică
armonie cu intraşcolare (CMI)
copilul meu” Direcţia de
Directorul adjunct pe învăţămînt
educaţie Responsabil
Educaţia
incluzivă(DÎ).
Părinţii/
reprezentanţii
copilului
VII. Parteneriate în activitate
1. Şcoala şi familia La Preşedintele Cadrele Proces-verbal
33
 – parteneri în început Comisiei didactice Acord de
promovarea unei ul mutidisciplinare colaborare
Serviciul de
şcoli incluzive. anului intraşcolare (CMI) asistenţă
de Membrii Comisiei psihopedagogic
studiu mutidisciplinare ă
intraşcolare (CMI) Direcţia de
învăţămînt/Res
ponsabil (DÎ).
Educaţia
incluizivă
Părinţii/repreze
ntanţii
copilului
ONG-uri
2. Participarea în Pe Președintele Şedinţele
Direcţia de
cadrul Şedinţelor parcurs Colaboratorii Direcţiei realizate/Procese
învăţămînt
de lucru /Direcţia ul de învăţămînt -verbale
de învăţămînt. anului Responsabil
de Educaţia
studiu incluizivă (DÎ).

3. Dezvoltarea Perman Preşedintele Instituţiile de Acord de

mecanismelor de ent Comisiei învăţămînt colaborare
colaborare/parten mutidisciplinare APL
eriat cu alte intraşcolare (CMI) Părinţii
instituţiile de Adminsitraţia instituţiei Societatea
învăţământ, APL, civilă
părinţii şi
societatea civilă.
4. Identificarea Pe Administraţia instituţiei ONG-uri Acordori de
partenerilor parcurs Preşedintele sponsori colaborare
potenţiali (ONG- ul Comisiei
uri, sponsori etc.) anului mutidisciplinare
şi stabilirea de intraşcolare (CMI)
mecanismelor de studiu Membrii Comisiei
colaborare, mutidisciplinare
implicarea în intraşcolare (CMI)
proiecte.

5. Colaborarea şi Pe Administraţia instituţiei ONG-urile Proces-verbal

conlucrarea cu parcurs Preşedintele Registrul de
ONG-urile din ul Comisiei vizite
Republică care anului mutidisciplinare Activităţi
implemetează şi de intraşcolare (CMI) comune
promovează studiu
educaţia
incluzivă.
VIII. Activitatea de raportare
1. Informaţii La Preşedintele Serviciul de Informaţie
statistice cu început Comisiei asistenţă
34
 privire la copii cu de an multidiscipilinare psihopedagogică
cerinţe şcolar intraşcolare
educaţionale
speciale.
2. Notă informativă La Preşedintele Serviciul de Notă informativă
cu privire la sfîrşit Comisiei asistenţă
asistenţa acordată de an multidiscipilinare psihopedagogică
copiilor cu şcolar intraşcolare
cerinţe
educaţionale
speciale.
3. Notă informativă La Preşedintele Direcţia de Notă informativă
cu privire la sfârşitul Comisiei învăţămînt
activitatea semestr multidiscipilinare Serviciul de
Comisiei ului I intraşcolare asistenţă
multidiscipilinare psihopedagogică
intraşcolare. Administraţia
instituţiei
Cadrele didactice
4. Notă informativă La Preşedintele Direcţia de Notă informativă
cu privire la sfîrşitul Comisiei învăţămînt
activitatea semestr multidiscipilinare Serviciul de
Comisiei ului II intraşcolare asistenţă
multidiscipilinare psihopedagogică
intraşcolare. Administraţia
instituţiei
Cadrele didactice
5. Raportul anual cu La Preşedintele Direcţia de Raportul anual
privire la sfîrşit Comisiei învăţămînt
activitatea de an multidiscipilinare Serviciul de
Comisiei şcolar intraşcolare CMI asistenţă
multidiscipilinare psihopedagogică
intraşcolare. Administraţia
instituţiei
Cadrele didactice

Anexa 3

MODEL
(Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică)

35
 APROBAT
__________________
Director
L. Ș. “______”______________201__

PLAN DE ACTIVITATE
AL CADRULUI DIDACTIC DE SPRIJIN
PENTRU ANUL DE STUDII 2015-2016
L.T.------------------------------------

Planul de activitate al cadrului didactic de sprijin (CDS) urmează a fi elaborate ținîndu-se cont de
prevederile planurilor educaționale individualizate ale copiilor cu cerințe educaționale speciale. De
asemenea, acesta trebuie să fie funcțional, să pornească de la obiective măsurabile, realizabile pe
parcursul semestrului. Planul va reflecta mai multe domenii de activitate ale cadrului didactic de sprijin
CDS (reieșind din atribuții), însă lucrul cu copiii cu cerințe educaționale special va reprezenta activitatea
de bază.
Prezentăm o posibilă structură a planului de activitate al cadrului didactic de sprijin.

OBIECTIVE DE BAZĂ:
 Acordarea suportului educațional și facilitarea incluziunii școlare a copiilor cu cerințe
educaționale speciale în instituțiile de învățămînt.

 Dezvoltarea abilităților copiilor cu cerințe educaționale speciale în cadrul orelor și al activităților

extrașcolare.
 Colaborarea cu cadrele didactice, cu Comisia multidisciplinară intrașcolară în vederea
eficientizării incluziunii educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale din instituția de
învățămînt.
 Colaborarea cu cadrele didactice la clasă în scopul realizării obiectivelor planurilor educaționale
individualizate.
 Dezvoltarea și promovarea activităților de asistență educațională a copiilor cu cerințe educaționale
speciale.

 Colaborarea cu familiile copiilor cu cerințe educaționale speciale în scopul motivării părinților

pentru implicare în dezvoltarea abilităților copiilor cu cerințe educaționale speciale.
 Dezvoltarea unui parteneriat constructiv cu toți actorii (instituție, comunitate) implicați în
susținerea și dezvoltarea procesului educațional incluziv.

Nr. Activități Termene Parteneri Indicatori de Note

36
 de
crt. realizare
realizare
1 2 3 4 5 6
I. Activități organizatorice
1. Studierea legislației Permanent Ministerul Educației Documente
naționale/internaționale Centrul Republican de studiate/ședințe
cu privire la educația Asistență realizate, nr. de
incluzivă (individual, în Psihopedagogică participanți.
echipă) Serviciul de asistență Acțiuni planificate
psihopedagogică și realizate conform
Direcția de învățămînt Legislației/
Actelor normative
2. Elaborarea planului August Serviciul de asistență Plan de activitate
anual/semestrial de psihopedagogică elaborat, aprobat
activitate. Administrația
instituției
Membrii Comisiei
multidisciplinare
intrașcolare (CMI)
Cadrele didactice
3. Elaborarea planurilor Lunar Administrația Planuri de activitate
lunare/săptămînale de Săptămînal instituției elaborate
activitate. Membrii Comisiei
multidisciplinare
intrașcolare (CMI)
Cadrele didactice
4. Elaborarea orarului de Săptămînal Administrația Orarul elaborat
lucru. instituției
Cadrele didactice
5. Completarea/ Pe Direcția de învățămînt Legislație
Perfectarea parcursul Serviciul de asistență Acte normative
documentației aferente. anului de psihopedagogică Dosare
studiu Administrația Registre
instituției Liste
ale copiilor cu
cerințe educaționale
speciale
6. Completarea cu Permanent Direcția de învățămînt Materiale/
materiale și instrumente Serviciul de asistență Instrumente de
de lucru (literatura de psihopedagogică lucru
specialitate, reviste, Administrația Literatura de
ziare educative etc.) instituției specialitate etc.
ONG
7. Pregătirea/elaborarea Permanent Administrația Materiale
materialelor necesare instituției pregătite/elaborate.
pentru desfășurarea Cadrele didactice
ședințelor de
lucru/activități.
8. Pregătirea suportului La Administrația Suportul
informațional pentru necesitate instituției informațional
diverse activități. Cadrele didactice elaborat
37
 II. Asistența educațională
1. Participări/Asistări la Permanent Administrația Raportul de
ore/activități instituției evaluare complexă
desfășurate la clasă de Membrii Comisiei PEI
către învățător/profesor. multidisciplinare Planul
Echipa PEI săptămînal/zilnic
Cadrele didactice elaborat
Orarul
2. Suport/Asistența în Permanent Administrația Planul
pregătirea temelor de instituției săptămînal/zilnic
casă. Membrii Comisiei elaborat
multidisciplinare Orarul
Echipa PEI
Cadrele didactice
3. Desfășurarea La Administrația Raportul de
activităților în necesitate instituției evaluare complexă
timpul orelor Membrii Comisiei PEI
pentru elevii cu multidisciplinare Planul
cerințe Echipa PEI săptămînal/zilnic
educaționale Cadrele didactice elaborat.
speciale care nu Coordonatorul CREI Orarul
pot frecventa toate
lecțiile pe întreaga
durată a lor.
4. Asistența copiilor cu Pe Administrația
cerințe educaționale parcursul instituției
speciale în cadrul anului de Membrii Comisiei
activităților studiu multidisciplinare
extracurriculare, de Echipa PEI
socializare și recreere Cadrele didactice
(matinee, concursuri, Coordonatorul CREI
excursii etc.)

III. Activități metodice și de formare continuă

1. Acordarea asistenței Pe Administrația Planul educațional
metodologice echipelor parcursul instituției individualizat (PEI)
de elaborare a anului de Cadrele didactice elaborat
planurilor educaționale studiu
Serviciul de asistență
individualizate (PEI). psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă(DÎ).

2. Acordarea asistenței August Administrația Curriculum

metodologice cadrelor Pe instituției individualizat (CA,
didactice în realizarea parcursul Cadrele didactice CM)
adaptărilor curriculare. anului de Serviciul de asistență
studiu psihopedagogică
La
38
 necesitate Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
3. Acordarea asistenței Pe Administrația Ședințe de
metodologice cadrelor parcursul instituției lucru/Lecții/
didactice în realizarea anului de Cadrele didactice Activități realizate
procesului incluziv în studiu Cadrele didactice de
cadrul lecției; activități La sprijin (CDS)
extarcurricualre. necesitate Serviciul de asistență
psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
4. Participarea la Pe Administrația Ședințe de
programele de formare parcursul instituției lucru/Lecții/Activită
în domeniul anului de Cadrele didactice ți realizate
psihopedagogiei, studiu CDS
inclusiv în domeniul La Serviciul de asistență
educației incluzive. necesitate psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
IȘE
5. Oferirea asistenței La Administrația Registru de
părinților și membrilor solicitare instituției evidență
comunității în Cadrele didactice
incluziunea CMI
educațională a copiilor Serviciul de asistență
cu cerințe educaționale psihopedagogică
speciale (CES).
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
Părinții/reprezentanții
copilului
6. Participarea în calitate Pe Echipa PEI Fișe de asistență la
de formator în cadrul parcursul Cadrele didactice ore
programelor de anului de Administrația Note informative
informare/formare a studiu instituției Raport
cadrelor didactice în Membrii CMI
probleme de educație
incluzivă, de
diseminare a
cunoștințelor și
experiențelor.
IV. Activități cu/pentru părinți/reprezentanți legali ai copilului
1. Consultarea PEI cu La Administrația Plan de consultare
39
 părinții/reprezentanții începutul instituției
legali și elevul. anului de Cadrele didactice
studiu Serviciul de asistență
psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
Părinții/reprezentanții
copilului
2. Monitorizarea Permanent Părinții/reprezentanții Planul educațional
progresului în copilului individualizat (PEI)
dezvoltarea copilului. Specialiștii care asistă
copilul
3. Realizarea activității de Octombrie Elevii Proiectul
educație Administrația Procesul-verbal
parentală“Educația instituției
pentru toți”. Cadrele didactice
Serviciul de asistență
psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
Părinții/reprezentanții
copilului
4. Realizarea Activității de Decembrie Administrația Proiectul
educație instituției Procesul-verbal
parentală“Educația Cadrele didactice
pentru toți” ; „De la Serviciul de asistență
inimă la inimă”. psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
Părinții/reprezentanții
copilului
5. Realizarea Activității de Martie Administrația Proiectul
educație parentală instituției Procesul-verbal
“Educația pentru toți” Cadrele didactice
„Eu în armonie cu Serviciul de asistență
copilul meu”. psihopedagogică
Direcția de învățămînt
Responsabil Educația
incluzivă (DÎ).
Părinții/reprezentanții
copilului

40
 V. Parteneriate în activitate
1. Colaborarea cu cadrele Permanent Cadrele didactice. Portofoliul CDS cu
didactice fișe de lucru
2. Colaborarea cu Comisia Permanent Comisia Fișa cu repartizarea
multidisciplinară multidisciplinară orelor de asistență a
intrașcolară. intrașcolară. Cadrului didactic de
sprijin
Orarul Cadrului
didactic de sprijin
Proces-verbal nr.
3. Colaborarea cu familia Permanent Părinții/reprezentanții Jurnalul de reflecții
copiilor cu cerințe copilului. al Cadrului didactic
educaționale speciale. de sprijin
4. Colaborarea cu Asistentul social Jurnalul de reflecții
actoriicomunitari Asistentul medical. al Cadrului didactic
(asistentul social, de sprijin
asistentul medical etc.)
Proces-verbal nr.
5. Școala și familia – La Cadrele didactice Proces-verbal
parteneri în promovarea începutul Acord de colaborare
Serviciul de asistență
unei școli incluzive. anului de psihopedagogică
studiu
Direcția de
învățămînt/Responsab
il (DÎ).
Educația incluzivă
Părinții/reprezentanții
copilului
ONG-uri
6. Dezvoltarea Permanent Instituțiile de Acord de colaborare
mecanismelor de învățămînt
colaborare/parteneriat APL
cu alte instituțiile de Părinții
învățămînt, APL, Societatea civilă
părinții și societatea
civilă.
7. Identificarea Pe ONG-uri Acordori de
partenerilor potențiali parcursul sponsori colaborare
(ONG-uri, sponsori anului de
etc.) și stabilirea studiu
mecanismelor de
colaborare, implicarea
în proiecte.
8. Colaborarea și Pe ONG-urile Proces-verbal
conlucrarea cu ONG- parcursul Registrul de vizite
urile din Republică care anului de Activități comune
implementează și studiu
promovează educația
incluzivă.
9. Colaborarea cu Permanent Raportul de
Serviciul de asistență
specialiștii care evaluare complexă
41
 realizează Planul Educațional
psihopedagogică
asistența/terapia Individualizat
specifică (psiholog, Psiholog Planul de
logoped etc.) Logoped Intervenție
Individualizat
10. Colaborarea cu alte Pe Acord de colaborare
Alte instituții de
instituții de învățămînt, parcursul Registrul de vizite
învățământ
cu organele de protecție anului de Activități comune
a copilului, cu studiu Organele de protecție
agențiile/asociațiile a copilului
profesionale, cu Agențiile/asociațiile
comunități locale, cu profesionale
organizații
neguvernamentale, cu Comunitățile locale
alte instituții relevante. Organizații
neguvernamentale
Alte instituții
relevante.

VI. Activitatea de raportare

1. Notă informativă cu La sfîrșit de Serviciul de asistență Notă informativă
privire la asistența an școlar psihopedagogică
acordată copiilor cu
cerințe educaționale
speciale.
2. Notă informativă cu La sfîrșitul Direcția de învățămînt Notă informativă
privire la activitatea semestrului Serviciul de asistență
Cadrului didactic de I psihopedagogică
sprijin. Administrația
instituției
Cadrele didactice
3. Notă informativă cu La sfîrșitul Direcția de învățămînt Notă informativă
privire la activitatea semestrului Serviciul de asistență
Cadrului didactic de II psihopedagogică
sprijin. Administrația
instituției
Cadrele didactice
4. Raportul anual cu La sfîrșit de Direcția de învățămînt Raportul anual
privire la activitatea an școlar Serviciul de asistență
Cadrului didactic de psihopedagogică
sprijin. Administrația
instituției
Cadrele didactice

Bibliografie
1. Chicu V., Cojocaru V., Galben., Ivanova., Educaţia incluzivă. Repere metodologice. Casa editorial
poligrafică Bons Offices, Chişinău. 2006.

42
2. Cristea Sorin, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Educaţional, Chişinău, 2002
2. Gherguț A. Sinteze de psihopedagogie specială. Iași: Ed. POLIROM, 2007.
3. Gherguț A. Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a
gradelor didactice. Iași: Ed. POLIROM, 2013.
4. Gherguț, A., Psihopedagogia personalor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în
educație, Editura Polirom, Iași, 2006.
5. Neamțu C., Gherguț A. Psihopedagogie specială. Iași: Polirom, 2000.
6. Racu A., Racu S. Dicționar Enciclopedic de Psihopedagogie Specială. Chișinău: Î.S. F.E.-P. Tipografia
Centrală, 2013.
7. Inclusiv EU, Cadrul legislativ/normativ în domeniul educației incluzive (compilație).
Centrul Speranța. Chișinău: 2012.
8. Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, Asociația RENINCO, UNICEF. Incluziunea
școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale. București: Vanemonde 2010.
9. LUMOS Moldova Educaţie incluzivă, unitate de curs., Chişinău 2012.
10. Hotărîrea de Guvern nr.732 din 16.09.13 cu privire la Centrul Republican de Asistență
Psihopedagogică și Serviciul raional/municipal de Asistență Psihopedagogică.
11. HOTĂRÎRE Nr. 523 din 11.07.2011cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei
incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, art. 70, Publicat : 15.07.2011 în Monitorul Oficial
Nr. 114-116, art Nr: 589.
12. HOTĂRÎREA de Guvern nr. 351 din 29.05.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind
redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale.
13. HOTĂRÎREA de guvern 868 din 08.10.2014 privind finanţarea în baza de cost standard per elev a
instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din subordinea APL de nivelul al doilea.
14. HOTĂRÎREA de guvern nr. 381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare din unităţile
bugetare.
15. Codul Educaţiei, Legea 152 din 17.07.2014.
16. Coord. Şchiopu, Ursula, Dicţionar de psihologie, Ed. Babel, 1997.
ICHOT in

43