1.

DREAPTA LUI EULER

TEOREMA 1

În orice triunghi ABC, ortocentrul, centrul de greutate și centrul cercului circumscris

triunghiului sunt situate pe o aceeași dreaptă, numită dreapta lui Euler.

Demonstrație:

Fie ∆ABC înscris în 𝒞(O,R), A’ fiind punctul diametral opus lui A pe 𝒞(O,R), {A’}=AO ∩
𝒞(O,R), H – ortocentrul triunghiului ABC și Ma – mijlocul laturii BC. (figura)

1
Deoarece AA’ este diametrul cercului 𝒞(O,R) atunci ∢ACA’=∢ABA’= ^
'
A A =¿ 90° , deci
2
A’C⊥AC și A’B⊥AB. Vom avea:

}
}
A ’ C ⊥ AC ⇒BH ∥ AC
BH ⊥ AC ' '
⇒ HB A C este paralelogram, iar Ma este și mijlocul diagonalei HA .

CH ⊥ AB }
¿ A ’ B ⊥ AB ⇒CH ∥ A B
'

În ∆AHA’, deoarece O este mijlocul diametrului AA’ și M a este mijlocul lui BC, rezultă că OMa
1
este linie mijlocie, OMa∥AH și OMa = AH.
2

Fie {G1} = AMa∩OH, vom avea asemănarea triunghiurilor: ∆AHG 1 ~ ∆OMaG1, cu raportul de
1
asemănare dat de OMa= AH, de unde rezultă că AG1=2∙G1Ma , ceea ce ne arată că G 1 este
2
chiar centrul de greutate al ∆ ABC. Prin urmare, punctele H, G, O sunt coliniare și
HG=2∙GO.∎

2. CERCUL LUI EULER

TEOREMA 1
Mijloacele laturilor unui triunghi, picioarele înălțimilorși mijloacele segmentelor ce unesc
fiecare vârf cu ortocentrul triunghiului sunt situate pe același cerc, numit cercul lui Euler
(sau cercul celor nouă puncte sau cercul medial).
Demonstrație:
În triunghiul ABC fie Ha ,Hb ,Hc picioarele înălțimilor duse din vârfurile A, B, respectiv C, M a,
Mb, Mc mijloacele laturilor BC, AC, respectiv AB și A’, B’, C’ mijloacele segmentelor AH, BH,
respectiv CH, unde H este ortocentrul ∆ABC. (figura)

Arătăm că punctele Ha ,Hb ,Hc, Ma, Mb, Mc, A’, B’, C’ sunt conciclice.
În ∆ ABC, McMb este linie mijlocie (deoarece M c este mijlocul laturii AB și M b este mijlocul
1
laturii AC) de unde rezultă că McMb∥BC și McMb= BC. ①
2
În ∆ HBC, B’C’ este linie mijlocie (deoarece B’ este mijlocul laturii BH și C’ este mijlocul
1
laturii CH) de unde rezultă că B’C’∥BC și B’C’= BC. ②
2
Din relațiile ① și ② ⇒ McMbC’B’ este dreptunghi.
Construim diagonala B’Mb în dreptunghiul McMbC’B’ și notăm mijlocul acesteia cu O 9, așadar
punctele Mb, Mc, B’, C’ aparțin cercului 𝒞(O9, r=O9Mb).③
Analog se arată că și A’B’MaMb este dreptunghi în care segmentul B’Mb este tot diagonală,
deci și punctele A’ și Ma aparțin 𝒞(O9, r).④
1
În ∆ B’MbHb, dreptunghic cu m(∢B’MbHb)=90°, HbO9 este mediană, deci HbO9= B’Mb=
2
O9Mb=r, adică Hb ∊ 𝒞(O9, r). Analog se arată că Ha și Hc aparțin și ele cercului 𝒞(O9, r).⑤
Prin relațiile ③, ④ și ⑤ am demonstrat că, în ∆ ABC, picioarele înălțimilor, mijloacele
laturilor și mijloacele segmentelor ce unesc vârfurile triunghiului cu ortocentrul lui, sunt
conciclice.∎
TEOREMA 2
Centrul cercului lui Euler al triunghiului ABC este mijlocul segmentului OH, unde O este
centrul cercului circumscris triunghiului ABC, iar H ortocentrul acestuia.
Demonstrație:
Fie Ha, Hb, Hc picioarele înălțimilor coborâte din vârfurile A, B, respectiv C și M a, Mb, Mc
mijloacele laturilor BC, AC, respectiv AB ale triunghiului ABC. (figura) Notăm cu 𝒞 ℰ cercul
lui Euler al triunghiului ABC.
Deoarece OMa ⊥ BC rezultă că OM a ∥ HHa, deci HOMaHa este trapez dreptunghic, dar M a, Ha
∊ 𝒞ℰ de unde reiese că HaMa este coarda a cercului lui Euler 𝒞ℰ . Așadar perpendiculara
ridicată din mijlocul coardei HaMa trece prin mijlocul segmentului OH, notat O9.
Dacă se repetă demonstrația analog pentru coardele H bMb și HcMc, rezultă că centrul
cercului lui Euler este mijlocul segmentului OH.∎
TEOREMA 3
Raza cercului lui Euler a triunghiului ABC are lungimea egală cu jumătatea lungimii razei
cercului circumscris triunghiului ABC.
Demonstrație:
Fie D punctul diametral opus lui A pe cercul circumscris triunghiului ABC, H a, Hb, Hc
picioarele înălțimilor coborâte din vârfurile A, B, respectiv C, M a, Mb, Mc mijloacele laturilor
BC, AC, respectiv AB ale triunghiului ABC, H – ortocentrul, A’ mijlocul segmentului AH, R –
raza cercului circumscris și r –raza cercului lui Euler a triunghiului ABC. (figura)

Deoarece AD este diametru în cercul circumscris ∆ABC ⇒ DC⊥AC și DB⊥AB, vom avea:

}
}
DC ⊥ AC ⇒ B H ∥ DC
b
B H b ⊥ AC
⇒ BHCD este paralelogram, iar Ma este mijlocul diagonalei BC ,

C H ⊥ AB }
¿ DB ⊥ AB ⇒C H ∥ DB
c
c
deci Ma este și mijlocul celeilalte diagonale, respectiv a segmentului HD.

1
În ∆AHD, MaO este linie mijlocie ⇒ OMa= AH=A’H, dar OMa⊥BC și AHa⊥BC, adică OMa∥A’H,
2
deci A’HMaO este paralelogram și O9 este punctul de intersecție adiagonalelor acestuia.

Astfel, A’Ma trece prin O9 – mijlocul segmentului OH și în ∆ AHD, A’M a este linie mijlocie ⇒
1 1
A’Ma= ∙AD=R. Dar A’Ma este diametru în cercul lui Euler ⇒ r= ∙R.∎
2 2

APLICAȚIE 1

Fie un triunghi ABC înscris în cercul 𝒞(O,R). Dacă A’, B’, C’ sunt simetricele lui O față de BC,
AC, respectiv AB, să se arate că dreptele AA’, BB’, CC’ sunt concurente în O 9 – centrul
cercului lui Euler a ∆ABC.

Soluție:

În ∆ABC, fie H – ortocentrul, Ma, Mb, Mc mijloacele laturilor BC, AC, respectiv AB și D punctul
diametral opus lui A pe cercul circumscris triunghiului. (figura)
Deoarece AD este diametru în cercul circumscris ∆ABC ⇒ DC⊥AC și DB⊥AB, vom avea:

}
}
DC ⊥ AC ⇒ BH ∥ DC
BH ⊥ AC ⇒BHCD este paralelogram ,iar Ma este mijlocul diagonalei BC ,
¿ DB ⊥ AB
CH ⊥ AB }
⇒ CH ∥ DB

deci Ma este și mijlocul diagonalei HD.

Cum O este punctul de intersecție al mediatoarelor ∆ABC, rezultă că OM a⊥BC, dar și AH⊥BC
deci OA’∥AH.

1
În ∆AHD, OMa este linie mijlocie, deci OMa= AH și rezultă că OA’=AH. ②
2

Din ① și ② ⇒ AHA

’O este paralelogram iar AA’∩OH={O9}, unde O9 este mijlocul lui OH.

Analog se demonstrează că BB’∩OH={O 9} și CC’∩OH={O9}, deci AA’∩BB’∩CC’={O9}.∎

APLICAȚIE 2

Fie M un punct pe cercul 𝒞(O,R), H – simetricul lui O față de M și P un punct arbitrar ales pe
cercul 𝒞’(M,R/2), dar aflat în interiorul discului D(O,R). Dacă {A}= 𝒞∩HP, iar
perpendiculara pe dreapta HP în P intersectează cercul 𝒞 în punctele B și C, arătați că
punctul M este centrul cercului lui Euler al ∆ABC.

Soluție:
Evident, punctele A,B,C ∊ 𝒞(O,R) și fie M a – mijlocul laturii BC, atunci OM a⊥BC, dar, din
ipoteză HP⊥BC, deci OMa∥HP ⇒ OMaHP este trapez.

În trapezul OMaHP, M este mijlocul

diagonalei OH, atunci
perpendiculara dusă din M pe
cealaltă diagonala a trapezului –
MaP, cade în mijlocul segmentului
PMa (figura), de unde rezultă că
∆PMMa este isoscel, deci MP=MMa=r=R/2. Am arătat astfel că Ma ∊ 𝒞’(M,R/2).

În concluzie, cercul 𝒞’ trece prin picioarele înălțimii din A (AP⊥BC), prin mijlocul laturii BC
și are raza jumătate din raza cercului 𝒞(O;R) circumscris ∆ABC, deci 𝒞’(M,R/2) este chiar
cercul lui Euler a ∆ ABC.∎

APLICAȚIE 3

Perpendicularele ridicate pe laturile unui triunghi în mijloacele segmentelor cuprinse între

picioarele înălțimilor și mijloacele laturilor, sunt concurente în centrul cercului lui Euler al
triunghiului.

Soluție:
În ∆ ABC, dacă Ma este mijlocul laturii BC și O
centrul cercului circumscris triunghiului, atunci
OMa⊥BC. Dar și HHa⊥BC, H fiind ortocentrul și Ha
piciorul înălțimii duse din vârful A a triunghiului
pe latura BC, prin urmare HH a∥OMa și HOMaHa
este trapez. Atunci perpendiculara ridicată din
mijlocul coardei HaMa a cercului lui Euler al ∆ABC,
trece prin mijlocul segmentului OH, adică prin O 9-
centrul cercului lui Euler al ∆ABC.

Analog se demonstrează că și perpendicularele

ridicate din mijloacele segmentelor cuprinse între picioarele înălțimilor și mijloacele
laturilor AC și AB ale ∆ ABC trec prin centrul cercului lui Euler, respectiv prin O 9. ∎

APLICAȚIE 4

Să se arate că dreapta lui Euler a unui triunghi ABC este aceeași cu cea a triunghiului având
vârfurile în punctele euleriene ale ∆ABC.

Soluție:

Fie H – ortocentrul triunghiului ABC, A’, B’, C’ mijloacele segmentelor AH, BH, respectiv CH,
O – centrul cercului circumscris triunghiului ABC și O9 – centrul cercului lui Euler al
triunghiului ABC. (figura)
A’ fiind mijlocul lui AH și B’ mijlocul lui BH atunci A’B’ este linie mijlocie în ∆AHB, deci
A’B’∥AB . Analog, B’C’∥BC și A’C’∥AC. Din aceste relații deducem că H este și ortocentrul ∆
A’B’C’ .

Cercul lui Euler al triunghiului ABC este și cercul circumscris ∆ A’B’C’ (deoarece A’, B’, C’
aparțin cercului lui Euler al triunghiului ABC).

Atunci dreapta lui Euler a ∆ABC – OH, este aceeași cu dreapta lui Euler a ∆ A’B’C’ – O 9H. ∎