1. SIMEDIANE.

PUNCTUL LUI LEMOINE

DEFINIȚIE:

Dreptele CM și CM’ se numesc izogonale față de unghiul

C dacă ele fac același unghi cu laturile acestuia.

Dacă CM și CM’ sunt izogonale în raport cu ∢ACB, atunci

∢ACM=∢BCM’ și ∢ACM’=∢BCM.

TEOREMA 1 Figure 1

Fie M și M’ două puncte aflate pe două drepte izogonale iar D, E, D’ și E’ proiecțiile acestora
pe laturile ∢C. Atunci: ME∙M’E’=MD∙M’D’

Demonstrație:

Fie N simetricul punctului M în raport cu bisectoarea

∢C (figura 2). Construim proiecțiile acestuia pe cele
două laturi ale unghiului: NE’’⊥CB și ND’’⊥CA.

Triunghiurile CNE’’ și CMD sunt triunghiuri

dreptunghice congruente, caz I.U: CM=CN și
∢DCM=∢E’’CN ⇒ NE’’=MD. ① Figure 2

Triunghiurile CNE’’ și CMD sunt tot triunghiuri

dreptunghice congruente, caz I.U: CM=CN și ∢D’’CN =∢ECM ⇒ ND’’=ME. ②

}
CM ' M ' E '
Triunghiurile CM ’ E ’ șiCNE ’ ’(M ’ E ’∥ NE ’ ’)⇒ =
CN NE' ' ⇒ NE ' ' = M ' E ' ③
CM ' M ' D' ND ' ' M ' D'
Triunghiurile CD ’ ’ N și CD ’ M ’(D ’ M ’ ∥ D ’ ’ N )⇒ =
CN ND ' '

M ' E ' MD
Din ① , ② și ③ ⇒ = ⇒ ME ∙ M ' E ' =MD ∙ M ' D ' .
M D ' ME
'
TEOREMA 2

Fie M și M’ două puncte aflate pe două drepte izogonale iar D, E, D’ și E’ proiecțiile acestora
pe laturile ∢C. Atunci dreptele DE și D’E’ sunt
antiparalele.

Demonstrație:

Deoarece patrulaterele CD’M’E’ și CDME sunt

inscriptibile (au două unghiuri opuse
suplementare: M’D’C și M’E’C, respectiv MDC și
MEC) ⇒ ∢M’E’D’=∢D’CM’ și ∢EDM=∢MCE, dar
din definiția izogonalei ∢D’CM’=∢MCE, de unde
rezultă că ∢M’E’D’=∢EDM.

Unghiurile EDC și D’E’C, fiind complementare

celor două unghiuri a căror egalitate am
Figure 3
demonstrat-o, sunt și ele congruente, de unde rezultă că D’E’ este antiparalelă cu DE.

TEOREMA 3

Fie M și M’ două puncte aflate pe două drepte izogonale iar D, E, D’ și E’ proiecțiile acestora
pe laturile ∢C. Atunci dreptele D’E’ este perpendiculară pe cealaltă izogonală CM (respectiv,
DE este perpendiculara pe CM’).

Demonstrație:

}
evident , m(∢ M ’ E ’ D ’ )+ m(∢ D ’ E ’ C)=90 °
D’ CE’ M ’ inscriptibil : ∢ M ’ E ’ D ’=∢ D ’ CM ’ ⇒
din definiție : ∢ D ’ CM ’=∢ E ’ CM

⇒ m(∢E’CM)+m(∢ D’E’C) =90°

⇒ în ∆ E’OC, unde {O}=CM∩D’E’, m(∢E’OC)

=90° ⇒ CM⊥D’E’ .

Analog se demonstrează și că DE⊥CM’ .

DEFINIȚIE Figure 4
Într-un triunghi izogonala unei mediane (simetrica medianei față de bisectoare) se
numește simediană.

TEOREMA 1 (Grebe)

Simediana este locul geometric al punctelor a căror distanțe la laturile adiacente sunt
proporționale cu lungimile acestor laturi.

Demonstrație:

În ∆ABC fie AM mediana laturii BC, AS simediana ei și S’∈AS, un punct oarecare de pe

simediană (figura 5)

Figure 5

Construim proiecțiile punctelor S’ și M pe laturile AB și AC: S’D’⊥AB, MD ⊥AB, S’E’⊥AC și

ME⊥AC.

AS și AM sunt drepte izogonale și conform teoremei 1 de la drepte izogonale avem:

ME S ' D'
ME ∙ S ’ E ’=MD ∙ S ’ D ’⟺ = .①
MD S ' E'

Se cunoaște că mediana împarte ∆ABC în alte două triunghiuri echivalente, adică

ME AB
A ∆ AMC =A ∆ AMB ⟺ ME ∙ AC =MD ∙ AB ⟺ = .②
MD AC

S ' D' AB
Din ① și ② rezultă că = .
S ' E ' AC
TEOREMA 2 (Lhuilier)

Locul geometric al mijloacelor antiparalelelor la una din laturile unui triunghi îl reprezintă
simediana ce pleacă din vârful opus acelei laturi.

Demonstrație:

În ∆ABC fie AM mediană, AS semediana ei, DE o antiparalelă la latura BC și punctul

{P}=AS∩DE (figura 6).

Figure 6

}
}
∢ DAP=∢ CAM UU ∆ ADP ∆ ACM ⇒ AP = DP
∢ ADP=∢ ACM ⇒ AM MC
DP

∢ BAM =∢ SAC ⇒ }
∢ AEP=∢ ABM UU ∆ APE ∆ ABM ⇒ AP = PE ⇒ PE =1⇔ DP=PE
AM MB
BM =MC

⇒ P este mijlocul antiparalelei DE.

TEOREMA 3

Simediana corespunzătoare unei laturi împarte latura respectivă într-un raport egal cu
pătratul raportului lungimilor celorlalte două laturi ale triunghiului.

Demonstrație:
În ∆ABC unde AM este mediană și AS este simediana ei construim proiecțiile punctelor S și
M pe laturile AB și AC: MD⊥AB, ME⊥AC, SD’⊥AB și SE’⊥AC (figura 6).

Figure 7

}
'
S E SC
Deoarece ME ∥ SE’ ⇒ ∆ CME ∆ CSE ’ ⇒ =
ME MC SB SD ' ME
S D ' SB ⇒ SC = MD ∙ '
①
Deoarece MD ∥ SD’ ⇒ ∆ BMD ∆ BSD ’ ⇒ = SE
MD MB
MB=MC

ME AB
A ∆ AMC =A ∆ AMB ⟺ ME ∙ AC =MD ∙ AB ⟺ = .②
MD AC

SB S D ' AB S D ' AB
Din ① și ② ⇒ = ∙ dar am arătat îndemonstrația teoremei 1 că =
SC S E ' AC '
S E AC

SB AB 2
⇒ = .
SC AC 2

TEOREMA 4

Într-un triunghi simedianele sunt concurente.

Demonstrație:

Fie ∆ ABC cu laturile BC=a, AC=b, AB=c și ASa, BSb, CSc simedianele acestuia. Atunci
conform teoremei 3 vom avea :
 S a B S b C S c A c 2 a 2 b2
∙ ∙ = ∙ ∙ =1 ,
S a C S b A S c B b 2 c 2 a2

rezultă deci dinreciprica teoremei lui Ceva că S a , S b , Sc sunt concurente .

Punctul de concurență al simedianelor se numește punct simedian sau punctul lui Lemoine.

APLICAȚIE 1

Fie ABCD un patrulater inscriptibil și P punctul de intersecție al diagonalelor. Dacă AP este

simediană în ∆ ABC, arătați că BD este simediană în ∆ ABD.

Soluție:

Deoarece patrulaterul este inscriptibil, avem ∢ADP=∢PCB și ∢APD=∢BPC, unghiuri opuse

la vârf, rezultă conform cazului UU că ∆ BPC~∆ APD ⇒
2 2
BP BC PC BP PC BC PC BC PD
= = ⇒ ∙ = ⇒ = ∙ .①
AP AD PD AP PD AD 2 PA AD 2 BP

Figure 8

Deoarece AP este simediană în ∆ APB, rezultă din teorema 3 că

2
BP AB
= .②
PD AD2

PC BC 2 AD 2 BC 2
Din ① și ② ⇒ = ∙ = .
PA AD 2 AB 2 AB 2

Conform teoremei 3 rezultă că BP este simediană în ∆ ABC .

APLICAȚIE 2
În ∆ ABC, fie AD bisectoarea interioară a ∢BAC, D∈(BC). Să se arate că simediana din B a ∆
ABD intersectează simediana din C a ∆ ADC într-un punct P situat pe (AD).

Soluție:

Fie P piciorul simedianei din vârful B al ∆ ABD și P’ piciorul simedianei din vârful C al ∆
ACD.

Din teorema 3 rezultă:

2 2
AP AB AP ' AC
= și = .①
PD BD 2
P ' D DC 2

AD este bisectoare în ∆ ABC și conform

teoremei bisectoarei avem:

|
2 2 2
BD AB BD AB
= ⟺ = .②
DC AC DC AC 2
2

Figure 9
AP AP' '
Din ① și ② ⇒ = , adică P≡ P .
PD P ' D

APLICAȚIE 3

Fie A’, B’, C’ simetricele vârfurilor A, B, C ale unui ∆ ABC în raport cu punctele C, A, respectiv
B. Tangentele duse în A, B, C la cercurile circumscrise triunghiurilor ∆ AB’C, ∆ BC’A,
respectiv ∆ CA’B sunt concurente în punctul lui Lemoine al ∆ ABC.

Soluție:

Construim tangenta în A la cercul circumscris ∆ AB’C, fie M punctul diametral opus lui A pe
cercul circumscris ∆ AB’C și D un punct pe tangentă (figura 9).
 Figure 10

În cercul circumscris ∆ AB’C avem:

DA tangenta }
AM diametru ⇒ MA ⊥ AD ⇒ ∢ B' AD=90 ° +∢ B ' AM
①

∢ B' AD este unghiexterior ∆ AFD ⇒ ∢ B' AD=∢ AFD+ ∢ ADF=90 ° +∢ ADF ②

}
'
Din ① și ② ⇒ ∢ B AM =∢ ADF ' AM A B'
1 UU ∆ A B M ∆ AFD ⇒ = ③
∢ A B M= ^
'
AM =90 °=∢ DEA ⇒ AD DF
2

}
1
∢ ACM= ^AM =90 °=∢ DEA
2 AM AC
UU ∆ AMC ∆ ADE ⇒ = ④
1^ ⇒ AD DE
∢ AMC= AC =90 °=∢ DAE
2

'
A B DF AB DF
Din ③ și ④ ⇒ = ⟺ = și rezultă , conform teoremei 2 , că D aparține
AC DE AC DE

simedianei vârfului A a ∆ ABC .

Analog se arată că tangentele în B și C la cercurile circumscrise ∆ BC’A, respectiv ∆CA’B

sunt simedianele vârfurilor B, respectiv C, adică sunt concurente în punctul simedian al ∆
ABC.