Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constantin Brâncuși Designer Vestimentar
Constantin Brâncuși Designer Vestimentar
April 15 2013
Sorin Tudor
Lizica venise la Paris în 1918, urmându-și sora cea mare, cu gândul de a face o carieră în balet. Se
va îndrăgosti însă de estetica spectacolului avangardist și, frecventează cercuri artistice exclusiviste
în care îi cunoaște pe Tristan Tzara, Sonia Delaunay și Man Ray, studiază estetica avangardistă a
dansului cu Diaghilev și începe să pună în scenă spectacole în care valențele expresioniste ale
dansului erau potențate de machiaje îndrăznețe și costume croite în spirit avangardist.
În 1922, decide să pună în scenă, împreună cu un grup de prieteni, un spectacol de balet folosind ca
ilustrație muzicală Gymnopédiile – trei piese pentru pian compuse de către Erik Satie -, făcând astfel
un pas important spre baletul contemporan de astăzi. Brâncuși, în al cărui atelier erau găzduite
unele spectacole ale Lizicăi, susține imediat ideea și, pentru a-i susține viziunea foarte
îndrăzneață, se oferă să-i creeze costumele de scenă și scenografia. Și astfel, jucându-se cu
noțiune de costum ca expresie sculpturală, Brâncuși avea să devină primul designer român de talie
europeană.
Pălăriile imaginate de Brâncuși pentru Lizica (pe care o alinta spunându-i Costică sau Țiganca), fac
trimitere către sculptura în lemn Vrăjitoarea.
O sculptură căreia unii îi găsesc simbolistica în vrăjitoarele din basmele populare românești, iar alții
în cartea cu același titlu a lui Jules Michelet (despre La Sorcière se știe în mod cert că făcea parte
din biblioteca lui Brâncuși).
Constantin Brâncuși și, în stânga lui, fumând, Lizica Codreanu.