Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dac studiile pe voluntari umani vor avea succes, atunci acestea vor putea ajuta medicii s reduc riscul,
aflat n cretere, al rezistenei la antibiotice att n statele dezvoltate ct i n statele aflate n curs de
dezvoltare unde mierea proaspt este mult mai accesibil dect antibioticele.
Bautura aceasta se numeste HIDROMEL si pana prin anul 1980 era produsa si de Combinatul Apicol al
APIMONDIA din Bucuresti, fiind vandut in magazinele apicole.
Miedul sau hidromelul, este cea mai veche butur fermentat, aprut cu mult naintea
celor din vi de vie, cereale sau fructe.
Dup unele cercetri, vechimea acestei buturi preparat din miere ar avea 6.000 de
ani.
n epoca preistoric mierea a fost singura substan dulce concentrat folosit pe scar
larg n alimentaie iar din cercetrile arheologice miedul (hidromelul, vinul din
miere) a fost prima butur alcoolic fermentat aprut cu mult naintea
buturilor obinute din fructele pomilor fructiferi, vi de vie i cereale.
Prepararea si folosirea hidromelului este amintita si in scrierile antice geto-dace, celtogermanice, balto-slave, finno-ugrice, babiloniene, egiptene, romane dar si elene.
Dacia, in care apicultura era dezvoltata, folosea mierea si celelalte produse
apicole. Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata ca nivelul de cultura si
civilizatie al Tracilor n-a fost egalat in antichitate pe intreg teritoriu European.
Daco-getii s-au desprins din masa triburilor Trace, incepand sa-si contureze un profil de
civilizatie distincta pe la inceputul primului mileniu inainte de Cristos. Cateva
marturii ale istoricilor antichitatii arata profilul poporului si folosirea produselor
apicole si al didromelului.
Posidoniu afirma ca misii, neam Trac din dreapta Dunarii se feresc din cucernicie a
manca vietati motiv pentru care nu se atingeau de carnea turmelor lor. Se hranesc
insa cu miere, lapte si branza, ducand un trai linistit. (Straban, Geografia-in jurul
anului 25-a.Ch.)
Lcuitorii din Dacia sunt obisnuiti cu miere cu lapte si fier. (Ptolemeu, Geografia -in jurul
anului 150 p.Ch).
De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie a Banatului si am trecut
peste mai multe rauri navigabile, dintre cele mai mari, dupa Istru, era asa-numitul
Drecon, apoi Tigas si Tifisas. Pe acestea le-am trecut in barcile de care se
foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe
care barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni
se aducea de mancare si anume in loc de grau, mei, iar in loc de vin, mied dupa
cum il numesc localnicii. (Priscus, sec.V.p.Ch).
Dupa ce marele preot Deceneu, colaboratorul apropiat al regelui Burebista, a poruncit
sa se distruga plantatiile de vita de vie si sa nu mai bea vin, poporul (tracii sudici)
a continuat sa prepare bere Tracica sau mied intrucat aveau miere din belsug.
Traditia folosirii miedului se pastreaza in continuare la Geto-Dacii romanizati, la protoromanii din perioada de trecere la feudalism, precum la urmasii populatiei
romanizate din tinuturile romanesti.
Miedul este perparat din miere, ap pur de izvor i fermeni (must de struguri sau
drojdie). Dar exist mied cu diverse arome: de afine, soc, mure, inclusiv lavand.
Are un gust deosebit de plcut i multiple indicaii terapeutice, fiind bogat n vitaminele
B, minerale, aminoacizi crmizile din care sunt construite proteinele i
monoxid de azot care susine sntatea sexual. Se crede c reduce anxietatea sexual,
inclusiv temerile de performan inadevat.
Cuvntul romnesc mied i are rdcina etimologica n sanscritul madhu unde are
sensul de miere sau dulce, dar totodat i de alcool.
Gsim aceeai rdcin sanscrit i n alte limbi indo-europene: greac methy, slavon
med, irlandez mid, german met, englez mead, n danez, norvegian
i suedez mjd, lituanian medus.
Se arata chiar ca, atunci cand Deceneu a dispus taierea viilor, pentru ca dacii sa nu mai
aiba vin, ei au continuat sa prepare aceasta bautura slab alcoolizata, care devine
mai puternica si mai piscatoare la limba dupa trei-patru luni de fermentatie,
bautura care le era la indemana, caci miere aveau din belsug. Iar miedul pornea a
se face cam la vremea asta, imediat dupa mijlocul verii, cand, dupa traditie, se
scotea si mierea din stupi.
Despre consumul de mied al moldovenilor din secolul XVII, aflm de la cronicarul i
arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669): pentru noi domnul a pus s ni se
dea, n zilele de miercuri i vineri din post i n timpul acestei prime sptmni, bere i
mied, cci n toat aceast ar nimeni nu bea ap goal, afar doar de civa.
Antonio Maria Gratiani nota, pe la 1564, despre moldoveni: De vin nu duc lips, dar
folosesc mult miedul, ca unii ce au miere mult.
Pentru vikingi, miedul este cel ce a daruit omului inspiratia poetica. De asemenea, este
bine-cunoscut ca Odin a facut din miedul poetilor o licoare magica, ce asigura
puterea premonitiei.
Odin l-a invins pe gigantul Suttung pentru a castiga miedul, pe care acesta-l pastra
ascuns ntr-o incapere subterana. In mod traditional, miedul era oferit la toate
reuniunile solemne, iar actul de a bea impreuna asigura o legatura magica, nu
doar intre cei prezenti, ci mai ales intre oameni si zei.
n urma numeroaselor studii aparinnd unui institut londonez, s-a concluzionat c acest
amestec de miere, ap pur i polen este un adevrat cocktail de vitamine,
enzime i hormoni naturali. Acesta este miedul* o bautura alcoolic slab**,
obinut prin fermentarea mierii amestecate cu ap i polen, ce grbete vindecarea
rnilor.
S-a discutat ns c nu ar fi doar o simpl butur alcoolic slab, ci unul dintre cele mai
vechi remedii, stimulente, rentineritoare i afrodisiace cunoscute, mergndu-se
pn la a fi considerat elixirul tinereii, el rednd pofta de mncare, pofta de via i
acionnd contra sterilitii.
S-au fcut referiri chiar la o tineree venic, obinut prin consumarea n combinaii cu
anumite ierburi care creteau la poalele munilor Himalaya.
Ca medicament era pretuit ca preventiv impotriva ciumei.
Desi Europa este locul de origine al prepararii hidromelului, astazi doar putin hidromel
se produce in Europa de vest. In Anglia exista o companie care produce hidromel,
in Franta productia industriala nu depaseste 3.000 de hectolitri. Polonia produce
doua feluri de hidromel dupa metodele traditionale: Dwojniac (invechit 5-7 ani) si
Trojniac (invechit cel putin 3 ani).
Conform catalogului wines and vines (vinuri si vite de vie) in 1970 existau in America
de Nord trei companii producatoare. Marea majoritate a vinurilor de miere este vin
cuser.
Hidromelul se poate prepara prin:
1. Metoda Godan (cu maia de struguri)
2. Metoda Derosne si Layens (cu pastura)
3. Metoda Cabas si Ware (cu drojdie de vin)
4. Metoda Jacquemine (fermenti selectivi)