Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
o Leonardo da Vinci
o CONSORIU
o ECHIPA DE MANAGEMENT
o REZULTATE
o CATALOG
Spatiu educational
CONTACT
Latest News
Catalog
Diseminare
Consoriu
Leonardo da Vinci
image0
image7
img3
img4
img5
img6
image2
img9
img10
img11
img12
img13
img14
img15
img16
cutare...
S.C. AMYLON S.A. SIBIU, Sos. Alba Iulia nr. 70 Sibiu, Punct de lucru Cluj Napoca, Tel:
0269 21 77 22, fax: 0269 21 60 44, E-mail: office@amylon.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu; Cluj (Transilvania)
Povestea produsului Halva Feleacul incepe in 1960, anul in care este realizat acest produs la
fabrica de dulciuri de la ClujNapoca. Reteta utilizata atunci folosea ingrediente autohtone,
avand la baza semintele prajite de floarea-soarelui pentru fabricarea tahanului si siropul de zahar
si glucoza batut cu extract de ciuin pentru a obtine halvita. Echipa Feleacul a pastrat de-a lungul
anilor reteta stabilita atunci, a utilizat tehnologia de productie initiala, pentru a oferi
consumatorului roman produsul pe care il cunoaste si pe care il apreciaza, produsul Halva
Feleacul devenind astfel un produs cu traditie pe piata romaneasca.
Ingrediente: Seminte prajite de floarea-soarelui, zahar, sirop de glucoza, extract de ciuin,
substante de aromatizare, cacao (min. 2%).
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): umiditate: max. 4%; zahar direct
reducator: max 18%; zahar total: 25 - 30%; grasime: max. 40%. Aspect: masa compacta, cu
structura fibroasa, fina si uniforma de halvita, care se rupe usor; culoare galbuie-cenusie
deschisa, uniforma, marmorata in cazul sortimentelor cu adaos de cacao; gust dulce, placut,
specific semintelor prajite. Valoare energetica: 528 kcal/100g (glucide: 48 50%; lipide: 35 37
%; proteine: 18 20 %).
Mod de preparare: Produsul Halva se obtine dintr-un amestec de tahan si halvita. Metoda de
productie utilizata este in doua faze: obtinerea tahanului din semintele de floarea-soarelui
descojite, prajite si macinate si, respectiv, obtinerea halvitei din zahar, sirop de glucoza, apa si
extract din radacini de ciuin. Amestecul celor doua semifabricate se realizeaza prin framantare,
operatiune care asigura distribuirea uniforma a componentelor in produsul finit. Operatiunea de
framantare se realizeaza manual, in cazane de inox, cu ajutorul unor lopeti de lemn, ceea ce face
posibila pastrarea fibrei de la halvita in produsul final. Dupa framantare produsul este dozat in
caserole de plastic, este depozitat in tavi si asezat pe rafturi intr-o incapere separata. Este astfel
pastrat timp de 24 ore, timp necesar racirii pe cale naturala, urmand apoi a se ambala in folie
metalizata.
2. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA, GEM SI COMPOT DIN FRUCTE
(cirese, visine, pere, gutui, cirese amare, nuci verzi, capsuni, prune cu/fara zahar, caise, struguri)
SC DORIPESCO SA, str. Bisericii nr.224, loc. Halciu, Brasov, tel.fax. +40.268.481581;
office@doripesco.ro; www.doripesco.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Brasov, Transilvania
Delta din Carpai - Doripesco nseamn produse tradiionale din pete. nc din cele mai vechi
timpuri, una dintre ocupaiile populaiei din ara Brsei a fost pescuitul. Petele era consumat n
stare proaspt sau conservat prin srare i afumare, constituind o delicates pentru mesele
festive. Prelund reetele aduse pe aceste meleaguril n epoca fanariot de ruii lipoveni sau pe
cele aduse de colonitii de origine germanic (saii), Doripesco a devenit prima companie
productoare de pete i produse procesate din pete, care are atestat de produse tradiionale.
Cele opt produse cu atestat tradiional, realizate dup reete tradiionale din ara Brsei sunt:
Icrele Doripesco, Novacul afumat din ara Brsei, Pstrvul afumat, Pstrvul ardelenesc,
Rulada Pstrvarului, Batogul de Novac, Bagheta Doripesco i Pastrama Pescreasc.
Delta din Carpai - Doripesco nseamn, n al doilea rnd, pete crescut n mediu natural
controlat i hrnit cu cereale de cea mai bun calitate. Doripesco nu realizeaz o cultur intensiv
a petelui i nu utilizeaz n procesul de cretere hran granulat ci doar cereale de cea mai bun
calitate. Cele 415 ha de luciu de ap reprezint o suprafa care asigur petelui o cretere n
mediu natural, iar hrana cu cereale completeaz tot acest proces de cretere, astfel nct clienii
notri s se bucure de produse proaspete i naturale.
Delta din Carpai - Doripesco nseamn, n al treilea rnd, pete de prim prospeime. Produsele
Doripesco beneficiaz de materie prim de prim prospeime provenit din mediul natural,
datorit faptului c petele pescuit se transport viu, n hidrobioane, de la ferme ctre secia de
procesare, ajungnd n maxim 3 ore. n plus, de la recepie i pn la obinerea produsului finit se
urmrete s nu se depeasc timpul de 72 ore, asigurndu-se prospeimea produsului,
continuitatea i uniformitatea calitii i siguranei alimentare.
Prin produsele pe care le realizeaz, Doripesco dorete s continue tradiiile strmoeti. Astfel, 6
dintre produsele realizate de Doripesco sunt atestate de ctre Ministerul Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale ca produse tradiionale din pete:
Salata din icre de crap
n depresiunea Brsei, pe teritoriul localitilor Dumbrvia, Rotbav, Mieru i Hlchiu s-a
mpmntenit salata de icre preparat din icre de crap, ulei de floarea-soarelui, sare i lmie.
Doripesco pstreaz tradiia salatei de icre de crap oferind clienilor cel mai savuros i natural
produs de pe pia, n segmentul su.
Batog de novac
nc din cele mai vechi timpuri, petele era consumat n stare proaspt sau conservat prin srare
i afumare, constituind o delicates pentru mesele festive. Batogul de novac Doripesco respect
dorina consumatorului din Ardeal de prelucrare a petelui sub form de fileuri, suprapuse i
legate cu sfoar din loc n loc.
Crap novac afumat
Recoltat din blile proprii novacul Doripesco este filetat, srat i afumat conform tradiiei, la
cald, cu lemn de esen tare (fag) i frunze de elin pentru arome.
Pstrv afumat
Crescut n ferma de la Valea Bgii, pstrvul urmeaz o tradiie de preparare transmis din tat
n fiu nc din secolul al VI-lea. Tradiia afumrii alimentelor provine de la saii venii pe aceste
teritorii nc din 1225. Jarul din rumegu de lemn de fag, fiert n prealabil, la care se adaug
frunze de elin confer pstrvului Doripesco o arom unic.
Pstrv ardelenesc
Pstrvul ardelenesc Doripesco urmeaz o tradiie de preparare din vechi rmoi. Dup o
descriere a lui Heresbachi, afumarea alimentelor devenise parte din viaa casnic a locuitorilor
rii Brsei.
Rulada pstrvarului
Specialitate Doripesco, Rulada Pstrvarului urmeaz o reet din zona Mieruului. Carnea de
snger i novac srat, condimentat i aromat cu verdeuri este nvelit n fileuri de pstrv
fntnel i curcubeu din fermele proprii i afumat cu rumegu din lemn de fag i frunze de
elin, conform tradiiei.
Baghet Doripesco
Locuitorii din ara Brsei obinuiau s afume petele pentru a-l pstra peste iarn. Doripesco
duce mai departe aceast tradiie, oferindu-le clienilor si delicioase fileuri de snger, afumate
cu lemn de esen tare (fag), iar apoi nvluite n aroma i savoarea unui amestec al
condimentelor i mirodeniilor.
Pastram Pescreasc
Respectnd tradiiile strvechi, Doripesco a obinut un preparat extrem de gustos. Carnea de
fitofag este conservat la fel ca pe vremuri, prin srare, iar apoi complimentat de un amalgam
de mirodenii: piper, cimbru, boia dulce, usturoi i bobie de mutar, ce-i confer unicitate acestui
produs tradiional.
Novacul afumat din ara Brsei Denumire de Origine Protejat
nc din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaiile populaiei din ara Brsei a fost i
pescuitul. Petele era consumat n stare proaspt sau conservat prin srare i afumare,
constituind o delicates pentru mesele festive. Crapul Novac (Aristichthys nobilis) face parte din
categoria crapilor aa-zii chinezeti deoarece au fost adui n Romnia pentru cretere
intensiv n perioada 1955 1960, din prile est-asiatice, peti care s-au aclimatizat foarte bine la
noi. Recoltat din blile proprii, novacul Doripesco este filetat, srat i afumat conform tradiiei.
Tradiia afumrii const n realizarea unor produse cu procent mic de sare, afumate la cald, cu
rumegu de esen tare (fag sau stejar) i cu arom unic de frunze de elin. n 2011, Direcia de
specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale a analizat documentaia
depus pentru nregistrarea i protejarea denumirii Novac afumat din ara Brsei Denumire
de Origine Protejat (DOP) n conformitate cu preverile Regulamentului (CE) nr. 510/2006,
Regulamentului (CE) nr. 1898/06, Hotrrii Guvernului nr. 828/2007 i Ordinului MADR nr.
906/2007. Urmtoarea etap, dup finalizarea perioadei de opoziie la nivel naional, const n
transmiterea cererii la Comisia Europen n vederea solicitrii nregistrrii i dobndirii
proteciei la nivelul Uniunii Europene.
Ingrediente: peste, condimente
SC Harmopan SA, str. Harghita nr. 46., Miercurea-Ciuc, JUD. HARGHITA, Email.:
secretariat@harmopan.ro Tel: +40-266-324424; Fax: +40-266-371387
Regiune/judet/istoria produsului: Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, Transilvania Miercurea Ciuc
este un municipiu, reedina de jude i cel mai mare ora al judeului Harghita, Transilvania,
Romnia. Numele oraului este atestat pentru prima dat sub forma Cskszereda ntr-o scrisoare
din anul 1558, cu referire la trgurile sptmnale inute aici n zilele de miercuri. Fabricarea
pinii cu past de cartofi i cu fin de secar n zona Harghita are o tradiie de cteva sute de
ani.
Ingrediente: faina de grau, faina de secara (la sortimentele cu secara), pasta de cartofi, apa, sare,
drojdie .
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspectul exterior: Pinea rneasc
i Pinea de cas au coaja coapt foarte intens, pn la carbonizare dup care este btut i
rzuit, caracteristic pinii fabricate n gospodriile rneti.
Pinea tradiional este presrat cu fin, care la coacere se nchide la coloare i d un aspect
specific tradiional produsului.
coacere. Compoziia produsului este cea a unui aluat de cozonac, din materii prime naturale,
folosite i de gospodine pentru frmantarea cozonacului. Este tradiional i specific forma pe
care se nfoar aluatul, pe care se face dospirea final i coacerea. Aceasta are form cilindric,
este confecionat din lemn si este unsa cu ulei nainte de folosire. Aluatul este ntins sub form
de fitil, nfurat pe form, spoit cu ulei, acoperit cu zahr tos. Totodat este tradiional i modul
de coacere a produsului. Coacerea se realizeaz cu ajutorul unui aparat special confecionat.
Aluatul astfel pregtit este aezat n aparatul de coacere, este nvrtit deasupra unei surse de
cldur. Cldura este obinut din arderea jarului sau a gazului metan. Societatea Harmopan
fabric Krtskalcs copt deasupra jarului numai cu ocazia zilelor oraului cnd coacerea este
efectuat n aer liber. Aceast metod este folosit i n gospodrii rneti. n fabricaie curent,
societatea foloseste pentru coacere gaz metan.
Produsele BEIGLI CU NUC i BEIGLI CU MAC sunt produse tradiionale fabricate cu
ocazia srbtorilor religioase: Crciun i Pate. Asemntor celorlalte sortimente tradiionale,
aceste produse sunt fabricate de peste sute de ani de gospodine pentru srbtori. Aluatul fermenat
este ntins sub form paralelipedic. Umplutura este ntins pe aluat n strat uniform i este
nfurat n form cilindric. Prodesele astfel modelate sunt aezate pe tvi ntinse (pentru
prjituri sau cornuri) si sunt inute la dospire final. n timpul dospirii finale sunt unse de dou
ori cu glbenu de ou i la terminarea dospirii finale cu albu de ou. Astfel, suprafaa
produsului dup coacere capt un aspect frumos de marmur i are luciu. Produsele sunt foarte
delicioase, mai ales dac stratul de umplutur este mai groas decat stratul de aluat, iar aspectul
feliilor este cu att mai frumos cu ct aluatul a fost mai bine ntins la modelarea produselor.
7. Nume produs/Date contact producator: PLINC DE SLAJ
Plinca de Slaj de viine, Plinca de Slaj de fructe amestec, Plinca de Slaj de tescovina i
Plinca de Slaj de vin.
Ingrediente: prune
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs 100% natural (alcool 50%
vol.). Calitatea acestui produs ,,natural i tradiional are mai multe ,,secrete. Culoare: albglbuie. Consumat n cantiti mici, plinca este un leac tradiional. Beneficiile plincii
consumate n cantiti mici sunt amintite de dl. Ardelean Grigore, preedintele asociaiei:
ranii notri n-au avut dintotdeauna medicamente. Dar dac se tiau, puneau pe ran plinc i
rana nu se mai infecta. Dac i dureau articulaiile, i fceau frecii cu plinc, iar dac aveau
probleme de digestie, fie c nu aveau poft de mncare, fie c sufereau de diaree, un pahar de
plinc le rezolva problema.
Mod de preparare: Plinca este obinut din prune fermentate natural, este distilat i redistilat
manufacturier n instalaii de cupru cu foc deschis. Este pstrat n butoaie de lemn, pentru a se
nvechi i colora natural.
8. Nume produs/Date contact producator: PRAJITURA CU MAR, PRAJITURA CU
DOVLEAC, PRAJITURA CU BRANZA DULCE
Ingrediente: faina alba de grau, lapte, oua, zahar, miez de nuca, drojdie, sare
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditate miez: max. 35%, aciditate
max. 2-5 grade, zahar min.12% s.u., continut de nuca min.17%; forma paralelipipedica, coaja are
suprafata neteda, lucioasa, de culoare brun-roscat, miezul este marmorat, alternand straturi de
miez cu straturi de umplutura, gustul si aroma sunt placute, de nuca, de copt, de dulce, cu o
usoara aroma de rom.
Mod de preparare: se pregatesc materiile prime: faina se cerne, drojdia se emulsioneaza in apa
calduta, sarea se dizolva in apa, se decanteaza si se filtreaza, zaharul se dizolva in apa de la
framantat, uleiul si margarina se adauga in stare calduta. In cuva malaxorului se introduc faina,
drojdia, zaharul si sarea si se framanta 10-15 minute, obtinandu-se un aluat de consistenta moale
cu temperatura de 29-30C. Apoi se adauga grasimile incalzile si se continua framantarea inca 10
minute. Aluatul este lasat la fermentat 40-50 de minute si apoi este reframantat 1 minut. Aluatul
este apoi divizat manual in bucati de aproximativ 900 g, se modeleaza rotund si se lasa la odihna
2-3 minute. Apoi se intinde sub forma unei foi deptunghiulare de 3-4 mm grosime, cu ajutorul
sucitorului de lemn. Umplutura se pregateste astfel: nuca se macina, se amesteca cu zaharul
pudra si albusul de ou batut spuma, pana la obtinerea unei consistente pastoase, omogene, peste
care se dauga aroma de rom. Pentru stabilitatea feliei de cozonac, in umplutura se adauga si mici
cantitati de pesmet din paine. Peste foaia de aluat intinsa, se aseaza umplutura in strat uniform pe
toata suprafata, dupa care se ruleaza strans sub forma de bagheta. Cozonacii gata formati se
aseaza in tavi dreptunghiulare, unse cu grasime, pudrate cu faina, apoi se lasa la dospit timp de
40-100 minute in dospitor. Cozonacii se coc in cuptorul incalzit la 200C, 40-60 minute. Dupa
coacere, cozonacii se scot cu atentie din tavi, se spoiesc cu sirop de zahar si se lasa la racit.
10. Nume produs/Date contact producator: MAGIUN DE PRUNE TOPOLOVENI
Productor: SC SONIMPEX SERV COM SRL, Aleea Barajul Cucuteni nr. 4, bl. M5A, sc. 1.
Sector 3, Bucuresti, cod postal 032752, tel. 021.340.26.66, fax 021.304 60 66, mobil (+4)
Regiune/judet/istoria produsului: Topoloveni, jud. ARGE
nc din cele mai vechi timpuri, n zona Topoloveni jud. Arge, n fiecare gospodrie se fcea
prin aceast metod tradiional magiun din prune, respectiv fierberea pulpei de prune n vase
deschise sub agitare continu cu palete din lemn. Dup fierbere, magiunul se descrca n vase
mici, de obicei n vase de lut ars sau n borcane care, dup rcire, erau cpcite i pstrate n
cmar sau n beci. Ca produs tradiional romnesc, magiunul a reprezentat un sortiment cu
pondere n rndul produselor alimentare conservate, consumat de populaia de toate vrstele n
perioada de toamn iarn - primavar, att ca mic-dejun ct i ca desert. Livezile de pruni au
existat pe pamnturile din Topoloveni din timpuri stravechi (se gsesc dovezi n hrisovul lui
tefan Cantacuzino din 1 aprilie anul 7222, respectiv 1714, unde se amintete de Dealul
Topolovenilor. Denumirea produsului este cunoscut nc din anul 1914, cnd n Topoloveni s-a
nfiinat prima fabric de magiun din ar cunoscut sub denumirea de Cooperativa din
Topoloveni, unde se producea magiun din prune i din alte fructe. n anul 1972 a luat fiin, pe
actualul amplasament, secia de sucuri, magiun, fructe i legume deshidratate, fcnd parte din
Intreprinderea de legume i fructe Piteti. n anul 1981 a fost transferat la Intreprinderea de
prelucrarea i industrializarea legumelor i fructelor Topoloveni. n anul 2001 fabrica de
magiun a fost preluat prin cumprare de societatea comercial Sonimpex Serv Com S.R.L.
Ingrediente: un singur ingredient, prune proaspete romneti, netratate chimic, aflate la
maturitatea coacerii. 1 kg de Magiun de prune Topoloveni se obine din 5 kg de prune proaspete,
din cel puin patru (4) soiuri.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Magiunul de prune Topoloveni este un
produs alimentar natural, obinut din prune, prin fierbere la temperaturi menajante (maximum
70C) n recipiente deschise, fr adaos de zahr sau alte ingrediente. Este o past vscoas
(concentrat 5:1) de prune, uor tartinabil, care poate fi consumat fie ca atare (pe biscuii,
pine prajit, pine cu unt sau n combinaie cu iaurt, fulgi de cereale, ngheat etc.), fie ca
desert n produse de patiserie (cornulee, gogoi, cltite etc.).
Magiunul de prune Topoloveni conine per 100 g: 825 mg potasiu, 38,30 mg calciu, 22,83 mg
magneziu, 6,09 mg fier, 3,5 mg bor, zaharuri naturale cum ar fi xylitolul, fructoza (14,42 %) i
glucoza (17,68 %). Indicele glicemic este sczut: 39/100 g.
Calitile produsului sunt recunoscute att n Romnia, ct i la nivel internaional prin: dou
distincii ITQI Superior Taste Award (2010 i 2011), Indicaia Geografic Protejat n U.E.,
certificatul Atestarea Calitii (C.N.T.C.), recomandarea Produs tradiional recomandat de
BIO ROMNIA, atestatul de furnizor al Casei Regale a Romniei etc.
Mod de preparare: Tradiional, atestat documentar din 1914, pentru a pstra integral calitile
nutritive ale prunelor proaspete, Magiunul de prune Topoloveni este preparat n cazane cu perei
dubli, sub temperatur controlat de maximum 68-70C, timp de 12-14 ore, astfel nct s se
evapore toat apa. Datorit acestei metode de preparare, magiunul de Topoloveni nu are nevoie
de conservani i nici de ndulcitori sau ali aditivi alimentari.
11. Nume produs/Date contact producator: UIC DE MORRETI
Dup revoluia din 1989, Vasile Buzdugan reorganizeaz acest activitate n cadrul firmei SC
Agroforest International Company SRL cu dorina de a transmite generaiilor viitoare secretul
metodei Buzdugan varianta din tat n fiu.
Dac vorbim de tradiie mai trebuie s vorbim de un element definitoriu care amorseaz n
permanen nebnuitul succes al unei firme din ar i anume faptul c ea a rmas o afacere de
familie a locului natal unde dinuie de generaii de peste 100 de ani n localitatea Morreti.
Numele uicii de Morreti apare n anexele tratatului de aderare a Romniei la Uniunea
European, pentru produse tradiionale romneti recunoscute in Comunitatea European, ceea
ce denot c acest produs este apreciat pe plan intern i internaional, fcnd parte din
patrimoniul zonei Morreti i al Romniei.
Produsul ,,uic de Morreti fabricat de familia Buzdugan pentru firma SC Agroforest
International Company SRL este nscris n Registrul de Atestare a Produselor Tradiionale.
Ingrediente: prune coapte, culese la maturitate deplin.
Prunele provin din livezile proprii, predominnd prunele brumrii (Prunus domestica) i
derivatele acestora: Anna Spat, Stanley, Tuleu Gras, Grasa Romneasc. Livezile de prune sunt
motenirea familiei, acordndu-se o importan vital privind ntreinerea acestora i anume:
ngrrea solului folosind gunoiul de grajd fermentat un mod natural i ecologic de fertilizare;
tierea de ntreinere i rodire; aplicarea unui numr suficient de tratamente fitosanitare.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): uica cu 35%vol (anul fabricaiei
2009) are o concentraie alcoolica la 200C: 35,01% vol.; aciditate total (acid acetic): 512 g/hl
a.a.; aldehide (aldehida acetic): absent; furfural: absent; esteri (acetat de etil): 4,2 g/hl a.a;
alcooli superiori (alcool izobutilic): 29,12 g/hl a.a.; alcool metilic: absent; cupru: 2,25 mg/l.
uica este un lichid de la incolor la galben pn la galben-brun n funcie de vechime i de
vasul n care s-a produs maturarea sau nvechirea. uica are gust plcut, fin, caracteristic
prunelor coapte, armonios specific i arom de smbure de prun, fr gust sau miros
strin.
Mod de preparare: Prunele sunt culese la maturitate deplin lunile septembrie i octombrie
din livezile familiei Buzdugan i sunt depozitate n vase confecionate din doage de lemn de
stejar care, n funcie de mrime i form, se numesc putini sau bui. Prunele sunt lsate s
fermenteze n prezena smburilor pentru imprimarea unei arome specifice. Fermentarea dureaz
timp de 4 sptmni pn la 16 sptmni n funcie de temperatura din locul unde sunt
depozitate vasele cu prune. Fermentaia este gata n momentul cnd deasupra vasului se
formeaz o crust tare care nu mai permite intrarea aerului n interiorul borhotului, iar
musculiele beive Drosophila melanogaster sunt moarte, nu mai zboar la partea superioar a
vasului.
uic btrn de Morreti, nvechit timp de minim 3 ani, cu tria alcoolica de 32 de grade;
Persoan fizic autorizat ENACHE MIHAELA-LILIANA, Sat Bldana 354, Com. Trtseti (la
32 km de Bucureti), Dmbovia; Tel.: 0765 257 144
Regiune/judet/istoria produsului: Dmbovia, Muntenia
Prima atestare documentara a comunei Tartasesti dateaza din anul 1635.
Povestea produsului ,,Zacusca de vinete este atestat verbal. ranii se duceau la cmp la cules
de roii, vinete, legume etc. Acolo, pe ceaun fceau aa zisa tocni de legume, numit zacusc.
Apoi, fiecare a diversificat produsul n funcie de zone; aa a aprut zacusca cu ciuperci, de
gogonele etc. Productorul se afl n stadiul de pregtire a dosarului pentru certificarea
produsului.
Ingrediente: ardei rou (capia), gogoari, vinete, ceap
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Mod de preparare: Capia i gogoarii sunt copi pe crbune, ceea ce confer un alt gust
produsului. Vinetele se coc pe lemne la foc iute. Se amestec toate ingredientele, dup
omogenizare se introduc n cuptor, apoi, n borcan i se sterilizeaz. Termen de valabilitate: 2 ani.
13. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE ALBINE
Producator individual de produse apicole, cu sediul in judetul Calarasi, satul Mariua, mobil:
0723 220 733, e-mail: george.neacsu01@gmail.com
Regiune/judet/istoria produsului: Calarasi, Muntenia
Albina a aparut pe pamant inaintea omului. Arata ca o larva si se hranea cu ferigi. Apoi treptat,
cand flora s-a dezvoltat, i-au crescut aripi si a inceput se zboare pe flori, sa adune nectar. Dar ea a
functionat dintotdeauna ca un laborator zburator, care aduna acest nectar si polenul pentru a-si
hrani urmasii, pentru perpetuarea speciei. In Egiptul si India antica mierea era considerata un dar
al zeilor. In Europa, descoperirile istorice si arheologice conduc in a crede ca in spatiul CarpatoDunareano-Pontic ar fi fost primele exploatari apicole. Albinele obisnuite produc mierea. La
inceput pleaca in cautarea nectarului albinele cercetase. Zboara pe arii concentrice, largi de pana
la 6 km, apoi se intorc si executa un dans deasupra urdinisului, un dans ce explica in ce directie
se afla sursa de nectar, cat de bogata este, cam care este distanta si alte repere. Dupa ce au primit
coordonatele, pleaca celelalte albine albine lucratoare sau culegatoare aduna cu limba
nectarul de pe flori si cand si-au umplut gusitele cu nectar se intorc la stup. Inca de pe drumul de
intoarcere albina incepe procesul de prelucrare a nectarului, secreta niste enzime care dau valoare
mierii si care o deosebesc de zahar. In stup, depune in fagurii de pe rame acest nectar care este
foarte lichid. In cursul noptii albinele lucratoare se aseaza intr-o anumita ordine si incep sa bata
din aripi in timp ce altele iau nectarul si il muta dintr-o celula in alta si alta si alta si iar si iar
pana ce acest aer incarcat cu vaporii din nectar iese prin urdinis. Aceste fenomen se numeste
vanturare. Mierea vanturata natural de albine este densa, ajunge la o consistenta de maximum
18% apa si contine foarte multe enzime, caci la fiecare mutare intr-o alta celula i se mai adauga
enzime, mai ales inhibina, care este un antioxidant redutabil.Cu cat o miere este mai vanturata,
cu atat este mai bogata in enzime. La final, albinutele tinere depun pe fiecare celula o pelicula de
ceara si o capacesc. Pentru un kilogram de miere albina trebuie sa aduca in stup 4 litri de nectar,
din care jumatate este apa, ce va fi vanturata.
Ingrediente: produs 100% natural, obtinut din nectar recoltat de albine din flori de pomi
fructiferi si nefructiferi (salcami, tei, artari etc.), plante spontane si de cultura (rapita, floareasoarelui, mustar, in, facelia etc.).
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): mierea este perfect igienica, aseptica
si un antibiotic de exceptie.
14. Nume produs/Date contact producator: PIEPT DE CURCAN COPT PE JAR
Cenusareasa cea cu condurii de aur Si care, in fiecare seara, pe toti copiii cei cuminti ii purta
in minunata ,,lume a povestilor
Si, pe-acel dovleac nastrusnic, venit din timpuri demult apuse, il ,,zari zburdand prin vazduh,
intr-o seara rece si friguroasa de toamna, Vrajitoarea cea rea si, in rautatea ei de vrajitoare, ca sa
nu mai aduca ,,povesti copiilor somnorosi, lasa o Vraja grea asupra sarmanului Dovleac.
Dovleacul cazu deodata la pamant, se rostogoli printre frunzele moarte si reci si se facu noduros
si mic. Si din Dovleacul cel frumos si aromat, ramase acum doar un ghemotoc portocaliu,
prapadit si plin de scai.
Dar Zana cea Buna, vazand toate astea, nu putu rabda atata nedreptate si cobori ca ,,gandul
langa dovleacul cel prapadit. Si daca vazu ce s-alese de el, pentru ca rautatea Vrajitoarei sa nu fie
fara de hotar, lua iute bietul Dovleac si-l azvarli degraba in spuza calda a Focului de Noapte.
Dovleacul se ,,chirci si mai mult, se ,,aduna, sfarai indelung de cateva ori si apoi se facu
nevazut in jarul incins Dar nu pieri de tot !In locul lui,.. ghiciti ce se ivise?!!!
Dovleacul nostru fermecat se transforma intr-o minunata dulceata, aromata si parfumata cu iz
vechi de Vanilie si Migdale dulci de Poveste.
Si uite-asa, de-atunci si pan in vremurile noastre, in fiecare seara friguroasa, atunci cand Vantul
aduce cu el Noaptea cea rece si adanca, copiii asteapta cuminti minunata Poveste a Dovleacului
Fermecat !
O spun de asta data Bunicii batrani, amintindu-si de timpurile cand, ca si ei, adormeau cu gandul
la aroma si parfumul minunat al dovleacului copt in spuza noptilor de iarna ! (descriere data de
producator).
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs de culoare rosiatica,
consistenta vascoasa, gust si miros specific produsului. Preparat cu 70 g fruct la 100 g produs
finit. Continut final de zahar 73 %.
Mod de preparare: Dovleacul placintar se spala, se taie in jumatati si se coace in cuptorul incins
pana se inmoaie. Se curata apoi si se adauga in siropul de zahar, preparat in prealabil. Se fierbe
pana la consistenta dorita. La final se adauga lamaia, vanilia si migdalele dulci. Se pune dulceata
in borcanele curate si fierbinti si se aseaza in camara.
20. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE PRUN
Crainiceanu Adrian
tel. 0734.035.602, adriancrainiceanu@yahoo.com
Regiune/judet/istoria produsului: Campulung Muscel, judetul Arges
Romania este una dintre putinele tari din lume unde livezile din zona Argesului, RamnicuValcea, permit apicultorilor romani sa produca acest tip de miere deosebita obtinuta din flori de
prun. Bunicii nostri foloseau miere ca leac traditional pentru ,,alinarea diferitelor boli (de
stomac, laringite, faringite, tratarea cailor respitratorii si pentru ingrijirea tenului). Mierea din
flori de prun este deosebit de buna in tratarea afectiunilor digestive si nu in ultimul rand pentru
intarirea sistemului imunitar.
Ingrediente: miere naturala culeasa de albine din florile de prun
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produsul se incadreaza in conditiile
generale de calitate pentru miere in general, avand un continut de apa mai mic de 20%.
Mod de preparare: Stupina se deplaseaza in livezile mari de pruni din zona Argesului: Poienita
de Arges, Nucsoara, Bughia, in perioada 31 martie-20 aprilie. In functie de conditiile meteo,
albinele aduna acest tip de miere in cantitati variabile intre 5-10 kg per familie de albine.
Albinele culeg acest sortiment deosebit de miere pana in culesul de rapita. Extractia mierii de pe
faguri se face in mod traditional cu o centrifuga manuala din inox. Se filtreaza apoi mierea printr-
o sita deasa de inox pentru a se indeparta bucatile de ceara si piciorusele de allbine. Mierea se
pune apoi in borcane de sticla cu capac sau bidoane de plastic. Mierea naturala de prun rezista
necristalizata pana la 3 luni.
21. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA AFINE DE PADURE
Mare. Isi aminteste cum fructele erau recoltate din afinic, cu hreabanul (grebla). La inceput,
pentru ca nu se gasea zahar, luau planta cu afina cu tot, o uscau si faceau ceai. Apoi s-au gandit
sa separe bobul de planta si sa faca sirop.
Ingrediente: afine de padure, zahar
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: lichid siropos, uniform,
limpede, fara sediment si particule in suspensie. Culoare: uniforma, rubinie, corespunzatoare
afinelor; Gust si miros: placut, caracteristic, fara gust si miros strain.
Mod de preparare: Siropul de afine are trei moduri de preparare:
Se fierbe apa cu zaharul si cu afinele aproximativ 3 ore. Dupa fierbere se raceste partial si se
strecoara, dupa care se imbuteliaza. In mod traditional, se acopera gura sticlei cu celofan inmuiat
in albus de ou (pentru a fi etans) si se leaga cu fir de canepa. Acum, imbutelierea se face in
conditii igienice.
Se aseaza straturi de afine si zahar suprapuse si se lasa pentru a se indulci si a se combina
aromele. Se strecoara printr-o sita rara si se fierbe, dupa care se imbuteliaza. Sticlele se lasa cu
gura in jos si se acopera cu perne.
Se amesteca afinele cu zaharul, se pun la fiert, se strecoara, dupa care se imbuteliaza prin
insurubare. Aceasta este cea mai noua metoda de preparare a siropului de afine.
In urma tuturor acestor procedee, termenul de valabilitate al produsului este de 2 ani.
TODEA MIOARA
Distribitie: Hala noua BUCUR OBOR NR. 123; TEL. 0745.302.966
Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, comuna Rasinari
Sibiul este cunoscut ca patria branzeturilor de oaie si a mezelurilor. Produsele traditionale
reflecta bogatia terenurilor dar si diversitatea culturala a zonei. Incercati telemea de Marginimea
Sibiului care a dus faima oierilor margineni in intreaga tara. In Marginimea Sibiului, cu pasunile
subalpine se continua traditia ancestrala a producerii branzei telemea, a branzei de burduf si a
urdei.
Ingrediente: lapte de oaie, cheag, sare, chimen.
Mod de preparare: Laptele proaspat muls se strecoara si se lasa ,,la domolit sa se raceasca
putin, dupa care i se da cheag. Se lasa sa se inchege aproximativ 45 minute dupa care se taie de 3
ori. Se adauga chimenul apoi se pune in crinta care are pe fund o carpa din bumbac (tifon) Se taie
marginile de 2 ori apoi se pune in forme patrate de lemn unde se lasa 10-15 minute, dupa care se
sareaza si se pune in putina. Cheagul se prepra din stomac de miel de lapte.
DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada
Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro,
productie@cramagirboiu.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, Judetul VRANCEA
Cu pasiune ca o preoteas a vinului, cu adoraie ca o femeie tnr i frumoas, capricioas ca o
femeie desfrnat, cu gust plin dar seductor, Bacanta este o gam de vinuri preioase, fermecate.
Alese cu nelepciune, soiurile sunt cele mai apreciate pentru calitile i extravagana lor.
Sunt vinuri seci, fcute de cunosctori pentru cunosctori, cu exigena unei tradiii de secole n
Vrancea, cu onoarea unei podgorii de renume Coteti i cu ambiia unei crame romneti
autentice Crama Grboiu. Vinurile albe din gama Bacanta sunt elegante i rafinate.
Gustul su vioi se desfoar sub aceeai amprent aromatic, iar evoluia sa este susinut de o
aciditate plcut. Culoarea sa frumoas galben-pai, echilibrul i senzaia revigorant pe care o
ofer l recomand a fi servit ca aperitiv sau alturi de preparate din pete, salate uoare, fructe
de mare sau brnzeturi uoare. Se poate servi la o temperatur de 8-10C.
Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Este un vin sec, cu arome intense i
plcute ce amintesc de citrice, caise verzi i flori albe, cu atingeri dulcege de miere. Continut de
alcool 13.2% vol., aciditate totala 5.25 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.29 g/l acid acetic, zahar
reducator 3.7 g/l. Contine sulfiti.
Mod de preparare: Vinul combina traditia locurilor vrancene cu metodele moderne de
vinificatie pentru a crea gusturi subtile si armonioase.
26. Nume produs/Date contact producator: BACANTA FETEASCA NEAGRA
DOC CMD COTESTI, sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada
Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro,
productie@cramagirboiu.ro
DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada
Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro,
productie@cramagirboiu.ro
SERVE CEPTURA SRL, COMUNA Ceptura nr.125 C, jud. Prahova, tel.021 222.84.56; e-mail:
serve@serve.ro
Regiune/judet/istoria produsului: jud. Prahova, Podgoria Dealu Mare, DOC Ceptura
Ingrediente: struguri propaspeti
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): continut de alcool; 13.85% vol.
Mod de preparare: fermentare struguri propaspeti.
31. Nume produs/Date contact producator: BUSUIOACA DE BOHOTIN
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 11.0%, aciditate totala 5.8 g/l,
aciditate volatila 0.69 g/l, dioxid de sulf liber 35.8 mg/l, dioxil de sulf total 171.5 mg/l, extract
sec nereducator 21.0 g/l, zaharuri reducatoare 27.1 g/l. Gust placut, aroma placuta de petale de
trandafir si usor a migdale, aspect limpede, culoare rosu rubiniu.
Mod de preparare: Prin fermentarea mustuielii din struguri de Busuioaca de Bohotin in conditii
controlate.
32. Nume produs/Date contact producator: FETEASCA ALBA
Mod de preparare: Se face un aluat moale, care se framanta si se bate cat mai mult. Apoi
trebuie lasat sa se odihneasca timp de jumatate de ora. Dupa ce se intind foile subtiri de placinta
se imparte uniform umplutura de branza de oaie cu ou, transformata intr-o pasta. Foile se ung cu
ulei si se incretesc inainte sa fie asezate unele peste altele. Se baga la cuptor si, dupa 10 minute
de rumenit, se toarna deasupra amestecul de ou cu smantana si iaurt. Se poate manca si calda si
rece.
36. Nume produs/Date contact producator: SPECIALITATI DIN CARNE
SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Galati, Moldova Prima menionare documentar a oraului
Galati (pe atunci trg) dateaz din 1445 (ntr-un act semnat de domnitorul tefan al II-lea).
SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.ro
Brutaria Luiza
Mod de preparare: Aluatul este impaturit cu unt in mai multe faze, se unge cu crema-unt cu
branza, zahar; aluatul pregatiti se lasa la rece 24 ore.
Alte produse fabricate de SC PANIFICATIE DOBRUN SA sunt: Ciocolata de casa; Paine alba
de 1,8 kg/buc. batuta de coaja; Covrigi Paltinis.
40. Nume produs/Date contact producator: CARNATI AFUMATI; SUNCA PRESATA;
RULADA ANGHEL; MUSCHI FILE; COSTITA AFUMATA; CIOLAN AFUMAT
Luchian Maria
Branza de burduf, Cas de oaie, Urda
Regiune/judet/istoria produsului: Comuna Sadu, Sibiu, Transilvani
Comuna Sadu este o zona specifica pastoritului, unde localnicii se ocupa dintotdeauna de
cresterea oilor si prelucrarea laptelui in gospodarii proprii (nu a existat niciodata colectivizare).
Comuna Sadu a fost pentru prima data atestata documentar in jurul anului 1700.
Ingrediente: lapte de oaie.
up
Autentificare parteneri
ine-m minte
Ai uitat parola?
Ai uitat utilizatorul?
Links
www.anpcdefp.ro
http://ec.europa.eu
www.truefood.eu
www.bioresurse.ro
www.siveco.ro
www.ctnc.es
www.esb.ucp.pt
http://www.eurofir.net
http://ec.europa.eu
Codexalimentarius-2003.pdf
Regulation852_2004_food hygine
PARTENERI:
This project has been funded with support from the European Commission.
This website reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein