Stereotipuri de gen in alegerea profesiei

Actiunea de informare Stereotipuri de gen in alegerea profesiei, organizata in cadrul

proiectului Impreuna pentru informarea, constientizarea si promovarea egalitatii de sanse
si gen, in data de 16 mai 2012, s-a adresat unei grupe de studenti din anul I, de la
Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti.
Acestora le-au fost prezentati partenerii in proiect, subliniind faptul ca beneficiarul
proiectului este UNSR ca principal vector de solidarizare a tinerilor in vederea
promovarii egalitatii de sanse si gen intr-o societate polarizata, ce tinde sa investeasca
mai mult in resurse materiale decat in resurse umane.
In cadrul intalnirii au fost abordate mai multe aspecte privind egalitatea de gen si
discriminarea: atitudinea vis-a-vis de cultura ilsamica (valul islamic), atitudinea pasiva
sau reactiva a persoanelor discriminate si perceptia raporturilor identitare in termeni de
toleranta si intoleranta. Au fost semnalate discrepantele de tratament la nivelul
imbracamintei intre femeia musulmana, mereu imbracata si femeia europeana din ce in ce
mai dezbracata.
Pornind de la un text-suport au fost evidentiate cateva repere culturale ce alimenteaza
stereotipurile de gen in Romania, in raport cu definitiile acestora general acceptate.
Astfel, alegand o profesie, femeia se sustrage traditiei contractului casnic, vizand
reproducerea si gospodarirea familiei cu veniturile aduse de pater familias, pentru a
incheia un contract cu profesia, castigand astfel autonomie financiara si recunoastere
sociala incontestabila. Insa, dat fiind hegemonia barbatului in societate, femeii ii revine in
general o meserie ierarhic neutra", ca prestatoare de servicii publice sau liberprofesionista. Femeile nu ocupa posturi manageriale de varf pe piata muncii (presedinte,
vicepresedinte, director executiv) sau in administratia publica (primar, prefect, ministru).
Destinul profesional al femeii este predeterminat de factori impersonali si coercitivi:
profesia altadata longeviva si sigura a parintilor, optiunile grupului de prieteni, mirajul
succesului imediat, al vedetismului stimulat de businessul mediatizat, supralicitarea
meseriilor care feminizeaza" intr-o societate androcentrica : sois belle et tais-toi!
Standardele top-model de frumusete si cariera sunt frustrante si traumatizante, reducand
feminitatea la sabloane simpliste, la canoane utopice, cu efecte nocive fizic si psihic.
Tinand cont de profilul de studii al studentilor si de perspectivele de cariera s-au abordat
si teme precum:
Factori determinanti in alegerea profilului facultatii: optiunea personala, consilierea
dirigintelui/scolii, consilierea parintilor, orientarea grupului de prieteni, oferta pietei in
domeniu, impactul mediatizarii unor profesii.
Impactul contextului familial asupra performantelor curriculare ale unei studente: familie
cu frati si surori, singura fata cu mai multi frati, fata singura cu parinti angajati in tara,
fata singura cu parinti angajati in strainatate, studenta angajata cu parinti someri, studenta
angajata cu parinti pensionari, studenta angajata orfana de ambii parinti.

Competente, inclinatii si performante in studiile de licenta: orientare catre o profesie

strict tehnica, carierista (inginera, informaticiana, economista, sociolog, medic, avocata);
orientare catre o profesie sociala, de educare si formare (asistenta sociala, educatoare,
profesoara); orientare catre o profesie umanista si artistica (actrita, regizoare, scenarista,
manechin, cantareata, critic de teatru si film, traducatoare, interpreta de conferinta);
orientare catre o profesie in mass-media (jurnalista, prezentatoare, animatoare,
comentator, analist politic).