f?

RIN INOVATIE

?

Se distribuie gratuit

in Maramures, pdinea nu reprezintd doar un aliment. In jurul ei s-a creat 0 adevdratd culturd populard plind de semnificatii, transmise din generatie in generatie. Pdinea reprezintd viata, bundstarea, jertfa, sfintenia. Colacii, cu forme si simboluri precrestine si crestine (impletituri ce simbolizeazd firul vietii), insotesc toate etapele vietii omului drept ofrandd sau dar ritualic: nasterea, botezul, nunta, , siirbdtorile crestine si moartea.

2

Povestea pdinii

Unul dintre cele mai vechi alimente, painea dateaza din Neolitic ("epoea pietrei Iustruiee"), 0 perioada preistorica pe care specialistii 0 plaseaza In jurul anului 10.000 inainte de Hristos. Ncoliticul este 0 pcrioada sernnificativa In dezvoltarea civilizatiei umane, prin aparitia uneltelor de piatra lusrruira, a primelor forme de prelucrare prin foc a cuprului, a agriculturii primitive, a cresterii vitelor §i a olaritului. • Qriginea painii e Inca neclara poate fi rezultatul unor incercari experimentale de a combina graun~ele de cere ale macinate cu apa sau pur ~i simplu 0 intamplare. Prima paine era una nedospita, asernanatoare cu turtele pe care le intalnim §i In zilele noastre (tortilla mexicana este cea mai celebra dintre ele). Egiprul

secolului XVIII inainte de Hristos este consideratlocul aparitiei painii dospite, evolutie favorizata de folosirea unui tip de grau care continea Indeaj uns gluten cat sa permita cre§terea aluatului. In Antichitate, paine a devine mai mult decat un aliment de baza vechii greci coceau 0 multirne de preparate din ceea ce azi numim "patiserie": clatite preparate pe grarar, paine cu miere §i ulei, franzele modelate sub forma de ciuperca §i

acoperite cu serninte de mac §i multe alrele. Evul Mediu a cunoscur 0 noua tntrebumrare data painii, care era folosira drept ... farfurie! Bucatile de paine veche serveau ca supon pentru felurile de mancare. Bucatile care nu erau mancate impreuna cu fdurile respective erau fie date saracilor, fie anirnalelor domesticc. Un lucru interesant este evolutia preferintelor privind gradul de ratinare al painii. Timp de secole, painea alba a fost considerata "painea bogatilor", In timp ce painea neagri'i. era destinata celor saraci, Lucrurile s au schimbat radical In secolul XX, cand valoarea nutritiva superioara a painii negre a facut 0 sa devina rnult mai cautata decar painea alba, fiind din ce In ce mai mult asociata cu un stil de viata sanatos.

In Maramures, conditiile meteo climaterice §i calitatea solului nu au favorizat culturile de grau (deluroasa prin excelenra), a§a ca agriculrura s a axat preponderent pe culturile de porumb. Faina de rnalai a constituit, inccpand cu secolul al XVII lea, "principalul element nutritiv pentru populatia rurala' (Petru Dunea, 2004). Din acest produs se obtinea atat mamaliga, cat §i painea cea de reate zilele. Asa se face d. "paine de grau numai la sarbatori mari se mandnca, incolo tot paine de porumb" (1. Barlea, 1924). Din faina alba de grau se mai preparau preseurile, dar §i colacii rituali, folosiri la sarbarorile mario Pentru rnaramureseni, painea §i colacii reprezinta insa§i viata, cu simbolurile §i evolutia sa. AF cum arata Petru

Dunca in studiul sau "De lagrau la paine - 0 perspcctiva antropologica": .Painea va purta diferite simboluri: cercul, crucea, pas area, sarpele, funia, omul, arborele vietii, simbolurile solare. Imagine simbolica arheripala, cereul este "inzestrat eu puterea de

a apara, caci, simbolic, semnifica vcsnicia", Crucea, ca ?i cercul, ca §i patratul, simbol fundamental al eulrurii universale, apare in modelarile din aluat cu 0 frccventa deosebit de mare. Aratand spre cele patru punete cardinale, crucea este baza tuturor simbolurilor de orientate, la diferirele niveluri de existenta ale omului.

Pasarea, un alt simbol realizat din aluat, cste cir-

cumscris fondului arhaic de credinte conform carora, dupa moarte, sufletul se transforrna in pasare, sau a credintelor care afirrna ca, in drumul dupa rnoarte, pasarea este .vehicolul care rransmigreaza suflerul". Dintre sernnificatiile ei nu lipsesc cele legate de fecunditate, de ritmul sezonier al naturii, etc.

Pasarea sirnbolizeaza legatura dintre eer §i parnant, dintre om §i divinitace"

~i pregatirea painii reprezinta un ritual In sine. Preseura, colacii, mucenicii, painea, toate se pregatesc respectand un set de reguli neserise care nu se limiteaza la respeetarea reretei sau rernperaturii cuptorului. Uneori, aluatul trebuie

Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul Judetean de Etnografie ~i Arta Populara Baia Mare spune ca "Graul este prima olanta pe care Dumnezeu a facut-o. Bobul de qrau confine

tot ceea ce este necesar pentru ca omul sa tratasca. Omul poate trai

cu grau ~i apa. Pe.lanqa asta, qraul creste pe 0 arie foarte larqa, pana aproape unde sunt zapezile vesnlce, Este 0 planta care acopera aproape lntreaga planets.

Painea in qeneral insoteste omul de la nastere pana la rnorrnant. Cand ne nastern este pe masa urisitoarelor, dar acolo se foloseste faina: se

punea un blid cu faina ~i 0 cana

de apa. pentru ca ursitoarele vin obosite ~i trebuie sa fie 1mbunate oarecum, sa ureze de bine noului nascut,

Femeia, din momentulln care stia ca este gravida, purta In san boabe de qrau, pentru

ca pruncul sa fie sanatos ~i prolific. ~i la baieti se punea

In scutece, tot In aceeasi idee, qrau. La nunta, se face colacul care e rotund ~i are elemente ornamentale ca funia vietii. care face legatura dintre parnant ~i cer, intruchipeaza din nou soarele, cel care da viata ~i care coace ~i qraul, Mirii erau prirniti de catre soacra mare cu boabe de qrau, Soacra arunca peste ei boabe de qrau tot in ideea de a fi sanatos! puternici, prolifici. La morrnant,

din nou este verba de colacii care se fac ~i se dau celor care participa la inrnormantare. In sicriul barbatilor

se punea parnant si boabe de grau, ca sa nu Ie fie dor de lucrul lasat. Exista ~i foarte multe legende despre qrau. 0 sa va spun una: la lnceput qraul avea spicul cat era el de lnalt, dar lntr-o zi 0 femeie ~i-a batut joc de paine ~i atunci Dumnezeu s-a suparat ~i a luat tot qraul de pe parnant. Dar Maica Domnului a prins de grau ~i i-a spus lui Dumnezeu "Iasa rnacar pentru caine ~i pi sica':

~i de atunci spicul graului este

cat palma Maicii Domnului, ~i noi trebuie sa avem grija de caini ?i de pisici pentru ca de fapt Ie rnancam rnancarea"

pregatir doar de fcrnci in varsta, dupa 0 perioad.i de pregatire spiriruala ee irnplica rugacillne ~i post. Desi cuptoarele vechi sc zaresc tot mai rar prin cur tile gospodarilor, iar gospodinele nu mai au timp de framanrar painea, lasand rnasinile sa fad aceasta operatiune, maramuresenii POt avea In eontinuare pe masa painca traditionala, la Eel cum numai mama, bunica sau suabunica 0 faceau, din ingrediente naturale, eu gust autentic §i arome irn bietoare date de maicstria plarnadirii aluarului ~i de coacerea In cuptorul pe vatra, Motivul? Secretcle rnaramurcscncclor au fost preluate de batranul brurar Andana, care a adaugat respcctului penrrLl rraditie, inovatia tehnologid. Socieratea s-a Infiintat In anul 1991, lnsi s-a profil.ir pe productia §i distribuirea produselor de paniticatie inccp Ind CLl anul 1997, mai ales la nivelul judctelor Mararnurcs ~i Satu Mare. Anul2001 a reprezentat mornentul de corirur.i pentru Andana Pan, cand aceasta s-a irnpus pc piara baimarcana ~i printr-un lanr de magazine proprii, magazine cunoscute sub numelc de Tanti DaDa. Anul 2002 a fost marcat de achizirionarea unui reren eu 0 suprafatii de 2000 mp, situar pe strada MargeanulLli. in primii ani, efecruarea un or investitii nu a fosr oportuna, dar inccpand eu 2004 au fost dernaratc primcle iucrari de proiecrare ~i de obrinere a tuturor autorizariilor necesarc pentru a da startul la construirea unui complex de panificatic. Noul spatiu de productie estc dotar conform normclor europene, Cll utilajc modcrnc. Anexat este Ji un punct de destacere a produselor proprii Ji a altor produse alimentare ~i nealimentarc. Singurul ~i eel mai modern punct de fabricatie a praduselor de patiserie §i panihcatie din Mararnures a fost

inaugurat In data de 26 august 2006. Pasu! urrnator a fast lansarea noilor rnarci, Franzcla Ferrnccata §i Piticii lui Andana. in paralel, s-a derulat implemenrarea normelor de igicn:i alimcntara ~i monitorizarea eticienta

a tuturor zonelor de rise. Avand In vcdere toate cerintele extrern de exigentc ale Uniunii Europenc, au fost facute demersurile pentru a se trece la implementarea sisternului HACCP la nivel de inrreprindere. Din decembrie 2006, Andana Pan dctinc ccrriticarul de calitate ISO 22000:2005. And:ma Pan dctine 8 magazine proprii ~i parteneriate CLl circa 130 de magazine §i patru supermarkeruri. Mesajul societatii este simplu ~i concis: prod use deosebire, pentru oamcni deosebiti. Andun.i Pan si-a asumat rolul de deschizator de drumuri in acest domcniu, punand in special aceenrul pe calitate, prod use inovatoare ~i educ.irca consumarorilor. Un alr atu al compan ici cste calitatca rcsursclor um.inc. Multi dintre cei60 de angajati ai companiei lucrcaza aici ind de la infiinrare, de acum 14 ani.

ANDANAP

Cum std scris ... asa s-a fdcut !

. ,

Orz _ una dintre cele mai vechi cereale, care, in fibre vegetale, proteine, precum ~i vitamine ~i

plus fata de proteine ~i vitamine, contlne un substante minerale;

procent ridicat de siliciu, necesar organismului Mei - aport de proteine, fibre vegetale,

ca mineralizant general; vitaminele B, ~i, in special, cantltatl mari de

Grau - cea mai frecvent cultlvata familie de minerale: fier, magneziu, fosfor ~i potasiu, fiind

cereale ee ne of era baza alirnentatlel din eele mai un stimulent al metabolismului;

vechi timpuri; > Miere_- sxtrasa din polenul florilor, mierea este

Alae _ 0 specie de grau cultivat inca din fermata din aproximativ 200 de ingrediente

timpuri preistorice, eu un continut ridicat de diferite.

Mac - istoria sa dateazii inca din neolitic Aroma painli este intreqtta prin utilizarea sernintelor de mac, ca decor;

Sernlnte de in - recunoscute pentru concentratia ridlcata de acizi gra~i Omega 3

Sare de la Marea Moarta _ cu minerale importante;

Alte componente - ape, fiiina de bob, drojdie ~i seminte de ehimion.

Cunescuta ~i 00 paine elvetrani;lt Paln P illasse se produce In peste 14'tari europene. In total, peste 1200 de brutarf producaceasta Paillasse. I Una dintre ele est, Andana Pa din Baia Mare.

I

Pattificatia inseamnii artd. 0 artii a traditiei, inovatiei <~i calitiitii, A 11 dan a Pall produce 0 gamd variatd de produse inedite. Biitrunul brutar Andana produce 0 gamii variatii de prod use inedite, cu aceeasi miiiestrie recunoscutii la nivel national si

"

international: ciabatta, pdine ell alcool, pdine Cll ceapii, pdine ell iaurt, chijle etc.

Este denurnita astfel pentru continutul

bo at III fructe ce au fost pastrare pentru un urnp indelunqat In alcool. Dintr un amestec de cateva fructe. atat comune cat ~I exotice, se obttne 0 g3m3 de palnl cu fructe, care, pe langa impactul deosebit asupra gustulul ~i obiceiurilor noastre de ahmentatie, contin ~i 0 qarna bogata de vitarnine, rnmerale, oligoelemente. prot Il"Ie?i fibre vegetale.

Toate acestea fac din aceste speCialitati un aliment savuros -~I;k(lt. pentru once ocazie.

Este un produs dupa a reteta speciala

~i confine ceapa (fulgi). Cornpozitia sa unica ~i reteta dupa care se realizeaza acest produs face ca gustul ~i aroma pe care acesta a are sa fie cu totul speclala,

Paille cu iaurt

Specialitatile cu iaurt ~i calciu sunt produse de 0 calitate superloara. cu valoare nutritive ridicata ~i un aspect deasebit. Este un produs hranitor cu 0 aroma deoseblta. specifica, texture pufoasa ~i cornpozitia reallzand 0 senzatie qustativa cornpleta, un gust rotund. astfel incat pare ca se topeste in gurii.

Avdnd 111 vedere toate cerintele ext rem de exigente ale Uniunii Europene, Am/ana Pan afdcut deniersurile pentru a se trece fa implementarea sistemului !IACe?

fa nivel de intreprindere. HACCP reprezintd un sistem operant de management al sigurantei alimentare. De asemenea, societatea detin certificatul de calitate ISO 22000:2005.

IIAT

Sistt:mul

HACCP

nu a fost implernenrar de Andana Pan

din obligane, ci

din preocuparea permanenta

privind siguranta consumatorilor, calitatca produselor ~i serviciilor

din ce in ce rnai diversiricate oferire de Andana Pan.

Din luna decernbric a anului 2006, socicratea dctinc ccrtificarul de calitatc ISO 22000: 2005. Evaluarea §i certificarea firmei a fost facuta de carre Organismul International de Cerrificare SGS. ISO 22000 este un Sistern de management al siguranrei alirnentare §i presupune evaluarea riscurilor in cadrul sistemclor de management ale igienci. Legislaria inrernarionala §i cca din Romania (H.G. 92<:1 din 11.08.2005) privind indu tria alirnentara prevede aplicarca in roarc uniratile implicate in productia, rransporrul, depozirarea, scrvirca §i comertul alirnentelor, al principiilor unui sistern de management, aI siguran~<.:i produselor alirnenrare, hazat pe cvaluarca §i prevenirea riscurilor, dcci a unui sistern HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point • Evaluarea riscurilor in cadrul sisrernclor de management ale igienei).

Andana Pan este prima

~i singura

brurarie

din Mararnures

care a obrinur acest ccrtificar deosebit de important.

I 0 22000 esre un nou standard internanonal, elaborar pentru a asigura securitatea lanturilor alirnentarc pc plan rnondial. Elaborac eu participareu specialisrilor din dorneniul alirnenrar, ISO 22000 cuprindc principii le HACCP ~i inregrcaza ccrintele standardelor cheie elaborate de diverse asociarii de distribuiton, la nivel mondial (In lume exista peste 20 de scheme de management al sigurantei

w

IA

alirnentarc, dczvolratc de companii sau asociarii narionale). Un air beneficiu al ISO 22000 estc accla d. cxtinde ell succes abordarea sisternului de management al calira~ii (I 0 9001:2000). Elaborarca ISO 22000 s-a bazat pe iporeza c5. cele rnai eficienre sistcme de securitare a alimentclor sunt cele care sunt elaborate, gesricnare ~i [mbLinadi~ite permanent, In cadrul unui sis rem structurar de management ~i care sunt incorporate in acrivitatile globale de management al unei organizatii,

liment, delidu salt chiar In dicamen "BOIlOla?' paine de toate zilele reprezintii 0 adeviir. ~ stiintii. Cat tngra; Ii paine ,ce este ptiinea biologicii, cefibre sunt folosite ill 1JQ,flLTlCD'np., ill ce afectiuni e indicatii piiinea faril proteine sau farll gluten, sunt doar cdteva dintre mls rele deslusite ale celebrului aliment.

Paine 'ara glutenlfara gliadina)

In boala celiaca trebuie eliminara din alimenrari gliadina. in acest caz, la prepararea painii,fainuriJedcgr u lsecara se lnlocuicsccu fajnuri de porumb, orez, hri~d, taina obrinurii din ruberculi (carrofi). Accstc rainuri, datorita lipsei de proteine glurenice sau de substance mucilaginoase, ca in cazul fainii de secara, nu po cda in UTI de panificaric. Dc aceea, alaruri de rainurile arnintite se folosesc inlocuitori de gluten. Drepr inlocuitori de gluten se POt folosi gdul amidon de carrofi, faina de roscovc, pecrina, algin alii. xantanul. Pentru asigurarea glucidelor necesare proceselor fermentative, la prepararea acesror produse (afanate cu drojdie) se adauga ~i unele cantiriiti de zahar, Produsele se coc in forma.

acrului prin porii miezului in rimpul racirii. Deoarccc prin racire volurnul gazelor prinse in intcriorul miezului scade, painea se tringe prin caderea Irnlrginilor carrc ccntrn. Fenom nul se nurnestc "gaura de cheie, eoarece la t-icrea piinii, fdiile s amana cu 0 gaura de cheie.

Cd mai folosite. ursc de fibre in alirnentarc sunt t3.ra{c1c de grau, de porumb, secara, orez, sorg ~l fibrele de oia.

a blologici ("Bios orgal1l~a, ecologicii).

Iu em: un produs dietetic, ci, rnai degraba, un rodus de prorectie, Se prepara din raina de gr u au de secara, obtinuta din cereale care au fo t cultiv at rad folosirea de ingra~amintc chirnicc, pesticide sau erbicide. Drojdia

i sarea se folosesc in proportic de pinii la ') 0 (impreuna). u so: folo esc aditivi sau a iliari rehnologicl, jar procesul rehnologic esrc T let controlat,

Produse inlegrale

Prod use de panihcatie cu continue ridicat de fibre. Aceste produse se impart in doua care gorii: produse obtinute din faina inregrala ~i prod use trnbogarirc cu fibre.

Piilinea hipocalorici - Pentru a fi conside rata hipocalorid, valoarca encrgetid a painij tn:bula fi.: cu minimum 30% mai mica decat a pilinll 0 nuire. Acesr lucru se obtinc prin inlocuirea un parri din faina cu ingredicnrc hipocaloricc ~i anume:

- inlocuirea rainii de extractie mica ClJ rain a inregrala

- a aosul de carate;

-obrinerea de prod use cu urnidirate rnai

marc. pnn adao ul de hidrocoloizi cum sunt: arnidonuri pregelatinizate, fiiinuri de umflare. Se Folosesc amidonuri prcgelatiniurc de porumb, de cartoh, de orez,

Paine pentru bolnavii de arteroscleroza

Bolnavii de arteroscleroza trcbuic sa consume alimcntc care nu contin colcsterol §i-l reduc din singe. Principalele substante care contribuie la aceasta unt: acizii grasi polinesaturati, subsrantele lipotropice care se ga e c in special in fama de soia (faina de soia contine 1-1.8% substantc liporropice), invclisu! celulozic al bobuluidcgrau, De accca, principalelc materii prime folosire la prepararea p5inii. alaturi de tainii de gr u, sunr f"aina de soia ~i tara~c1c. Pcntru ruarirea ntinurului de lccitina al produselor, sc mai pot adauga concentrate fosfatidice de soia sau de Hoarca-soarchii. Sc prepara paine cu taina de soia §i eu tar,ltc. Painea cu raina de soia se prepara din 50% raina alba de griu ~i 50% fama de soia nedegresara ~i dezodorizara, cu adaos de 15% concentrate fosfaridice. Se rnai POt adauga lapte praf degresar 8% ~i zahar 5%. Paine a eu tarate se prepara din 60% fainii alba de gr:i.u, 40% tarate fine de grau, concentrate fo fatidice 15-17%. lapte praf degresat 8-9%, zahar 3%.

Produs imbogalite in fibre

Produsclc irnbogaricc in fibr se obrin prin inlocuirea unci paTti dm f'" ina sau adaugarea in fainii: de difcritc cxtracrii a diversclor cantitari de produse bogarc in fibre alirnentare. in panificaue se folosese mai ales fibrele insolubile, formate din fibre celulozice, tarare san sror de ccrcalc, in spe ial cdc de grau, fibre din pererii celulari, din boabe de soia, maz.ire, sfecla de zuhar, :irrice, i rnai putin fibrele solubilt:(gurmlc}. In general, fibn:k insolubile pot fi Iolosirc in proporrii rnai mari dccac fibn:k solubilc. Gumdc, indi ercnt de natura lor. contin ~ora : lubila. Sc folosesc in propor~ii

c 0 '5 1 °0 fata de aina prelucrata. in aceste tii pot cre~te volurnul painii, in proponn rnai mari in a pot duce la cresterea exce i\ a a aluatului in tor, urrnata de \trangerea sau chiarliisarca to . 15. a produsului dupa racirc, Aceste efecre e datoreaza proprietatii gum<:lor de ;1 orrna pelicule impcnerrabilc la gaze, care nu permit icsirea gazclor d 111 aluat In timpul co. ccrii, ~i nici patrundcn:a

Paine fara proteine

Esre indicara in unele afecrium rcnalc. Ca ~j painea fad glueen, painea fara proteine se prepara din gel de amidon de cartofi, pccrina, algi nap, xanran, inlocuitori de gluten, rar in loe de faina de porumb se foloseste amidon de porurnb. Se mai adauga zahar ~i drojdie. in unele afecriuni (meteorism intestinal), painea nu trebuic afilnara eu drojdic, ci pe cale chimica, Fabricarea painii fara gluten ~i a painii fara proccinc em: dcstul de dificila ~i ncccsita rnulta cxpcricn~a in conducerea procesului tehnologic.

Alfabetul

Valoarea nutritlva a unui produs este data de continutul sau in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale), de raportul dintre ele, de calitatea lor, de gradul de utilizare dlqestlva (asimilabilitatea lor) ~i de modulin care produsul satisface nevoile organismului.

Valoarea allmentara reprezlnta valoarea nutritlva, la care se adauqa tnsuslrtle senzoriale ?i lnocultateaprodusulul. Valoarea allrnentara a painii este determlnata de valoarea nutritiva a fainii ?i a materialelor auxiliare din care se prepare, precum ?i de tehnologia aplicata. In comparatie cu faina din care s-a obtinut, palnea are grad de asimilare mult mai mare, datorita transforrnarilor suferlte de componentii fainii in timpul procesului de preparare a palnl]. Proteinele, in timpul ferrnentaru. sunt partial hidrolizate la cornpusi mai simpli, mai asimilabili, cele nehidrolizate sunt coagulate la coacere, devenind mai usor atacabile enzlmatlc si deci mai asimilabile. Amidonul, ca ~i proteinele, este hidrolizat partlal la cornpusl mai simpli (maltoza, dextrine) in timpul fermentaru, iar la coacere, cel nehidrolizat este gelatinizat, stare in care este mult mai usor hidrolizat de enzimele digestive, fa~a de amidonul crud.

Grasimile devin ?i ele mai usor asimilabile; ele sufera in timpul procesului tehnolbgic o anumita hidrollza, Substantele minerale, Fe, Ca I?i maresc gradul de asimilare datorlta hidrolizei unei parti a compusilor fitinici ai fainii ln prezenta enzimei fitaza, Vitaminele sufera unele pierderi in timpul procesului tehnologic. Un aport important in vitamine din grupul B il are drojdia, foloslta pentru afanare.

Gradul de asimilare al painii depinde de extractia ?i finetea fainii, de porozitatea painii s.a. Gradul de asimilare este cu atat mai mare, cu cat extractla ?i finetea

fainii sunt mai mici ~i porozitatea painii, mai mare. Exprimarea valorii nutritive a produselor alimentare, tinand seama de toate elementele componente, este destul de dificila, deoarece numarul lor este mare.

aceea, s-a introdus pentru aprecierea valorii nutritive a produselor allmentare, ~i a painil, un indice al valorii nutritive, care tine seama de zece componente: lipide, glucide, Ca, P, Fe, vitamlnele A, B1,B2, C. de asimilare al componentelor n

9

Ll.J U

r---

Ll.J

r--Ll.J

o Ll.J l/)

::::> o o ~ o,

Paine graham Este un produs cu continue redus de glucide asimilabile. Reducerea continurului de glucide se face prin inlocuirea unei parti din fain a cu tiira~e sau srot II, un ~rot grosier,a numit faina graham. Acesta, pe lilnga d inlocuiesre 0 parte din amidonul din paine, aduce ~i cantitati irnportante de vitarnine, fibre ~i saruri rninerale. Datorira continurului important de fibre, painea graljam inRuenfCllZa favorabil activiratea peristaltica intesti la ~i, de aceea, este recomandata bolnav lor de consriparie cronica, Avand continut redus de glucide asimilabil,e ~t

.descompunandu-se relaeiv lenc in tractul digestiv, painea graham este recornandata ~i bolnavilor de diabet §i obezilor. Painea graham se prepara obisnuit, p . proccdeul indirect, in care fliina raham se introduce integral in faza de aluat.

Paine hipoglucidica

Se considera prod use de panificatie sarace in glucide acclc prod use cu conrinut sub 50% glucidelasubstanp uscata (painea obisnuita are peste 70% glucide la s.u.), . produse bogate in proteine, odusele eu inimum 21-22% proreine la substanta pscata (s.u.), Reducerca continutului de gl ide in produsele de panificatie se realizeaza prin inlocuirea unei par~i a fainii de g¥au cu produse sarace in glucide asimilabile, cum sunt: faina de soia degresara, glutenul umed (sau uscat) de grau, tiira~ele fin macinate, griisimile. Un produs important il constituie pesmetii pentru diabetici, care au ~i durata de pastrare indelungara.

sc, ANDANA PAN SRl str. Motorului nr. 7 A Baia Mare, Maramure~ Tel./fax +40 26222 1313 Mobil: +40 740 207 969 e-mail: office@andanapan.ro web: www.AndanaPan.hu www.AndanaPan.ro

J

? Originea cozonacului se pierde In negura timpului. Grecii aveau un tip de cozonac cu branza, indulcit cu mie

re ~i nuci strivite, care se numea .plakous" Romanii au creat prime Ie forme ale cozonacului cu stafide ~i nuci sau alte fructe uscate. La lnceput, au avut doar doua varletaf numite .Jiburn" ~i "placenta". .Libum" era un cozonac micut, ce se folosea numai pe post de of rand a adusa zeilor. Mai tarzlu, au aparut variante mai mari, care erau consumate ~i de oameni. 0 alta of rand a speciala era "placenta'; mai elaborate, un cozonac cu branza care a ajuns din ce in ce mai diversificat, cu stafide, cu alune, ~i care se servea obligatoriu cu Yin dulce (pasca de astazi). Totusi, romanii nu s-au limitat la atat, iar in perioada Imperiului tarziu au devenit maestri in milnuirea drojdiei. in Evul Mediu, brutarii europeni gateau foarte des cozonaci cu fructe uscate pentru ca tineau mai mult timp. Desigur, atunci cozonacul nu era atat de pufos. Controversata regina a Frantei, Marie Antoinette, a ramas in memoria publica prin fraza .Daca n-au paine, sa rnanance cozonac!". La vremea cand aceste vorbe au fost rostite, in Franta

nu exista cozonac,

ci doar briose. Iotusl, in

ti ul domniei reginei, termenul

.cozonac" a fost adoptat, ava nd intelesu I

actual- ua prod us de patiserie sofisticat, care nu putea sa fie apreciat decat de clasele bogate. in ceea ce priveste Marea Britanie, prima reteta de cozonac apare lntr-o carte de bucate sensa in 1718, autoarea recornandand sa fie copt In forme lungi ~i mai subtlri, aceasta forma rarnanand consacrata pima in zilele noastre. Pana la jumatatea secolului al XIX-lea, francezii adauqasera la meniu al treilea fel, .desertul" care continea foarte des cozonac. Tot in acest secol, tehnologia a ajutat la usurarea procesului gatirii cozonacului. Bicarbonatul de sodiu, inlocuit curand de praful de copt, a fost folosit in locul drojdiei, fac~nd aluatul sa creases mai mult, cu mai putin efort. De asemenea, aparitla cuptoarelor cu temperatura controlata a fost un alt pas spre usurarea gatirii. Istoricii gastronomi tnsa sunt aproape cu totii de acord ca reteta cozonacului, asa cum 11 cunoastem noi astazi, a fost consacrata in secolul al XIX-lea de europeni.

Dupa multe transformari ~i metode de preparare, cozonacul s-a consacrat la fiecare popor intr-un alt fel. Romanii il prefera pe cel pufos ~i mult crescut, frarnantat cu drojdie de bere, englezii - pe cel mai uscat, cu fructe confiate, francezii il prefera in forme mai mici, cu multa ciocolata sau cu diverse umpluturi. Ceea ce a rarnas comun peste tot in lume este sentimentul de sarbatoare pe careil adu

11

Traditia romdneascd spune cd dacd ai cozonac pe masd inseamnd cii sdrbd toresti. Cozonacul este 0 re!eta cu 0 lungd istorie. in forma sa cea mai simp ld, reprezintd un desert din

'4Jiiina, indulcitd cu zahdr sau miere, amestecatd cu oud, lapte si grdsimi. Piticii lui Andana au pdstrat fntocmai reteta bunicii si au imboga!it reteta clasicd cu umpluturi delicioase cum

f qr fi: nuci, rahat sau mac.

• Fe lista .dulciurilor festive se afla si alte bundtdti ca si checul, ciocolata de casa sau strudelul.

ce acest desert special. Piticii lui Andana va ofera un cozonac de casa, proaspat, cu 4 tipuri de

urnplutura: Nuca, Mac, Rahat sau Cacao, dar putetl alege ~i cozonacul Mixt. Din primul moment yeti recunoaste gustul ~i mirosul traditional de cozonac !

Checul delicios de la Piticii lui Andana

Cu Piticii lui Andana, nlciodata nu a fost mai user sa cuceresti inima unei printesel Facut dupa 0 reteta speciala, checul de la Piticii lui Andana este un produs deosebit. Se poate servi ~i dimineata cu cafea, dar este recomandat ca desert pentru copii. Delicios ~i sanatos, pe placul celor mici. Are ~i bucatele mici de ciocolata. Ingrediente: faina alba de qrau, praf de cu. apa, ulei de floarea soarelui, zahar, cacao, fructe connate, arome alimentare.

~trudel

Fie ca alegi Strudelul cu Mar, Mac, Branza sau Nuca, ai facut alegerea perfecta! Aroma ~i gustul deosebit sunt date de aluatul de foietaj dulce ~i umplutura special preparata. Strudelul de la .Pitic!i lui Andana" este foate hranitor, delicios ~i recomandat pentru micul dejun sau ca desert.

Ciocolata de casa

Ciocolata de casa, fina, cu aroma laptelui praf, este un deliciu preferat atat pentru cop il, cat ~i pentru adulti,

12

Piticii lui Andanas-au gandit la

un produs deosebit pentru tine: fursecurlle umplute, pentru care

este folosid. ° crerna de cali rare ~i deosebit de gustoasa cu diverse arorne: ciocolata, vanilie, hlmaic, cappuccino, cafea, caramel, ere, Fursecurile umplure sum sprirate cu ciocolata cu rom care le ofed un gust special. Ingrediente: faina alba de grau, apa, ulei de palmier, zahar, QUa, laptc praf, arorne alimentare, minim 5% ciocolata. Conditii de depozitare: temp. max. 20C, umiditate rel. max. 70%. Amabalaj de carton. lkg.

r-Ut<)tlUt<ILt SIMPLE SPRITATE

INELE GLAZURATE

13

Pentru nostalgici §i pentru Andana Pan, un sortimcnt de baza in gama

. fursecurilor "Piticii lui Andana' ii reprezinta Fursecurile simple sprltate, Fursecurile sunt spritate cu 0 delicioasa ciocolata cu rom.

Ingrediente: [aina alba de gran, apa, ulei de palmier, zahar, oua, lapte praf, arome alimentare, minim 5% ciocolata. Conditii de depozitare: temp. max. 20C, umid. rel, max. 70%. Ambalaj de carton. lkg. .

FURSECURI GLAZURATE

Un sortirnent de baza in gama fursecurilor "Piticii lui Andana" il reprezinta fursecurile glazurate. Fursecurile sunt invelite intr 0 deosebita ciocolata alba §i ciocolata cu rom. Ingredienre: rain a alba de grau, apa, ulei de palmier, zahar, oua, lapte praf arome

alimentare. minim 20% ciocolara.

Conditii de depozitare: temp. max. 20C, umid. reI. max. 70%. Amabalaj de carton. lkg.

Printre deliciile Piticilor lui Andana se numara $1 fursecurile asortate inele glazurate. Fursecuriie sunt invelite intr 0 deosebita ciocolata alba §i ciocolata curom.

Ingrediente: raina alba de grau: apa, ulei

de palmier, zahar, oua, lapte praf, alimentare, minim 20% ciocolata. Conditii de depozitare: temp. max. 20C, umid. reI. max. 70%.

Amabalaj de carton. lkg.

URSECURI CU JELEU

PRAJITURI

PITICII LUI ANDANA

Piticii lui Andana va prop un §i Fursecurile cu jeleu. Fursecurile

sunt ornate inainte de a fi coapte cu un delicios jeleu fluid de [ruete. In funqie de culoarea jeleului se pot dis tinge §i fructele reprezentate: mere verzi, mure, visine, capsuni, lamaie, etc. Ingrediente : raina alba de grau, apa, ulei de palmier, zahar, oua, lapte praf, arome alimentare, minim 20% ciocolata, Conditii de depozitare: temp. max. 20C, umid. rel, max. 70%. Ambalaj de carton. lkg.

CIOCOLII

Cel mai nou produs 'Andana Pan. ClOCOl" de la Piticii lui Andana. 0 combinatie inedita, un produs unic pe piata rornaneasca. Fursecuri traditionale invelite in multa ciocolara. Ciocolata alba §i ciocolara neagra of era un aspect placut produselor §i un arnestec delicios al celor doua arome.

Este un produs realizat 100% din ingrediente naturale.

Ciocolii este delicios, pentru copii. Dar nu numai.

700 gr. Ingrediente: Faina alba de grau, rnargarina vegetala hidrogenara, zahar, praf de ou, cacao, arome alimentare. Decor:

Glazura de ciocolata. Conditii de depozitare: Temp. max. 20 C. Deosebit de gustoase §i cu un aspect atragator.

Andana, marele si bdtrdnul brutar renumit pe piata bdimdreand, si-a indrumat invdtdceii pe un drum fncununat de sueees. .Piticii lui Andana s sunt eei ee aduc un plus de prospetime si un munte de dulceatd pe rafturile inciireate eu produse deosebite, pentru oameni deosebiti. Pregatite dupii retete inedite, din ingrediente de eea mai buna calitate, prdjiturile piticilor sunt 0 delicatesd pentru cei mid $I nu numai.

Prdjlturi delicioase

DE LA PITI(II LUI AN!DANA

Priijitura cu briinzd

Una dintre cele mal vechi ~i delicioase prajituri din istoric, a fost adoptata ~i adaptata de fiecare nariune, Se spline d primele marturii ale acesrei prajituri datcaza din Grecia Amid. Arunci cand rornanii all cucerit Grecia, secretul a cazut In rndinile lor. Romanii numeau aceasra P raj itura "placenta" §i reteta era sirnilara cu cea a placintei

cu brfmza pe care 0 ~tim ell totii. Aceastii "placenta" avea un aluat de pariserie, fin, care, uneori, a ~i acoperea. Prajitura se mai numea §i "libium" ~i era oferita de romani-zeilor lor, la ternplu. De asernenea, prajituri ell. branza au fost servite arlerilor tn vremea prirnelor jocuri Olimpice, din anu1776, inaintc de Hristos, pe Insula Delos.

In Romania, pdjitLlra cu branza a devenit un delieiu traditional, ell secrete bine pastrate ~i transmisc din genera{ie In genera~ie. Fina, pufoasa si delicioasa, prajiruracu bdnza de la Piticii lui Andana pascreaza savoarea cclci facure in cas a de bunicile sau rnamele noastrc,

Cremes

,

Prajirura originala se numea Crernschnit, adaptara In rornaneste in creme~. Prajirura a fast adusa in Ardeal de sasi, ~i denumirea ar veni de la "erema taiau.

Pe foaia u§oarii esre a~ezat LIn strat consistent de crerna, budinca de vanilie, iar peste, un strat de fri~d.. 0 portie atdt de mare, pentw un peef ad.t de bun, face ca alegerea dumneavoastra

sa fie simp Iii..

Savarine

Savarina aparrine coferarilor francezi. Celebra prijitllra a fast creata in 1930 de Henry Adrauet ~i poarta numele politicianulu i, avccarului ~i gastronomului Jean Anthelme Brillat-Savarin. De atunci, savarina a rarnas 0 delicatesa cu care pori sa i~i surprinzi prietenii, Nu ai cum sa rezisti tentatiei unei savarine zernoase, pastrate la lnsiropat cateva ore. Siropul dulce de fructe ~i fri~ca ifi recornanda acest produs delicios.

.. reprezinta marca inregistrata sub care se comercializeaza produsele de paniflcatle pe care Ie produce AndanaPan.

Intra pe www.andanapan.ro pentru a vedea calitetile curative ~i nutrltlonale remarcabile ale speclalltatilor de paine cum ar fi palnea graham, painea cu rnalal, painea cu fructe in alcool, painea cu iaurt, palnsa cu ceapa sau Vikorn ataturl de speclalltatlle tradiiionale

precum painea alba, palnea cu cartofi, painea semialba, painea toast, chifle sau hot dog

sPiticii ~i Andana®

Sub aceasta maroa inregistrata producem ~i distribuim

o gama variate de produse de patiserie precum: Bezele, Haloss, Cozonaci, Covrigi, $trudel, Croissant, Torturi, Prajitura cremes, Prajitura de casa, Fursecuri simple, Fursecuri umplute, Fursecuri cu jeleu, Fursecuri sprltate, Fursecuri glazurate, Fursecuri v~nels ...

--------........_ ,e ~.---~

Andana Cfirutaru(

Pe langa gustul ~i savoarea deosebita oferita cu generozitate de batranul brutar Andana produsele Andana Pan sunt certificate in standardele de siguranta allrnentara iso 22000.

"%i punem suJfet itt produsele ttoastre ®

St. Andana Pan SRl str. Motorului nr. 7 A, Baia Mare, Mararnures Tel./fax +40 262 22 1313, Mobil: +40 740207969 e-mail: office@andanapan.ro web: www.AndanaPan.hu, www.AndanaPan.ro