Despre fructe cu tepi

Ce-ai zice daca ti-as propune cateva variante de fructe poate mai putin ?nobile?, dar, in
mod cert, cu efecte benefice asupra organismului, cu rol de vitaminizare garantat?
Am ales sa-ti vorbesc despre acele fructe la care ca sa ajungi trebuie sa treci de un obstacol. Asta in
cazul in care te intalnesti si cu planta furnizoare, nu doar cu vanzatoarea de la aprozar. Iti voi
povesti despre plantele care, pe langa fructele pe care le dorim, mai au si tepi. Alaturarea aceasta
vine din dorinta plantelor de a se proteja mai bine de animalele care le mananca lastarii sau fructele
verzi, lasandu-le fara seminte si deci fara posibilitatea de a perpetua specia.
Cu toate ca sunt relativ greu de cules, fructele de padure sunt gustoase si pline de vitamine!
Surse de vitamina C
Fructele "cu tepi" sunt o sursa bogata de vitamina C. Cel mai mare continut il au macesele, dar si
coacazele rosii, zmeura sau agrisele. Vitamina C este solubila in apa, ajuta la absorbtia fierului in
organism si la fiarea calciului.
!n lucru pe care trebuie sa il pastram in minte este acela ca vitamina C se distruge usor prin
fierbere sau congelare.
" bine sa stim asta cand #otaram daca folosim fructele doar pentru gustul lor bun, preparand din ele
sucuri sau dulceturi sau, in primul rand, pentru aportul de sanatate pe care ni-l pot aduce. $a nu
uitam ca vitamina C ajuta la vindecarea diverselor rani, combate sangerarea gingiilor, sporeste
rezistenta organismului impotriva bolile infectioase, ajuta in starile de surmenaj fizic si intelectual.
$a vorbim, deci, despre plante care cresc aproape de noi, pe care le stim si care au fructe numai
bune de mancat %crude sau pentru gemuri, marmelade, siropuri, sucuri, vinuri si multe altele&. Cate
ceva despre ele si despre felul in care poti sa le folosesti gasesti in randurile de mai jos.
'u uita si ca poti gasi, mai ales in magazinele cu profil naturist, nenumarate produse ce contin
"fructe cu tepi".
Macesele
$-a dus timpul pionierilor care strangeau macese, dar proprietatile deosebite ale acestor fructe s-au
pastrat. Asa ca ori un drum la piata, ori unul la tufa de trandafir salbatic te poate ajuta sa intri in
posesia unei cantitati de macese.
(a ce sa le folosesti) (a marmelada, vin, sirop sau ceai. *acesele contin o mare cantitate de
vitamina C si ajuta in ameliorarea simptomelor afectiunilor renale si #epatice. Consumul de macese
te ajuta sa rezisti mai bine la temperaturi scazute. Vasele capilare sunt intarite prin consumarea de
suc de macese. (a preparare si manipulare, macesele nu trebuie atinse cu obiecte de metal pentru a
nu face ca vitamina C sa se oideze.
Vin de macese
Ingrediente: +entru o damigeana de ,- litri ai nevoie de zece .g macese, /0 .g za#ar si 1, litri
apa.
Reteta: *acesele coapte se spala de praf, se zdrobesc bine %sau se dau prin masina de tocat& si se
pun in damigeana. 2a#arul se dizolva pe foc, in zece litri de apa, impreuna cu zeama de la o lamaie
sau cu doua linguri de otet de noua grade3 se fierbe zece minute. $e lasa la racit, se adauga restul
de apa, lasand un spatiu liber de cativa cm pana la gatul damigenei. $e astupa cu dop de
fermentatie si se lasa sa "lucreze" sase saptamani, fara drojdie.
$e agita zilnic, se trage in damigene mai mici, acoperite cu dop de fermentatie.
Porumbele
Sunt fructele unui arbust care creste prin fanete sau pe la margini de cranguri. Cand sunt coapte, fructele
de porumbe au culoare neagra-violacee si marimea unei visine mici. Contin mult tanin, ceea ce le face sa
fie foarte astringente.
Oamenii de la tara spun ca nu e cazul sa incerci a gusta porumbele inainte de a fi cazut pe ele prima
bruma, pentru ca o sa ti se faca gura punga.
Sirop de porumbe
Daca te aventurezi sa folosesti porumbele, iti recomand urmatoarea reteta pentru sirop.
Reteta: pentru fiecare kilogram de porumbe se foloseste un kg de zahar. Porumbele coapte se spala bine,
se pun intr-o oala smaltuita, se adauga apa rece (cat sa depaseasca nivelul lor cu cativa centimetri si se
lasa sa fiarba !"-#" de minute, pana cand le plesneste coa$a. %n acest moment oala se ia de pe foc si se
tine acoperita, la rece, #& ore. Sucul obtinut se trece prin strecuratoarea pe care s-a asezat un tifon dublu,
udat si bine stors (lucru care a$uta ca sucul sa curga mai repede, presand fructele bine cu mana. 'ichidul
pe care il vei obtine va fi tulbure, dar imediat ce va fierbe impreuna cu zaharul se va limpezi si va capata
o culoare foarte frumoasa, rubinie si o aroma placuta, fara sa mai aiba un gust astringent.
Coacazele
Sucul de coacaze are proprietati antireumatismale, antiartritice, este diuretic si depurativ. (re influente
benefice asupra circulatiei sangelui, asupra ficatului si a tubului digestiv. Coacazele a$uta la tonifierea
organismului si sunt foarte bogate in vitamina C.
Vin de coacaze
Ingrediente: un litru suc de coacaze, doi litri apa, un kg zahar, o lamaie mare.
Reteta: Coacazele se spala bine, se rup de ciorchini si se trec prin blender (sau mi)er. *aharul se dizolva
in apa si se adauga zeama de lamaie. Siropul se fierbe zece minute.
Dupa ce s-a racit, se amesteca cu sucul de coacaze, apoi se toarna in damigene care se vor astupa cu
dopuri de fermentatie. Dupa cinci saptamani, vinul se trage in sticle ce, mai apoi se vor astupa cu dopuri
si pastra la loc racoros.
Zmeurul
+olosit nu doar pentru fructele sale, zmeurul este o planta depurativa ale carei frunze se utilizeaza sub
forma de gargara sau, impreuna cu alte plante, intra in componenta ceaiurilor aromate. (portul de
vitamine este diversificat. *meura contribuie eficient la acoperirea necesitatilor nutritive ale
organismului. Consumarea fructelor accelereaza tranzitul si combate constipatia. Sucul de zmeura este
una dintre cele mai apreciate bauturi racoritoare, care poate fi folosit si ca remediu in starile febrile.
*meura face parte dintre fructele cu continut scazut de zaharuri, fiind si saraca in calorii.
Sirop de zmeura
Ingrediente: un kg zmeura la fiecare kilogram de zahar, un pliculet de sare de lamaie la patru - cinci litri
de sirop.
Reteta: *meura se pune intr-un borcan potrivit ca marime, se zdrobeste cu mana, apoi se leaga la gura cu
un servet din tifon. Se lasa doua-trei zile sa fermenteze si se amesteca o data pe zi, ca sa nu prinda
mucegai. Se pune pentru fiecare litru de zmeura ,,- l de apa. Se lasa o zi, se scurge si se fierbe. 'a un litru
de suc se adauga un kg de zahar. Se toarna clocotit in sticle. Sticlele se pun in paturi calde si se lasa o zi,
apoi se depoziteaza intr-un loc intunecat si racoros.
Murele
.urul si murele au aceleasi proprietati terapeutice ca si zmeurul si zmeura. Ceaiul din frunze lupta
impotriva inflamatiilor interne si dezinfecteaza sau cicatrizeaza. +ructele sunt depurative, racoritoare,
la)ative si antidiareice. %n cazuri de constipatie, se folosesc in felul urmator/ cu ,- minute inainte de
fiecare masa se consuma trei-patru pumni de mure proaspete, dupa care se iau una-doua lingurite de
miere. Sa nu uiti ca, pe langa tepii de care trebuie sa te feresti la culesul murelor, petele de la fructele
coapte se scot foarte greu de pe haine (sau... mai deloc.
Sirop de mure
Ingrediente: mure bine coapte, un kg zahar pentru fiecare litru de suc.
Reteta: .urele bine coapte (negre se spala la un $et de apa. Se pun intr-o oala smaltuita, cu apa rece (sa
depaseasca nivelul fructelor cu cca sapte-opt cm si se lasa sa fiarba !"-#" minute. (poi oala se ia de pe
foc, lasand-o acoperita, la rece, timp de #& ore. Sucul se trece prin strecuratoarea pe care s-a asezat un
tifon dublu, udat si bine stors, presand fructele cu mana. Se pune un kg de zahar pentru fiecare litru de suc
realizat.
Agrisele
Sunt acele fructe verzi-galbui pe care, daca ai indea$uns noroc sa le lasi sa se coaca, le gasesti nu doar
acrisoare, ci si dulci, pe ramurelele cu tepi ale unui arbust de gradina. %n unele locuri, femeile de la tara
folosesc agrisele nu doar pentru a acri ciorba, ci si in curele de slabire - asociate cu o infuzie de matase de
porumb. %nfuzia se prepara oparind un manunchi de matase de porumb intr-o cana cu 0-" ml apa. Se
strecoara cand s-a racit si se bea cate o inghititura, inainte de pranz. %n zilele cat se tine cura, se consuma
agrise crude, care sunt indicate pentru reglarea metabolismului.
Vin cu de toate
Din agrise, dar si din porumbe sau mure se poate prepara vin dupa reteta de mai $os.
Ingrediente: trei kg agrise, porumbe sau mure, trei litri si $umatate apa, un kg zahar, scortisoara, cuisoare.
Reteta: Cantitatea de fructe pregatita si apa se fierb cam !" de minute (dupa ce a dat in clocot, pana
plesneste bine coa$a fructelor. Oala se lasa #& de ore la rece. Se strecoara sucul, punand fructele, pe rand,
in strecuratoare, presand putin cu mana, ca sa se scurga bine (din pulpa fructelor ramase se poate face
marmelada. 'ichidul rezultat se cantareste. 'a patru litri de lichid se pune un kg zahar1 se amesteca bine
pana cand se topeste zaharul. Sucul indulcit se pune in damigene, lasand un spatiu liber de ," cm, pana la
gura lor, apoi se astupa bine cu dop de fermentatie (care permite bio)idului de carbon sa iasa afara.
Damigenele se lasa nemiscate cinci-sase saptamani, pana cand se termina fermentatia, la o temperatura nu
mai mare de ,&-0"2C, timp in care se depun toate suspensiile sub forma de dro$die. 3inul 4se trage4 cu
furtunul in damigene curate sau sticle. Sticlele sau damigenele se astupa bine cu dopuri noi sau cu cele
vechi, sterilizate ," minute in apa clocotita si se pastreaza intr-un loc racoros.
Regele tepilor, cactusul
Sa stii ca si fructul de cactus are proprietati terapeutice, fiind un bun antiinflamator. Se foloseste ca
ingredient in multe leacuri antitermice, in lupta cu temperaturile caniculare. (m amintit cactusul pentru ca
cele mai multe specii ale acestei plante au frunzele transformate in spini, care le asigura o mai buna
protectie.
Ceai antistres
Stresul duce la o crestere a proceselor o)idative ale plasmei, in acest caz fiind absolut necesar un
supliment de vitamina C. Poti sa beneficiezi de acest supliment daca bei Ceai 5atural (ntistres. Printre
ingrediente vei gasi fructe de maces, flori de hibiscus, de tei si de soc, fructe de fenicul si co$i de
portocale. Ceaiul alunga starea de oboseala mentala si stresul, fiind util si contra migrenelor. 5u
genereaza stare de somnolenta. Pret6cutie (0" plicuri/ 0, -""-07 """ lei.
Alte retete din fructe cu tepi
Ceai de macese.,"-,- macese se spala si se pun la fiert intr-o cana cu apa. Se da in clocot si se lasa
acoperit cinci-zece minute.
ecoct din macese. Se prepara la cald, cu doua linguri de macese zdrobite (fara seminte si -"" ml apa.
8ste recomandat in astenie, in cazuri de avitaminoze sau in efort fizic si intelectual.
Sirop de coacaze rosii. Coacazele se spala, apoi se pun intr-o oala si se lasa la fiert o $umatate de ora,
dupa care se lasa la rece, acoperite, timp de #& ore. Se trece sucul prin strecuratoare, se adauga un kg
zahar pentru fiecare litru de suc obtinut.
ulceata de mure. 9n kg zahar, unul de mure, putina vanilie, trei linguri zeama de lamaie si trei pahare
apa. Se fierbe apa cu zaharul, la primul clocot se adauga zeama de lamaie, iar cand s-a legat, se adauga
murele.
Ciorba de agrise. Doi morcovi, patrun$el, o ceapa mi$locie rase se calesc si apoi se fierb impreuna cu 0-"
g carne afumata. Se adauga 0-" g agrise fierte separat si strivite. Se mai pun orez sau galuste, smantana
sau iaurt.