Daca reusiti sa puneti mana pe fructele astea magice ,pot sa va spun ca procedura e laborioasa ,dar merita.

De ce sunt maciesele magice ? Cititi informatii interesante , aici . Cum procedam : Maciesele se spala bine,bine . Le punem apoi intr-o cratita si punem apa cat sa le acopere.Se fierb o ora la foc mic, pana cand pulpa lor se inmoaie . Urmeaza acum pasul cel mai important.Separarea pulpei de samburi si puf. entru ca nu-i asa ,un fruct atat de special ,ascunde inauntrul lui si o mica surpriza nu tocmai placuta. Samburii sunt impac!etati intr-un fel de puf care-i de-a dreptul nesuferit ,si pe piele si pe limba . "sa ca dam maciesele fierte prin sita .#aceti manevra asta purtand manusi .$a scutiti de neplaceri. :% & sa obtinem pulpa . & punem intr-o cratita cu pereti grosi si adaugam pentru fiecare 'g.de pasta (umatate de 'g de za!ar . #ierbem ,pe o plita groasa , timp de o ora.)nvartim cu rabdare,pentru ca are tendinta sa se prinda . La final nu se va ingrosa prea tare .Dar nici nu-i nevoie sa stea lingura in ea . *olul ei este cel al unui sos .

Intrebuintari Culinare Fructele de pe arbustii "cu tepi" sunt o sursa bogata de vitamina C. Dintre acestea cel mai mare continut il au macesele, dar si coacazele rosii, zmeura sau agrisele. Vitamina C ajuta la absorbtia fierului in organism si la fixarea calciului, dar in acelasi timp, ea este si solubila in apa - lucru de care trebuie sa tinem seama si anume, ca vitamina C se distruge usor prin fierbere sau congelare. Este bine de stiut cand otaram, daca folosim fructele doar pentru gustul lor bun, preparand din ele, de la sucuri pana la dulceturi sau, in primul rand, pentru aportul de sanatate pe care ni-l pot aduce. !u trebuie sa uitam ca vitamina C din aceste fructe, ajuta la vindecarea diverselor rani, combate sangerarea gingiilor, sporeste rezistenta organismului impotriva bolile infectioase, ajuta in starile de surmenaj fizic si intelectual, etc- iata cateva argumente, inafara de cele alimentare- de care trebuie sa tinem seama si sa nu ignoram plantele care cresc aproape de noi, pe care le stim si care au fructe numai bune de mancat- crude sau preparand din ele, gemuri, marmelade, siropuri, sucuri, vinuri, etc. "acesele nu sunt doar medicamente, ci si alimente, avantaje nepretuite pentru noi, planta alimentara,

pe care gospodinele pricepute stiu s-o presc imbe in minuni. Fructele de maces sunt adevarate "bombe de sanatate", prin bogatia de vitamine si minerale pe care le contin. Ceaiul de macese trece drept un medicament ideal contra racelilor toamnei, pasta de macese stimuleaza apetitul si ne energizeaza in anotimpul rece, in vreme ce semintele, curatate de perisori si uscate, inlocuiesc cu succes aroma vaniliei. Dupa indepartarea semintelor si a perilor #exista dispozitive speciale$, din fructele bine coapte se poate face c iar si compot. Ele se pot prepara sub forma de bauturi racoritoare, siropuri, vinuri, marmalade, etc. %n &rdeal este renumit magiunul #pasta$ de macese ce este un preparat traditional ce nu lipseste din nici o gospodarie, pe timp de iarna. Din acesta pasta se poate face un sos bun si aromat, dulce-acrisor, la rasolul de vita sau pasare. 'entru a beneficia de efectele terapeutice ale tuturor preparatelor din macese, trebuie retinut ca acestea sunt eficiente numai pe o durata de maximum ( luni dupa preparare, intrucat , in timp, isi pierd o mare parte din vitamine. De asemena, la prelucrarea maceselor nu se vor folosi obiecte din metal nesmaltuite deoarece metalele descompun usor vitamina C. Preparate pentru alimentatie cu efecte terapeutice - Consumul in stare proaspata foloseste macese bine spalate de la care s-au indepartat semintele si perisorii, pentru a evita mancarimile pielii sau ale mucoaselor. Conservarea fructelor se face sub forma uscata sau ca pasta si sirop, obtinut din ) parti macese si * parti za ar, care se incalzeste pe baia de apa cateva secunde si se pastreaza in borcane bine inc ise. - Bautura racoritoare din macese se prepara din +,, g fructe zdrobite care se tin +) ore scufundate intrun litru de apa rece- se strecoara prin panza deasa, se adauga +,, g za ar si se consuma cate )-* cani . zi, ca bautura vitaminizanta rece, eventual cu adaus de lamaie, miere de albine, frunze si flori de tei, pentru a mari efectele benefice. - Infuzia fara fierbere este indicata pentru a nu distruge vitaminele- se prepara din +,-+/ g fructe zdrobite sau ) lingurite fructe uscate la ),, ml apa clocotita, care se infuzeaza acoperita timp de +,-+/ minute- se paseaza prin tifon- se adauga miere de albine si zeama de lamaie, dupa gust si se consuma cate )-* ceaiuri . zi, mai ales dimineata, impotriva racelii, in anotimpul iernii si la inceputul primaverii. - Decoct din fructe zdrobite sau curatate de seminte si perisori: ) linguri fructe se fierb in /,, ml apa, la foc moale, timp de +, min- se strecoara- se indulceste cu miere sau za ar si se bea caldut sau rece in cursul zilei. Fructele se introduc in apa numai dupa primul clocot, pentru mentinerea vitaminei C. Ceaiul este foarte gustos si reconfortant, are culoarea rosie, gust acrisor si miros placut de vanilie, ceea ce il face indicat sa fie folosit in locul ceaiului c inezesc #verde sau negru$. &sigura necesarul de vitamine ale organismului pentru + zi. - Suc din macese: din * 0g de macese se obtine + l de suc,cu ajutorul masinii de stors rosii. - Siropul din pulpa de macese se prepara din )/, g fructe uscate peste care se adauga + 1 l apa clocotita- se lasa la macerat timp de +) ore, se strecoara si se adauga /,, g za ar sau sirop de pere- se fierbe pana se obtine consistenta specifica siropului. 2e pastreaza in sticle, la frigider si se consuma

cate * linguri . zi, cu efecte deosebite in boli infecto-contagioase, diaree, viroze, precum si la aromatizarea salatelor si a ing etatei. Daca se adauga sampanie, devine un aperitiv foarte placut, usor acidulat si vitaminizant, fiind indicat pentru bolnavi convalescenti si copii, mai ales in anotimpul rece. 2iropul de macese se mai poate prepara si din suc de macese si za ar, in parti egale, care se fierb la foc slab, intr-un vas de inox, timp de +,-+/ minute, avand grija sa se inlature spuma formata. Dupa ce vasul se ia de pe foc, se adauga ( lingurite cu zeama de lamaie- se amesteca bine si se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti. 2ticlele se astupa ermetic si se pasteurizeaza. -Vinul de macese este o bautura excelenta, plin de vitamine, cu proprietati tonice si antiinfectioase. 2e prepara din ) 0g fructe coapte, bine spalate si trecute prin masina de tocat- pasta se pune intr-o damigeana de ), l cu 3 l apa rece. 2eparat se dizolva, la cald, ) 0g za ar intr-un litru de apa si zeama unei lamai, se toarna peste macese- se adauga in damigeana putina drojdie de bere si se astupa cu dop de fermentatie. &ici se mentine timp de minim (-4 saptamani la temperatura de +4-), grade C, cu agitare zilnica #in caz contrar, trecandu-se la fermentatia acetica- "otetirea"$. Dupa limpezire se strecoara prin tifon si se toarna in sticle bine inc ise, pastrate la loc racoros. Vinul de macese poate fi facut si dupa o alta reteta simpla, la indemana tuturor, din urmatoarele ingrediente5 macese, apa, drojdie de bere proaspata si za ar, pentru doritori. 2e umple pe jumate un recipient de / l cu fructe de macese spalate, peste care se toarna apa calduta pana se umple. 6a sfarsit se adauga o bobita # de marimea ciresei$ de drojdie de bere proaspata, dizolvata in apa. 6a prepararea vinului de macese multi recomanda za arul pentru o mai buna pastrare a vinului. Dar trebuie avut in vedere ca sunt persoane care nu au voie sa consume za ar, dar care cu siguranta au nevoie de vitamina C in forma naturala. 'entru cei care nu au restrictie la za ara, acesta se poate adauga, dupa gust. De mentionat faptul ca daca se opteaza pentru za ar in vinul de macese nu mai este necesara drojdia de bere, deoarece drojdiile salbatice care se gasesc pe macese sunt inmultite in prezenta za arului. 'entru ca vinul fermenteaza, la recipientul in care este preparat, se pune un dop de fermentatie si se lasa in asteptatre cam 7-/ saptamani. 6a final se filtreaza si apoi, se poate consuma. 2e pastreaza la intuneric si la temperatura de frigider /-( grade. 'entru cine nu doreste sa folosesca drojdia de bere, vinul se poate prepara si dupa urmatoarea retetapentru o damigeana de /, litri5 +, 0g macese, +) 0g za ar, zeama de la +- ) lamai sau ) linguri de otet de 8 grade si */ l apa. "acesele coapte se spala de praf, se zdrobesc bine #sau se dau prin masina de tocat$ si se pun in damigeana. 9a arul se dizolva pe foc, in +, l apa, impreuna cu zeama de la lamai sau otet- se fierbe +, min, se lasa la racit. 2e adauga restul de apa, lasand un spatiu liber de cativa centimetri pana la gatul damigenei. 2e astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa "lucreze" ( saptamani. 2e agita zilnic, se trage in damigene mai mici sau sticle. Vinul din macese constitue un "medicament" natural al familiei pentru iarna. El are un continut foarte mare de vitamina C deoarece este obtinut pe cale naturala, iar aceasta nu este distrusa prin fierbere sau congelare. Consumat cate + pa arel zilnic, dimineata pe stomacul gol, constituie un remediu deosebit de eficace in normalizarea circulatiei sangelui, in mentinerea tonicitatii vaselor capilare, in combaterea litiazei, infectiilor urinare si in tratarea diferitelor afectiuni renale si epatice, iar extern este un minunat balsam pentru rani.

&ctioneaza in pastrarea si cresterea imunitatii organismului, in combaterea mult mai rapida a racelilor, in sinteza colagenului natural al pielii. 'reparandu-l fara za ar este o sursa activa de sanatate pentru bolnavii de diabet care au probleme cu circulatia sangelui si ranile desc ise. -Lichiorul de macese se obtine din /,, g fructe coapte, bine maruntite in mixer, peste care se toarna +/, g za ar si + litru alcool de minim (, grade- se lasa la macerat timp de 7-( saptamani- se filtreaza prin filtru fin, in sticle care se inc id bine si se lasa pentru maturare alte 7 luni. 2e consuma cu rol stimulator si intaritor pentru varstnici. 2au se mai poate prepara din5 /,, g boabe de macese, + : 0g za ar candel, + sticla de tuica de pere, mere sau cirese. 2e spala macesele, se lasa sa se zvante, se taie in doua si se zdrobesc cu un ciocan din lemn, pentru snitele. 2e pun intr-un vas de sticla pana la gura lui, deasupra se toarna tuica in care a fost dizolvat za arul. &mestecul se lasa )-* saptamani la temperatura camerei. 2e strecoara lic idul printrun filtru de cafea si se pune in sticle ce se inc id ermetic. 2e lasa in camera, cel putin 7 saptamani, inainte de a fi consumat, pentru a castiga in intensitate si gust. Ca decor, se pot pune cateva macese proaspete in sticla # arata frumos si mai aduc putina aroma$. Este un bun reconfortant pentru persoanele varstnice. - Tinctura de macese se prepara din + parte macese si / parti alcool, minim (, grade- se macereaza 4 zile si se consuma cate 7,-/, picaturi . zi, avand efecte sedative, contra nevrozei anxioase. 2e mai poate prepara din /,, g pulpa de macese #fara samburi$ amestecate cu /,, g za ar sau miere- se lasa la macerat /-( zile pana la obtinerea unui suc rosu- se adauga /,, ml alcool (, grade, se mai macereaza inca )-* zile dupa care se strecoara si se trage in sticle inc ise la culoare- se folosesc cateva picaturi inainte de culcare. Este bun tonic si sedativ. - Supa de macese se prepara din 7, g fructe coapte care se fierb in )/, ml apa cu putina scortisoara- se trece prin sita si se adauga +/ g miere si +, g amidon umectat. ;otul se fierbe pana se ingroasa, dupa care se adauga + lingurita de stafide si putina coaja de lamaie pentru o aroma placuta- se serveste cu crutoane sau fulgi de cereale. - Jeleul de macese se prepara din fructe taiate in jumatate si curatate de seminte si perisori- se lasa sa se umfle peste noapte in suc de mere, se adauga suc de catina, zeama unei lamai, za ar #+ 1 fata de cantitatea de fructe$ si se da in clocot. Dupa ce se strecoara, se trece in borcane si se pastreaza la rece. 2e consuma zilnic, fie pe paine, fie amestecat in iaurt, avand rol de a preveni raceala si de a mari puterea de aparare a organismului. - Pelteaua din macese bine maturate, se fierbe sucul din macese, timp de *, min, se centrifug eaza, se fierbe din nou timp de alte *, min, dupa ce s-a adaugat o cantitate egala de za ar si sucul unei lamai. 2e recomanda persoanelor astenice si copiilor bolnavi de diaree. - Pasta si dulceata din macese se obtine din fructe coapte #fara seminte si perisori$, za ar #in cantitate egala$ si coaja unei lamai. Dupa ce se amesteca cu grija, se pastreaza fara conservanti c imici. 2unt preferate la consum pentru gustul placut, dulce-acrisor si vitaminizant. - Marmelada de macese se pregateste din5 / 0g macese, / 0g za ar, / l apa. "acesele se culeg toamna, cat mai tarziu, ca sa fie moi sau se lasa intinse pe artie, +, zile dupa ce se culeg, sa li se inmoaie coaja. 2e spala bine in apa multa si apoi se pun la fiert, intr-un vas smaltuit cu

apa cat sa le cuprinda bine, acoperite, * ore, la foc mic, pana devin o pasta. 2e pot fierbe mai repede intr-o oala sub presiune. "acesele fierte, scurse de zeama #care se pastreaza$, se pun intr-un lig ean, se preseaza bine cu strivitorul pentru cartofi piure sau presa pentru piure, pana cand se transforma intr-o pasta care se dilueaza cu zeama in care au fiert. Daca este nevoie se adauga si apa fierbinte. Continutul trebuie sa aiba consistenta unei smantani groase care curge. 'asta obtinuta se trece prin masina speciala care separa samburii si tepii.%n lipsa acesteia, pasta se poate trece prin sita de sarma inoxidabila. 2emintele ramase mai au inca multa pulpa pe ele- acestea se pun intr-o oala, se amesteca cu circa ) l apa fierbinte si se trec din nou prin sita. 'asta este strecurata apoi printr-un saculet de tifon dublu sau de panza, udat inainte cu apa si stors si se preseaza bine cu mana, pana cand trece toata pulpa. 2e cantareste si se socoteste ca la fiecare + 0g pasta se va adauga+ 0g za ar. 'asta simpla se fierbe, intr-o cratita smaltuita de 4-+, l asezata pe foc, cu o tabla sub ea, amestecand din cand in cand, pana scade circa 7, < din cantitate si este suficient de ingrosata. %n aceasta stare marmelada fierbe cu stropi mari, care se ridica din loc in loc. %n acest moment se pune za arul, care va subtia pasta, de aceea se mai fierbe inca 7, min din momentul cand a inceput sa dea in clocot. !u trebuie oprita fierberea pentru ca marmelada se va inc ide la culoare. 2e pune fierbinte in borcane si se lasa sa se raceasca pana a doua zi, ca sa prinda crusta. =orcanele nelegate se introduc in cuptorul bine incalzit, cu focul stins si usa cuptorului inc is si se lasa pana a doua zi pentru ca marmelada sa se usuce bine deasupra. Dupa racire, borcanele se leaga cu celofan sau se capseaza. 2e apreciaza ca + lingurita de pasta sau marmelada de macese, consumata zilnic, acopera necesarul de vitamina C pentru un adult. %n caz de boala, cantitatea se va mari de 7-/ ori, diluandu-se cu apa sau amestecandu-se in piureuri. Cateva 0ilograme de pasta de macese, de catina alba si de coacaze negre pot asigura toate cerintele de vitamine din cursul iernii. - Pasta moale cu in se prepara din + 1 0g macese, 3/, g mere, ),, ml vin rosu sec, +,) 0g za ar #gelier zuc0er, leaga mai repede$. 2e scot semintele si perisorii, cu un ac de par, din boabele de macese, bine spalate si taiate in doua. 2e dau pe razatoarea mare merele curatate de coaja. "acesele impreuna cu vinul rosu si merele se fierb mai bine de *, min. 2e strecoara si se pune sucul inca o data la fiert. 'asta fierbinte se toarna in borcane cu filet, sterilizate. 2e insurubeaza capacul si se rastoarna borcanele cu gura in jos, timp de ) minute. 'asta se ingroasa cu vremea in borcan. - Desertul itaminizat se obtine din ), g pasta de macese, care se freaca cu 3/ g branza de vaci dietetica si cu )-* linguri de lapte sau smantana, dupa care se presara +/ g nuci macinate sau germeni de grau incoltit. 2e serveste dimineata, pe stomacul gol. Intrebuintari medicale "acesele itaminizeaza or!anismul cum aproape nici un alt fruct nu o poate face- compozitia c imica a acestora explica convingator utilizarea principala a lor si anume, un excelent tonic- vitaminizant. 'rin continutul ridicat in vitamine naturale, macesele dau rezultate uimitoare si sunt recomandate in a itaminoze" hipo itaminoze" ca energizant general, mai ales la copii, varstnici, persoane debile,

anemice, bolnave de tuberculoza sau aflate in convalescenta. Eficienta este mai mare in perioada rece a anului, cand organismul are nevoie de mai multe vitamine pentru indeplinirea functiilor sale normale. !ecesarul zilnic in vitamina C este de +,,-+)/ mg si ceva mai mare in cazul unor maladii infectioase, stari febrile, eforturi fizice si intelectuale facute la temperaturi scazute, precum si la femeile dupa nastere. 'entru intarirea si cresterea rezistentei la factori nefavorabili, biotici sau abiotici, sunt eficiente preparatele sub forma de ceaiuri, siropuri, vinuri, marmelade, inclusiv macesele intregi, uscate si macinate #cu sau fara seminte$. &cestea se consuma in scopuri curative sau profilactice, in timpul sezoanelor mai reci, mai ales atunci cand apar raceli, gripe sau afectiuni respiratorii infectioase. !ecesarul de vitamina C se poate realiza si prin mestecarea, in cursul zilei, a *,-/, g de pulpa de macese, curatata de seminte si perisori sau minim * macese . zi.. "acesele s-au facut remarcate si prin proprietatile antiscorbutice- ele stimuleaza metabolismul intermediar, biosinteza colagenului, a ormonilor steroizi, regleaza nivelul de catec olamina, activeaza sistemul imunitar, reduc aterogeneza si edemele, au actiune vasodilatatoare, diuretica si calmanta asupra mucoaselor tractului urinar, actiune de stabilizare moderata a glicemiei, cresc capacitatea de rezistenta a organismului la efort. 'rin continutul in flavonoide, carotenoizi, vitaminele C, E, catec ine care actioneaza ca antioxidanti, au rol in prevenirea cancerului, a bolilor cardiovasculare # ipertensiune, ateroscleroza$, etc. "acesul grabeste vindecarea in cazul celor care au suferit interventii c irurgicale si cei care au avut boli infectioase grave.%n artrita reumatoida ajuta la diminuarea durerilor si deci, la diminuarea consumului cronic de antiinflamatoare, care au multe efecte adverse. Datorita continutului in galactolipida, care are efect antiiflamator, se poate folosi cu rezultate bune in spondilita anchilozanta. 'entru ca stimuleaza sistemul imunitar se poate folosi pentru a pre eni infectiile respiratorii #+ lingurita de pulbere de 7 ori . zi, timp de *-7 saptamani$- in raceala si gripa grabeste vindecarea. 2timuleaza secretia biliara si se utilizeaza in toate afectiunile epatice. 'entru eliminarea iermilor intestinali se consuma pulpa fructelor amestecata cu miere. "acesul prin continutul in bioflavonoide poate da rezultate bune in fragilitate capilara #se folosesc ) lingurite de pulbere de * ori . zi$- scad permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare- pentru aceasta se face un tratament de lunga durata cu macese si paducel5 + lingura de pulbere din celor doua fructe #fara samburi$, pusa la inmuiat +) ore in 1 l apa- se bea maceratul nefiltrat, pe stomacul gol, dimineata, indulcit cu ) lingurite de miere. 2emintele #ac enele$, curatate de perisori, pot fi utile in eliminarea calculilor renali de dimensiuni mici. "acesul face parte din categoria plantelor-panaceu. 'oate fi folosit cu succes si in combaterea alcoolismului si taba!ismului. %nfuzia, in acest caz, se prepara din ) linguri de macese pudra, care se adauga in clipa cand apa #/,, ml$ este calda. 2e lasa la sedimentat timp de +/ minute. &ceasta cantitatea se consuma in timpul zilei, indulcita sau neindulcita, dupa preferinta. Cura trebuie sa dureze 7-/ saptamani.

>leiul extras din macese se foloseste extern datorita proprietatilor de regenerare tisulara in arsuri solare" acnee" pentru a reduce cicatricele" ridurile- cu actiune de prevenire a acestora, o actiune idratanta si de reintinerire a tenului. Datorita continutului in acizi linoleic si linolenic reducere depigmentarea pielii. %n ceea ce priveste interactiunile cu medicamentele poate creste nivelele sangvine, crescand astfel efectele adverse ale estrogenilor si contraceptivelor, poate creste absorbtia preparatelor cu fier, etc. Doze mari de maces pot da rezultate fals negative la determinarea glucozei din urina si a sangerarilor oculte din scaun. Daca doriti sa folositi macesele ca sursa de vitamina C trebuie sa aveti in vedere ca o mare cantitate din aceasta se distruge prin prelucrare si ca este nevoie de mai mult de +,, g macese pentru a obtine +),, mg vitamina C. Mod de intrebuintare / Preparate din macese 'seudofructele de maces se pot folosi sub diferite forme, incepand cu pulberea din fructe uscate de la care s-au indepartat semintele #in general se administreaza )-* lingurite dimineata, pe stomacul gol, in cure de +, zile$, infuzia, decoctul si ajungand la sirop, cidru, vin de macese, etc. %n lumea vegetala, macesele #mai exact, pulpa maceselor$ sunt campioane absolute de vitamina C, de unde si nenumaratele lor utilizari medicinale. 'e de alta parte, preparata incorect, aceasta vitamina se degradeaza si isi pierde foarte usor efectul, deci si puterea terapeutica. "ai jos veti gasi unele din cele mai bune variante de preparare a acestor fructe medicinale, asa incat sa fie conservate la maximum toate substantele active din componenta lor. Macesele amestecate cu miere Doua parti pulpa de macese, curatate de perisori si o parte de miere- se utilizeaza contra limbricilor #ascaridoza$, consumandu-se zilnic cate )-* lingurite din acest amestec- sau pulpa maruntita si amestecata cu miere, in parti egale- se iau )- * lingurite, dimineata pe stomacul gol, in cure de 4- +, zile, ca vermifug. Pulberea de macese 'ulberea de fruct, fara samburi #samburii de maces ingerati sunt destul de toxici$ va fi folosita pentru administrare interna. 2e va proceda astfel5 se macina foarte fin fructele uscate de maces cu rasnita electrica de cafea. Dupa macinare, semintele, care sunt foarte dure, vor ramane intregi, in timp ce pulpa se va transforma intr-o pulbere fina. 'entru a le separa, se face o cernere printr-o sita deasa, iar pulberea fina se depoziteaza in borcane de sticla inc ise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum +/ zile # deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid$. De regula, se administreaza de 7 ori . zi, cate + lingurita rasa, pe stomacul gol. 2emintele rezultate in urma cernerii se pastreaza, avand si ele proprietati medicinale foarte importante. Maceratul la rece 2e prepara din +,, g macese . + l apa # preferabil distilata$- se lasa sa stea +) ore- se consuma dimineata, pe stomacul gol. Valoarea lui creste daca se adauga si fructe de catina. Bautura racoritoare ? bautura racoritoare cu proprietati vitaminizante poate fi pregatita acasa, astfel5 se amesteca +,, g pulpa de macese cu + l apa rece, se lasa la macerat +) ore- se strecoara- se adauga +,, g za ar si se completeaza cu apa pana la + litru. 2e pastreaza la rece si se beau * cani . zi.

Ceaiul de macese 2e obtine prin oparirea fructelor cu apa clocotita- + lingurita fructe zdrobite . + cana apa- se fierbe maxim / min #unii terapeuti recomanda c iar fierberea vreme de +,-+/ minute, dar acesta metoda distruge multe principii active$. Infuzia din fructe de maces %nfuzia sau decoctie scurta se prepara din ) linguri de fructe # pulpa maruntita$ la 1 l apa clocotita- se bea in cursul unei zile. Este bogata in vitaminele C si '. Ea se foloseste la tratarea arteritei, aterosclerozei, ipertensiunii arteriale si trombangeitei obliterante, deoarece mentine elasticitatea si permeabilitatea vaselor capilare. 'entru un tratament de lunga durata se va proceda in felul urmator5 peste 3 linguri de macese zdrobite se pun 3 pa are de apa clocotita- se acopera vasul cu un capac si se inveleste intr-un material care retine caldura, lasand fructele sa macereze )7 ore- se strecoara, storcand bine macesele si se tine la frigider- se beau * pa are . zi, la mesele principale. 2e evita fumatul, ceaiul negru, cafeaua, dulciurile si alimentele bogate in amidon. Infuzia de macese si fructe de catina alba 2e prepara din parti egale macese si catina- peste +-) lingurite de amestec se toarna + cana apa fierbinte # ),, ml$- se lasa la infuzat / min, acoperit- se poate folosi ca ceai alimentar in tot cursul anului- se beau )-* cani . zi. Infuzia combinata de macese %n : l apa se pun la macerat, vreme de 4-+, ore, *-( linguri de pulbere de macese #fara seminte$, dupa care se filtreaza. 6ic idul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe cu inca : l apa, timp de ) min apoi, se lasa sa se raceasca. %n final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ 1 l infuzie combinata, care se administreaza pe parcursul zilei. 'e cat posibil, in timpul prepararii este bine ca extractele sa nu intre in contact direct cu metalul din strecuratoare #sunt preferate strecuratorile de plastic sau tifonul$, din vase #cele mai bune sunt cele de sticla$ sau din oale #vor fi preferate cele emailate sau teflonate$, metal care va cataliza oxidarea vitaminelor. Decoctul combinat de samburi de macese %n : l apa se pun la macerat ) linguri rase de seminte de macese #rezultate in urma cernerii pulberii$ vreme de 4-+, ore- se filtreaza cu multa atentie, asa incat sa nu se strecoare si perisorii de pe samburii maceselor #cu efect foarte iritant asupra aparatului respirator si digestiv$. 6ic idul rezultat se pune deoparte, iar semintele ramase dupa filtrare se fierb in alt : l apa, timp de +, minute- se lasa sa se raceasca si se filtreaza. %n final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ 1 l decoct combinat, care se administreaza pe parcursul zilei, in cure de maximum +7 zile, urmate de alte +7 zile de pauza. Siropul de macese 'este ),, g pulbere din pulpa de macese, fara samburi, se pun 4,, ml apa clocotita- se lasa la macerat +) ore. 2e adauga /,, g za ar brun, se amesteca pana la dizolvare pe foc foarte mic #preparatul nu trebuie sa clocoteasca@$, dupa care se toarna in borcane mici cu filet- se sterilizeaza in cuptor #de preferinta la 4, grade, nu mai mult$ vreme de 7, min, dupa care se lasa sa se raceasca gradat. 2e administreaza zilnic, cate 7-( linguri. 2iropul de macese intareste si apara organismul de infectii si factori patogeni, ajuta la fixarea calciului

in oase, contribuie la inlaturarea starilor emoragice. Este bine sa se consume sirop de macese in sezonul rece, atunci cand aportul de vitamina C este mai mic, iar virozele sunt mult mai frecvente. %n astenie reuseste sa tonifice organismul, iar atunci cand anemia este instalata, siropul de macese este remediul cel mai eficient, accelerand producerea de globule rosii. Cidrul de macese 2e prepara ca si vinul cu drojdie de bere. Doza considerata medicinala este de maxim ) pa arele de +,, ml . zi- depasirea ei avand desigur, efecte adverse, tinand seama ca totusi este o bautura idroalcoolica. Uleiul antirid 2e prepara dupa urmatoarea reteta5 *, g coaja de macese- +,, ml ulei de grau incoltit. 2e pune coaja de macese la macerat in ulei timp de +, zile, agitandu-se zilnic- se strecoara si se pastreaza in sticlute bine astupate, de culoare inc isa. 2e aplica in fiecare seara, pe pielea umeda. 2e lasa sa actioneze *, min apoi, se sterge surplusul. Afectiuni / Tratamente cu macese Tratamente pre eni e - =oli de inima - Vitamina C, bioflavonoidele, vitaminele din complexul = continute de pulpa maceselor previn ateroscleroza, ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, previn puseele de ipertensiune. Fiind bogate in acizi organici # pectici$, macesele regleaza si nivelul colesterolului. &stfel, alaturi de fructele paducelului, macesele sunt adevarate campioane in prevenirea crizelor de ang ina pectorala si infarct. ;oamna si primavara se face un tratament de + luna cu pulbere de macese, din care se consuma 7-( lingurite . zi, pe stomacul gol. - Aipertensiune arteriala - 2tudii recente arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la stresul psi ic, la suprasolicitare si la emotii negative, de tipul furiei, frustrarii, enervarii. 2tresul asociat acestor emotii negative este c iar principala cauza pentru puseele de ipertensiune arteriala si pentru tensiunea arteriala oscilanta. 2e recomanda ca minim de ) ori . an sa se faca o cura cu pulbere de macese, din care se ia cate + lingura . zi, timp de )4 zile. - Colecistita, litiaza si colici biliare - %nfuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar, impiedica precipitarea colesterolului in colecist si formarea de calculi biliari, previne colicile. Ea se administreaza, cate + pa ar, cu *, min inaintea fiecarei mese, in cure de *, de zile, urmate de cate +, zile de pauza. 2tudiile arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese are ca efect diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni. - Beumatism - "acesele sunt o adevarata colectie de substante antioxiante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea finelor cartilagii din articulatii, ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale, cresc rezistenta organismului la frig, impiedicand aparitia crizelor reumatice. 6a sc imbarea anotimpurilor, cu precadere, la inceputul toamnei si al iernii, se recomanda o cura de + luna, timp in care se administreaza cate 1 l infuzie combinata de macese . zi. - Cistita, nefrita - 2emintele de maces contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinic ii si vezica urinara de infectii. 'ulpa maceselor administrata intern mareste imunitatea

organismului pe segmentul urinar. 'entru afectiunile renale exista rezultate remarcabile in tratamentele contra urmatoarelor boli5 inflamatiile cailor urinare si ale rinic ilor, formarea calculilor la nivelul rinic ilor si a vezicii urinare, insuficienta renala, edeme renale si enurezis #pierderea involuntara a urinei$. 'entru aceste afectiuni sunt eficiente decocturi, infuzii si vin de macese, in cure de lunga durata, care intervin in reglarea cantitatii de urina eliminata zilnic. Decoctul combinat de seminte de maces se administreaza dimineata, pana la ora +), cate 1 l . zi, in cura de ) saptamani, urmate de alte ) saptamani de pauza. Din infuzia combinata obtinuta din pulpa maceselor se administreaza cate + pa ar # ),, ml$, cu +/ minute inaintea mesei de pranz si a cinei, in cure de *, de zile. - &lergie - %n prevenirea alergiilor, o cura timp de 7/ zile, face minuni- se consuma 1 l infuzie combinata de macese . zi. Cel mai bun moment pentru inceperea ei este la sfarsitul iernii -inceputul primaverii, asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie, cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati. - %nfectii respiratorii C "acesele imbunatatesc activitatea sistemului imunitar si intaresc epiteliile respiratorii, ajutandu-le sa-si exercite rolul de bariera in fata microorganismelor infectioase. >n tratament de *-7 saptamani cu macese previne infectiile respiratorii cum ar fi bronsita virala si bacteriana, pneumonia, viroza pulmonara, sinuzita, rinita etc. 2e administreaza pulberea de macese, cate + lingurita, de 7 ori . zi. - Debilitate si anemie la copiii mici C 2iropul de macese, cu tot cu pulpa, este foarte bogat in vitamina C si in vitamine din complexul =, in fier si in magneziu- imbunatateste pofta de mancare, favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos, previne bolile infectioase si complicatiile acestora. 2e administreaza, cate *-7 lingurite . zi, in cure de (, zile, urmate de alte ), zile de pauza. 6a sugari, se administreaza infuzia combinata de macese, cate +,,-),, ml . zi, cu minimum *, min inainte de alaptare. - 2corbut, avitaminoza C "acesele nu doar ca au continut ridicat de vitamina C si de alte vitamine #in special vitaminele & si din complexul =$, dar c iar ajuta organismul sa asimileze vitaminele si mineralele din alte surse. ;ratamenteul se face pe parcursul a (, de zile, timp in care se administreaza cate ( lingurite de pulbere de macese . zi. Tratamente interne - %n afectiunile aparatului digestiv - Este binecunoscut faptul ca mecesele stimuleaza secretiile gastrice. %n afectiunile aparatului digestiv, preparatele din macese au efecte in steatoza epatica, epatita cronica virala #&, =, C$, litiaza biliara, disc inezia biliara, colecistite, gastrite #prin stimularea secretiilor$, inflamatii intestinale, crampe si senzatie de voma. 'rin stimularea digestiei #datorita continutului in pectine$ se evita enterocolitele, inflamatiile mucoaselor, emoragiile la stomac, diareea, dizenteria si intoxicatiile stomacale. 2e prepara si administreaza infuzii concentrate, decocturi, macerate la rece, vinuri tonice si pulberi. - %n eliminarea viermilor intestinali - >n efect remarcabil se constata in eliminarea viermilor intestinali #oxiuri, ascaroizi, giardia si tenia$. 2e utilizeaza fructele crude sau uscate si macinate, amestecate cu miere de albine #) parti fructe si + parte miere$, care se consuma inainte de mese, pe stomacul gol, cate )-* lingurite . zi. - &rtrita reumatoida - Fructele macesului devin treptat o optiune de tratament tot mai serioasa pentru

reumatologi- acestia ajungand c iar sa recomande macesele in locul clasicelor antiinflamatoare de sinteza, cu nenumaratele lor efecte adverse. 2-a dovedit clinic ca la persoanele bolnave cu artrita reumatoida si osteoartrita, carora li s-au administrat oral, cate / g macese . zi, vreme de 8, zile, durerile reumatice s-au diminuat considerabil sau c iar au disparut. De asemenea, in urma tratamentului cu macese s-a observat si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor afectate de reumatism. - Circulatie periferica deficitara si boli de inima C =ioflavonoidele din pulpa maceselor intaresc peretii vaselor de sange, fiind eficiente contra fragilitatii capilare. 'rin aceasta, macesele faciliteaza circulatia periferica normala a sangelui, picioarele si mainile nu mai sunt reci si cianurate si previne aparitia de emoragii la nivelul arterelor sau vaselor, cu pericol de arterite si tromboflebite, mai ales la persoanele in varsta. %n plus, intervine in insuficienta cardiaca, cu edeme la glezne. %n bolile inimii, preparatele din macese au rol sedativ in caz de ipertensiune arteriala, cardiopatie isc emica, angina pectorala si ateroscleroza coronariana #pentru aceste boli sunt eficiente infuzii si decocturi$. 6a venirea sezonului rece se face o cura de (, zile cu sirop de macese, din care se iau cate *-7 linguri . zi. ? varianta mai puternica a acestui tratament este cel cu pulbere de macese, din care se iau de * ori . zi cate ) lingurite. &ceste tratamente imbunatatesc circulatia la nivelul vaselor de sange de mici dimensiuni, precum si circulatia de la nivelul finei retele de vase capilare. - Constipatie - &cizii pectici din compozitia maceselor ajuta la normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal, avand un efect laxativ de intensitate medie. 2e administreaza infuzia combinata de macese indulcita cu miere de mana, cate 1 l, bauta dimineata, la trezire, pe stomacul gol. %nteresant este ca decoctul combinat de seminte de macese, cate 1 l, administrat zilnic, are efect opus, tratand constipatia si fiind c iar un adjuvant valoros contra dizenteriei. - Convalescenta - 2e administreaza cate 1 pa ar de infuzie combinata de macese, cu +, min inaintea fiecarei mese. Este un tratament care reface rapid capacitatea naturala de aparare si de efort a organismului, stimuleaza apetitul alimentar si imbunatateste asimilatia substantelor nutritive. &cest tratament accelereaza procesele de vindecare in cazul celor care au suferit interventii c irurgicale, dar si al celor cu boli infectioase grave. - Febra - 2e bea zilnic 1 - + l infuzie combinata de macese. &cest tratament nu are ca efect eliminarea febrei #care este un foarte important mecanism de aparare a organismului$, insa ajuta corpul #in special sistemul cardiovascular si cel nervos$ sa reziste cu succes acceselor de febra si, mai mult, ajuta la accelerarea procesului de vindecare. - Dripa, guturai - 2e administreaza pulberea de macese, cate ( lingurite . zi. 2-a demonstrate ca pacientii care iau pulbere de macese, inca de la declansarea acestor afectiuni, au un timp de vindecare mai scurt, organismul rezista mai bine la accesele de febra, efectele secundare ale bolii #dureri de cap, musculare, vertij$ sunt mult diminuate. %n afectiunile respiratorii, macesele au efecte remarcabile si in tratarea altor boli ale aparatului respirator ca5 raceala, raguseala, rinosinuzita, faringita, astmul bronsic, pneumonia, tuberculoza si in cresterea rezistentei la infectii pulmonare. 2unt eficiente infuziile, decocturile si tincturile, de asemenea, pulberea de macese #+ lingurita la intervale de +-) ore$ mareste capacitatea de a suporta febra, asigurand totodata eliminarea unor toxine si in ibarea bacteriilor din corp.

- Aemoragie menstruala - 2e consuma cate ( linguri de pulbere de macese . zi. &cest tratament previne crampele menstruale, are un rol de regularizare a activitatii ormonale, dar si de compensare a pierderilor de sange, care pot provoca anemie, vertij, slabiciune. 'entru afectiunile genitale exista rezultate remarcabile in tratamentele contra urmatoarelor boli5 oprirea emoragiilor uterine, leucoree, gonoree, cistite, nefrite, dismenoree pentru care se utilizeaza infuzie sau tinctura de macese cu proprietati antiseptice. - ?bezitate, supraponderabilitate - "acesele sunt de un real ajutor contra obezitatii. 2-a demonstrate clinic ca, dupa ) saptamani de administrare a extractului apos de macese a avut loc o reducere a colesterolului si a za arului din sange, precum si o in ibare a procesului de depunere de rezerve de energie in corp, sub forma tesutului adipos in exces. De asemenea, s-a constatat ca administrarea extractului apos de macese imbunatateste eliminarea unor substante toxice din organism, cum ar fi acidul uric. !u in ultimul rand, tratamentul cu macese mareste tonusul psi ic si fizic, fiind de un important ajutor in exercitiile fizice, care sunt principalul mijloc de pierdere a 0ilogramelor in plus. 2e recomanda o cura de 7/ zile cu infuzie combinata de macese, din care se bea cate + l . zi. - 2pondiloza anc ilozanta - Cercetatorii danezi au descoperit in macese o substanta activa #galactolipida$, cu un extraordinar efect antiinflamator asupra finelor cartilagii dintre discurile coloanei vertebrale. &dministrata suficient de mult timp, aceasta substanta nu doar reduce inflamatia si durerea, dar c iar imbunatateste flexibilitatea coloanei vertebrale afectate de aceasta boala. "ai mult, flavonoidele, vitaminele si alte substante antioxidante din macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare. 2e recomanda o cura de *- 7 luni cu infuzie combinata de macese, care se administreaza cu tot cu pulpa, pe stomacul gol, cate 1 l . zi. - 2istemul nervos - "acesele ajuta si intervin impotriva stresului, a somnolentei, a insomniilor, asigurand nopti linistite. "ai au efecte in migrene, astenii, amnezii, pierderea memoriei, confuzii mentale, nevroze anxioase, anxietate, oboseala si c iar in scleroza multipla in placi #leuconevraxita$. 'entru aceste afectiuni se utilizeaza decoctul, pulberea si tinctura cu actiune sedativa. - ;ratamentul cu antibiotice - %n timpul administrarii antibioticelor de sinteza si inca o perioada de +, zile dupa terminarea acestui tratament, este foarte utila o cura cu infuzie combinata de macese. 2e bea cate 1 l . zi de infuzie combinata, terapie care are ca efect imbunatatirea imunitatii #care este destul de serios afectata de curele, mai ales repetate, cu antibiotice$, prevenirea reactiilor alergice la aceste medicamente, refacerea florei intestinale normale. %n acest context, tratamentul cu macese, corelat cu cel cu antibiotice, ajuta la eliminarea mult mai rapida a infectiilor bacteriene. Tratamente externe ;ratamentele externe constau in aplicarea de comprese sau masaje locale, cu decoct de macese, pentru dureri reumatice, imbunatatirea mobilitatii articulare, psoriazis, contuzii, intepaturi de insecte, micoze bucale, cuperoza #vinisoare subtiri pe obraji$, dureri de urec i si diferite dermatoze alergice. Efect bun are si consumul de pulberi din pulpa fructelor uscate, luat 7-( lingurite . zi. "acesele au avantajul de a combate ridurile- in acest scop se fac aplicatii externe, locale cu ulei antirid, de regula, seara, la culcare.

Utilizari terapeutice ale florilor frunzelor a radacinii lemnului si semintelor de maces Intern - Florile si frunzele sunt folosite intern in boli de ficat, constipatie, dizenterie, emoptizie, litiaza renala, astenie si cuperoza, etc. 2e prepara o infuzie din ) lingurite de flori si . sau frunze, la ),, ml apa clocotita- se infuzeaza acoperit timp de +, minute- se beau * ceaiuri . zi. 2unt foarte placute la gust, mai ales daca se amesteca cu frunze de zmeur, fragi si mure. 2iropul din flori si . sau frunze este consumat pentru efectele sale tonice, intaritoare si depurative la copii, persoane anemice, in convalescenta si fara pofta de mancare. %n acest scop, siropul se prepa din )/, g flori si . sau frunze si + 1 l apa clocotita- se lasa la macerat timp de +) ore- se strecoara si se adauga /,, g za ar sau miere de albine, apoi siropul se fierbe din nou pana la consistenta optima. %nfuzia din frunze are rol cicatrizant- se fac spalaturi pe ulcere, rani, ulceratii, etc. Florile proaspete de maces constitue un excelent laxativ pentru copii. 2e prepara o infuzie din +, g flori la )/, ml apa clocotita. Ceaiul se poate indulci cu + lingurita de miere. - Badacina macesului - ;aiata in bucatele mici, se prepara sub forma de decoct. 2e fierb, timp de +/ minute, ) lingurite de radacina in /,, ml apa. 2ub aceasta forma, macesul are efect asupra pietrelor la vezica biliara si la rinic i. - 6emnul de maces - Decoctul din lemn de maces se foloseste pentru bai contra bataturilor. - 2amburii de maces - 2unt eficienti in caz de palpitatii, emoragii, emoroizi, menstre neregulate si colite cronice- se poate folosi decoctul din +- ) lingurite seminte zdrobite la ),, ml apa- se fierbe /-( minute si se beau cate )- * ceaiuri . zi. %n instabilitate nervoasa, neliniste, teama permanenta si agitatii nocturne se recomanda tinctura din seminte, din care se iau cate *, picaturi de * ori . zi. !xtern %n tratamente externe, florile si frunzele au efecte in rani, ulceratii, arsuri, dureri de oc i, pentru care se prepara o infuzie cicatrizanta folosita la spalarea ranilor, precum si tinctura pentru comprese pe rani si oc i. %n caz de raceala este indicat otetul din flori pentru frectii locale. A"T! I#T$!BUI#TA$I E %n unele zone, frunzele si florile proaspete sunt asezate intre rufe si aine pentru a da un miros placut. E 6emnul arbustului de maces, taiat marunt si fiert in apa de baie, actioneaza in combaterea ciocurilor din talpa. E %n aromoterapie5 uleiul esential de maces se utilizeaza in anxietate, depresie, probleme circulatorii, probleme de menopauza, ca tonic si antiseptic, in tulburarile menstruale, stres, tensiune, ca sedativ, etc. E 'rincipiile active din macese au fost fructificate si in cosmetica, datorita insusirilor astringente, vitaminizante, ce potenteaza actiunea antivirala a pielii. "acesele sunt folosite mai ales in cazul tenurilor cu pori desc isi. Decoctul din fructe are efect astringent, mai ales pentru tenurile grase # lotionari ale fetei, dimineata si seara$. %nfuzia sau decoctul din seminte si frunze5 se bea cate + l . zi, in afectiuni vasculare, capilaritice,

vizibile pe corp, mai ales pe fata si member. E %n apicultura, macesul este o specie melifera relativ buna, asigurand o productie de miere de +,- ), 0g . a. E %n medicina veterinara, se dau frunze verzi la vaci, cand apare pericolul de avort, sau planta intreaga pentru sporirea productiei de lapte. 6a bovinele cu indigestie si balonari se dau ramuri proaspete de maces. 6a caini cu viermi intestinali se dau )-* macese tocate, amestecate cu rana, iar la oi si capre se dau contra sterilitatii si in timpul fatarilor. %n scopuri ornamentale, macesul este utilizat in parcuri, gradini si marginea drumurilor, pentru infrumusetarea peisajului. El se planteaza si pentru fixarea solului pe pante mari, in scopuri antierozionale. "ai frecvent este utilizat macesul de munte # Bosa pendulina$ cu flori mari, frumoase si frunzis bogat, care se planteaza in grupuri decorative pe fundalul parcurilor sau sub forma de garduri vii, paralele cu curbele de nivel. Precautii si contraindicatii 'ulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare, fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. %n sc imb, semintele de macese, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. De aceea, la pregatirea diferitelor preparate, ei vor fi indepartati- un consum de peste +, g . zi seminte poate duce la intoxicatii datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. De asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, cu prurit, catar respirator, disconfort gastro-intestinal.

? sumedenie de dulceturi, gemuri, si conserve am pus anul acesta si iata ca dupa ), de ani am otarat sa incerc si eu Demul de Macese. &m cautat o reteta de gem de macese si am ajuns sa colind prin ;ara =ucatelor, in speranta ca voi gasi ceea ce cautamF . C iar de nu am gasit gemul de macese am dat peste cateva retete foarte interesante pe care va invit sa le vedeti si voi. &sadar sa trec la ale mele, am preparat %emul de macese in felul meu dupa cum v-am descris in cele ce urmeaza. 2per sa fie pe gustul vostru si neaparat sa il incercati sa nu regretati mai apoi ca nu ati incercat %emul de macese. 2a aveti spor @ In%rediente Dem de Macese 5 / litri de pasta de macese +./ 0g za ar gelifiant ) lamai ) fiole esenta de vanilie + lingurita salicil sau praf conservant Preparare Dem de Macese 5 %ntr-o cratita turnam pasta de macese si o lasam la fiert timp de 7, minute de cand da primul clocot avand grija sa amestecam mereu pentru a nu se prinde. &daugam coaja rasa de la cele doua lamai, zeama si esentele de vanilie. &daugam tot acum si za arul lasand sa fiarba impreuna +, minute. 6uam

cratita deoparte punem salicilul si punem gemul in borcane. Capsam, intoarcem borcanele cu gura in jos pentru / minute dupa care asezam borcanele in dunst uscat intre paturi pana a doua zi.

In%rediente - &em de macese

+ 0g macese bine coapte *,,g za ar +,,ml apa Mod de preparare - &em de macese 2palam macesele bine pana nu mai au puf, apoi le punem intr-o oala, adaugam apa, atat cat sa le acopere si le lasam la fiert pana se inmoaie bine, cam ) , la foc mic, sub capac. 2coatem macesele intro sita fina si ajutandu-ne de o lingura, le frecam de sita, pastrand doar pasta ce se formeaza, iar restul se arunca. %ntr-o cratita, punem apa, pasta de macese si za arul si dam totul la fiert pentru inca + , pana amestecul este bine legat. ;urnam gemul in borcanele dinainte spalate si sterilizate, punem capacele si le bagam in paturi, la caldura pana a doua zi cand le etic etam si le asezam pe raft, in camara. 'ofta buna@ ;imp de preparare5 peste +), minute minute

Dulcea' de m'cee
(etsc)epetsc)/(*tsc)enp*tsc) #Aagebuttenmarmelade$ este o delicatesG la Hnceput de toamnG, nemaipomenitG mai ales cu clGtite pufoase i aburinde. Becunosc cG nu tiu cum se face, dar copil fiind, nu mi-a plGcut aceastG dulceaG. &tunci preferam gemul de piersici i de viine Hntregi. &cum, AItsc enpItsc -ul cum zic saii, e singura dulceaG pe care a putea sG o mGnJnc pe nesGturate, un borcan Hntreg odatG, aa cum face tata. Dulceaa de mGcee e gata un-doi, dacG avei pastG deja preparatG. De ani de zile, mama cumpGrG pasta de la nite prieteni de familie #nu existG pericolul sG fie KlungitGL$, care tiu cJtG trudG e pJnG la rGsfGul delicios i fin. "ai HntJi, culesul mGceelor e o luptG inegalG cu spinii tufelor HncGrcate. &sta nu-i treabG de abordat Kcu mGnuiL, ci cu anume cJrlige de lemn i mai ales cu palme aspre i muncite i cu gJndul la cGmara plinG. &poi, pasta de m'cee se face cam aa5 se spalG mGceele Hn mai multe ape, se aleg atent de vJrfuri i codie, se pun la fiert acoperite cu apG i se lasG pJnG se obine o compoziie, care apoi se trece printr-o sitG deasG #mai demult fGcutG din pGr de cal@$, ca sG se separe sJmburii i puful. 'entru o pastG curatG i foarte finG, secretul este ca operaiunea cu sita sG se repete de mai multe ori, cu rGbdare i migalG. i

din nou, cu mJini care nu cunosc odina. DacG nu vG complicai i cumpGrai direct pasta, dulceaa-i ca i gata5 se mai adaugG doar za Gr. "ama pune un 0ilogram mai puin de za Gr decJt cantitatea de pastG. DacG preferai sG fie foarte dulce, se pot pune i pGri egale de pastG i de za Gr, adicG K0il la 0ilL. 2e fierbe apoi pasta cu za Grul, amestecJnd continuu, pentru cG se prinde uor, cam o orG bunG, pJnG se mai HngroaG. 6a 2Jncraiu, judeul Cluj, mGceele au Hn fiecare toamnG un festival al lor, pentru cG locul e renumit pentru priceperea gospodinelor Hn prepararea gemului de mGcee C un simbol aromat al zonei. 2G vG ticsii paisul cu toate aromele toamnei@