COMPOTURI SFATURI PENTRU REUSITA COMPOTURILOR Alegei fructe proaspete, nelovite, bine coapte - dar nu moi - i, n toate cazurile

e culese n ziua preparrii Cantitatea de zahr necesar pentru ndulcirea compoturilor depinde, n primul rnd, de ct de dulci sunt fructele. Cnd acestea au coninut mare de zaharuri, procentul de zahr folosit la prepararea compoturilor, este desigur mai mic. La 1 kg de zahr, se pot pune deci 2-3 litri de ap, dac fructele sunt foarte dulci. Compoturile vor avea un gust mai plcut i vor fi rcoritoare, dac le vei aduga i o lingur de zeam de lmie pentru fiecare litru de lichid, iar n lipsa acesteia, chiar o linguri de oet de mere. Indicaia aceasta este valabil mai ales pentru fructele fr aciditate aa cum sunt perele. In general, compoturile se realizeaz dintr-un singur sort de fructe sau se pot folosi fructe combinate. Merele, piersicile, caisele, gutuile, pepenele, se cur mai nti de coaj. Fructele zemoase, fructele roii ca ciree, viine, zmeur, fragi, cpuni, struguri se pun, bineneles,' aa cum se prezint. Prunele albe, soiurile cu mult zahr, se desfac n jumti, celelalte se pot lsa cu smburi cu tot. In general, se folosesc borcane de 800 ml sau de 400 ml. Acestea se spal foarte bine, se limpezesc cu ap rece, dup care le vei aeza ntr-un vas foarte curat, n care ai pus mult ap rece. Vasul se aeaz pe foc. Lsai borcanele n apa care clocotete ncet, vreme de 30 de minute. Scoatei fiecare borcan, folosindu-v de coada unei linguri lungi din lemn, punei borcanele pe un prosop curat s se zvinte i avei grij s nu le mai atingei cu ap rece, cu prosop, sau chiar cu mna mai ales n interior, a Pregtii fructele: splai-le, tiai-le n jumti sau n felii mari, dup cum dorii. Piersicile i caisele, (jumtile), aezai-le cu partea bombat, n sus, n aa fel, nct borcanul cu compot s aib aspectul unei flori. n acest timp punei zahrul cu apa la fiert, pentru sirop l adugai n el mirodeniile urmtoare: pentru prune - vanilie; iar pentru celelalte cuioare. Dup cteva clocote, luai siropul la o parte de pe foc, n unele cazuri punei n el fructele pentru nsiropare i fierbere scurt, dup care fructele Ie vei aeza n borcane, iar siropul l vei pune din nou la foc. Turnai siropul fierbinte peste fructe. Fructele cu coaj cum sunt prunele i perele busuioace, sau chiar gutuile, se pun ntr-o strecurtoare, pentru 1 minut, n siropul care clocotete, dup care se iau cu grij, cu o spumier i se aeaz n borcanele gata pregtite. In toate cazurile avei grij ca fructele s ajung pn la cel mult jumtate din volumul borcanului, iar cu sirop cu tot s nu depeasc ultimii 3 cm de pn la gura borcanului. Siropul trebuie s acopere bine fructele, dup caro legai borcanele cu celofan dublu i cu mult a foarte rezistent i subire. Pentru sterilizare, punei borcanele cu compot n vase largi, pe fundul crora ai aternut un prosop de buctrie sau i mai bine un strat subire de paie curate. Aezai borcanele la sterilizat de asemenea manier, nct toate s aib aceeai nlime, spaiile dintre ele s nu permit cumva rsturnarea vreunuia, iar apa s nu depeasc nivelul ultimilor 2 cm (lsat liber) de pn la gura borcanelor. Punei deci borcanele n vasul cu ap rece, aezai-l la foc mic i lsai-l s fiarb ncet. Socotii timpul de sterilizare din momentul nceperii fierberii n clocote. Cnd acesta s-a expirat, luai vasul de pe foc, acoperii-l cu prosoape calde i cu o pturic i lsai-l aa pn a doua zi. Cnd apa s-a rcit, scoatei fiecare borcan, tergei-l cu un prosop curat i punei-l la pstrat n cmar, la loc aerisit. Cteva msuri de precauie - fructele s fie sntoase, nelovite, fr pete. - fructele s fie bine coapte, dar netrecute din copt. - borcanele gata oprite i zvntate, dup ce sunt umplute cu compot, nainte de a fi legate cu celofan, se terg pe partea interioar uor cu un tampon mbibat n alcool alb. - deasupra fructelor se pune, pentru orice eventualitate, o felie subire de lmie. - celofanul gata tiat trebuie umezit pentru a se ntinde bine peste gura borcanului. Nu-l punei n ap ci umezii-l cu un tampon mbibat n puin alcool sau zeam de lmie. - puse n borcane de culoare nchis compoturile se pstreaz mai bine, conservndu-i culoarea fructelor i a siropului. - cmara trebuie neaprat s aib aerisire, aerul s fie uscat i rece. - fiecare borcan poate fi acoperit peste celofan cu o bucat de pnz pe care este brodat fructul din care s-a realizat compotul respectiv. - n lipsa unui astfel de "indicator", etichetai dv. borcanele. COMPOT PENTRU IARNA 1 1/2 kg zahar, 4 pahare cu apa, 100 g alcool, 8 kg fructe, 8 g acid salicilic. Se topeste zaharul n apa, la foc mic. Se mpinge cratita pe foc bun si dupa ce a dat siropul n fiert se da la o parte si se adauga acidul salicilic dizolvat n alcool. Se aleg fructe proaspete, nevatamate si nu prea coapte (visine, caise, prune, piersici etc). Se spala si se scurg de apa. Se pune cratita cu sirop pe foc si cnd da n clocot se pun 1 1 /2 kg de fructe (attea ct sa le cuprinda bine siropul). Se tin pna ncepe siropul iar sa fiarba; se scot imediat fructele cu lingura cu gauri, se aseaza n borcan si se procedeaza la fel, treptat, cu restul de fructe. Deasupra se toarna siropul strecurat, se leaga borcanul cu hrtie celofan. Punei borcanele cu compot n vase largi, pe fundul crora ai aternut un prosop de buctrie. Punei borcanele n vasul cu ap rece, aezai-l la foc mic i lsai-l s fiarb ncet. Socotii timpul de sterilizare din momentul nceperii fierberii n clocote. Cnd acesta a expirat, luai vasul de pe foc, acoperii-l cu prosoape calde i cu o pturic i lsai-l aa pn a doua zi. Cnd apa s-a rcit, scoatei fiecare borcan, tergei-l cu un prosop curat i punei-l la pstrat n cmar, la loc aerisit. COMPOT DE CAPSUNI, FRAGI, ZMEURA 750 g capsuni/fragi/zmeura, 200 g zahar, 7/2 pahar cu apa. Se spala capsunile usor cu apa, se curata de codite si se scurg bine pe o sita. Se pun ntr-un vas zaharul cu apa. Se tine vasul pe marginea masinii pna se topeste zaharul, se mpinge apoi pe foc iute si se lasa sa dea cteva clocote. Se pun capsunile, se acopera, se trag pe foc mic si se tin 10 minute, fara sa fiarba, astfel nct fructele sa ramna ntregi. Se lasa compotul sa se racoreasca si se pune la rece.

COMPOT DE VISINE 1 kg visine, 200 g zahar, 1 pahar cu apa. Se spala visinele si se curata de codite. Se pune ntr-un vas zaharul cu apa. Dupa ce s-a topit zaharul, se adauga visinele si se lasa sa fiarba 10 minute n clocote mici. COMPOT DE CIRESE Se spala ciresele si se curata de codite. Se pune ntr-un vas zaharul cu apa si putina vanilie. Dupa ce s-a topit zaharul, se adauga ciresele si se lasa sa fiarba 10 minute n clocote mici. COMPOT DE CAISE VERZI 500 g caise verzi, 200 g zahar, 1 1/2 pahar cu apa. Se aleg caise verzi care nu au format nca smbure. Se nteapa cu un ac gros n lungime, astfel nct acul sa le strapunga dintr-un capat n celalalt. Se pun n apa clocotita, sa traga un singur clocot, apoi se limpezesc n apa rece, n care s-a pus putina zeama de lamie sau o lingura de otet. Se scurg. Se topeste ntr-un vas zaharul cu apa. Cnd da siropul n clocot se pun caisele si se lasa sa fiarba vreun sfert de ora, n clocote mici, pna sunt gata. COMPOT DE CAISE COAPTE 750 g caise, 175 g zahar, 1 1/2 pahar cu apa. Se aleg caise nu prea mari, potrivit de coapte, frumoase si nepatate. Se rup n doua si se scoate smburele. Se pune sa fiarba zaharul cu apa. Cnd ncepe siropul sa clocoteasca, se pun caisele si se lasa sa fiarba 10 minute la foc foarte mic, astfel nct sa se moaie, fara sa se sfarme. COMPOT DE AGRISE 500 g agrise, 250 g zahar, 1 pahar cu apa, vanilie. Se aleg agrise nu prea coapte. Se ciupesc codita si floarea uscata din vrf si se spala. Se pun n apa clocotita sa traga un singur clocot, se limpezesc n apa rece, n care s-a pus putin otet sau zeama de lamie. Se scurg. Se face siropul din zahar, apa si vanilie, se pun agrisele sa fiarba cteva minute, se scot cu lingura cu gauri si se pun n compotiera. Siropul se lasa sa mai fiarba, pna scade pe jumatate si se toarna deasupra. Se serveste rece. COMPOT DE PIERSICI 750 g piersici, 175 g zahar, 1 1/2 pahar cu apa. Se curata piersicile de pielita cu un cutitas. Pentru ca sa se ia pielita mai usor, se introduc o clipa piersicile n apa clocotita, se scot si se pun n apa rece. Se taie n doua si se scot smburii. Se face apoi la fel ca si compotul de caise coapte. Piersicile nu trebuie fierte prea mult, ca sa ramna mai degraba ceva mai tari, dect prea moi. COMPOT DE PRUNE 750 g prune, 150 g zahar, 1 1/2 pahar cu apa. Se aleg prune nu prea coapte si se curata de pielite si de smburi. Se face un sirop din zahar cu apa. Se pun prunele sa fiarba putin, la foc mic, ca sa nu se sfarme. Daca dorim sa lasam prunele cu coaja si nu scoatem nici smburii, atunci se nteapa cu un ac de 45 ori, ca sa nu plesneasca coaja la fiert. CHISALITA DE PRUNE 750 g prune, 150 g zahar. Se aleg prune bine coapte, se spala, se scot smburii si se pun la fiert cu zahar, ntr-o cratita fara apa. Se tin sa fiarba la foc mic, pna se moaie. COMPOT DE PRUNE USCATE 250 g prune uscate, 3 linguri zahar, coaja de lamie, apa cit se cere. Se spala prunele bine, n mai multe ape. Se pun ntr-o cratita cu apa calduta (nu prea fierbinte) ct sa le cuprinda bine, se acopera si se lasa sa stea astfel cel putin o ora, pna ce au absorbit destula apa ca sa se umfle. Se pun pe foc mic, cu aceeasi apa, se adauga zaharul si o bucata de coaja de lamie. Se lasa sa fiarba n clocote mici, pna ce se moaie. Se scot cu lingura cu gauri, se pun n compotiera, iar zeama din cratita se strecoara peste prune. La fel se face compotul de caise uscate. PRUNE USCATE, FIERTE N VIN 3/4 l vin rosu, 250 g prune uscate, coaja de lamie sau scortisoara, zahar dupa gust. Se fierbe vinul rosu, ndulcit dupa gust, cu o bucatica de coaja de lamie sau de scortisoara. Cnd clocoteste se pun prunele, bine spalate. Se lasa sa dea numai un clocot, se dau la o parte si se tin la rece 24 ore, pentru ca sa absoarba ncet tot vinul. Prunele astfel pregatite sunt foarte parfumate si gustoase. COMPOT DE MERE 750 g mere cretesti, 200 g zahar, 2 pahare cu apa, coaja de lamie sau vanilie. Se pune ntr-o cratita zaharul cu apa si se adauga putina coaja de lamie sau vanilie, dupa gust. Se taie merele n sferturi se curata de coaja si se ndeparteaza casuta cu smburi. Pe masura ce se curata, se pun n apa rece, ca sa nu se nnegreasca. Cnd siropul ncepe sa fiarba, se trage pe foc mic si se pun merele. Se supravegheaza sa nu fiarba prea tare. Se tin pna capata un aspect transparent, fara sa se sfarme. Daca ne place compotul mai legat, cnd sunt merele gata, se scot cu lingura cu gauri si se pun n compotiera. Cratita cu siropul se mpinge pe foc iute si se lasa sa mai fiarba cteva minute. Se strecoara peste merele din compotiera. COMPOT DE PERE 750 g pere cretesti, 200 g zahar, 2 pahare cu apa, coaja de lamie sau vanilie. Se face la fel ca compotul de mere. Daca perele sunt mici, se lasa ntregi. Ca sa nu se nnegreasca, pna se pun la fiert, se tin pe masura ce se curata, ntr-un castron acoperit cu un servet udat n apa sarata. Sunt mai gustoase daca se adauga la fiert un pahar de vin rosu.

COMPOT DE GUTUI 750 g gutui, 300 g zahar, 2 1/2 pahare cu apa. Se pune ntr-o cratita zaharul cu apa si se adauga putina coaja de lamie sau vanilie, dupa gust. Se taie gutuile n sferturi se curata de coaja si se ndeparteaza casuta cu smburi. Pe masura ce se curata, se pun n apa rece, ca sa nu se nnegreasca. Cnd siropul ncepe sa fiarba, se trage pe foc mic si se pun gutuile. Se supravegheaza sa nu fiarba prea tare. Se tin pna capata un aspect transparent, fara sa se sfarme. Daca ne place compotul mai legat, cnd sunt gutuile gata, se scot cu lingura cu gauri si se pun n compotiera. Cratita cu siropul se mpinge pe foc iute si se lasa sa mai fiarba cteva minute. Se strecoara peste gutuile din compotiera. COMPOT DE CASTANE 500 g castane, zahar dupa gust, vanilie. Se curata castanele si se pun sa fiarba n sirop, dulce dupa gust, cam o ora si jumatate, la foc foarte mic. Se adauga vanilie. Sunt gata atunci cnd se sfarma usor ntre degete.