Fiecare om, care parcurge o Cale Initiatica, trebuie sa cunoasca valoarea unei exprimari prin

cuvinte condensate.
Cuvintele condensate, care au un ritm specific unei invataturi, se numesc Mantre.
La Academia Sufletului, fiecare discipol trebuie sa cunoasca valoarea Mantrei simple si valoarea
Mantrei cantate.
Mantra simpla are uneori un ritm de sincopa, iar alte ori un ritm liniar.
Mantra cantata are un ritm melodic specific valorii ei.
FIE CA PACEA SI I!I"EA SA #ASEASCA L$C I% SFLE&ELE, #A%'"ILE, FAP&ELE SI CASELE
$AME%IL$"(
PACE, PACE, PACE( I!I"E, I!I"E, I!I"E(
iiiiiii(
) ) )
FIE CA PS&IL SFLE&EL$" $AME%IL$" SA SE &"A%SF$"ME I%&" * $ MA"E 'E +E"'EA&A,
IA" #A%'"ILE L$" SA FIE $A,E 'E LMI%A(
PACE, PACE, PACE( I!I"E, I!I"E, I!I"E(
iiiiiii(
) ) )
PACE SI LI%IS&E PES&E L$C"ILE AS&EP&A"II(
PACE, PACE, PACE( I!I"E, I!I"E, I!I"E(
iiiiiii(
) ) )
FIE CA &$A&E FII%&ELE SA &"AIASCA I% A"M$%IE(
PACE, PACE, PACE( I!I"E, I!I"E, I!I"E(
iiiiiii(
) ) )
Mantra pentru intarire
$ picatura sunt in Marele $cean al !ucuriei si eu, ca o valoare necuprinsa din necuprins, a-ut prin
+oia Celui Preainalt, ec.ilibre/ si armoni/e/ natura prin iubirea ce poate sa cuprinda valoarea trairii
mele prin Adevar. Eu sunt ce pot sa fiu si sunt acela 0aceea1 care sunt, prin +oia Celui Preainalt voi fi
ce nu am fost sa fiu(
Amin(
) ) )
Fie ca valoarea condensata a celor cinci elemente ale %oii Ere sa se manifeste/e peste locurile
asteptarii si cuprinsul lor sa aduca noul(
iiiiiii (
) ) )
Fie ca valoarea condensata a celor cinci elemente ale %oii Ere sa*mi inunde templul, iar cuprinsul
lor sa aduca noul pasului meu(
iiiiiii(
) ) )
Mantra OM
de Octavian Srbtoare
Mantra OM vibraia subtile suprem, conform tradiiei spiritual hindus, este de obicei
practicat ca preludiu al oricror activiti spirituale. Conceptul este poate cel mai durabil n timp, n
sensul c ideea este pertinent printr-o simbolistic ancestral abundent n principalele forme de
spiritualitate indian : traditiile Vedica, Tantrica i Yoga n eneral.
Ceea ce Mantra OM repre!int, conform "ndirii spirituale indiene, este nsui instrumentul de
creaie ca substrat al oricrei cau!aliti. Creaia, la nivel cau!al, este privit ca manifest"ndu-se prin
elementul dinamic, care este elementul de vibraie, permi"nd materiei s se manifeste, i prin
urmare s ia diferite forme. #ceast vibraie a creaiei, este suinut de elementul eneretic numit
Prana. $nsi Mantra OM, prin numele de Pranava OM, este aspectul dinamic al elementului
eneretic Prana, 'Pranava' nsemn"nd %ceea ce se manifest cu eneria &Prana)%. #stfel c se poate
spune c Mantra OM este privit ca fiind n esen o practic a creaiei i prin urmare, prin
manifestarea respectiv, ceva sau cineva se supune unei transformri creatoare, aciune care poate
lua o multitudine de aspecte.
Conform Vedelor, Pranava OM este echivalena vibratorie a lui Brahman &principiul suprem' nsui,
care prin manifestare produce trinitatea hindus &Trimurti' cunoscut ca Brahma, Vishnu i Shiva.
(e)tele menionea! c aceast vibraie, care n mod u!ual este un cuv"nt cu dou sunete &%O% i
%M%', are n sine trei sunete, #, * i M, pentru faptul c n alfabetul sanscrit sunetul %O% lun devine
%#*%. #stfel c la pronunarea Mantrei OM se pronun de fapt AUM ntr-o trecere radat de la
sunetul %#% ctre %*% i apoi %M%. +rin practica Mantrei OM se dorete ca efectele la nivelul mentalului
s fie aceleai ca la nivelul creaiei oriinale, doar c firete sunt aplicabile la o scar de manifestare
mult mai redus. ,ste prin urmare util de a cunoate ce se nt"mpl &conform "ndirii spirituale
indiene' de fapt la nivelul creaiei macrocosmice &Brahmanda' pentru a putea nelee cum vibraia
se manifest la nivelul microcosmic &Pindanda', n acest ca! fiind vorba de nivelul uman de
e)perien al vibraiei OM
(radiia hindus stipulea! ca prin cele trei sunete, care ncorporea! vibraii la nivelul rosier
&Sthula', subtil &Su!shma' i cau!al &"arana', cei trei !ei &Trimurti' ca suport de ba! ai manifestrii,
Brahma, Vishnu i Shiva se nasc.Brahma &vibraia %#%', ca !eu al creaiei este sinonim cu nsui
universul material n e)pansiune. Vishnu &vibraia %*%', este cel care menine ordinea &desin-ul' i
toate lucrurile create n armonie i echilibru. Shiva &vibraia %M%' pe de alt parte, este cel care
produce de!ordinea ntreului ansamblu al manifestrii, distru"nd, pentru ca o nou transformare
s aib loc. #stfel c de la creaie, la ordine i apoi la distruere, cei trei !ei sunt nsi ciclul de
cretere, meninere i distruere al oricrui sistem de manifestare, fie fi!ic, bioloic, etc. Yoga n
accepiunea vedic#, este o evoluie radat de a-l manifesta pe Brahma prin creterea spiritual, ca
apoi s se atin un nivel de armonie i echilibru ca manifestare a lui Vishnu, dup care Shiva intr
n aciune distru"nd pre!enta manifestare a contiinei i sdind un ermene pentru noua treapt
evolutiv.
+e de alt parte ntreul sistem Tantric al conceptului de "undalini este ba!at pe ideea de
transformare calitativ adus de -moartea- unui mental depit de nivelul superior al contiinei, i
care este, n acest fel ,nlocuit cu un alt mental mai evoluat. .idicarea eneriei "undalini i
strpunerea treptat a celor trei noduri &$ranthis' de-a lunul canalului eneretic Sushumna,
trec"nd prin %ha!ras, este o mplinire eneretic a Mantrei OM. *nirea eneriei "undalini ,
repre!ent"nd !eia Sha!ti cu !eul Shiva la nivelul creierului uman, este n esen distruerea unui
nivel inferior al contiinei i aducerea n planul e)perienei umane de via a unei noi contiine, care
acum cuprinde unirea &Yu!ta' indisolubil dintre Shiva i Sha!ti. $ntreaa recitare a Mantrei OM este
de fapt aceast cltorie vibratorie pe care Sha!ti sub form eneriei "undalini o face pentru a-l
int"lni pe Shiva.
$n Yoga, practica cu Mantra OM se numete Mantra Yoga/ ea poate fi fcut fie n rup, fie
individual. ,ste esenial de reinut c utili!area acestei Mantre produce o transformare n mentalul
celui care o practic, o transformare leat simbolic de !eul Shiva Shiva este prin urmare esenial n
Yoga, fiind el nsui, conform tradiiei, epitomul practicilor de Yoga i primul Yoghin. #ceast
distruere la nivel de contiin este fr doar i poate saltul calitativ care n Yoga este numit
eliberare spiritual, sub felurite terminoloii precum Mo!sha, Mu!ti, &ivanmu!ti, "aival'a, etc.
Mantra OM, comun at"t n Veda, c"t i n Tantra i Yoga are menirea de a aduce o mplinire
spiritual in concordan cu simbolistica conceptului respectiv, privit din cele trei perspective:
Brahma, Vishnu i Shiva +ractica sunetului sacru este similar: se ia o postur rela)ant adecvat
i se ncepe pronunarea Mantrei aa cum indic te)tele. Veda n acest sens este mai elaborat,
av"nd felurite tonalitti numite Svaras, specifice feluritelor scopuri sau pentru diferii practicani. $n
schimb n Yoga practica este simpl. +rintr-o c"ntare ("irtan' comun tuturor participanilor, se
creea! o armonie de rup c"t i una mental individual, pentru toi cei pre!eni. Se poate practica
de asemenea individual, cu sau fr sunet e)terior. #a cum spiritualitatea indian susine, prin
c"ntatul0 intonarea acestei Mantre se intra de fapt n vibraia pe care Creatorul o foloseste pentru
actul creaiei, fie c acest creator este numit Brahman n Veda, Shiva)Sha!ti n Tantra, sau *shvara
n Yoga. Se poate spune prin urmare c 1umne!eu are ca substrat vibratoriu Mantra OM n
accepiunea "ndirii spirituale indiene. #cestea sunt n esen ideile de ba! referitoare la Mantra
OM care este privit ca fiind suprem n tradiia hindus a tehnicilor de eliberare spiritual.

Cop2riht &1rept de #utor' 3 4554 and subse6uent 2ears b2 Octavian Sarbatoare &#ustralia'
#cest articol este cop2riht &are drept de autor'. #utorul d dreptul ca articolul sa fie copiat i
distribuit n orice form cu condiia s rm"na nemodificat i dreptul de autor i autorul s fie
menionate.


7nde) in limba romana
Exercitiile practice 0antrenamentul fi/ic1
1ie +ra8tischen 9bunen &:;rpertrainin'
#ntrenamentul eneretic este compus din nenumerate e)ercitii fi!ice.
,le snt dinamice asemanator ca n 2oa :undalini sau n imnastica. Cu asta se
deosebeste antrenamentul eneretic de cele mai multe scoli < 2oa, dar n acelasi
timp si de imnastica normala. $n imnastica se asesc o parte de e)ercitii
asemanatoare.
1efapt aici depinde sa cunosti si sa respecti leaturile eneretice: po!itia corpului,
miscarile e)ercitiilor, ritmul, respiratia si concentratia spirituala n efectuarea lor.
1e succes sau superficialitate depinde finetia cu care snt desfasurate miscarile sau
succesiunea lor.
Combinarea elementelor diferite a antrenamentului cu cunostintele a structurii
eneretice a corpului omenesc, abia aduce succesul dorit=
Combinarea elementelor, po!itia < miscarea- ritmul < respiratia- concentratia este
motivul pentru efectul deosebit de intensiv a antrenamentului eneretic si pentru
re!ultatele uimitoare de bune si repe!i.
Ca sa elaboram aceste fineti, este folositor, sa ncepem antrenamentul eneretic sub
instruirea unui antrenor cu e)perienta. Cum e amintit de>a n alte locuri, prin e)ercitiile
practice se eliberea!a mai multa enerie. Mai ales landele a corpului nostru snt
stimulati pentru o productie mai intensiva. #ceste substante trebuie sa circule n
corpul nostru, ca sa-si poata desfasura efectul.
+entru asta va ro dupa e)ercitile practice sa tineti ntodeauna o pau!a de odihna de
? pna @5 de minute, depinde de timpul pe care-l aveti la dispo!itie, va ro dupa acea
sa atasati si o meditatie. #bia dupa meditatia se obtine ntreaa valoare a e)ercitiilor
practice si a e)ercitiilor de respiratie.
Aoi recomandam pentru nceput !ilnic 4 mantre a @ < B? minute si atasat B5 minute
de meditatie tacuta. $n tinuta de ba!a &po!a' sau n po!itie deosebita, cum e descris
n proramul de e)ercitii.
Mai tr!iu puteti sa compuneti si sa e)ersati meditatia n lunime si ornduirea dorita.
Cnd e)ersati proramul ntre, dis de dimineata mai meditati nca odata seara
nainte de culcare, asta poate sa produca miracole adevarate.=
Page 2
3nsemnarea meditatilor 4 mantra
1ie Cedeutun der Mantra - Meditation
#sa cum de>a fiecare stie din proprie e)perienta, oscilatiile au o influenta puternica
asupra dispo!itiei sufleteasca si corpul nostru, musica linistita sau cea DfierbinteE ca si
alaia.
1e>a bebelusi traiesc primele ritmuri de !omotu a inimi mamei n abdomenul ei. Fa
copii mici si n terapi psicholoice putem observa, ca !omote asemanatoare ritmice
au un efect linistitor.
Casetele de meditatie slu>esc aceluias scop.
$n meditatia < mantra, care n india snt cercetati si folositi pentru acest scop de mii
de ani, se folosesc sunete clar definite, ca sa se ia influenta asupra diferitor orane
interioare. 1in fi!ica stim ca fiecare substanta si deasemenea fiecare oran are
propria ei oscilatie.
Meditatia < mantra se foloseste de acest adevar si poate de e)emplu sa influente!e
astfel hipofi!a si prin asta nivelul hormonal a omului.
+rin alte metode, n afara de drouri chimice, aceste lande snt inaccesibile.
+resumtiv cel mai cunoscut sunet mantra ese DOME care e cntat n cele mai diferite
forme n toata lumea.
,l influentea!a epifi!a. (raditional cuvntul mantra nseamna Dformula sfntaE sau
Doscilatia sfntaE.
Cu limba noi ne facem diferite lucruri sau starile sufletesti constient, prin vorbire,
plns, tipat, r!i sau cntat.
Sans8ritul e o limba foarte straveche si din aceasta cau!a bine potrivita pentru
e)primarea anumitor stari naturale stramosesti. +rin acest mod slu>esc mantrele
autoconstiintei si meditatiilor ba!ate pe principii cosmice.
Sans8ritul ca limba stimulea!a cha8ra a G-a. #sa defapt e o limba spirituala
$n deosebire de asta enle!a stimulea!a cha8ra B-a, france!a si italiana cha8ra a 4 a
si ermana cha8ra a @ a.
Cu DHuruE &nvatatoru: sans8rit' an aceste mantre ntodeauna e numit dumne!eu,
constiinta universala cosmica, cel mai nalt principiu de nvatat a universului.
*n observator atent va recunoaste, ca unele din aceste sunete amintesc clar de
sunete animalice &sunete stramosesti 0 limba bebelusilor'. *n Huru adevarat este de
fapt un nvatator spiritual care mi>loceste sfintiri cosmice, dumne!eiesi.
$n viata de toate !ilele uru este si simplul dascal n scoala. $nsemnarea neativa a
cuvntului uru e data de oameni occidentului si nu e dect o propaanda crestina
foarte primitiva care au o problema sa recunoasca nvataturi ntelepte straine.
1e e)emplu: DIarE nseamna a solicita partea proprie, stimulea!a dorinta si
recunoasterea
Explicatiile de 5nsemnare a unor mantre6
,rlJuterunen einier Mantras
Sat nam( .ecunoastete sinur - .ecunoaste a fii &ene!a'=
$n hindusa de a!i nseamna: DK AumeE Se refera la cele K cha8re.
$m sunetul stamosesc Dbi banE
Page 7
$ng Lorma creativa a lui Om
E8 ong 8ar sat nam siri 9a.: guru.
Stimulea!a rndul celor K cha8re.
#obinde Mu8ande dare Aparee ;aring <aring %irname A8amee
Cele M forme de e)istenta sau nume a lui dumne!eu.
$ntretinator, ,liberator, 7luminatoru, 7nfinitul, 1istruatorul, Creatorul, Cel fara nume,
Cel fara lacomie
Ad guru name, -ugad guru name, sat guru name, siri guru deve name.
,u ma aplec si ma unesc cu creatorul si ntelepciunea oriinara a a fii.
Ala8. !aba Siri C.ant 'ra8.
1in ntuneric ma ntorc spre lumina curata.
;ar .ar .ar .ar .ar .ar .ar:(
Confruntate cu lumea si pretinde-ti partea ta.
=a.e guru 9a.e guru 9a.e guru 9a.e d-iou(
.ecunoastel pe creatorul si nbina aceasta recunoastere cu inima ta=
;ari .ari .ari .ari .am dam .am dam(
1istrue ilusia si nbina constiinta ta cu inima ta.
$ng namo guru dev namo
1umne!eu dascalul meu si On e numele lui.
*rmatoarea mantra poate ca o cunoasteti de>a din cntatul a indienilor nordamericani.
,a face parte din cntecul si dansul catre soare. ,a slu>este sa adunam puteri si sa
ntarim constiinta noastra.
Ie>a he>a he>a he>a he>a he>a he>a he>a heN < hei>a=
#stfel pna la urma fiecare popor si fiecare limba are mantraurile ei, numai ca n !iua
de a!i nu le mai e constient oamenilor.
O sa observati, ca multe mantre contin M cuvinte sau silabe. Cnd accentuam sau
recitam M ritme, pe o respiratie stimulam din nou hipofi!a noastra si deschide
constiinta pentru lumile spirituale. $n volumul 4 a antrenamentului eneretic o sa mai
e)plic odata nsemnarea lumii misterioase a oscilatiilor din univers. &cosmic code'.
+rin felul, cum trebuie sa se cnte aceste mantre, o sa fie un ndrumator de tact care
necesita un anumit ritm de respiratie. #stfel diferitele oscilatii nu slu>esc doar ca
stimulant a diferitelor orane din corp sau a cha8relor, deasemenea slu>esc si ca
ceas, 2oi hindusi nu posed ceas de mna, ca sa respecte prorame determinate
Meditatiile 5n tacere si contemplatie
Stille Meditation und :ontemplation
Meditatia mantra e doar un drum, ca sa a>unem la o liniste creativa si o odihna
recreatoare. +e cnd noi mai infuluentam activ prin sunetul vocii noastre cu meditatia
mantra corpul nostru, asa cu meditatia mantra corpul nostru, astfel cu meditatia n
tacere e suprimat cu totul influenta activa.
Meditatia n tacere cere ntr-o masura mare ncrederea n noi nsumi. Meditatia n
tacere tre!este si promovea!a credinta de bine n noi n puterile proprii si sanatate.
Fa meditatiile tacute lasam la o parte toate masurile voite. Aoi nvatam sa dam
ncredere mai multa vocei noastre interioare. , sarcina si telul meditatiei n tacere, sa
opreasca dialoul continu a creierului nostru si sa-l aduca la tacere.
(oate ndurile, care mai vin si mer, trec pe lna si se disolva n nimic. Fa asta nu
ncercati sa obliati ceva. #ri avea ca consecinta doar opusul. Cnd vreti sa meditati
tacuti si mai vin nduri, combinati asta cu nchipuir n peinsa>.
1e e)emplu: vedeti cum ndurile cur din stna n cap. Fasatiile sa cura n pace
printr-o hala mare aerisita si pe partea dreapta sa iasa iar. $ncet se nalta hala
dumneavoastra tot mai sus, n sus n nori, ndurile se linistesc, snt mai pasnici,
nsfrsit mai este doar o hala oala n nori, hala se face tot mai mica, mai snt doar
nori, o pace adnca, o lumina blnda a soarelui, nici un nor, doar nca lumina, si
nsfrsit o pace desavarsita n lumina recunoasteri dumne!easca.
#stfel de stari sufletesti asiti de e)emplu pe casetele mele D(emplul luminiiE sau
DCalatoria astralaE.
Cnd ne concetram la nceputul unei meditatii asupra unui ob>ect, de e)emplu o
planta medicinala, cu intentia de a afla natura si puterea vietii a acesteia, atunci sari
putea ca n imainarea si n ndurile noastre ne contopim cu planta.
#cest proces de adnca baare de seama noi o numim contemplatie.
+rintre altele contemplatia este drumul, pe care samani si vindecatori a popoarelor
naturii l pasesc, ca sa cercete!e eficienta vindecatoare sau folosul a anumitor plante
sau a unui mineral. Omenirii i snt cunoscute aceste metode de>a din timpuri
stamosesti.
Featura cu metodele de scolari!are a antrenamentului eneretic e astfel de va!ut,
ca contemplatia provoaca un efect n alternatie dintr-e om si de e)emplu planta sau a
pietrei pretioase. #sta se realisea!a doar prin oscilatii determinate, sau structuri
eneretice determinate. #ltfel nu se poate e)plica efectul n alternatie. #ceste
e)periente ne dau posibilitatea pe de alta parte sa observam structurile a cmpurilor
de putere electromanetice a propriului nostru corp. #sa obtinem recunoasteri noi
despre propria noastra natura.
<undalini 0Energiea de ba/a1 >'IE <%'ALI%I 0!ASIS*E%E"#IE1 ?
$ntr-e landele si alte orane din corpul nostru e)ista mereu un efect n alternatie, mi>locit prin
impulsuri nervoase si hormonii din circuitul sanuin. Fa fel este si cu cha8rele. +uterea cha8relor se
lasa usor testat cu dianosa refle)iei musculare.
+rin e)ercitii definite de respiratie putem sa adauam enerie noua unei cha8re.
1in observatii stimi ca n abdomen n partea de >os a coccisului se afla centrul interior a primului
cha8ra. $n acest centru se afla n continu o concentratie eneretica. Lara aceasta omu e mort.
#ceasta enerie este numit ca Dsarpe dormindE :undalini. +rin antrenamentul eneretic activam
intentionat aceasta enerie. 7mediat cum o anumita cantitate de enerie este depasita sau se se
produce un deficit, de e)emplu prin retinerea a aerului de respirat, se misca aceasta enerie si poate
sa se ridice dealunun coloanei vertebrale pna n centrul capului asemenea unui impuls fierbinte
luminnd stralucitor. #ceasta se percepe ca un curent fierbinte pe spate.
Si n domenile separate a cha8relor poate sa se a>una la impulsuri spontane de caldura.
$n drumul spre sus :undalini strabate @ eclu!e sau ventile, !and.alele. +rima este Mulaband.a, ea
se afla c-am la naltimea taliei si reulea!a eneria din primele @ cha8re. 1e e)emplu un om se)ual
crispat sau care are des constipatie, i e frica da dea drumu, atunci Mulabandha blochea!a curerea
eneriei nspre cha8rele superioare. *rmarile snt dureri continue de spate si n reiunea inferioara a
ba!inului.
Cele @ Candhas relea!a functia impulsurilor nevrale n maduva coloanei vertebrale, fluctuatia
lichidului spinal.
B. MLA!A%';A
reulea!a eneria celor @ cha8re inferioare, mai ales trecerea eneriei a celor 4
cha8re n a @ a. ,a e activata prin retraerea si ncordarea a anusului si oranelor se)uale.
4. ''I@A%A !A%';A
&eclu!a diaframei' activea!a eneria ridicndu-se din a @ a cha8ra pna la
a ? a. ,a se activea!a printr-o retraere puternica a diaframei n interior si n sus.
@.
AALA%';A"A !A%';A
se afla n ceafa si relea!a trecerea eneriei din Cha8ra a ? a n a G asi
a K a. ,a e a8tivata prin ntinderea cefei si n acelasi timp se ncordea!a musculatura tului si
a cefei, iar barbia se trae spre t.
O. MA;A!A%'A
eclu!a mare, este cnd snt activate toate @ eclu!e deodata n ener2trainin sau
n tandra n e)ercitii pentru avansati. ,a e activata prin ncordarea a ntreului corp de la anus
pna la ceafa.
#tunci cure eneria :undalini din centrul ba!al pna n cap si se ntampla.
Ca sa a>unem la o constiinta larita sau o iluminare este nevoie ca prin e)ercitii corespun!atoare
si o tinere spirituala potrivita sa se active!e ntodeauna n acelasi timp cha8rele de >os si de sus ca
de e)emplu: B < O < K, sau 4 < O < G, sau B < @ < ? sau B < ? < K.
$n aceasta carte snt descrise e)ercitii a antrenamentului eneretic care snt preatirea si ba!a
pentru o adevarata nteleere si o receptie intuitiva de cea ce e cu adevarat enerie. 1aca asta sa
ntamplat odata, primiti un simti pentru structura spatiului, timp si curerea eneriei prin ele.
#sa puteti nvata prin antrenamentul enereticsa luati e)act intentionat influenta n propria voastra
viata si mediul dumneavoastra ncon>urator. +rin asta a>uneti la un cu totul nou fel de receptie
reala analitica.
Cu asta ncepe cu cel ce e)ersea!a o viata plina de emotii, de recunoastere interesante si
descoperiri.
+e lna asta mai obtinemi prin antrenamentul eneretic o nteleere cu totul nou pentru natura,
problemele si capacitatile a altor persoane. +uteti nvata sa a>utati alti oameni cu sfaturi si fapte.
Aoua capacitate de apreciere va va apara pe de alta parte de surprise neplacute cu oameni
straini, pentru ca intuitiv stiti foarte e)act cu cine aveti deaface si ce intentii au alti oameni. Cnd
activami a ? a cha8ra Dne uitami n inima a altori oameniE cum a facut-o 7sus sau cum o poate face
fiecare maistru spiritual.
#ceste leaturi nu snt neaparat nevoie sa se cunoasca pentru practicarea antrenamentului eneretic.
1ar pentru acela care vrea sa se preocupe cu tainele spirituale ale vietii, poate chiar cu telul sa a>una
la o stare de iluminare, acela ari trebui sa studie!e nvatatura cha8relor
Exercitiile de antrenament pentru a B a saptam5na.
Exercitii pentru reglarea metabolismului si a relaxari.
Efectul6
O rela)are profunda e de mare nsemnare pentru sanatatea fi!ica si psichica .
*rmatoarele e)ercitii reduc tensiunea nervoasa si aduc cele @ cha8re n echilibru. $n mod special a ? a
cha8ra e stimulata. ,fectul positiv e obtinut prin stimularea landelor si de deosbitul efect a technici de
respiratie D+rana2amaE #sadar aici influentami mechanismul de relare a cha8relor inferioare, dar mai
putin ca n a 4 si a O saptamna.
?K' (e ase!i pe calcie, npreune!i minile cu bratele ntinse ori!ontal spre pamnt &?K a'. $nspiri, reti
respiratia si ridici bratele pna ce snt vertical deasupra capului. ,)ecuti cu respiratia retinuta miscari
de pompare. +entru sa respir opresti miscarile, duci n ori!ontala minile e)spir adnc aspir din nou, reti
rasuflarea ridici minile si pompe!i din nou att de mult ct poti. ,)ercitiu se e)ecuta circa @ minute.
#cest e)ercitiu antrenea!a landa tiroida, relea!a en!imele si cu asta metabolismul si activea!a
lotusul inimi
?M'(e culci pe spate, npreune!i minile n ceafa sub nceputul parului. .idici piciorul stn drept ntins
ca. G5 cm, respir n aceasta po!a ca. B < @ minute. linistit si adnc.
$n urma mai aspir o data, retii respiratia fi)es al @ < lea ochi, cobor ncet piciorul ntins si e)spir si
rela)esi. #cest e)ercitiu activea!a centrul ombilical, stimulea!a dierarea si cau!ea!a simturi
intensive.
?P' (e ase!i le>er nchis nara dreapta cu deetul mare drept si respir adnc si linistit prin nara stna, B
-@ minute. 1upa acea nchis nara dreapta si respir B < @ minute. 1upa acea schimb mereu deetele si
aspir pe stna si e)pir pe dreapta. 1upa acea faci respiratia focului pe nara stna si apoi pe nara
dreapta.
Fa sfrsit e)pir si aspir adnc prin ambele nari, fi)es al @ < lea ochi, rela)e!i.
+rana2ama deschide plamnii, stimulea!a coordonarea a ambelor >umatati cerebrale, activea!a
hipofi!a si cau!ea!a o reulare a ntreului nivel de en!ime si hormon
BK' (e culci ntins pe spate. $ntinde picioarele, bratele si capul ca n po!a, picioarele snt tinute ca. 45
cm de podea, fi)ea!a cu privirea deetele de la picioare, faci B < @ minute respiratia de foc, dupa acea
aspir adnc, e)pir, lasi plamnii oi faci Mulabandha, concentrarea e fi)ata pe al @-lea ochi. Cnd nu
mai poti te culci si dupa acea respiri din nou. Fasa puterea sa-si faca efectul. #cest e)ercitiu
stimulea!a vointa ta, puterea ta de a te impune, dierarea,ca si observarea si nteleerea realitati din
>ur.
G5' Stai culcat pe spate, trai enunchi la piept, i cuprins cu brate si faci cu capul ridicat B < @ minute
respiratie de foc.
#cest e)ercitiu activea!a landa tiroidala si functiunile de secretie.
GB' 7mediat dupa e)ercitiu G5 te ridici n se!ut, ntin!i picioarele n fata, enunchi snt apasati si
deetul mare de la picioare se prinde ntr-e deetul aratator si deetul mare cu care se apasa tare
unchia de pe deetul piciorului. (e apleci ct poti de adnc n fata, cu capul ntr-e enunchi, si dupa
posibilitate coatele atin podeaua. B < @ minute se respira adnc si linistit, dupa acea sa se rela)ese
culcat pe spate.
#cest e)ercitiu pune n eficacitate activitatea en!imica a tiroidei din e)ercitiul Ar. G5 , ntinde isiasul si
coloana vertebrala. +resiuna din apasatul pe deetele picioarelor activea!a hipofi!a.
+o!itia este acea ca n e)ercitiu O4 de pe paina ??, po!a din stna. (echnica de respiratie e alta si
positia deetelor este alta, ve!i po!a de sus.
G4' #sea!ate culcat pe spate, picioarele ramn de data asta pe podea, capul si umeri se ridica bratele
se ntind ori!ontal n fata. Concentratia se ndreapta pe al @ < lea ochi si dupa acea se rela)ea!a. O
rela)area totala de o durata de ? < B5 minunte si adnca pe spate si acoperit.
#cest e)ercitiu deasemenea activea!a tiroida si hipofi!a. 1e aceasta rela)are este neaparat nevoie ca
sa se distribuie hormonii vrsati n corp sa a>una si sa-si faca efectul.
ME'I&A&IA +I%'ECA"I
G@' Sa se ase!e n asana lotusului sau >umatate de lotus, umeri atrna rela)ati, se ia minile naintea
pieptului si se asea!a mna dreapta n mna stna. 7nteriorul minilor arata spre tine. 1eetul mare
drept e ase!at crucit peste deetul mare stn, minile snt tinuti foarte le>er. Minile arata un pic obli
n sus ndepartate de corp. Ochi snt aproape nchis
.espir adnc si dintr-o rasuflare se cnta urmatoarea mantra.
.a ma da sa sa see so han
Se pronunta astfel Q.a ma da sa sa sei so hanR.
"a
este eneria soarelui
ma
este eneria luni
aceste 4 silabe e)prima recunoasterea eneriei.
sa
este eneria :undalini
see
e)prima ca eneria sa se puna n miscare.
so
sa vina la tine si
.ang ca sa a>una si sa se prinda.
Sa se cnte han cu vrful limbi apasat n interior >os din spate la dinti.
1urata de cntat puternic e de BB minute lunit pna la @B de minute
Efectul 6
#ceasta meditatie lucrea!a pe nivelele cha8relor O < G si activea!a ndeoseb Sa2u Siddhi-ul, eneria
mentala a aerului & a ? a cha8ra' (e va ntari si te face mai nteleatoare si lara de inima.
Constiinta ta se lareste. 1evi mai atent si mai receptiv.
Multe deran>ari si simtome de boala pot fi recunoscute si nfrnte.
Sensul este acesta: D Hasesteti mesterul n dumne!euE
!"A;MA S;A"I@A ME'I&A&IA
GO' .ami n lotus, tine antebratu ori!ontal, umeri atrna le>er, palma est ntoarsa n sus deschis,
barbatii fac cu mna dreapta mudra shuni, deetul mare atine deetul de mi>loc si cu mna stna
mudra ravi, deetul mare atine deetul inelar.
Lemeile le fac invers.
Ochi snt aproape nchisi si se uita pe vrful nasului sau nchis ochi ca sa te concentres pe al @-lea
ochi. .espir linistit si reulat. 1upa BB minute respir foarte adnc, toata concentratie e pe al @ < lea
ochi sau pe crestetu capului, pumni strnsi foarte tare, Mulabandha, se retine un minut respiratia
e)pirat si dupa asta se rela)ea!a cu totul, daca se doreste culcat pe spate.
$n fa!a de rela)are se meditea!a spre dumne!eu, spre relatia ta cu atotputernicu si constiinta
dumneavoastra.
,fectul.
#ceasta meditatie balansea!a ambele parsi celebrale sa vina n echilibru, si ntareste leatura dintr-e
tine si eul tau superior.
$ti da putere, linistea, multumirea sufleteasca si simtire de bine. Se face o leatura ntr-e cha8ra a O <
a, lotusul inimi n sus catre cha8rele G < K
1raa domnule Iariton,
Sreau mai intai sa-mi cer mai intai scu!e pentru -tonul- suspicios care poa
te ca l-au avut anumite intrebari ale mele &poate ca asta a fost cau!a pent
ru care nu mi-ati mai raspuns la ultimul e-mail', desi ele au fost sincere.
Mi-a placut f.mult simplitatea, coerenta si profun!imea cu care ati vorbit
despre introspectie&ca metoda de cautare a Sinelui', despre raspunsul la in
trebarea -Cine sunt euT-, ceea ce m-a convins ca ati practicat aceasta -met
oda- si ea v-a condus la revelarea Sinelui.
Si eu urmaresc de catva timp sa reali!e! aceasta introspectie-meditatie si
deaceea am citit cu f. mare interes si deschidere aspectele practice pe car
e le-ati de!valuit acolo...mai ales ceea ce ati spus de starea de %a fi% ..
si am constatat in mod uimitor ca ieri cand am reali!at aceasta introspecti
e-meditatie mi s-a revelat aceasta stare de # L7 si am urmarit sa o percep
cat mai clar, sa o aprofunde!...dar %ceva% parca ma impiedica sa am increde
re in %puterea% mea de a reusi in aceasta %metoda%.
7n subconstientul meu persista ideea ca revelarea Sinelui se obtine 1*+# tr
e!irea plenara a sufletului, dupa o practica sustinuta in acest sens...iar
eu nu sunt intr-un astfel de stadiu. 7n plus, sunt constienta ca nu am o pu
tere de concentrare suficient de mare incat sa pot sa ma apropii de o stare
de vid mental &imi vin mereu anduri, nici chiar andul ca %eu caut acum s
ursa, lumina divina din mine% nu reusesc sa-l pastre! neintrerupt in minte'.
#s vrea sa va intreb, daca e posibil sa-mi spuneti ...de ce apare aceasta n
eincredere si cum as putea sa o %depasesc%T
1easemenea, credeti ca er fi indicat pt. mine sa urmaresc sa-mi %atase!% mi
ntea de inspir si e)pir pentru a o putea linisti cat mai mult la inceputul
introspectiei T
#ceasta %metoda% de cautare a Sinelui ma #(.#H, destul de mult prin faptul
ca ma raporte! direct la sursa divina din mine.
1eaceea, v-as fi foarte recunoscatoare daca m-ati a>uta sa-mi clarific aces
te aspecte pe care vi le-am relatat.
7n speranta ca voi primi un raspuns potrivit pentru mine, va multumesc mult
,
Olivia
"aspuns6
Cau!a pentru care nu am raspuns la ultimele e-mail-uri este strans leata de perspectiva pe care
ne-o ofera conte)tul international actual.
Sistemul holistic interea!a folosirea mantrelor ca suport in atinerea starilor de constiinta
superioare si anume,printre altele fiind amintita tehnica de Fa2a Uoa, tehnica acum cunoscuta la nivel
mondial, populari!ata fiind in Occident de catre Meditatia (ranscedentala a domnului Maharishi Mahesh
Uoi. +rintre cele mai inalte mantre folosite in Iolistic 7nterated Course I.7.C. fac parte: +ara Ci>a, mantra
#nuttara,mantra pranava, mantrele de activare si deschidere a lui Crahmarandra, pentru a enumera doar
cateva. Sunt folosite insa si alte mantre care confera control asupra multiplelor aspecte ale manifestarii.
7ntrospectia in ca!ul de fata este bine sa fie combinata atat cu prana2ama cat si cu alte tehnici
eneretice specifice. 1omnisoara Olivia este o fiinta deosebita, elevat receptiva caracteri!ata de o puritate
deosebita la nivelul structurilor eneretice superioare. Ceea ce trebuie insa sa accentue!e in propria fiinta
este aspectul solar. Starea traita descrisa este o stare de tre!ire a sufletului, am putea-o numi o Vsclipire a
Sinelui olindit in sufletE. 1aca aceasta stare este evocata cat mai des ar putea duce la tre!irea plenara a
sufletului. 1eci nu este ca!ul sa ne subestimam, facand afirmatii menite sa ne prorame!e in mod neativ
subconstientul. Olivia nu reali!ea!a cat de aproape este de starea dorita. (otusi sesi!and anumite
deficiente consideram ca este necesara o activare mai puternica la nivelul centrului radacina-muladhara- si
la nivelul centrului de comanda si control a>na. #ceste activari o vor a>uta sa depaseasca micile neincrederi
cu care inca se mai confrunta.
+admasana, postura clestelui, sunt recomandate, alaturi de postura iluminarii, postura broastei
testoase si 2oa mudra.
Va fi foarte mult ajutata daca va medita intens cu a>utorul mantrei pranava si0sau a unei mantre ce
activea!a brahmarandra.
1aca doreste sa recura doar la modalitati ce vi!ea!a introspectia va fi necesar sa clarificam
anumite notiuni din punct de vedere al psiholoiei holistice precum:
,* &,o'W constiinta de sine, nucleul sistemului personalitatii in alcatuirea caruia intra cunostintele si
imainea despre sine, precum si atitudinile fie constiente, fie inconstiente fata de cele mai importante
interese si valori. 7n psiholoie sub denumirea ,o se intelee acea substructura a personalitatii care
asiura echilibrul intre tendintele profunde, enerate de functionarea bioloica a oranismului, pe de o
parte, si normele primite prin educatie , ca si realitatea VobiectivaE pe de alta parte. ,ul inteles ca ansamblul
insusirilor personalitatii este alcatuit din urmatoarele: eu fi!ic sau bioloic ce are in vedere atitudinile
corporale care se identifica cu schema corporala/ eul spiritual alcatuit din totalitatea dispo!itiilor psihice
innascute sau dobandite/ eul social ce are in vedere atitudinile fata de relatiile sociale ale individului.
+siholoul #llport se intreaba daca ideea de VeuE este necesara si nu ar fi ca!ul sa fie inlocuita cu alta ceva
mai cuprin!atoare, inclu!and simtul corporal, self-identitatea, autoaprecierea, self-e)tensiunea, andirea
rationala, imainea de sine,tendinta proprie, functia cunoasterii- toate acestea fiind denumite +,ro,rium-.
,*F 71,#FW proiectie a imainii de sine-in stransa leatura cu tre!irea sufletului- asa cum persoana simte
&cu a>utorul sufletului tre!it' ca ar trebui sa fie. 7n teoria holistica ce interea!a psihanali!a eul ideal este o
forma de manifestare a S*+.#,*F*7. 7n functie de radul de tre!ire a sufletului la unii eul ideal este
formulat in termeni fermi, la altii el apare abia conturat. ,ul ideal este VenramaE, modelul, pe care il purtam
in sufletul nostru si care hidea!a in evolutia lor prin intermediul intuitiei sau a informatiei-enerie primite de
la Supraeu, fiintele in functie de radul lor de tre!ire. 1e aceea se afirma ca persoanele cu sufletul tre!it
sunt hidate de adevaratul uru, care de fapt se afla in interiorul lor si nu in e)terior. 1eci in interior ar trebui
sa cautam. ,ul 7deal este o forta e)traordinara in determinarea valentelor comportamentelor, a
performantelor, a stilului de viata.
+rin practica introspectiei mintea isi va diminua influenta doar prin intermediul intrebarii V%ine sunt
eu.-. Handul VCine sunt euTE, eliminand toate celelalte anduri, sfarseste in final prin a fi el insusi distrus,
Vla fel ca batul folosit pentru a amesteca in focul sacrificialE. 1aca alte anduri apar, fiinta va trebui sa se
intrebe, fara a incerca sa le complete!e Vcine are aceste anduriTE. Ce importanta are cat de multe anduri
aparT 7n fiecare moment in care apare un and, daca fiinta este viilenta si se intreaba VCui 7-a venit acest
andTE, ea isi va putea raspunde VmieE. 1aca ea se va intreba atunci VCine sunt euTE, mintea se va intoarce
inapoi catre sursa sa &Sinele' si andul care a aparut va dispare de asemenea. +rintr-o astfel de practica
repetata puterea mintii de a se intoarce catre sursa sa va creste.
1e asemenea tendintele orientate catre obiectele simturilor ce au fost dobandite pe parcursul
timpului, si care apar vor dispare pe masura ce meditatia asupra naturii proprii va deveni din ce in ce mai
intensa. Au permiteti nici macar aparitia andului: Veu nu sunt intr-un astfel de stadiuE, sau Vnu am muncit
indea>uns pentru a dobandi aceastaE,pentru ca nimeni nu dobandeste nimic, ci fiecare se asea!a unde ii
este locul. Liinta trebuie sa-si indrepte in mod persistent atentia asupra Sinelui.
#tat timp cat in minte e)ista tendintele de orientare catre obiectele simturilor, intrebarea VCine sunt
euTE este necesara. Cand andurile apar fiinta trebuie sa le anihile!e cautand locul oriinii lor. # nu parasi
Sinele este cunoastere. Fipsa dorintei si cunoasterea este acelasi lucru.
Fectura lui Chaavat Hita a>uta enorm.
ME'I&A&II


Meditatia iubirii
ti deschide inima si ti luminea!a lumea emotiilor. #>uta la vindecarea bolilor provenite din bloca>e
emotionale

Prana meditatia
Creste capacitatea de palamelor de atransmite enerie, creste capacitatiile de vindecare, incarca si purifica
.......................................................
Meditatia de curatire si ncarcare
ne vitali!ea!a corpul, aura, si cea8rele, nbunatateste alimentarea cu s ne si enerie a oranelor,
mareste aura , ntareste forta de vindecare a palmelor.

Meditatia de vi/uali/are * meditatia culorilor

purifica mentalul, mareste puterea de vi!uali!are. Lormea!a po!itiv puterea ndului ceea ce face posibila
vindecarea la distanta.
.
Meditatia de eliberare
vindeca ranile emotionale. Curata straturile aurei, ntareste echilibrul psihic. +oate fi efectuata doar de cei
care au radul doi +rananadi .
..
&onglen.
Sei vedea ca acest e)ercitiu deschide n tine i!vorul iubirii, si aceasta ti eliberea!a propria ta capacitate
de a iubi care a>uta la tre!irea compasiunii. 1aca vei fi capabil de aceasta atunci la vederea suferintei altora
nu vei simti doar mila ci si o ad nca compasiune. Sei simti respect si i vei multumi acelei fiinte care
tre!este n tine compasiune , pentru ca stii ca acesta este cel mai mare dar pe care ti-l face. (re!irea
castei capacitati este indispensabila pentru evolutia pe calea spre iluminare.
..

Sutrele linistiiCel ce sunt Sutrele inimii #uru sutra
Finistea este forma cea mai eficienta a muncii. Oric t de interesante si de clare sunt scrierile sfinte, ca
efect ram n n urma linistii. Hurul este linistea si pacea ce se afla n fiecare. Finistea lui este mai
atraatoare si mai clara dec t orice toate scripturile la un loc. Sri .amana Maharishi.

Serie de meditatii care amplifica starea de liniste si tre!este Rn noi
...
#urudeva .
#ceste mantre sunt o lauda adusa maestrilor spirituali. +roduc vibratii nalte care ridica nivelul spiritual.
#duc pacea sufleteasca si apropierea de 1umne!eu.

Mantrele sacre ale indiei I

OM S.7M M#I# F#:SIMU#U A#M#I#
Multumire Xeitatii puterii abundentei
Mantra vedica traditionala. M#I# F#:SIM7 e mama protectiei universale. Sub ocrotirea ei nu duci lipsa
de nimic

#M#C# #MC# Y#Y Y#H#1#MC# Y#7 CI*S#A,SIS#.7 Y#7 Y#7 M*:#MC#

Mama, mama toate cele bune mamei universale, o, mama care distrui diavolul ntunericului, si oferi
protectie copiilor luminii.
Se foloseste pentru protectia copiilor. ntre timp sa ne imainam ca suntem copii care dansea!a n >urul
mamei transcedentale, unde nu ne temem de nimic.

S#(U# A#.#U#A7 A#MOS*(, S#.S# M#AH#F# M#AH#FU,

1umne!eul dreptatii, multumire si binecuv ntare de la tine.
Se foloseste pentru stabilirea unor leaturi po!itive, pentru asirea adevarului. #duce binecuv ntare.
#ceasta mantra ti poate aduce partenerul de viata potrivit, un prieten, un partener care te a>uta.

OM 1IUO UOA#I# +.#CIO1#U#(

Oh 1oamne fa sa se minune!e spiritul nostru.
Stimulea!a intuitia, face leatura cu constiinta cosmica.

OM S#(U#M SI7S#M S*A1#.#M

#devar, iubire, frumusete, fara sf rsit.
ncarca cu virtuti nobile.

.#M# F#:SIM#A# Y#A#:7 Y#7 COFO I#A*M#A# :7

,ste o mantra care te apropie de infinit. Contine semne divine care simboli!ea!a dualitatea din .ama2ana .
Yana8i sau Sita simboli!ea!a eneria 8undalini furata de eo. ,l este altul dec t .ama, eul transcedental,
si dec t fratele sau Fa8smana, care simboli!ea!a dumne!eirea. Ianuman este o tehnica de respiratie
2ohina care duce la unificare unirea celor doi si deci reali!area sinelui.

OM A#MO CI#H#S#(, S#S*1,S#U# OM A#MO CI#H#S#(, +#A1*.#AH#U#

+rima parte este renumita mantra de duaspre!ece silabe, mantra lui Sasudeva sau Sisnu care a fost urmata
de multi sfinti.

..

Mantrele sacre ale indiei II

H#(, H#(, +#.#H#(, +#.#S#MH#(, CO1I7 SS#I#
1eparte departe dincolo de departari dincolo de malurile ndepartate ti ofer frumusetea
,ste sutra inimii, mantra lui #valo8ita. Ae da puterea de a face pace cu noi nsine, de a transcede frica
nasterii si a mortii, a dualitatii dintra acesta si acela. Fucrea!a pentru pacea lumii.

S#.#SS#(7 M#I#F#:SIM7 1*.H# 1,S7 A#M#I#

+utere divina a inspiratiei creatoare, putere divina a belsuului, putere divina a siurantei, multumire tie.

1I#AU#S#1 1I#AU#S#1 1I#AU#S#1 #A#A1#

Cinecuv ntare si fericire.

:OA1# .#M# +#I7 :OA1# .#M# +#((#CI7 .#M# +#I7 +#((# CI7.#M# I#.# I#.# H#AH# SI7S#
SI7S# H#AH# SI#A:#.# H#AH# Y#7 +#A1*.#AH#.
.ama apara-ma, .ama cel ce stai pe tron apara-ma, tu esti cel care distrue raul, i!vorul Hanelui cel care
da pace si fericire. Sictorie luminii albe divine

SI#:(7 SI#:(7 1I#AU#S#1 SI#:(7 SI#:(7 1I#AU#S#1 SI#:(7 SI#:(7 #17 SI#:(7 #17 SI#:(7
1I#AU#S#1.
+utere divina, multumire si binecuv ntare tie, putere divina neprihanita, multumire si binecuv ntare.

OM H#M H#A# +#(#U#, A#M#I# OM H#M H#A# +#(#U#, A#M#I# H#*.7 A#A1#A# H#Y#
S#1#A# OM H#M H#A# +#(#U#, A#M#I# H#*.7 A#A1#A# H#Y# S#1#A# OM H#M H#A#
+#(#U#, A#M#I#.
Multumire si salutare stap nului tuturor fiintelor, fiul lui Hauri cu cap de elefant.

OM 1*M 1*.H#U#7 A#M#I# OM :.,,M :##F7:#U#7 A#M#I#

+utere divina aparatoare, distruatoare a raului, salutare tie

Mantre sacre III ma.a mritCun-aCa mantra

#*M (.U#MC#:#M U#Y#M#I, S*H#A1I7M +*SI(7S#.1I#A#M *.S#.*:#M 7S# C#A1I#A##M
M.7(UO. M*:SI7U# M#M.7(#(.
l adoram plin de fervoare pe 1umne!eu, cel care hraneste si sustine toate fiintele din creatie. Lie ca ,l sa
ma elibere!e de sub tutela mortii si sa-mi redea nemurirea.
,ste mantra dadatoare de viata este deasemenea si mantra eliberarii av nd proprietati curative foarte
importante. Ae apara de aresiuni. Ae da sanatate, viata luna, pace, bunastare, prosperitate, satisfactii si
imortalitate.
.

Mantre sacre I+ #A@A&"I

#*M CI*. CI*S#I SS#I (#( S#S7(*. S#.,AU#M CI#.HO 1,S#SU# 1I7M#I7 1IUO UO A#I#
+.#CIO1#U#(.
Meditam asupra loriei lui 1umne!eu care a creat infinitul macrocosmos, care trebuie adorat. ,l este
ntruchiparea cunoasterii si a luminii nsasi care nlatura pacatele si inoranta. Lie ca el sa ne
ilumine!e mintea.
(e)t sanscrit. ncarca cu eneria vietii pe toti aceea care o asculta. Sustine si vindeca toate fiintele
creatiei. ,ste cea mai sacra mantra vedica
#are efect puternic n transformarea 8armei neative, curata mentalul si de!volta intelienta. ,ste una din
cele mai eficace mantre indiene. ,ste cunoscuta ca mantra care spala toate pacatele.
..