Alexandra Mosneaga

VINDECAREA PSI
si tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi 1998

I
Oamenii nu vor sti niciodata ca eu am distrus cuvntul. ... si oamenii niciodata nu vor sti ca cineva i-a iubit att de mult nct le-a distrus - ce daca numai pentru o clipa? - raul cel mai necesar!..." Ruxandra elicia !nac"e# KARMA Portile vi se vor deschide catre lumi nebanuite. Iubirea a distrus limitarea. Ea este arma ce va ajuta sa depasiti orice obstacol. Fiti sinceri cnd va priviti chipul n oglinda pentru a vedea ce sunteti nu ce vreti sa !iti. "aca doriti sa va de#voltati capacitatile psihice aruncati orgoliul n !ocul puri!icator si renuntati la victoriile desarte. "aca n aceasta carte care tratea#a de#voltarea capacitatilor psihice vi se vor parea ciudate si lipsite de serio#itate unele cuvinte sau idei pe care le ntlniti pentru prima data nu va grabiti cu conclu#iile. Pentru a !olosi energiile care e$ista n voi si n %nivers trebuie sa stiti cu preci#ie ce anume vreti si sa va comportati n asa !el nct sa vi se ndeplineasca visele. %neori veti obtine succesul alteori nu. Este posibil sa ramneti uimiti de mplinirea rapida a dorintelor sau nu veti obtine ceea ce va doriti. &receti peste alte procedee de vindecare pe care le'ati studiat si prin care ati obtinut succese. Revi#uiti ce v'a ncntat n aceasta practica si ce esecuri ati avut. (u toate maladiile pot !i vindecate alt!el cum s'ar e$plica moartea prematura) *amenii se nasc cu destinul deja scris au liberul arbitru pentru a se orienta n viata ceea ce e$ista poate !i schimbat de catre +eruri numai printr'un miracol. ,indecarea psihica este una dintre caile

spre eliberare prin care v'ati putea ajuta semenii. A !i vindecator este o Karma !rumoasa un prilej si o posibilitate de a'ti veri!ica gndirea trairile si observatiile care va vor !i de mare !olos n viata. Pacientii pe care o sa'i aveti nu vor pune pret pe timpul dumneavoastra de medium. A!lnd ca puteti !ace -minuni. ca puteti vedea aura ca desci!rati destine va vor cere aceste lucruri indi!erent de locul n care va a!lati. +u toate aceste inconveniente !aptul ca veti deveni medium va v'a o!eri satis!actii. ,eti avea posibilitatea sa va de#voltati capacitatea psihica. n urma e$ercitiilor !acute corect veti avea posibilitatea sa va delimitati sen#atiile propriilor sentimente pentru a sti e$act unde se termina ale dumneavoastra si unde ncep cele straine sa ascultati si sa observati !ara sa va implicati n trairile altor persoane. &eoria si practica deschiderii celui de'al treilea ochi !iind studiate cu perseverenta va vor aduce o mare multumire spirituala. ,a veti da seama de importanta celor studiate n pre#enta carte de lucruri al caror raspuns nu l'ati gasit pna acum si veti !i uimiti de ct de usor se !ace desci!rarea tainelor universului omenesc. /ucrarea este accesibila tuturor acelora care au dorinta de a !ace lucruri iesite din limita rationalului. "eschiderea clarvi#iunii si a altor simturi va va ajuta sapercepeti lucruri mai complicate si mult mai serioase dect poate percepe creierul uman obisnuit. %nele persoane poseda nativ capacitatile mediumice altele si le vor putea de#volta studiind aceasta carte. ,a doresc succes pe acest tarm al cunoasterii. $%!&$'(R$ )O*'!$+$ )aestru de extrasen,orial# bioterapie si psi"oener-oc"irur-ie de clasa internationala# .ucuresti# 199/

0$123O%4% 2

0e nseamna sa 5ii medium?

(ati drumul la televi,or pentru a urmari un meci de 5otbal. (intr-o data# ntr-o stra5ul-erare# 5ara nici un e5ort#

stiti care dintre ec"ipe va csti-a meciul. )er-eti la o serata si ntlniti o persoana pe care nu ati cunoscut-o niciodata# dar sunteti convinsi ca parca ati mai va,ut-o cndva. 0unoastem cu totii aceste sen,atii# pe care le consideram simple coincidente# le explicam cu a6utorul a tot 5elul de pseudo-teorii sau le punem n seama norocului. (ar pe tot parcursul vietii ele ne nsotesc# ne dau sen,atia ca am depasit ntmplator un "otar tainic# ca am patruns ntr-o ,ona vra6ita# n care minunile sunt ceva obisnuit# iar noi suntem niste ,ei# cunoastem ceea ce nu pot a5la muritorii de rnd. $ceasta este mparatia propriei noastre realitati pe care o i-noram pentru ca ne este teama# sau poate pentru ca nu o ntele-em# nu ntele-em n ce 5el tarmul acesta este n le-atura cu viata noastra cotidiana. (aca vom observa cum ne ocupam de treburile noastre de 5iecare ,i# vom constata ct de des venim n contact cu acest tarm tainic si de cte ori diri6am n viata noastra lucruri necunoscute# dar pe care le-am putut recunoaste# acestea 5iind de-o naturalete uimitoare. 11 )arele 5iloso5 -rec 1laton a remarcat ca nvatatura este doar memoria su5letului. (espre su5let" sau spirit"# despre 5iinta" sau esenta" vom discuta n aceasta carte. 3oti acesti termeni de5inesc acea parte din noi care exista n alte planuri ale existentei# cea care simte o iubire cuprin,atoare pentru toate 5iintele si ne permite sa nutrim acest sentiment# obli-ndu-ne sa recunoastem ca este mult mai placut sa dai dect sa primesti# pur si simplu pentru placerea de a servi pe celalalt. $vem n vedere acea parte a 5iecaruia dintre noi care traieste dupa ce nu mai suntem# dupa ce trupul ne-a pierit# dupa ce au disparut mintea# intelectul# emotiile noastre. 'u stim cu adevarat daca supravietuieste ceva dupa ce dispare trupul# n a5ara de amintirile celorlalti despre noi. (ar vorbim despre su5let"# sau spirit"# acesta avnd proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramne tainic# iar pe masura ce patrundem tot mai adnc n domeniul psi"i-

cului# cunoastem mai ndeaproape propriile noastre versiuni ale trairilor. 1osibilitatile unui medium si capacitatea de a trata si vindeca sunt att de strns le-ate ntre ele# nct aproape ca nu se poate 5ace distinctie. 72'(!083OR22 sunt oameni care au nvatat sa-si oriente,e capacitatile si talentele de medium ntr-o anumita directie# lecuind durerile 5i,ice si su5erintele. $sa cum uneori stim cine este la celalalt capat al 5irului nainte de a ridica receptorul tele5onului# stim si n ce 5el sa-i vindecam pe altii si pe noi nsine# dar pur si simplu nu dam atentie acestor capacitati# nebanuind ca exista n noi. Omul se teme de necunoscut# de ceea ce nu ntele-e sau nu poate patrunde cu mintea sau cu su5letul. *per ca aceasta carte sa arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiintei voastre# 5acndu-le accesibile ntele-erii. !ste un truism ca ne temem de ceea ce nu ntele-em# sau ntele-em prea putin. 4na dintre misiunile acestei carti este sa 5aca aceste lucruri si probleme nentelese mai acce19 sibile ntele-erii noastre. 0u ct le veti cunoaste mai ndeaproape# cu att mai mult le veti constienti,a. 2n raport cu propria viata# ele vor parea mai putin tainice si veti obtine un nesperat succes n de,voltarea capacitatilor pe care le posedati. *tudiati cu atentie trairea propriei dumneavoastra vieti si veti vedea daca se con5irma cele spuse. ANIMISM SI SPIRITISM Ori-inea cuvntului psi"ic" este -receasca# ps:c"e" nseamna su5let" sau spirit". !l de5ineste ceea ce se a5la n a5ara proceselor naturale sau a proceselor 5i,ice cunoscute. 4n medium-vindecator este un om care si 5oloseste capacitatea de perceptie a ener-iilor psi"ice n procesul de vindecare a maladiilor 5i,ice. n istoria vindecarii prin mediumuri predomina doua

teorii importante. !le sunt cunoscute ca 3!OR2$ $'2)2*38 si 3!OR2$ *12R232*38. 1rima teorie sustine ca toate 5ortele psi"ice sunt ascunse n interiorul su5letului individului# desi la ma6oritatea oamenilor ele nu sunt de,voltate si sunt aproape inutili,ate. $ doua teorie recunoaste existenta spiritelor ;du"urilor<# lipsite de nvelis corporal# care vorbesc si actionea,a prin intermediul oamenilor vii# asa-numitele mediumuri". 'u putem demonstra existenta su5letului# nici a entitatilor di5u,e# numite spirite"# asa cum am putea dovedi realitatea unei n-"etate. aptul ca nu putem palpa spiritele nu este o dovada incontestabila a inexistentei acestora. ntr-un anume sens nu are importanta care teorie ne atra-e mai mult. (aca vi se pare ca aveti capacitati psi"ice# trebuie sa le eliberati din adncul constiintei dumneavoastra# sa le de,voltati si sa le puneti n aplicare. (aca vi se pare ca spiritele actionea,a prin dumneavoastra# sau ca n-erii va conduc pasii# trebuie sa c"emati n 1= a6utor aceste 5iinte din alta lume. n oricare din ca,uri# veti actiona asupra nivelului psi"ic al !u-lui dumneavoastra. 'oi suntem atrasi mai mult de teoria animista# care ne este mai apropiata# reusind ast5el mai usor sa -asim calea pe care 5iecare dintre noi este n ultima instanta creatorul propriilor sale trairi. 1rocesul de studiere a capacitatii psi"ice ramne oricum acelasi si vom constata n ce 5el se mbina cele doua teorii. $ctivitatea este aceeasi# descoperirile sunt aceleasi# domeniul de aplicare a cunostintelor noastre este identic. 2n toate ca,urile este vorba despre lumea noastra psi"ica. 4nul dintre momentele de ba,a continute n aceasta carte este 5aptul ca n viata# n lume# n 0osmos# totul evoluea,a asa cum este preva,ut c"iar daca ne dam seama de asta sau nu. $ceasta nu nseamna ca trebuie sa ne ntindem n pat si sa asteptam sa se ntmple ceea ce trebuie sa se ntmple. $mbele teorii ne conduc spre acelasi adevar> ca trebuie sa traim din plin# n sens emotional si etic# ca nu

suntem lipsiti de posibilitatea ale-erii 5elului n care traim. $ceasta nseamna ca ne este data libertatea ale-erii si trairii vietii noastre n 5elul n care obtinem satis5actia maxima# placerea cea mai deplina si mai adevarata. ?ristos spunea sa-i dam 0e,arului ce este al 0e,arului si (omnului ce este al (omnului. 4niversul psi"icului este un univers binar# n care 0e,arul si (omnul primesc 5iecare ce i se cuvine. 7a platiti impo,itele nu pentru ca va 5ace placere# ci pentru ca impo,itele trebuie platite. 3raiti cu constiinta propriului !4# sau ntru (omnul# deveniti vindecator nu pentru ca aceasta va va 5ace mai 5ericiti sau mai buni# ci pentru ca aceasta si are radacinile n interiorul dumneavoastra. 0O)4'24'!$ Oricare ar 5i ba,a reli-ioasa sau 5iloso5ica a 5ormarii dumneavoastra# cunoasteti teoria con5orm careia cu totii 14 suntem un tot" sau c"iar totul este un tot". !xista o stare sau un nivel de constiinta n care aceasta idee ncetea,a sa 5ie o nsiruire de cuvinte si devine o realitate. 1oate ca sunteti de6a 5amiliari,ati cu aceasta stare. !a devine clara pentru numerosi oameni care traiesc simtamntul iubirii atunci cnd simt ca su5letul lor se contopeste cu su5letul altei persoane. 4neori# straduindu-ne ntr-un -rup de oameni sa reali,am un scop comun# traim aceleasi sen,atii de comuniune# de le-atura cu ceilalti membri ai -rupului. $ceasta nu repre,inta dect un mic pas de la iubirea 5ata de un alt om sau un -rup de oameni# la trairea puternica si atotcuprin,atoare a sentimentului de iubire si de contopire cu 5iecare n parte sau c"iar cu tot ceea ce ne ncon6oara. *tarea de comuniune este starea despre care vorbesc toti s5intii si nteleptii. (eocamdata nsa# ne traim propriul !4 si multi dintre noi se mpotrivesc starii de comuniune# o evita sau se tem de ea# deoarece cred ca n 5elul acesta vor 5i lipsiti de contactul cu propria individualitate. 'imic nu poate 5i mai departe de adevar. (e 5apt# n aceasta stare

mistica de comuniune traim mai puternic si mai deplin !u-1 propriu# asa cum este el n realitate. )ai mult dect n oricare alta stare# devenim noi nsine# pentru ca sin-urul mod de a trai comuniunea deplina cu ceilalti este sa 5ii mai nti n deplin acord cu sinele tau. ncercati sa nvaluiti tot ce va ncon6oara ntr-un "alo de dra-oste# numai asa o sa reusiti sa deveniti 4' 3O3" care apoi este usor de modelat. $pro5undnd studiul acestei carti veti descoperi cteva exercitii simple# care va vor conduce la de,voltarea acestui tip de trairi. !xercitiile sunt ast5el alcatuite#nct cu a6utorul lor sa puteti avansa sin-uri de 5iecare data cte o etapa. 'u trebuie sa treceti de la un exercitiu la altul pna cnd nu simtiti ca sunteti -ata pentru aceasta. 1@

I
0ititi cu atentie 5iecare exercitiu pna cnd stapniti te"nicile. 'u va descura6ati cnd# parcur-ndu-le# nu obtineti re,ultatele asteptate. Reluati-le cnd sunteti mai odi"niti. 4na dintre primele etape ale procesului de vindecare este aceea de a aduce pacientul n stare de armonie cu vindecatorul. $vnd "arul bunului psi"olo-# acest lucru reuseste per5ect. (aca iubirea dumneavoastra i,voraste peste oameni veti putea percepe toate lucrurile reciproc le-ate si interdependente# constienti,ndu-le ca parti ale aceluiasi ntre- unic si atotcuprin,ator. 0nd totul este un tot"# sunteti eliberati de necesitatea de a 5ormula 6udecati despre lucrurile complexe. $ceasta este starea n a5ara binelui si a raului"# n care nu exista nimic corect sau incorect# nimic bun sau rau. 0nd va trans5ormati ntr-un observator# a5lndu-va n starea de comuniune# deveniti un medium absolut. (aca ati reusit sa percepeti in5ormatiile psi"ice# cu un 5oarte mic e5ort suplimentar# puteti nainta pe calea nsusirii deprinderilor de

vindecare. 2n5ormatiile venite trebuie decodi5icate. !le apar brusc# sub di5erite 5orme - vi,iuni de corpuri -eometrice# 5i-uri de animale# peisa6e# clisee de 5ilme - prin simturile proprii sau telepatic. 4nii vindecatori si antrenea,a corpul pentru a simti durerea persoanelor# dar nu este recomandabil# din cau,a ca prin acest procedeu boala trece la vindecator prin corpurile ener-etice. 2ntre comuniunea cu ceilalti si vindecare exista o etapa intermediara. $ceasta etapa# n care se primesc in5ormatiile necesare# este cunoscuta de mediumuri drept citire". 0itirea psi"ica poate lua orice 5orma# dar n toate ca,urile este premer-atoare procesului de vindecare si este o parte a acestuia. 0nd doriti sa vindecati unul dintre prietenii dumneavoastra# intrati n starea de comuniune cu acesta# apoi ntrebati-va despre starea lui 5i,ica. 0unoasteti de6a raspunsul# 1A caci n momentul acesta prietenul 5ormea,a o parte din propria dumneavoastra 5iinta. 1e ba,a in5ormatiilor pe care le-ati primit# puteti trece la vindecarea prietenului. CORPUL ASTRAL %a 5el cum aveti o structura 5i,ica# aveti si o structura psi"ica# alcatuita n principal din aura ;emanatiile ener-etice care ncon6oara toate 5iintele vii< precum si din c"aBre ;puncte ener-etice deosebite ale aurei<. $ceasta structura este cunoscuta sub numele de corp astral". !l este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul 5i,ic# 5enomen cunoscut sub denumirea de calatorie n astral". 7om examina le-atura dintre calatoriile n astral si vindecare n capitolul 8. AURELE sI CULORILE $ura nu exista numai n ima-inatie. !a poate 5i 5oto-ra5iata cu aparate 5oarte sensibile# n experimente stiinti5ice strict controlate. )ediumurile 5olosesc citirea aurei pentru

evaluarea sanatatii# a starii mentale# emotionale si psi"ice a pacientului. )ediumurile vad aura n culori# dar adesea ea poate 5i va,uta sub 5orma unor unde sau alte mani5estari ener-etice ;"alouri cu 5orme strict de5inite<. 4nele mediumuri nu vad aura# dar o creea,a nc"ipuindu-si cum ar trebui sa arate daca ar putea-o vedea. $lte persoane simt doar ener-ia care ncon6oara omul# 5ara a o exprima n ima-ini vi,uale. (i5erite traditii atesta existenta unui numar de sapte straturi succesive ale aurei. 0onsideram ca ne sunt pe deplin su5iciente in5ormatiile pe care le obtinem din citirea 5ormei aurei. 1/ O aura sanatoasa nvaluie ntre-ul corp din cap pna n picioare# pna la ctiva centimetri de corp. 4nele persoane au o aura incompleta. (e exemplu# daca aveti o viata sedentara# va plimbati rar si nu 5aceti exercitii 5i,ice# de la -enunc"i n 6os veti avea o aura subtiata# rare5iata. (aca o anumita parte a corpului este a5ectata de boala sau a 5ost nlaturata prin operatie ca urmare a unei a5ectiuni patolo-ice# n ,ona respectiva aura va 5i mai slaba. (upa cum am mai spus# nu ntotdeauna aura este va,uta n culori. ncepatorii o vad ca pe o 5sie albicioasa# ca o ceata valurita. 1entru a o citi nsa# mediumurile si pun n 5unctiune ecranul mental" propriu# spre a vedea ntrea-a diversitate a culorilor aurei# pe care o 5olosesc n stabilirea starii pacientului. 0"iar daca putem da o descriere -enerala a semni5icatiei di5eritelor culori si nuante# trebuie sa subliniem ca acestea pot 5i va,ute ntr-o perceptie strict individuala si nu exista doua persoane care sa vada simultan nuante identice n aceeasi aura. (aca doriti sa cititi caracteristicile aurei psi"ice# trebuie sa aveti o ima-ine -enerala asupra semni5icatiei culorilor acesteia. (ar este mult mai important sa putem vedea de 5iecare data n mod distinct 5iecare culoare# ca si cum nu am 5i va,ut-o niciodata pna atunci# si sa stim sa descoperim din nou ce semni5ica aceasta culoare ntr-un anumit context. $urele sunt ntr-o continua sc"imbare. 0ulorile si 5or-

mele aurelor se sc"imba o data cu -ndurile si sen,atiile individului. 3otodata# culorile se atenuea,a si se contopesc# se ntrepatrund ca ntr-un curcubeu# adesea nu se poate spune unde se termina o culoare si unde ncepe alta. 7a s5atuim sa cititi aura de parca ati descoperi de 5iecare data ntre-ul proces ca la nceput. )isiunea dumneavoastra va 5i mai usoara si veti nvata mai repede te"nica citirii aurei daca veti avea o ima-ine -enerala a semni5icatiei culorilor. 18 %ista de culori care urmea,a este ntocmita con5orm experientei pe care am acumulat-o. (e obicei culorile pot 5i interpretate ast5el> '!+R4 - culoarea mortii si a distrugerii. 1oate 5i citita ca semn al unei depresiuni# ndeosebi cnd apare ca un nor ntunecos care nvaluie capul pacientului. (ar moartea este o stare care precede renasterea# iar distru-erea este premer-atoare creatiei> ntunericul cel mai adnc se lasa c"iar naintea ,orilor." n acest ca,# culoarea nea-ra poate 5i considerata po,itiva. (e asemenea culoarea nea-ra este considerata drept culoarea care repre,inta lumina (umne,eiasca invi,ibila# care vine sa lumine,e si sa puri5ice su5letul ;aproape de "aina preotului si culoarea copertei .ibliei<. 0!'4s24 - culoarea plictiselii si a bolii care masc"ea,a de obicei emotii cum sunt teama si 5uria. )$RO - de obicei# culoarea 1amntului# arata puternica le-atura cu planul !i#ic. (aca nvaluie talpile si -ambele# poate 5i un indiciu ca persoana respectiva 5ace multe exercitii 5i,ice. 4neori# daca este stearsa si di5u,a# poate 5i un semn al lipsei de ener-ie. 7!R(! - culoarea care semni!ica cresterea. 1re,enta sa n aura arata de obicei ca persoana respectiva se -aseste n 5a,a de ale-ere# de stabilire a atitudinii sale n viata sau n raport cu credinta. !ste o culoare po,itiva# care poate sa apara cnd omul# derutat de sc"imbari interioare radicale# crede ca viata lui nu este bine alcatuita. 0uloarea verde

desc"is este un semn al de,voltarii psi"ice. $%.$*3R4 - culoarea creatiei a imaginatiei si auto' e$primarii. $semenea marii si cerului# al caror simbol este# culoarea albastra exprima natura 5eminina sau latura 5eminina a personalitatii masculine. $lbastrul nc"is este un semn al depresiunii aparute atunci cnd omul este nevoit sa actione,e dupa ideile altora# pentru care trebuie sa lupte mai mult dect pentru ale sale proprii. 19 +$%.!' - culoarea intelectului semni5ica procesul de trecere de la inconstient la constient. +albenul presupune miscari si sc"imbari de toate 5elurile# ndeosebi cele care duc la puri5icarea si de,voltarea mintii. (e cele mai multe ori culoarea se vede ca o aureola sau un nimb n 6urul capului. 1OR3O0$%24 - culoarea vindecatoare prin e$celenta. 0a si *oarele pe care l simboli,ea,a# indica natura masculina sau latura masculina a personalitatii 5eminine. 0nd apare n aura# poate sa indice ca individul respectiv are calitati puternice de vindecator sau se a5la ntr-un proces de crestere 5i,ica ori de autovindecare emotionala. ROC - culoarea intuitiei si a unor cunostinte e$tinse despre Pamnt. 4neori este numita culoarea intuitiei planetare". ROs4 - culoarea emotiilor si a pasiunii de a trai a sentimentelor puternice# cum ar 5i ura# 5rica sau iubirea. 0uloarea rosu aprins si pur nseamna perseverenta si pasiune. 14R14R24 - culoarea spiritualitatii si a devotamen' tului. Oamenii care practica meditatia sau au sentimente reli-ioase puternice au de obicei aceasta culoare n aura lor. $4R24 - culoarea intuitiei pure a curajului psihic si a autocunoasterii. 'imburi aurii stralucitoare pot 5i va,ute adesea deasupra capului misticilor si persoanelor a5late n starea de exta,. 0uloarea aurie este o culoare masculina# repre,entata adesea de *oare. !ste totodata culoarea puri5icarii si vindecarii.

$R+2'324 - culoarea !eminina a /unii cu semni5icatie analoa-a culorii aurii# desi ntlnita mult mai rar. )ult ar-intiu n aura nseamna cura6 si n,estrare psi"ica n ceea ce priveste teleBine,ia sau levitatia. $r-intiul este culoarea calatoriilor n astral. *e considera ca ntre corpul astral si cel psi"ic# cnd sunt separate# le-atura se 5ace printr-un 5ir ar-intiu. 20 $%. - daca este pur e culoarea celui mai nalt nivel spiritual a puri5icarii si a iluminarii. 4nele tipuri de meditatie# cum ar 5i meditatia transcendentala# pot aduce sau nu iluminarea# dar pot colora aura n alb. $urele pot 5i citite ca niste "arti. 0ulorile lor apar adesea le-ate unele de altele. (e exemplu# putem vedea culoarea rosu nc"is n prea6ma inimii si o putem interpreta drept 5urie# care provine din stra5undurile unei 5iinte puternic a5ectate de un traumatism emotional. (aca dupa rosu urmea,a portocaliu# nseamna ca persoana traieste un proces de vindecare a acestui traumatism# portocaliul semni5icnd vindecarea. (aca n aceeasi aura se observa verdele ;culoarea cresterii si a de,voltarii< mbinat cu -albenul ;culoarea intelectului<# a5lat n 6urul capului# se poate tra-e conclu,ia ca# vindecndu-se# omul descopera noi cai de -ndire si de modi5icare a structurii sale mentale anterioare. 0ulorile pot sa apara n aura 5ie sub 5orma unor ben,i# strati5icate# 5ie ca niste pete "aotice# 5ie se pot amesteca ntr-o masa de,ordonata. Oricum ar 5i ase,ate# 5oarte rar se poate vedea o aura care sa ramna nesc"imbata# ale carei culori sa nu treaca unele prin altele si sa nu se modi5ice# re5lectnd sc"imbarile survenite n starea individului. 3oate atesta variatiile cele mai mici si mai delicate survenite n constiinta si n starea mentala# care intervin cu mare rapiditate# de aceea este att de di5icil sa se dea o descriere verbala a aurei. 0ulorile de ba,a# culorile pure din aura se modi5ica mult mai ncet# n saptamni# luni sau c"iar ani. 'uantele sunt citite ca si culorile si indica ener-ia

persoanei respective. (e exemplu# undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semni5ice 5orta si putere asupra altora - este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. $ceste unde pot sa semni5ice si absenta interesului 5ata de planul 5i,ic. 91 CHAKRELE )ediumurile citesc culorile si 5orma aurei n le-atura cu c"aBrele# care sunt puncte ener-etice distribuite pe ntre-ul corp astral. n traditia "indusa de,voltarea c"aBrelor unui individ arata 5a,a de,voltarii sale psi"ice. n sanscrita# c"aBra" nseamna roata" si :o-"inii indieni vi,uali,ea,a c"aBrele sub 5orma unor discuri mici# slab colorate# de marimea unei monede. $sa arata c"aBrele n ca,ul persoanelor cu un nivel redus de de,voltare psi"ica. 1e masura de,voltarii constiintei de sine a individului# c"aBrele sale se desc"id si discurile ncep sa semene cu niste 5lori viu colorate. (esi consideram c"aBrele n raport cu partile componente ale corpului 5i,ic# ele nu exista n acesta n sens determinat. 0"aBrele se mani5esta n corpul astral. 7orbim despre dispunerea lor pe corpul 5i,ic# pe supra5ata acestuia# pentru a usura citirea si tratamentul bolnavilor. !ner-ia orientata spre o anumita c"aBra a corpului astral va actiona n e-ala masura si asupra partii corespun,atoare a corpului 5i,ic. (istin-em si operam cu sapte c"aBre principale si patru secundare. 0ele sapte centre de ener-ie sunt reunite ntr-un canal ener-etic" care trece prin spatele coloanei vertebrale# paralel cu aceasta. %a dorinta# c"aBrele pot 5i ascunse sau nc"ise# pentru mani5estarea sau retinerea unor capacitati psi"ice. 0"aBrele vatamate pot 5i vi,uali,ate. (e asemenea# poate 5i dere-lata le-atura dintre c"aBre si canalul ener-etic. $ceste perturbatii ale c"aBrelor sunt provocate n principal de stresul psi"ic sau de un traumatism. *tresul sau traumatismul sunt produse de 5enomene numite ne-ative"D ele pot 5i neutra-

li,ate prin evenimente sau sen,atii numite po,itive". 3ot ce perturba 5unctionarea normala a or-anismului unui individ poate distru-e si c"aBrele. (e exemplu# 22
i-. 2 1. )ulad"ara c"aBra 9. *Eadist"ana =. )anipura F. $na"ata @.7is"ud"a A. $6na /. *a"asrara

rememorarea unui eveniment dureros ;care poate 5i recreat mental# reconstituit ca o ima-ine n adevaratul sens al cuvntului< se depune pe c"aBra# stationea,a acolo si 5rnea,a sau bloc"ea,a 5luxul de ener-ie care vine dinspre c"aBra respectiva. 1erturbatiile 5i,ice si psi"ice pot avea drept cau,a ast5el de 5rnari si adesea vindecatorul depune e5orturi mari numai pentru a curata sau vindeca aceste c"aBre ;ve,i i-. 1<. 1. 1rima c"aBra# sau cha0ra coccisului este ase#ata la barbati la ba#a coloanei vertebrale iar la !emei ntre ovare. Este singura cha0ra ase#ata di!erit la cele doua se$e. 23

!a este numita c"aBra de ba,a"# iar uneori c"aBra de supravietuire"# deoarece este le-ata de mecanismele or-a-

nelor umane care mentin corpul 5i,ic n viata. (e exemplu# cnd pe neasteptate sunteti n pericol sau ntr-o situatie critica# prima c"aBra se desc"ide pentru a elibera in5ormatiile acumulate# care va sunt necesare pentru a supravietui sau a a6uta alte persoane sa supravietuiasca. (aca ati ramas 5ara bani sau 5ara serviciu# proprietarul v-a scos din casa etc.# aproape si-ur va a5lati concentrat n c"aBra de supravietuire - prima c"aBra. ntrea-a dumneavoastra atentie psi"ica este ndreptata spre mentinerea ba,elor vietii. 9. $ doua c"aBra# sau -cha0ra splinei. este ase#ata imediat sub ombilic. 1rin acest centru ener-etic percepem emotiile celorlalti oameni. 0apacitatea psi"ica de a percepe ceea ce simt ceilalti oameni se numeste clarsensibilitate" ;clarsen,itivitate<. 'umerosi oameni au aceasta a doua c"aBra 5oarte activa si au acest dar al psi"icului# 5ara a-1 5olosi. O do,a de clarsensibilitate este 5oarte utila# deoarece va permite sa 5iti mai sensibili 5ata de ceilalti oameni si sa sesi,ati situatiile de pericol. (ar o c"aBra lar- desc"isa poate conduce la traumatisme. 2ata unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om care are a doua c"aBra lar- desc"isa> sunteti bine dispus si primiti vi,ita unui prieten# cu care vreti sa serviti o ca5ea si sa stati de vorba. (ar prietenul are neplaceri si este ntr-o stare depresiva. 7a exprimati compasiunea si ntele-erea# vreti sa-1 a6utati# i aratati partea buna a situatiei sale. 1rietenul se simte mult mai bine# capata cura6 si la plecare este mai linistit si mai vesel. (umneavoastra nsa simtiti o apasare stranie. ara sa stiti ati preluat -ri6ile si simtamintele prietenului. 24 'u va s5atuim sa actionati pentru a de,volta clarsensibilitatea# deoarece exista procedee mai simple si mai putin di5icile de a deveni medium. $ doua c"aBra este le-ata si de ener-ia sexuala. !ste punctul de excitatie si receptie a sen,atiilor sexuale si un centru important n practica tantra :o-a# un tip de meditatie

5ocali,ata pe comuniunea sexuala ca mod de a atin-e stari superioare de constiinta. =. $ treia c"aBra# dispusa n ple$ul solar este punctul de distribuire a energiei n corp. "esi este ase#ata putin mai sus de ombilic n -contemplarea ombilicului. se are n vedere tocmai aceasta cha0ra. $ treia c"aBra actionea,a nlaturnd e5ectele ener-iei psi"ice n corp# de,ec"ilibrnd din punct de vedere ener-etic ntre-ul corp# ceea ce creea,a un "aos ener-etic n individ. 0nd sunteti speriat sau nervos# sau daca sunteti constipat# simtiti o contractie n acest centru. F. $ patra c"aBra# situata n dreptul inimii este cha0ra iubirii a tandretii si compasiunii. !ste c"aBra comuniunii# care actionea,a n ca,ul iubirii adevarate 5ata de sine ;este ceva total di5erit de narcisism<# a iubirii 5ata de un alt om# 5ata de un -rup de oameni sau 5ata de toti si de toate. )ulte tipuri de meditatie din Orient sunt concentrate asupra desc"iderii celei de-a patra c"aBre. @. $ cincea c"aBra# ase#ata la ba#a gtului este cha0ra comunicarii. (aca trebuie sa spunem ceva si nu o 5acem# aceasta c"aBra se strn-e si se declansea,a o boala a -tului - larin-ita# "ipertiroidie sau ami-dalita. (aca sunteti 5oarte sensibili# simtiti anumite sen,atii neplacute n cea de a cincea c"aBra atunci cnd cineva va obli-a sa vorbiti. n ca,ul specialistilor n citirea aurei si a vindecatorilor# nc"iderea partiala sau totala a c"aBrei 7isud"a duce la desci5rarea eronata a in5ormatiilor primite. 0a si claraudibilitatea# telepatia n -rup este le-ata de asemenea de cea de a cincea c"aBra. 2! 1utem spune ca a cincea c"aBra este centrul prin care comunica spiritul sau su5letul ;care stie ntodeauna ce va prieste< cu mintea sau personalitatea dumneavoastra. A. $ sasea c"aBra# Ajna situata n mijlocul !runtii este numita si -al treilea ochi.. !ste c"aBra care creea,a ima-i-

nile vi,uale# ne permite sa vedem aura si decodi5ica in5ormatiile psi. 0apacitatea de a crea ima-ini vi,uale se numeste clarvi,iune" si este 5olosita adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aura. 4n simptom ca a sasea c"aBra este nc"isa poate 5i durerea de cap. $cest centru ne permite sa stim cnd alte persoane se -ndesc la noi. !ste o 5orma de telepatie. 0nd cineva ndreapta catre noi un 5lux puternic de ener-ie pentru a a5la la ce ne -ndim sau pentru ca se -ndeste la noi# persoana patrunde n mintea noastra". 1utem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap# sau doar ca pe o apasare ntre sprncene. )ulte traditii mistice considera desc"iderea celui de-al treilea oc"i ca un eveniment deosebit# deoarece repre,inta constienti,area si iluminarea spirituala. 1entru a deveni medium nu este obli-atoriu sa de,voltam acest centru. /. 0ea de-a saptea c"aBra# -cha0ra superioara. este ase#ata n crestetul capului 1cha0ra parietala2. !ste c"aBra cunoasterii sau a intuitiei pure. 0nd un medium intra n transa# el lasa sa patrunda ener-ia cosmica n corp# orientnd-o spre ceilalti centri. !ner-ia cosmica este le-ata nemi6locit de ener-ia 1amntului. ntrebuintarea cu preci,ie a celor doua 5orme de ener-ie si contopirea lor con5era vindecatorului o anumita sensibilitate psi"ica# 5avori,nd de asemenea evolutia acestuia si trans5ormndu-1 ntr-un canal luminos"# att n timpul citirii simptomelor bolii# ct si pe durata vindecarii. 0nd a saptea c"aBra este desc"isa si de,voltata corespun,ator# cel mai mare dar al omului este intuitia care a6un-e pna la clarvi,iune. 2" 1rin meditatia asupra acestei c"aBre misticii atin- starea de liniste totala si de constiinta cosmica. n aceasta stare per5ecta nu este nevoie de nici un 5el de e5ort orientat spre de,voltarea si 5olosirea capacitatilor psi"ice deoarece# privind din interiorul sau# 5iecare poate sa primeasca in5ormatiile de care are nevoie# 5ara a pune ntrebari si 5ara a ntm-

pina piedici. $ saptea c"aBra este de asemenea c"aBra 5olosita de mediumuri n spiritism# atunci cnd acestea si parasesc trupul si permit spiritelor sa vorbeasca prin ei. 3ransa n care intra mediumul este un 5enomen 5oarte complex si poate sa repre,inte pericole pentru cei nepre-atiti. (atorita complexitatii sale# aceasta transa nu poate 5i nvatata din carti. !a se poate studia numai sub conducerea nemi6locita si observatia atenta a unui medium sau pro5esor care are multa experienta n atin-erea starii de transa. )ai exista si alte cha0re secundare n palmele imunilor si pe talpile picioarelor. +ha0rele din talpi a6uta la mentinerea le-aturii omului cu 1amntul# reali,nd ec"ilibrul vital ntre ener-ia pamnteana si ener-ia cosmica primite prin a saptea c"aBra. nc"iderea c"aBrelor din talpi provoaca adesea racirea picioarelor si# limitnd cantitatea de ener-ie terestra patrunsa n or-anism# poate 5ace omul sa se simta nesi-ur# debusolat sau sa se comporte de parca n-ar 5i n toate mintile. 4nele persoane cu aptitudini de medium# cnd intra n transa# cauta sa-si desprinda complet talpile de pe 1amnt# pentru a reduce la minimum contactul cu planul material# ncepatorii care doresc sa devina medium sunt s5atuiti sa parcur-a pe 6os ,ilnic =-F Bilometri# pentru a-si 5ocali,a atentia psi"ica asupra c"aBrelor din talpi si a le desc"ide. +ha0rele minilor sunt sediul energiei creatoare. !le sunt ase,ate n punctul central dintre de-etul mare si aratator. $ceste c"aBre intra n actiune cnd n5aptuim sau mesterim ceva> multi vindecatori si 5olosesc minile pentru 2# primirea si transmiterea ener-iei si in5ormatiilor necesare vindecarii. !xista si alte posibilitati de citire a starii or-anismelor# dar aura si c"aBrele sunt aproape totdeauna obiectivele cele mai importante.

LEGTURA RECIPROCA VINDECTOR-PACIENT (upa cum va puteti ima-ina# le-atura reciproca dintre vindecatorul care examinea,a si pacientul examinat este unica si adesea 5oarte strnsa. (aca eu vin la dumneavoastra sa ma vindec si mi dau acordul sa a5lati despre mine lucruri pe care le ascund cu multa -ri6a de prietenii cei mai apropiati# sau c"iar 5ata de mine# mi dau de asemenea acordul pentru 5olosirea ener-iei noastre reunite ca sa provocam sc"imbari n interiorul corpului meu# posibil si n a5ara limitelor lui. (aca ma dau pe minile dumneavoastra# am convin-erea ca veti 5ace tot ceea ce trebuie 5acut# si ct se poate de cali5icat. $m convin-erea si ca nu veti 5olosi in5ormatiile pe care le-ati primit de la mine n dauna mea sau a oricarei alte persoane. $m convin-erea ca daca nu stiti raspunsul la unele dintre problemele mele# mi-o veti spune direct si nu va veti pre5ace din or-oliu ca puteti vindeca# de exemplu# cancerul# atunci cnd va sta n puteri doar vindecarea durerilor de cap. $m convin-erea ca nu ma veti minti nici din -reseala# nici n mod constient. si stiu ca tot ce 5aceti 5aceti cu su5letul curat. n ca,ul n care dumneavoastra# ca vindecator# credeti ca este admisibil sa comiteti 5apte lipsite de etica# acum este momentul cel mai potrivit sa ntrerupeti lectura acestei carti si sa va ocupati de cu totul altceva# mai putin mpovarator. 3e"nica vindecarii nu este prea complicata# dar 98 pentru a 5i vindecator este nevoie de ceva mult mai serios dect deprinderile te"nice sau sensibilitatea la stari psi"ice. KARMA sI ETICA Garma este o amintire inconstienta - cunoastere# atasament# relatii ne5inali,ate# dorinte nereali,ate si alte cicluri nenc"eiate. n limba sanscrita acest cuvnt nseamna 5apta si actiune. (ictionarul Hebster de5ineste Barma ca pe un termen budist sau "induist care nseamna totalitatea actiunilor umane ntr-una dintre starile 5ericite de existenta# care este considerata de5initorie n soarta omului n cadrul

vietilor urmatoare# alt5el spus destin# soarta". *a actione,i pe ba,a celor mai pro5unde amintiri si sentimente acumulate n memorie din vietile anterioare nseamna sa actione,i con5orm propriei Barme. $ 5i !ericit de e$istenti)3 nu nseamna n mod obli-atoriu vieti sau ntrupari ncununate de succes# aceasta nseamna si momente 5ericite ale pre,entului. 0nd pronuntati $cum"# acest moment al pre,entului nu mai exista# el devine trecut si se duce pentru totdeauna. 3impul este un sistem de masura inventat de 5iintele umane pentru a se simti mai bine si a 5ixa n constiinta viata 5i,ica proprie. (ar n activitatea superioara des5asurata de vindecator# timpul ne va a6uta sa ne dam seama ca el poate sa nu existe# ca n locul lui exista un lant nes5rsit de momente $cum". $ceasta a avut n vedere 5iloso5ul -rec ?eraclit n sec. 7 .e.n.# cnd a5irma> n acelasi ru nu se poate intra de doua ori." 3impul interactionea,a cu Barma> orice ati 5i 5acut pna n aceasta clipa este ceea ce sunteti c"iar n clipa respectiva. 7ec"iul precept care ne s5atuia sa traim 5iecare clipa de parca ar 5i ultima nu nseamna de5el ca trebuie sa plecam cu trasura pna n iad sa ne des5atam! !l nseamna# pur si simplu# ca trebuie sa 5im -ata sa raspundem# 5iecare pentru 99 sine - 5ie n 5ata conducatorilor nostri spirituali# 5ie n 5ata lui (umne,eu. 0omportamentul lipsit de etica a5ectea,a Barma si ne este mult mai -reu sa patrundem n 5iecare $cum" 5ericiti# liberi si nempovarati de datorii psi"ice. (aca totalitatea 5aptelor dumneavoastra n acest moment# n aceasta anume stare de existenta superioara# va determina soarta pentru momentul urmator# cunoasterea acestui 5apt va a6uta sa va comportati n momentul acesta. 0nd 5aptele dumneavoastra vin n contradictie cu etica# va complicati munca de vindecator# care se va dovedi prea putin e5icienta# deoarece va tulburati constiinta. $st5el va complicati viata si mer-eti pe un drum -resit. 7indecarea o5era posibilitati nebanuite pentru o comportare etica pe tot parcursul vietii# atunci cnd acordati

a6utor altor oameni. $ 5i etic nu nseamna ca trebuie sa procedati totdeauna asa cum va sopteste instanta" dumneavoastra interioara. 4neori# ea va poate dicta 5apte contrare eticii. *unteti un su5let supus 6udecatii. 0onstituiti o parte a ntre-ului# sunteti esenta propriei 5iinte. $tunci cnd va a5lati n starea de comuniune# cunoasterea se a5la n dumneavoastra n toate detaliile vietii cotidiene. CE ESTE VINDECAREA PSIHICA? *e naste ntrebarea> cine reali,ea,a vindecarea de 5apt# dumneavoastra ca vindecator sau omul pe care l vindecati? 0e se poate spune despre spiritele vindecatoare" sau despre mentorii vindecatori"# despre care poate ati au,it? (aca vindecarea nu o reali,ati dumneavoastra# ce nsemnatate mai are comportamentul con5orm normelor eticii? 'econ5ormndu-va eticii# puteti provoca un mare rau ca vindecator? 30 1ornind de la premisa ca vindecarea vine dintr-o stare n care totul este un ntre-# n realitate nimeni nu reali,ea,a vindecarea# ci aceasta se produce n conditiile unei coordonari de 5orte care 5ace ca o stare de existenta sa poata 5i sc"imbata cu alta. 0nd pacientul se a5la n stare de comuniune cu vindecatorul# acesta din urma 5ocali,ea,a ener-iile asupra unui re,ultat unic si dorit de amndoi - vindecarea pacientului. 0nd are loc sc"imbarea starii se produce vindecarea. $ceasta mobili,are a 5ortelor cosmice aminteste mult de meditatia sau ru-aciunea orientala. n realitate este c"iar o ru-aciune n care nu avem dect o credinta# a carei 5orta este capabila sa urneasca muntii. 7indecarea este un proces n cadrul caruia vindecatorul intra n acord cu armonia ener-iilor cosmice# ;pe care# daca doriti# o puteti considera (umne,eu<# si prin aceasta se trans5orma ntr-un canal prin care poate circula aceasta ener-ie.

3e"nica pre,entata n aceasta carte este destinata sa a6ute vindecatorilor ncepatori sa atin-a aceasta stare de comuniune cu pacientul si 0osmosul si sa actione,e n armonie. !ner-ia transmisa n timpul procesului de vindecare psi"ica este uneori mare si este evident ca# 5olosita incorect# poate distru-e ec"ilibrul. $u existat 5apte atestate de nsemnarile unor vindecatori# care au 5acut rau# utili,ndu-si deprinderile. 7ina o poarta si ctiva vraci ai unor triburi primitive si cei care sunt adeptii ma-iei ne-re". 'oi nsa vom deveni vindecatori mai de-raba n 5olosul celorlalti. (eprinderile viitorului vindecator se vor de,volta n 5unctie de durata de mentinere a acestei stari de comuniune. 1entru ca am considerat ca punct de plecare n activitatea noastra a5irmatia ca tot ce se petrece repre,inta o parte din evolutia armoniei cosmice# c"iar daca nu constienti,am =1 totdeauna# este un sens anume n 5aptul ca nu poti 5ace nici un 5el de rau atunci cnd esti vindecator. n 5ine# ca vindecator# sunteti pe deplin responsabil de toate trairile proprii# la 5el cum toti ceilalti sunt responsabili n ultima instanta de propriile lor trairi. 0a vindecator nu puteti sa 5aceti nimic unei alte persoane 5ara voia acesteia. 1uteti doar sa a6utati oamenii sa 5aca ceea ce aveau de -nd# ntr-un 5el sau altul. (aca un or-anism nu doreste sa 5ie vindecat# nu veti putea 5ace nimic pentru a-1 a6uta. 2ata de ce toti marii vindecatori au avut si pacienti pe care nu i-au putut trata. 0nd intrati n armonie cu un pacient# comunicarea la nivel spiritual cu acesta va poate arata ca n momentul respectiv aceasta persoana nu doreste sa 5ie vindecata de dumneavoastra. 1oate# con5orm Barmei sale# el trebuie sa va ntlneasca si sa primeasca un s5at despre boala sa. *au dimpotriva# soarta lui este sa 5ie prins prin le-aturi Barmice de un alt vindecator si sa se trate,e# n mod obli-atoriu# la celalalt. %e-ile universale ne arata ca lucrurile sunt asa cum sunt# nu cum vrem noi sa le vedem.

n acest ca, va puteti pune ntrebarea> care este di5erenta daca voi 5i sau nu vindecator# daca voi proceda etic sau nu si mi voi 5olosi capacitatile pentru a 5ace bine sau rau? 1robabil este -reu de nteles si este si mai -reu de acceptat# dar nu exista nici un 5el de di5erenta. 0um am mai spus# devenind vindecator# nu veti deveni nici mai bun# nici mai 5ericit. 7eti deveni vindecator ca sa 5iti vindecator# pentru ca aceasta se a5la n interiorul dumneavoastra si nu din alte motive. (aca veti ncepe sa credeti ca stiti n ce consta binele pentru celalalt# aceasta o sa va complice munca si o sa va produca numai insatis5actii. 0a vindecator# nu veti putea niciodata sa impuneti altuia ideile dumneavoastra# dar daca l veti a6uta sa-si ntelea-a 32 viata si ideile proprii# el va putea 5i interesat de ale dumneavoastra. 0u orice risc# trebuie sa stabilim un adevar incontestabil> viata 5iecarui om este propria lui viata. Orice am descoperi# pe masura ce avansam pe drumul vietii# de la nastere catre moarte# este ceea ce am creat. 4n mare psi"olospunea> !u nu exist n aceasta lume ca sa-ti ndreptatesc asteptarile. 2ar tu nu traiesti ca sa mi le ndreptatesti pe ale mele..." 7om mer-e ceva mai departe si vom 5ormula putin di5erit> nu ma a5lu aici ca sa 5ac ceva pentru tine# iar tu nu te a5li aici ca sa 5aci ceva pentru mine. !xistenta n comuniune este o realitate pe care o constatam dedesubtul dramelor si a-itatiei vietii noastre cotidiene. 3otdeauna suntem n comuniune# desi sesi,am aceasta doar ntmplator. $ceasta nseamna ca !4 sunt 34# iar 34 esti !4. 1oate ca aceasta suna ca o 5ormula mistica# dar este un adevar care devine evident# daca traim macar o sin-ura data comuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. *copul lucrarii de 5ata este de a va orienta spre trairea acestei stari. 0olerid-e recomanda sa se practice dorinta de a stopa necredinta" pentru a percepe realitatea ascunsa dincolo de 5ante,iile cele mai evidente. 1entru a 5i vindecator# trebuie

sa nvatati sa va stopati necredinta si sa reali,ati ce va propuneti. 0"iar daca nu veti reusi# nu aveti a pierde mai mult dect cteva ore necesare lecturii si exercitiilor practice# dar puteti obtine o anumita experienta n domeniul psi"icului# n ma6oritatea lor# exercitiile pre,entate n aceasta carte nu sunt complicate. (oriti-va stoparea necredintei si veti vedea ce se ntmpla. *unt necesare aici unele avertismente si invitatii. 0a vindecator sa nu va ima-inati niciodata ca sunteti cu adevarat medic# pna cnd nu veti reuni cunostiintele expuse n aceasta carte cu absolvirea unei 5acultati de medicina. 7indecatorul operea,a cu 5ortele cosmice# imense si atotputernice# si atra-e adesea re,ultate palpabile. !l poate
33

vindeca si boli pentru care medicina clasica nu a -asit remedii# dar re,ultatele obtinute pot 5i si total di5erite de cele scontate# cnd actionea,a contrar sortii. ortele cu care operea,a vindecatorii pot 5i percepute si controlate la unele nivele de existenta. %a altele# nu se supun controlului. 7indecatorul poate sa cunoasca esecul# uneori poate sa nu aiba dreptate# poate c"iar sa 5ie pedepsit pentru modul pe care l practica. 0orpul 5i,ic este un mecanism complex. 0nd o parte a unui mecanism se de5ectea,a# pentru reparatii trebuie sa c"emam un mecanic cali5icat - n ca,ul nostru# medicul. (aca vine la dumneavoastra un om bolnav de cancer# aplicati-i orice procedeu psi"ic posibil# dar obli-ati-1 sa se adrese,e si unui medic specialist. 7indecati printr-un sin-ur procedeu# prin care va puteti pune n valoare capacitatile psi"ice. (e,voltndu-va capacitatile de vindecator - cale de ntoarcere nu mai exista. !4-1 tinde spre cunoasterea spirituala. (e retinut> tot ceea ce 5aceti exista de6a ntr-un alt plan. $ceasta va eliberea,a si va permite sa 5aceti si altceva# caci a 5i vindecator nu este mai important dect a 5i medic sau in-iner. iti desc"is la toate posibilitatile# 5olositi-va capacitatile n 5olosul propriei cresteri# lasati or-oliul# nu sunteti acum

mai buni dect ceilalti sau mai buni dect nainte. (evenind vindecatori# 5aceti un pas mare pe drumul spinos si plin de aventuri pe care puteti mer-e slu6ind pe ceilalti. $ceasta trebuie sa va ndemne n permanenta sa va descoperiti tot mai mult n interiorul dumneavoastra noi si noi capacitati# cu care ati 5ost n,estrat de la nastere# ca orice 5iinta umana. 1entru a deveni vindecatori# nu vi se cere mai mult dect sa doriti sa 5iti dumneavoastra nsiva.

CAPITOLUL II

Procedee de vindec re
!ner-ia psi"ica este o 5orta puternica. (ar este o sabie cu doua taisuri. 'u trebuie sa o trans5ormam ntr-o sperietoare sau n ceva tainic. !xista nenumarate sisteme si metode de 5olosire a ener-iilor psi"ice n realitate# oricine practica vindecarea se ba,ea,a n 5inal pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii. 0ei care se pre-atesc sa devina vindecatori pornesc prin a studia. 0a n orice domeniu al artei sau stiintei# este mult mai simplu si mai e5icient sa-ti -asesti drumul propriu dupa ce ti-ai nsusit deprinderile practice si ba,ele teoretice existente. n acest capitol sunt pre,entate principalele etape ale procedeelor de vindecare prin comunicare vi,uala sau la distanta. 7om vorbi de asemenea despre vindecarea cu a6utorul spiritelor conducatoare si despre c"irur-ia mediumistica. !'!R+2$ 1entru a simpli5ica e5ectuarea exercitiilor# este necesara nsusirea n prealabil a terminolo-iei de specialitate. 1entru nceput vom spune cte ceva despre ener-ie. 1rin ener-ie ntele-em ceea ce c"ine,ii denumesc Iui" iar =@ indienii prana". olosind terminolo-ia simpla din ,ilele

r.oastre# putem considera ener-ia ca o vibratie" - 5ie buna# 5ie rea sau de alta natura. !ner-ia este acea !or" ma-ica invi,ibila care umple 0osmosul# pentru exprimarea careia 5icare limba are un termen propriu si pe care nimeni nca nu a putut sa o explice. 7orbind despre ener-ie# 5acem distinctie ntre ener-ia terestra"# ener-ia cosmica"# ener-ia vindecatoare" etc. (enumirile de5inesc di5erite subcate-orii de ener-ii. 4nul dintre principiile noastre# care este si un principiu sustinut de teoriile 5oarte avansate ale multor 5i,icieni# este acela care sustine ca n 4nivers totul este 5acut din ener-ie# ea ramnnd mereu aceeasi 5orta# c"iar daca are 5orme di5erite de mani5estare. (e exemplu# o ener-ie oarecare ia 5orma unei bucati de lemn# iar o alta ia 5orma unui cotlet. $mbele 5orme pot su5eri o transmutatie - pot 5i sc"imbate printr-un proces de oxidare. 0nd ardeti o bucata de lemn# ener-ia acesteia se trans5orma n caldura# 5um# cenusaD cnd mncati cotletul# ener-ia acestuia ia 5orma dumneavoastra. 2)1$)$'3$R!$ mpamntarea este un proces simplu si deosebit de e5icient# c*5e"asi-ura stabilirea sau mentinerea contactului cu ener-ia terestra. !a este 5oarte importanta n toate 5ormele de meditatie sau n activitatea de medium# ca un mi6loc ce ne mentine 5iinta n contact permanent cu trupul# caci nivelele psi"ice pot 5i controlate numai dintr-un loc a5lat ntr-o tainica le-atura cu 1amntul. (e-a lun-ul ntre-ii noastre activitati# numai ntr-un sin-ur ca, vom renunta la mpamntare# si anume n ca,ul levitatiei. 1entru a ne mpamnta# este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea. )inile si =A picioarele nu se ncrucisea,a# ase,am minile pe coapse cu palmele n sus. nc"idem oc"ii# ne relaxam si ne eliberam mintea de -nduri ;ve,i i-. 9<.

$cum ne ima-inam un tarus sau un cordon# un cablu sau ceva asemanator prin care trece ener-ia din prima c"aBra si ne lea-a de mie,ul 1amntului. 0"iar daca locuiti la eta6ul ,ece al unui bloc# va ima-inati ca acest conductor de ener-ie strabate toate eta6ele# prin locuintele vecinilor si prin toate planseele# indi5erent daca sunt con5ectionate din otel# beton si sticla. 'imic nu poate stavili ener-ia psi"ica. Repetati acest exercitiu pna cnd veti 5i 5oarte 5amiliari,at cu el. Jarusul dumneavoastra de mpamntare va con5era si-uranta ca sunteti bine le-at de 1amntul-mama si corpul dumneavoastra se a5la n si-uranta din punct de vedere 5i,ic# 5iind mai bine pre-atit pentru a primi noua ener-ie psi"ica pe care o subordonati. 'u va nelinistiti ca aceasta operatiune o sa va rapeasca mult timp. mpamntarea este un mi6loc att de pretios n arta vindecarii# nct merita timpul consumat.
R-.9 mpamntared

IMAGINI VI#UALE 1roducerea ima-inii vi,uale" semni5ica crearea unei repre,entari psi"ice. !ste una dintre cele mai importante 3#

I
te"nici 5olosite n arta vindecarii. 3imp de mai multe secole aceasta capacitate era mult solicitata doar de di5erite scoli consacrate misticismului oriental# dar n pre,ent este 5olosita de aproape toate scolile care-si propun ridicarea nivelului de constiinta. 1entru a deveni medium sau vindecator

nu este necesar sa vedem ima-ini clare. n timp ce unii creea,a cu usurinta adevarate tablouri# altii nu pot obtine niciodata o repre,entare clara. )a6oritatea oamenilor si 5ormea,a mai usor ima-inile vi,uale dupa o oarecare practica. (aca reusiti sa va canali,ati ntr-o sin-ura directie ntrea-a ener-ie psi"ica# concentrndu-va asupra repre,entarii mentale# veti trans5orma cu usurinta aceasta repre,entare n realitatea 5i,ica a vindecarii. 0nd lucrati ca vindecator# trebuie sa va a5lati de obicei ntr-o usoara transa. 0el putin pna cnd va instruiti# aceasta va va 5i de a6utor pentru a nu 5i distras de altceva. (ecuplati tele5onul. 'u trebuie sa ascultati radioul n timp ce e5ectuati actiuni de vindecare. 'u 5umati si nu mestecati -uma. 3rans5ormati-va ntr-o cale pura prin 5ortele proprii. si nu va -rabiti. Relaxati-va# convin-eti-va ca 5inali,ati 5iecare etapa a caii pe care o urmati si bucurati-va descoperind uimitorul dar al naturii. PROCEDEE SIMPLE DE VINDECARE $% $se,ati un prieten pe un scaun cu spatarul drept. 3alpile vor 5i lipite de podea. $ceasta po,itie permite ener-iei sa circule liber prin c"aBrele sale. 1e -enunc"i nu trebuie sa aiba nici un obiect. )inile se asea,a pe -enunc"i# cu palmele n sus. $ceasta po,itie este desc"isa si creea,a posibilitatea perceptiei ener-iilor. 1ersoana care sta pe scaun poate tine oc"ii nc"isi sau desc"isi ;cum doreste<# dar nu trebuie sa medite,e sau sa intre n transa. =8 9. nc"ideti oc"ii# relaxati-va pe ct posibil# eliberati-va mintea de -ri6i si ndreptati-vlKatentia catre prietenul dumneavoastra# pacientul. =. mpamntati-va mai nti pe dumneavoastra# apoi pe pacient. n ca,ul acestuia# mpamntarea se reali,ea,a n acelasi 5el# ima-inndu-va le-atura care porneste de la prima c"aBra a acestuia catre centrul 1amntului. *a nu va mirati daca mpamntarea va arata alt5el dect a dumneavoastra. $cum operati cu ener-ia acestuia# care poate lua alte 5orme dect ener-ia dumneavoastra.

F. (upa ce ati nc"eiat primele trei etape# sunteti -ata sa ncepeti vindecarea propriu-,isa. 1uteti desc"ide oc"ii daca sunteti obisnuiti sa lucrati n acest 5el# sau puteti lucra cu oc"ii nc"isi. *tati n picioare ln-i%prietenul dumneavoastra percepndu>66uira# tinnd minile 6-asupra capului sau# cu palmele n 6os# la o distanta de 9-= cm. 7eti simti o caldura puternica# o sen,atie de prea-plin sau usoare ntepaturi. 0nd vedeti sau sesi,ati aura# ncepeti sa coborti usor minile# alunecnd dinspre cap de-a lun-ul -tului# umerilor# bratelor# trunc"iului# picioarelor# a6un-nd la talpi. 1urtati palmele de-a lun-ul ntre-ii aure pentru a compara sen,atiile si ima-inile care va vin n minte. 4rmariti cu atentie ce se petrece n corpul si mintea dumneavoastra n timp ce e5ectuati aceasta operatiune si nvatati sa distin-eti propriile reactii de re5lectarea 5enomenelor interioare ale pacientului dumneavoastra. 'u exista o te"nica speciala care sa a6ute la nsusirea acestei metode. 1e masura ce capatati experienta# veti nvata sa va ba,ati pe simtamintele proprii# care va vor su-era cum sa procedati. 1riceperea de a 5ace aceste comparatii este n sine un proces mediumistic. 7eti nvata sa 5aceti distinctia ntre intuitie si -nduri# sa va ba,ati pe intuitie 5olosind -ndirea ca sursa de in5ormatii. =9 1limbnd palmele de-a lun-ul aurei pacientului# ndreptati-va atentia spre acea parte a corpului sau n care acesta crede sau stie ca se a5la o durere sau o boala. @. (aca n anumite re-iuni ale corpului pacientului aveti sen,atia de rece# sau ncercnd sa palpati ener-etic nu se produc nici un 5el de sen,atii n palmele dumneavoastra# nseamna ca n acele ,one ener-ia nu circula cum trebuie. $desea# 5enomenul apare n portiunea de la -enunc"i n 6os a picioarelor# deoarece oamenii nu se n-ri6esc su5icient de ntretinerea propriului corp. 1entru a corecta 5luxul ener-etic# creati ima-inea mentala a unei lumini portocalii# care se scur-e din palmele dumneavoastra catre aceste ,one reci. 3rebuie sa tineti minte ca lumina portocalie este ncarcata de proprietati

curative. n plus# culoarea portocalie este calda ca *oarele. !ner-ia care se scur-e din palmele dumneavoastra nu va apartine. $ceasta este o 5orma a ener-iei cosmice neutre. !ste 5oarte importanta aceasta distinctie. 'u exista doua corpuri 5ormate din una si aceeasi 5orma de ener-ie# asa cum nu exista doi oameni absolut identici. iecare corp poate 5unctiona normal doar la nivelul de ener-ie propriu. (aca donati o parte din ener-ia dumneavoastra unei persoane oarecare n timpul vindecarii# aceasta nu va 5ace dect sa-i polue,e or-anismul# slabindu-va pe dumneavoastra. (aca veti 5olosi pentru vindecare ener-ia cosmica# aceasta va 5i curata si clara# nein5luentata de problemele si emotiile dumneavoastra. 0nd o trans5erati din minile dumneavoastra n corpul pacientului# aceasta devine de6a ener-ia lui. 1rocesul seamana ntructva cu trans5u,ia de sn-e# doar ca este mult mai simplu. 1entru a 5olosi ener-ia cosmica si nu pe cea proprie trebuie doar sa dorim aceasta. n capitolul $utovindecarea" va voi propune cteva metode# pe care le veti putea 5olosi n acest scop. )ulte persoane cu calitati de medium 5ormea,a ima-ini vi,uale cu ener-ie colorata# care varia,a n 5unctie de 40 intensitatea ener-iei transmise. n unele ca,uri doriti sa 5iti prudenti n 5olosirea ener-iei colorate# pe cnd n altele doriti sa 5iti puternic# c"iar despotic. A. (aca simtiti unele portiuni din aura pacientului 5oarte 5ierbinti sau dense# nseamna ca n aceste ,one cantitatea de ener-ie este excedentara# acumulndu-se ntr-un loc deoarece un alt sector al aurei este blocat. 1entru a nlatura bloca6ul exista doua metode> a< 7a ima-inati ca minile dumneavoastra mpinaceasta ener-ie densa ca pe o pasta 5ierbinte catre ,onele mai reci# ec"ilibrnd ast5el temperatura n ntrea-a aura. b< 7a ima-inati ca evacuati din aura caldura n exces#

care se va contopi n oceanul de ener-ie cosmica. Oricare dintre metode o veti ale-e# trebuie sa va obisnuiti corpul cu acest exercitiu. 7a veti cu5unda cu adevarat minile n aura pacientului si i veti distribui ener-ia. 7eti orienta cu adevarat aceasta ener-ie acolo unde este nevoie de ea. %a nceput puteti ntmpina anumite di5icultati# puteti 5i 6enat# dar trebuie sa perseverati si veti obtine re,ultate palpabile n aceasta activitate. /. !tapele @ si A pot 5i parcurse n doua minute sau o 6umatate de ora. %e veti consacra att timp ct este necesar. 0nd veti nc"eia aceste etape# creati-va ima-inea vi,uala a unui 5lux de ener-ie curat si clar# de culoare aurie# care i,voraste din palmele dumneavoastra si scalda ntre-ul corp al pacientului. 'ete,iti aura pe ntrea-a supra5ata# din crestet pna n talpi. 8. (aca pacientul a stat cu oc"ii nc"isi# l veti determina sa-i desc"ida. $poi# cteva minute# sa stea cu palmele strns unite# ncrucisndu-si de-etele. mpreunarea minilor mpiedica pierderea ener-iei din corp prin c"aBre# iar cele cteva minute de liniste i vor permite pacientului sa se adune n cel mai adevarat sens al cuvntului. ! posibil ca dupa o ec"ilibrare ener-etica pacientul sa se simta putin obosit. (upa o sin-ura sedinta de acest 5el unii pacienti se 41 pot simti timp de doua sau trei ,ile mai rau dect s-au simtit pna au venit la dumneavoastra. !ste 5oarte bine sa-i preveniti# 5iindca ener-iile vor lucra alt5el iar vindecarea va sosi n cel mai scurt timp. ! bine ca ntre- tratamentul sa 5ie e5ectuat de acelasi vindecator. n timp ce pacientul sta linistit pe scaun# reali,ati ima-inea mentala a unui ma-net. $cest ma-net trebuie sa aduca napoi acea parte din ener-ia proprie pe care poate ca ati trans5erat-o pacientului n procesul vindecarii. Jineti minte ca nimeni altul n a5ara dumneavoastra nu se poate 5olosi de ener-ia care va apartine. Reluati acelasi procedeu n sens invers - napoiati prietenului cantitatea de ener-ie ce-i apartine# pe care eventual i-ati luat-o n timpul vindecarii. $cest procedeu cu ma--

netul va readuce n starea de calm si puritate de la nceputul procesului vindecarii# intensi5icnd e5icacitatea procesului. 'u trebuie sa uitati niciodata aceasta# pentru ca nu va permiteti sa o risipiti> va puteti scadea din potentialul ener-etic# mbolnavindu-va. Risipa este inutila# deoarece prietenul nu se poate 5olosi de ener-ia dumneavoastra# nici dumneavoastra de a lui. (aca sunteti un medium "ipersensibil trebuie sa 5iti prudent# pentru ca o data cu ener-ia primita de la pacient puteti prelua maladia acestuia. 1entru unii vindecatori este 5iresc sa ia asupra lor problemele celorlalti. (aca un ast5el de vindecator n-ri6este o 5ractura a membrului in5erior# probabil va sc"iopata o ,i sau doua# alun-nd boala pacientului din propriul trup. 9. !xcesul de ener-ie extras din corpul pacientului n timpul vindecarii trebuie returnat ener-iei cosmice ino5ensive# neutre. 4nii vindecatori se spala pe mini dupa 5iecare sedinta pentru a se elibera de vibratiile nocive pe care ar 5i putut sa le preia de la bolnavi. $ltii si scutura doar minile# n timpul sedintelor# pentru a se elibera de surplusul de ener-ie. 3rebuie sa procedati cum credeti ca este mai bine. 42 )ulte persoane considera o sedinta de lucru a unui medium un ritual vra6itoresc. $ceste persoane pot 5i nspaimntate de procedura# de aspectele sale tainice. !ste bine sa vorbiti cu ele# sa -lumiti# a6utndu-le sa se relaxe,e. $tt pentru dumneavoastra# ct si pentru pacienti# este indicat sa terminati sedintele ntr-o nota de optimism. (aca veti reusi sa nu 5iti excesiv de sobru ;ceea ce nu nseamna ca trebuie sa aveti o atitudine neserioasa 5ata de activitatea dumneavoastra de medium<# i veti a6uta pe prietenii si pacientii dumneavoastra sa-si depaseasca teama# crisparea# reactiile aler-ice# parerile inadecvate despre propria lor persoana. 1L. %a terminarea sedintei ru-ati pacientul sa 5aca o aplecare brusca n 5ata# ct se poate de 6os# tin,nd sa atin-a podeaua cu palmele# apoi sa se ridice ntin,ndu-se. 1rocedati si dumneavoastra la 5el. $plecarea nainte cu capul n

6os a6uta la evacuarea surplusului de ener-ie prin a saptea c"aBra a5lata n crestet si va 5ace sa va simtiti din nou corpul 5i,ic si real". VINDECRI PRIN CREAREA IMAGINILOR MENTALE 2ata un exercitiu de creare a ima-inilor mentale# la care pot participa activ att pacientul# ct si vindecatorul. 1. !5ectuati etapele 1-= ale subcapitolului precedent# 1rocedee simple de vindecare". !ste util# dar nu obli-atoriu# sa e5ectuati toate etapele acestui subcapitol pna la punctul / inclusiv# pentru ca pacientul dumneavoastra sa se puri5ice temeinic si sa devina mai receptiv la operatiile ulterioare. 9. *olicitati pacientului sa cree,e la nivel mental tabloul ,onei a5ectate a corpului sau. (aca actionati asupra starii sale -enerale si nu n mod deosebit asupra unei parti a 43 corpului# veti solicita pacientului sa redea asa cum si nc"ipuie ima-inea starii sale -enerale sau aspectul sau exterior. $poi i solicitati sa destrame aceasta ima-ine# 5acnd-o sa dispara lent. 1rocesul de creare si destramare a acestei repre,entari va permite pacientului sa elimine partile ne-ative din aceasta ima-ine. =. 0ereti pacientului sa cree,e o noua ima-ine mentala a ,onei a5ectate sau a ntre-ului corp# asa cum ar arata n ca,ul unei sanatati absolute. Ru-ati-1 sa se concentre,e asupra acestei situatii n timp ce i aplicati tratamentul. F. $cum creati-va mental ima-inea care trebuie sa repre,inte aspectul pacientului n ntre-ime sau al portiunii a5ectate# n ca,ul unei sanatati per5ecte. 0nd ima-inea va 5i completa# ncepeti sa actionati asupra aurei pacientului. (aca lucrati pentru nlaturarea unei dureri de cap# tineti minile deasupra capului pacientuluiD daca trebuie eliminate durerile abdominale# tineti minile deasupra abdomenului pacientului etc. 7eti actiona asupra aurei din ,ona a5ectata pna n mo-

mentul n care veti simti ca procesul s-a nc"eiat. (estramati ima-inea 5acnd-o sa dispara lent# apoi solicitati pacientului sa procede,e la 5el cu ima-inea alcatuita de el. @. 2ma-inati-va acum o ener-ie aurie luminoasa# care circula prin ambele corpuri# pacient si vindecator. A. nc"eiati procedurile si vindecarea e5ectund etapele 9 si 1L din subcapitolul 1rocedee simple de vindecare". TRATAMENTE LA DISTAN&A 7indecarea la distanta se poate 5ace prin transmiterea ener-iei catre o alta persoana care nu se a5la alaturi de noi. (e exemplu# la A dimineata puteti trimite unc"iului dumneavoastra care locuieste 5oarte departe un 5ascicul de ener-ie luminoasa de culoare portocalie# care sa-i vindece -enun44 c"iul bolnav# dupa ce n prealabil l-ati anuntat ce aveti de -nd. !ner-ia psi"ica poate 5i transmisa si 5ara a preveni destinatarul asupra intentiilor dumneavoastra. $cest al doilea ca, -enerea,a o problema importanta de ordin etic> este oare cinstit sa actionam ast5el asupra unui om care nu stie nimic despre toate acestea si nu si-a dat acordul? (e re-ula# raspundem nu". !ste -resit sa procedam ast5el# deoarece nici un om nu poate primi ener-ie psi"ica de la un altul daca aceasta nu este coordonata cu el la nivelul existentei sale. .oala# ca si sanatatea# constituie o problema de optiune individuala. !ste bun obiceiul persoanelor-medium care-si per5ectionea,a permanent te"nica asupra propriei persoane. )a6oritatea oamenilor considera ca nu ar 5i o atitudine tocmai prieteneasca daca n secret s-ar apuca sa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde -ustului lor. %a 5el de lipsit de tact ar 5i sa transmiti ener-ie n corpul altei persoane 5ara acordul acesteia. )ulti ncepatori n domeniul vindecarii psi"ice sunt tentati sa actione,e asupra a tot ce le iese n cale> plante# animale# autobu,e# persoane cu aspect bolnavicios. (ar acest -en de actiuni nu constituie altceva dect amestec n

viata altcuiva. 7indecatorul respectiv procedea,a ast5el pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlalti. (aca cineva este bolnav# aceasta este problema lui personala. (aca omul vi se adresea,a solicitnd vindecarea# atunci devine si problema dumneavoastra. 3otul este 5oarte simplu. 'u puteti 5ace bine cuiva mpotriva vointei sale# deoarece ast5el o parte din el se va supara pe dumneavoastra pentru aceasta tentativa. (esi-ur# exista ca,uri cnd vindecarea pacientului este permisa. (aca ati discutat problema cu cel implicat# iar acesta si-a exprimat acordul sau a solicitat vindecarea# puteti actiona. )etoda pre,entata n continuare este simpla> 4! $$ 1. (aca doriti# scrieti unui prieten data si ora la care doriti sa lucrati cu el si ru-ati-1 sa se relaxe,e. $ceasta pre-atire nu este ntotdeauna potrivita# unele persoane devin nelinistite cnd cunosc momentul actiunii noastre. 7eti decide sin-ur cum sa procedati. 9. $se,ati-va pe un scaun cu spatar nalt si drept# relaxati-va# apoi va mpamntati. =. !liberati-va mintea de -ri6i si creati ima-inea mentala a omului pe care-1 veti vindeca. (aca nu stiti cum arata# ima-inati-va o silueta# o ima-ine destul de aproximativa# 5ara detalii caracteristice. 'u este important sa-i stiti cu exactitate n5atisarea# important este sa stiti cu preci,ie cine este persoana pe care o veti vindeca ;procedeul se mai numeste vindecare pe 5antoma<. F. 0nd repre,entarea va deveni destul de clara# 5aceti le-atura cu 1amntul pentru aceasta ima-ine la 5el ca pentru un om viu a5lat n aceeasi camera cu dumneavoastra. Reali,ati mpamntarea 5olosind ima-inea tarusului# care apare pe repre,entarea mentala a pacientului. $poi va ima-inati o lumina de culoare portocalie care umple ima-inea pacientului absent si straluceste n interiorul corpului si aurei lui. @. (aca actionati pe o anumita ,ona a corpului# concen-

trati asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si de stralucitoare. $poi# pe un ecran separat din mintea dumneavoastra# va ima-inati ca ,ona respectiva pacientului are un aspect di5erit# de sanatate per5ecta. $cum suprapuneti n -nd ima-inea or-anului sanatos peste ima-inea initiala a ,onei bolnave. A. !5ectuati etapele preliminare att timp ct veti considera necesar. n nc"eiere 5aceti ima-inile sa se destrame si ima-inati-va un *oare -alben si stralucitor care patrunde n trupul pacientului si l umple cu totul. Repetati apoi procedeul si pentru propriul dumneavoastra corp. /. nc"eiati sedinta printr-o aplecare nainte# ca n punctul 1L al subcapitolului 1rocedee simple de vindeFA care". 0nd omul este de acord sa 5ie tratat# rolul dumneavoastra ca vindecator este 5oarte clar. (ar ce vom 5ace daca vine un prieten si ne spune> )ama mea este ntr-adevar 5oarte bolnava. !ste internata n spital# are o 5orma 5oarte rara a nu stiu carei maladii complicate si se pare ca nu mai este nimic de 5acut... 'u vrei sa 5ii att de bun si sa ncerci sa o vindeci? 3e ro-. $m ntrebat-o daca vrea# dar ea nu crede n toate astea." (aca nu puteti re5u,a pur si simplu# exista o sin-ura cale# o manevra de nvaluire. mpamntati-va# ima-inati-va ca vorbiti cu bolnava absenta si spuneti-i ca aveti de -nd sa i transmiteti ener-ie po,itiva vindecatoare. i veti spune ca or-anismul ei poate absorbi aceasta ener-ie att ct doreste# restul va 5i respins de aura. %a nceput poate parea de necre,ut# dar nc"eiati cu adevarat un acord si stabiliti cu bolnavul un contact la nivel psi"ic. 0onstiinta lui precis nu va va au,i# dar apelul dumneavoastra va 5i privit la alt nivel. (upa ce ati stabilit contactul# 5olositi-va propria metoda pentru transmiterea ener-iei de vindecare. 1uteti ale-e ima-inea unui 5lux de ener-ie placut colorat# care se ndreapta catre pacientul dumneavoastra# sa va puteti -ndi numai ca boala lui a 5ost n5rnta si sa va ima-inati ca este sanatos si

5ericit. (upa cum am mai spus# suntem de parere ca nu trebuie sa patrundem n aura persoanelor neavi,ate# care nu banuiesc nimic. (ar daca consideram aceasta patrundere necesara# trebuie sa actionam usor si cu -ri6a# iar re,ultatele obtinute vor 5i uimitoare. VINDECAREA CU A'UTORUL UNUI SPIRIT-MENTOR $sa cum am mentionat n primul capitol# activitatea de medium urmea,a doua 5eluri de traditii> animista si spiri4# is" % (upa cum am mai spus# suntem adeptii traditiilor animiste# deoarece ele pun mediumul n apropierea adevaratei surse a "arului sau - propria persoana. (ar si traditia spiritista ;spiritualista< a parcurs un drum lun- si -lorios# ncununat de numeroase succese. )entorii spirituali"# 0onducatorii vindecatori" sau )entorii vindecatori" sunt n esenta a6utoarele si s5atuitorii a numerosi vindecatori. n vocabularul obisnuit# du"uri" nseamna si spirite"# 5antome". 1re5eram primul termen# deoarece al doilea ne 5acem sa ne -ndim la di5erite povestiri mai mult sau mai putin neserioase# potrivite mai mult de sarbatoarea 3uturor *5intilor. $mbele traditii se ba,ea,a pe 5aptul ca toti oamenii au un su5let"# care ntr-un anume sens este nemuritor si care pe timpul vietii locuieste" n trup. 0nd omul moare si 5orma sa 5i,ica si nc"eie ciclul pe 1amnt# 5iinta interioara" - su5letul - si continua existenta ntr-un plan di5erit pe care l denumim conventional planul astral". *u5letul continua sa ia diverse alte 5orme 5i,ice si sa traiasca alte vietiD el ia noi 5orme de 5iecare data cnd patrunde ntr-un nou corp la nasterea acestuia. iecare om are amintiri subconstiente ;si ntr-o oarecare masura constiente< despre vietile sale anterioare. n unele credinte n care trecutul# pre,entul si viitorul sunt considerate 5atete di5erite ale unui pre,ent atemporal# oamenii considera ca au amintiri" subconstiente si despre vietile viitoare. $ceasta versiune explica previ,iunile - capacitatea

de a a5la viitorul. 2ntre ncarnarile succesive# de la moartea unui corp pna la nasterea altuia# n care va trai acel su5let# el se a5la n aceasta stare astrala# posednd toate in5ormatiile si ntrea-a experienta din ntruparile anterioare# dar 5ara emotiile puternice care nsotesc existenta 5i,ica. )ulte spirite care au actionat pe 1amnt ca vindecatori si pastrea,a interesul si continua sa nvete si n planul astral. 4% (in dorinta de a se per5ectiona# din supunere 5ata de Barma proprie sau doar din prietenie# du"urile pot dori sa colabore,e cu oamenii n carne si oase. $ceasta colaborare poate 5i avanta6oasa pentru ambele parti> vindecatorul pro5ita de cunostintele si s5aturile du"ului# iar du"ul# lipsit de trup# care nu are su5icienta 5orta n plan 5i,ic# sporeste e5ectul actiunilor sale cu a6utorul persoanei 5i,ice cu care colaborea,a. 0um obtine un vindecator a6utorul unui spirit? 4nii vindecatori spun ca este posibil prin apropierea de spirite sau prin vi,iuni. $ltii stabilesc c"iar ei contactul initial# acordndu-se pe lun-imea de unda a lumii spiritelor si solicitndu-le a6utorul. $lte persoane sustin ca du"urile sunt pur si simplu printre noi. 2ndi5erent de ca,# primulpas n vindecarea cu a6utorul unui spirit mentor va 5i sta"3lirea contactului ntre vindecator si 5iinta spirituala cu careMNaMcolabora. 4neori spiritul "sepre,inta vindecatorului pentru a nlesni contactul. 0nd vindecatorul tine minile deasupra pacientului# el roa-a spiritulsau6iientor sa seooncentre,e asupra minilor sale si sa actione,eN asur6raM pacientii lui prin ele. 7indecatorul se poate pune la dispo,itia spiritului lasndu-si minile conduse"=e acesta. $ceasta supunere ncepe cu o ima-ine va-a a directiei n care trebuie sa actione,e vindecatorul si creste pna la un ma-netism puternic# care conduce pur si simplu minile vindecatorului de-a lun-ul si de-a latul aurei pacientului sau le opreste ntr-un punct# deasupra unei anumite ,one din or-anismul acestuia. 4nii vindecatori pre5era sa-si alea-a sin-uri locul de ac-

tiune# apoi sa se lase n voia mentorului. 0nd vindecatorul simte ca si-a nc"eiat munca sau spiritul i spune aceasta# el roa-a du"ul sa se ndeparte,e. $ceste entitati comunica de obicei cu vindecatorii prin unul dintre cele doua procedee posibile. 1rimul procedeu este cel mai simplu si este cunoscut sub denumirea de F9 iptuitie" a vindecatorului. $l doilea procedeu se numeste claraudibilitate" ;vindecatorul aude vocile 5iintelor 5ara trup sau discuta cu ele<. 0laraudibilitatea" nu este asemanatoare au,ului obisnuitD este mai curnd un au, interior# asa cum ne au,im -lasul interior. )ulti oameni care aud voci si cred ca au nnebunit au n realitate de a 5ace cu 5enomenul de claraudibilitate# 5ara nsa a 5i constienti de aceasta. enomenul claraudibilitatii psi"ice nu este usor de descris si nu toate mediumurile au aceasta capacitate# sau stiu sa o 5oloseasca. $ceasta capacitate poate 5i de,voltata prin practica. 1entru unii este mult prea neobisnuit# c"iar i sperie. 4nor persoane# du"urile le pot da su-estii psi"ice si mentale n timpul procesului de vindecare. 'ici un practician nu trebuie sa intre n panica atunci cnd du"ul actionea,a prin el sau- intra nemi6locit n trupul unui vindecator sau clarva,ator. 'u trebuie sa ncercam sa 5olosim n activitatea de vindecare a6utorul du"urilor-mentor pna nu ne asi-uram spri6inul unui vindecator spiritualist experimentat. $ti putea nvata 5oarte multe din contactul cu prietenii cu sau 5ara trup# totusi scopul ntre-ii dumneavoastra activitati psi"ice nu este dect constienti,area a ceea ce sunteti n realitate creatorul absolut al propriului !4# care si de,volta 5orta si libertatea ale-erii. !ntitatile spirituale nu au totdeauna solutia problemei pe care o 5ormulam. !xistenta extracorporala este do r o 5orma di5erita de existenta 5i,ica. '6uMioate--spiritele sunt s5inti. )ulti spiritisti -resesc cre,nd ca un du" trebuie sa stie totul mai bine dect ei. iintele 5ara trup pot sa uite cum

trebuie sa actione,e n plan 5i,ic. (aca sunteti posedat de un du"# sau n casa dumneavoastra bntuie 5antome# aceasta constituie re,ultatul nemi6locit al 5aptului ca nu stiti sa spuneti '4". $ spune '4" este o deprindere 5olositoare care trebuie @L de,voltata n planul activitatii psi"ice. (aca vreti ca du"urile sa plece din casa dumneavoastra# trebui sa le solicitati aceasta# desi nu cred ca sunt multi oameni care ar avea cura6ul sa procede,e ast5el pentru a se elibera de pre,enta unei 5iinte 5ara trup. CHIRURGIA PSIHICA *$4 PSI 0"irur-ia psi"ica este exact ceea ce repre,inta denumirea ei> o c"irur-ie 5ara instrumente c"irur-icale# aparatura# spitale si preparate aneste,ice. 0"irur-ul si asea,a minile 9oaOP--pQNOiNpMulMM-acientului# si introduce de-eteleN n iteriorul corpului# executa miscari necesare si scoate ceva" din interior - tesuturi a5ectate sau corpuri straine. interiorul corpului# executa miscari necesare si scoate ceva" din interior - tesuturi a5ectate sau corpuri straine. Operatia poate dura 9-= minute si doar rareori are o durata de 6umatate de ora. 0nd operatia se termina# c"irur-ul 5ace cteva pas- si rana se nc"ide n totalitate# 5ara sa ramna semne sau cicatrice. (e obicei aceste operatii nu sunt nsotite de nici un 5el de dureri. (esi aparent nu pre,inta ncredere# aceasta metoda a 5ost de a6utor multor bolnavi. oarte populara este c"irur-ia 1*2 n insulele ilipine. 0el mai cunoscut c"irur- 1*2 este 3on:N$-paoa# care a practicat n ilipine. Reputatia sa deosebita a determinat numerosi europeni si americani sa ntreprinda calatorii costisitoare pna n ilipine# pentru a-1 vedea n lucru. Operatiile lui sunt nsotite de sn-erari# dar la el sn-ele se coa-ulea,a n cteva secunde# n timp ce operatiile obisnuite au ca timp de oprire a "emora-iei 8-1L minute. )ulti c"irur-i 1*2 sustin ca nu este nevoie sa desc"ida

pacientul si operatiile lor nu sunt nsotite de sn-erare. (ar ei procedea,a la desc"iderea pacientului si determina mici pierderi de sn-e pentru ca pacientii sa aiba mai multa ncredere n operatie. (upa cum spunea Rosita Rodri-ue,# @1
i/.a. $$ ia.il

un discipol al c"irur-ului 3on: $-paoa> 3rebuie sa ntele-eti ca atunci cnd omul c"eltuieste ntre @LL si 9 LLL de dolari si strabate 11 LLL de mile# el are nevoie sa vada o mica pata de sn-e# ca sa creada ca este vindecat si ca 3on: 1-a operat ntr-adevar. %a nceput toate acestea erau destinate oamenilor i-noranti# dar americanii si-au 5ormat convin-erea ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile. 3oti vor sa vada sn-e." 0nd de-etele c"irur-ului patrund n corp# ele atra- ca un-ma-net tesuturile bolnave. 4nii c"irur-i nici nu trebuie sa patrunda n corpul bolnavului# sau nu trebuie sa o 5aca n apropierea imediata a ,onelor a5ectate - ma-netismul lor extra-e totul din orice parte a corpului. 'imeni nu stie cu exactitate ce anume 5ace c"irur-ul cu de-etele pentru a patrunde n corpul pacientului. 1robabil ca ener-ia modi5ica 5orma materiei sau lucrurile se petrec asa cum relatea,a :o-"inii indieni# care si n5i- n trup ace si cutite 5ara sa simta nici o durere. !i spun ca aceste obiecte trec printre celule 5ara sa le atin-a. 1ersonalN6r664au-reusit operatiile apendicita# 5ibrom.uterin# c"isturi# operatii de mal5opnatie renala# 5ara sa las vreo urma de sn-e. 3otul se petrecea la nivel6n6-ntal si su-estiv. )ulte ca,uri au 5ost vindecate introducnd pacientul n stare de transa sau "ipno,a.

0$123O%4% 222

A("ovindec re
0nd aveti o durere de cap si aceasta trece# v-ati taiat la un de-et si rana s-a vindecat# daca seara ati racit iar dimineata va simtiti mai bine# v-ati vindecat sin-ur.

$utovindecarea este un proces6iatural. !ste o sarcina a or-anismului ntr-o masura att de mare# nct# n ca,ul bolilor nensemnate si nu numai# ne punem sperantele de vindecare n sistemul nervos-pe5i5eric# aceasta parte nesur6usaMvointei noastre care comanda resplratiaNOi-estia# bataile inimii si rennoirea# la 5iecare sapte ani# a tuturor celulelor din corp. (i5erenta ntre vindecarea prin intermediul sistemului nervos peri5eric si autovindecare consta n capacitatile care ramn latente sau trec neobservate si pe care le puteti 5olosi constient# le puteti diri6a. TRE#IREA n scolile mistice# primul pas catre constienti,area 5ortelor individuale l copstituie procesul Rtre,irii". 3oate aceste scoli se spri6ina pe teoria ca# n cea mai mare parte# ne a5lam cu totii ntr-o stare mai mult sau mai putin inconstienta a mintii. )arele mistic (. +urdiaev denumeste aceasta stare adormire". ntr-adevar# cnd ncer6eii%Msa ne tre,im"# @= sen,atia este ca pur si simplu am motait toata viata. .iblia descrie acest proces de tre,ire ca o cadere a pn,ei de pe oc"i"# pentru ca dintr-o data ncepem sa vedem si sa ntele-em lucrurile ntr-un plan inaccesibil anterior. 1rimul pas pe drumul tre,irii si de,voltarii capacitatilor 1*2 l repre,inta introspMec6ia# observarea a ceea ce suntem# ceea ce 5acem n raport cu noi si ceilalti. Observam c--ne# 5ac- 5mc6t66si ce nu# ce ne supara# ne plictiseste si ne a-ita si# n primul rnd# observam ce ne arunca n aceasta adormire"# ce se petrece n viata noastra si ne mpiedica sa traim n pre,ent# sa 5im acum# aici". )a6oritatea oamenilor constata ca se conectea,a la realitate pe o durata de cteva secunde si se deconectea,a" timp de cteva ore. $poi si urmaresc comportamentul si se conectea,a din nou pentru cteva secunde# pentru a se deconecta iar pentru alte cteva ore. Oamenii observa accidental ;daca vor continua acest exercitiu<# uneori dupa cteva ,ile# dar de obicei dupa cteva saptamni# ca ncep sa se conecte,e perioade ceva mai lun-i de timp si se deconectea,a pentru perioade scurte. 4spensBi# unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui

+urdiaev# a denumit acest proces memorarea !4-lui". 1rocesul de autoobservare activea,a ,onele latente ale creierului# pe care le cunoastem drept subconstient". 0nd aceasta parte a mintii noastre se tre,este# ea eliberea,a o 5orta imensa# acumulata dar neutili,ata de individ. $ceasta este 5orta ,onei 1*2 si eliberarea ei da un nou sens vietii. !ste nceputul autocunoasterii# pe care toti marii ntelepti au considerat-o drept primul pas catre eliberarea de catusele vietii. n pre,entul capitol vom anali,a diverse metode aplicate n autovindecare cu re,ultate asupra tuturor bolilor# de la o durere de cap la cancer. 7a puteti observa oriunde si oricnd. !ste un proces continuu# care# att timp ct l veti practica# va desc"ide toate usile. 'u va trebui sa atin-em un anumit nivel al constiintei pentru a capata anumite cunostinte ntr-o alta !4 5orma. 0nd va autoobservati# totul n viata dumneavoastra devine o parte a procesului propriu de evolutie. DUREREA sI )OALA (urerea si boala intervin prin perturbatiile de ec"ilibru al ener-iei vitale. $ceste de,ec"ilibre pot avea loc ca urmare a unor6m-arari# mici irita6isau n urma unui con5lict mai vec"i care nu a 5os3nicioda6aNuitat si nici solutionat n ntre-ime. !le se pot instala si ca urmare a unor train 5oarte recente. (aca v-ati petrecut un timp cu o persoana pe care o considerati o cunostinta banala si ntmplatoare# sa nu va mirati daca veti simti dureri n ,ona cervicala. n ca,ul unei iubiri puteti su5eri de dureri cardiace. Cona a5ectata a corpului "ncepe sa semnale,e starea n care se a5la. O boala a or-anelor -enitale determina re5u,ul relatiilor sexuale. %arin-ita sau 5arin-ita se mani5esta prin re5u,ul de a comunica# o boala a oc"ilor duce la re5u,ul de a vedea ce se petrece n 6urul nostru. (urerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respectiva poarta pe umeri6Ne:6ati-te vietii. 1na cnd boala devine sesi,abila la nivelul corpului

5i,ic# ea se mani5esta la nivelul psi"ic sau astral. (e aceea# o persoana care practica citirea psi"ica poate pune un dia-nostic cu mult timp nainte de instalarea bolii sau# cel putin# poate a5la ca n curnd se va declansa o boala. $ceasta capacitate poate 5i 5olosita att n ceea ce prives6e-prEpriaNpersoana# ct si pentru ceilalti. 0 .oala 4s2ie un proces prin care rn6pni ne in5nrrn5-aSa despre-ap-ntia unui de,ec"ilibru care s-a instalat N? urmea,a sa se instale,e. 0nd se observa n cmpul aurei ca se apropie boala#"ne putem ntreba ce anume s-a de,ec"ilibrat n a5ara psi"icului si ce se poate 5ace pentru restabilirea de,ec"ilibrului. 1rocesul de mbolnavire repre,inta o parte din starea de sanatate# de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si @@ sa ne mbolnavim. (ar un dram de prudenta 5ace ct un car de leacuri. (aca putem capata in5ormatii psi"ice despre noi nsine# vom putea evita de cele mai multe ori aparitia mbolnavirilor# sau le vom putea atenua# ntrebnduNne or-anismul ce6nuriieMPsle-IP0Psar pentru re6arcr5a ec"ilibrului sau psi5Ou3si ndeplinindu-icererile. 7om anali,a di5erite directii de actiune. 3ot ceea ce am studiat despre vindecarea celorlalti poate 5i aplicat pentru vindecarea propriei persoane. 1rocedeul de autovindecare mentala pre,entat mai 6os este asemanator celui din capitolul al ?-lea. N<TsePatiU:a pe un scaun cTi spatarul drept# cu talpile lipite pe podea. 1icioarele nu se ncrucisea,a. )inile se asea,a peNe6iunc"i# de re-ula cu palmele n sus. 'u mestecati -uma# nu 5umati# nu ascultati radioul. 7om denumi aceasta etapa sederea n postura 1*2" sau intrarea n transa". 9. ncN6idet%oc"ii si relaxati-va# puri5icati-va mintea pe ct posibil si orientati-va ntrea-a atentie catre propria persoana. =. Reali,ati mNamntarea. F. 2ma-inatiNvaMaura# ncepnd de la cap. 'u ar- impor-

tanta6iaca putem V*N" n" " rN:p?pm 7om studia citirea aurei n capitolul urmator. 4rmariti ntrea-a aura# pornind de la cap# de-a lun-ul -tului# umerilor# bratelor# trunc"iului# picioarelor# pna la talpi inclusiv. ncercati sa simtiti aura la nivel mental. (aca vedem# reali,am o ima-ine vi,uala sau percepem una sau mai multe ,one reci ;de pilda# un aisber-# o ima-ine 5oarte ra5inata a ceea ce repre,inta 5iinta noastra<# sau daca ntr-o anumita ,ona nu percepem nimic# aceasta nseamna ca ener-ia este blocata tocmai n aceasta ,ona a aurei. 0reati n minte o lumina portocalie neutra si orientati-o catre aceste ,one. (aca unele portiuni ale aurei ne par 5ierbinti# -roase sau dense# aici s-a acumulat prea multa ener-ie ca urmare a blocarii ,onelor reci. n acest ca, ne ima-inam ca mprastiem excesul de ener-ie catre ,onele reci. @A
rr^snii nu

ii nrmatnr 3Orm>

52(upa ce nc"eiem etapa anterioara si ener-ia ncepe sa circule prin ntrea-a aura# cream mental ima-inea unei ener-ii# pure si limpe,i# de culoareN6umeNOuminoasa si neutra# care scalda n ntre-ime corpul propriu. A. 7a ima-inati acumMminile carele nete,esc aura din crestet p6maMn6alp6. 3NO(esc"ideti oc"ii# mpreunati-va palmele si ramneti linistiti timp6le.-%ininut. $poi aplecati-va brusc nainte si ramneti timp de un minut cu capul# lasat n 6os n 5inal# ridicati-va si ntindeti-va bine. (aca simtiti ca ceva nu este n re-ula# plimbati-va timp de cteva minute# nainte de a aparea n public. 7om denumi aceasta etapa iesirea din transa". DIRI'AREA ENERGIEI olosirea -c"ilibrului ntre ener-ia terestra si cea cosmica# pentru mentinerea unui psi"ic stabil# este cunoscuta sub denumirea de diri6area ener-iei". !ste procedeul ideal care ne a6uta sa ne ncarca-3.ateriile# sa acumulam ener-ie si sa restabilim ec"ilibrul ener-etic dere-lai-de problemele vietii cotidiene# sau sa reali,am o curatare completa a sistemului

ener-etic propriu. " (esi nu propunem cu precadere o anumita practica de diri6are permanenta a ener-iei# trebuie sa subliniem ca acesta este un minunat mi6loc pentru a ncepe n mod adecvat ,iua sau pentru a ne revi-ora la terminarea pro-ramului de lucru. (e asemenea diri6area ener-iei este 5oarte utila nainte de nceperea unui proces de vindecare de durata si la nc"eierea acestuia# n restabilirea ec"ilibrului psi"ic. A% Diri* re ener+iei "eres"re 1. !5ectuam etapele 1-= din capitolul al 22-lea. 9. 'e mpamntam# apoi ne 5ocali,am atentia asupra c"aBrelor de pe.talpile picioarelor ;amplasate n scobitura @/ talpii<. 'e ima-inam ener-ia 1amntului# de culoare ca5eniu-desc"is# care trece prin c"aBrele din talpile noastre si circula prin picioare# a6un-nd apoi la prima c"aBra )ulad"ara. 1utem simti aceasta ener-ie ;ast5el se ntmpla cu 5oarte multi oameni<. W=-'e ima-inam cum strabate- ener-ia terestra ntre-ul corp# trecnd din prima c"aBra n sus pna n *a"asrara. 3rimitem o cantitate din aceasta ener-ie si catre c"aBrele palmelor. 'e ima-inam cum aceasta ener-ie se scur-e n propria aura. F. 0nd ener-ia atin-e cea de-a /-a c"aBra din crestetul capului o diri6am napoi# n 6os# prin corpul nostru. 0nd ener-ia a6un-e din nou n prima c"aBra# o vom diri6a drept n 6os# prin ti6a noastra de mpamntare care a6un-e n centrul 1amntului# unde aceasta ener-ie va 5i neutrali,ata# lund cu sine toate stresurile psi"ice. @. 2esim din transa. )% Diri* re ener+iei "eres"re si cos,ice (upa ce am nvatat sa diri6am cu usurinta ener-ia terestra si ne-am nsusit bine toate etapele# adau-am la ener-ia

terestra o cantitate mica de ener-ie cosmica. 1. !5ectuam etapele 1-= din" subcapitolul precedent> diri6area ener-iei terestre". 9. n timp ce ener-ia 1amntului circula prin corpul nostru# ne 5ocali,am atentia asupra c"aBrei din Nr-stetul capului. 'e ima-inam ener-ia"aurie a 0osmosului# care patrunde prin *a"asrara si coboara nemi6locit n a treia c"aBra# a5lata n6i%eiu&solar. =. 'e ima-inam ener-ia terestra si cea cosmica ntlnindu-se n cea de a6xe6a c"aBra si ntrepatrun,ndu-se lent# pna la omo-eni,are. " F. 7i,uali,ati cum noua ener-ie creata circula prin tot corpul timp de 1-9 minute# apoi mpamntati-va orientnd 5asciculul de ener-ie spre centrul 1amntului. @8 @. 2esiti din transa. n continuare# cnd vom vorbi despre diri6area ener-iei# vom avea n vedere diri6area ener-iilor terestra si cosmica asa cum am pre,entat aici. DESCHIDEREA sI -NCHIDEREA CHAKRELOR 0nd vorbesc despre desc"iderea si nc"iderea c"aBrelor proprii# oamenii ncearca sa vi,uali,e,e toate aceste operatiuni si considera ca nu vor reusi niciodata sa le e5ectue,e. *a ne relaxam. $m mai 5acut-o si pna acum. n exercitiul anterior# cnd am 5acut sa circule ener-ia terestra prin c"aBrele talpilor# le-am desc"is. %a urma urmei# nu putem crede ca ener-ia ar circula prin porti psi"ice nc"ise# n acelasi 5el# cnd 5acem sa patrunda ener-ia cosmica prin c"aBra din crestetul capului# desc"idem n acest 5el cea de a saptea c"aBra. (esc"iderea si nc"iderea c"aBrelor este n ntre-ime o problema de vointa. Reali,am aceste operatiuni 5oarte simplu 5olosind o ima-ine mentala. (e obicei# reali,am comanda c"aBrelor n 66od automat# printr-un dispo,iti:Mastral care re-lea,a 5luxul de ener-ie psi"ica# la 5el "cum sistemulX nervos peri5eric re-lea,a

cantitatea de aer care patrunde n plamni sau cantitatea de sn-e care circula prin artere si vene. 4neori nsa capatam posibilitatea sa diri6am ener-ia care patrunde n or-anismul nostru# sa desc"idem si sa nc"idem anumite c"aBre. 0nd am nceput sa vorbim despre c"aBre am mentionat o situatie delicata n care ne putem a5la atunci cnd cea de-a doua c"aBra este lar- desc"isa. (aca un prieten care are o multime de probleme nelnvita la o ca5ea si vrem sa-1 a6utam sa depaseasca starea de depresiune# trebuie sa ne nc"idem mai nti cea de a doua c"aBra# macar partial# si vom evita ast5el p/e3ua e"aK"*nesultipsi"ic de la cel n cau,a. (orim ca ener-ia noastra sa ne 5ie de 5olos# sa nu 5ie n opo,itie cu !4-ul nostru. (orim ca centrii nostri ener-etici sa 5unctione,e n con5ormitate cu situatia data. (aca o @9 perioada ndelun-ata reusim cu -reu sa ne descurcam# pier,ndu-ne locul de munca# venitul# umblnd 5lamn,i# iar apoi# ntr-o buna ,i# primim o suma mare de bani# se5ul ne trimite un buc"et de 5lori etc.# nu mai este nevoie sa luptam pentru supravietuire. (ar prima c"aBra poate sa nu stie de aceasta ntorsatura a sortii si va continua sa 5unctione,e# cu toate puterile# n directia supravietuirii# nca un numar de saptamni sau luni# ramnnd desc"isa. (aca vom reusi sa consolidam situatia# prima c"aBra se va nc"ide treptat# de la sine. $ceasta poate crea nsa o stare de neliniste si tensiune# caci vom continua sa actionam pentru supravietuire. !ste mult mai simplu sa nc"idem c"aBra# atunci cnd ni se pare ca a sosit momentul. O vom desc"ide mai tr,iu# cnd va 5i nevoie. $celasi lucru este valabil n raport cu 5iecare c"aBra. 2ata un# exercitiu care ne nvata sa desc"idem si sa nc"idem c"aBrele. $cesta aminteste ntr-o oarecare masura de decolarea unui avion. 0nd nvatam sa ne comandam centrii ener-etici# putem desc"ide si nc"ide c"aBrele n orice Roment. ;%S'e vom ase,a n po,itia 1si# ne puri5icam mintea si nempamntam.

C.N5e 5ocali,am ntrea-a atentie asupra primei c"aBre. 0"aBrele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea unei monede# usor colorate. (aca cineva si le ima-inea,a alt5el# nu are nici o importanta# important este sa ni le repre,entam. N'e ima-inam prima c"aBra desc6"i,nduNsexa petalele unei 5lori. SN 0nd prima c"aBra s-a desc"is ast5el nct simtim o stare de con5ort# ne ima-inam ca aceasta se nc"ide din nou lent. 5$cum ne ima-inam din nou cum se desc"ide c"aBra. 'e ima-inam din nou cum se nc"ide c"aBra. Repetam etapele =-A# pna cnd avem sen,atia clara a po,itiei desc"is sau nc"is n care se a5la prima c"aBra. AL 8. Repetam toate aceste exercitii pentru 5iecare dintre cele sapte c"aBreMprincipale# apoi pentru c"aBrele minilor si n s5rsit pentru c"aBrele din talpile picioarelor. (urata acestui exercitiu varia,a n 5unctie de capacitatile si puterea de concentrare a practicantului. 7eti reusi sa nc"ideti si sa desc"ideti c"aBrele instantaneu. 9. (upa e5ectuarea exercitiilor# aruncam o ultima privire asupra 5iecarei c"aBre si stabilim n ce masura dorim sa 5ie desc"ise> n totalitate# pe 6umatate# pe s5ert etc.# dar nici una din c"aBre nu trebuie nc"isa complet. (esc"idem c"aBrele n masura n care ne-am propus. 1L. 2esim din transa. *3$+'$R!$ $cest exercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem 5ocali,ati n ntre-ime asupra controlului propriei ener-ii. 1e ln-a 5aptul ca a6uta la per5ectionarea capacitatilor noastre psi"ice# acest exercitiu este 5oarte util n citire# n ca,ul vindecarii pe care o exercitam extracorporal si pentru stabilirea dia-nosticului. 1. 'e ase,am n po,itia psi"ica# ne puri5icam mintea si ne mpamntam.

9. (upa mpamntare# desc"idem oc"ii pentru o clipa si privim n cele patru colturi ale camerei# n punctele n care peretii se mbina cu pla5onul. =. nc"idem oc"ii si ne ima-inam ca ne a5lam n acest colt# de unde privim n 6os catre corpul nostru. 'e ima-inam ca putem vedea aura care ne ncon6oara trupul. 0um arata aceasta? (aca nu o putem vedea# cum ar arata ea daca am vedea-o? F. 'e ima-inam ca revenim n propriul corp# ne a5lam n centrul capului. 0um ne simtim acum? 'e simtim alt5el dect n coltul camerei? (aca da# cum anume? A1 @. 'e sc"imbam ast5el de cteva ori po,itia# a5lndu-ne cnd n propriul corp# cnd n coltul camerei. (e 5iecare data va observati aura care ncon6oara corpul# sau va ima-inati ca o vedeti. A. 2esim din transa. 'u se e5ectuea,a acest exercitiu mai mult de 1@ minute. MEDITA&IA sI VINDECAREA CU A'UTORUL CULORILOR n capitolele precedente am aratat cum se 5oloseste ener-ia colorata vindecatoare. 1na acum am 5olosit ener-ia 1amntului de culoare ca5eniu desc"is# ener-ia cosmica de culoare aurie si ener-ia curativa de culoare portocalie. !ste bine cunoscut 5aptul ca starea psi"ica este in5luentata de culoriD n superma-a,ine cumparatorii cauta mai ales produsele n culori vii# cu ambala6e 5rumoaseD saloanele de moda vec"e n culori nc"ise# de cele mai multe ori n tonuri ca5enii# produc o sen,atie de con5ort si apropiere de 1amnt# de naturaD o camera n culori linistite# n nuante albastru desc"is ;sau n nuante de verde< are e5ect calmant# pe cnd culorile stridente - rosu# portocaliu - au un e5ect contrar. (aca# seara# ale-em pentru a doua ,i o roc"ie ne-ru cu alb# iar dis-de-dimineata una de culoare ro,# nseamna ca ne ale-em mbracamintea n 5unctie de dispo,itia noastra. 1entru a determina ce e5ect au diverse culori asupra

noastra# vom trece la meditatia urmatoare asupra culorii. )ai nti ne mpamntam. 2ntram n transa# 5olosind ener-ia terestra# cea cosmica si ener-ia colorata. olosim culorile dupa lista de mai 6os# ima-inndu-ne mai nti pe ecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde prin talrnle si picioarele noastre# pMrin crestet# si circula ast5el prin tot corpul. 0onsumam pentru 5iecare culoare ntre =L de secunde si 1 minut# apoi o decoloram6i trecem la culoarea urmatoare. Recomandam urmatoarea ordine> A9 NEGRU - este culoarea cu care ncepem# apoi trecem la CENUsIU - constatam di5erenta. $poi trecem la CA.ENIU - ncepem n ca5eniu-desc"is# apoi l ntunecam# urmea,a ROsU - din nou ncepem cu rosu-aprins si observam cum se nc"ide culoarea pna la purpuriu nc"is. 4rmatoarea culoare este PORTOCALIU - culoare pe care o cunoastem. n acest exercitiu portocaliul ne apare di5erit 5ata de cele anterioare? GAL)EN - urmat de VERDE DESCHIS - intensi5icam culoarea pna la verde intens si verde nc"is# apoi AL)ASTRU A#URIU - intensi5icam culoarea treptat pna la albastru nc"is si trecem la RO# - urmat de MOV - intensi5icam nuanta pna la INDIGO - urmea,a culoarea AURIU - dupa auriu trecem la ARGINTIU - si n 5inal

$%.. 2esim din transa. n timpul acestei meditatii vom urmari care este culoarea care ne da sen,atia de con5ort maxim. 0nd ne ase,am pentru un exercitiu de diri6are a ener-iei sau de autovindecare# c"iar de la nceput trebuie sa destinam o clipa pentru a circula prin corp culoarea care ne place. 'u trebuie sa reluam n ntre-ime tot acest exercitiu pentru a a6un-e la culoarea pre5erata# trebuie doar sa ne ima-inam ca aceasta apare spontan si trece prin corpul nostru din talpi pna n crestet. oarte e5icienta este 5olosirea culorilor pentru vindecarea altor persoane. 'e ima-inam o culoare oarecare ;cum am procedat n ca,ul culorii portocalii<# care trece prin minile noastre n trupul pacientului. 2ntuitia si practica ne vor a6uta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie sa ale-em# daca nu 5olosim culoarea portocalie - culoarea A= vindecarii. 1ortocaliul nu este o culoare prea puternica si arc o actiune excitanta# pe cnd albastrul desc"is i calmea,a pe cei excesiv de nervosi. (aca pacientul este bine mpamntat# nu i putem dauna prin transmiterea unei cantitati mari de ener-ie. !l-va6ua R--att ct poate 5olosiOMrestul se va scur-e prin ti6a de mpamntare. 7a 5i multmai simplu daca suntem su5icient de sensibili pentru a determina exact cantitatea de ener-ie necesara. 0"iar daca pacientul nu simte e5ectul c"i(ni/or noastre# trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o 6oaca. !ner-ia pe care o orientam asupra pacientului actionea,a asupra corpurilor sale astral si 5i,ic. 4nui om care n-a mncat nimic timp de o saptamna nu-i vom da "rana obisnuitaD vom 5i su5icient de ntelepti sa-i o5erim la nceput ceva usor# un suc sau o supa# pre-atindu-1 ast5el pentru un alt tip de "rana. 'u trebuie sa le provocam pacientilor o. indi-estie astrala". 7om ncepe cu culorile mai calme# cu nuantele mai pastelate# pre-atind trecerea la culorile mai tari si la o te"nica mai 5erma.

READUCEREA CORPULUI DIN STRILE PSI $ti observat ca# dupa e5ectuarea exercitiilor# sunteti ru-ati sa va ase,ati cu minile mpreunate si sa ramneti linistiti timp de un minut# apoi sa va aplecati nainte si sa lasati capul n 6os# ntre -enunc"i# pentru nca un minut. 1oate urma o scurta plimbare prin camera. )inile mpreunate cu de-etele mpletite au rolul de a nc"ide circuitul psi"ic al corpului# evitnd ast5el scur-erea de ener-ie. 1rin6tp6ecarea ca-ullii ""Ni 6"s de. -enunc"i permitem evacuarea am corp3ener-iei n exces. 1limbarea prin camera este unul dintre procedeele care re6ducNeerpul nostru n realitate dupa e5ectuarea unei activitati psi"ice. (esi-ur# nu vom crede niciodata ca am devenit mai putin reali n cursul acestei activitati# n comparatie cu starea "4 obisnuita. 'umai ca activitatea psi"ica ne 5ace sa ne concentram toata atentia mai mult asupra corpului astral dect a celui 5i,ic. (aca imediat dupa aceea ntarim le-atura noastra cu corpul 5i,ic# ne va 5i mult mai usor sa operam n plan 5i,ic. 3recerea prin corp a ener-iei psi"ice nviorea,a n mod cert ntrea-a noastra activitate. !5ectund exercitiile pre,entate aici# vom avea o noua perceptie asupra lumii si o noua atitudine 5ata de noi nsine si 5ata de cei din 6ur. Reusind sa ne cunoastem or-anismul# vom vedea ca unele dintre reactiile si sen,atiile acestuia au la ba,a consideratiile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi# nu propriile noastre consideratii. 7om dori# ast5el# sa traim con5orm vointei proprii# nu dupa voia altora. 3oti acesti 5actori determina sc"imbari n corp si prima lui reactie ca raspuns la ele este sa spuna '4". 0au,a o constituie 5aptul ca# bune sau rele# obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. (aca se instalea,a impresia ca tot ce este cunoscut va 5i alun-at# eliminat# corpul este cuprins de deprimare. *e poate c"iar mbolnavi. (e cele mai multe ori nsa sen,atiile corpului sunt de apatie# neliniste# plictiseala sau teama# resimtite n perioada n care e5ectuam activitati psi"ice. n acest 5el corpul va transmite mesa6ul>

!u nu vreau sa ma sc"imb!" n ast5el de ca,uri sunteti o persoana care reactionea,a cu teama si 5urie cnd descopera o iubire nemasurata. !xista oameni care reactionea,a ast5el# n loc sa raspunda cu caldura unei iubiri. (e 5iecare data cnd o persoana s-a ndra-ostit de dumneavoastra ati procedat la 5el# ati simtit 5rica# tristetea. *e instalea,a ast5el obisnuinta. 0orpul s-a obisnuit sa reactione,e ast5el> !ste ceea ce 5ac mereu! $cestea mi sunt re-ulile! 'u pot renunta la ele!" 0orpul trebuie sa nvete treptat noile obiceiuri. (upa cum am mai spus# introspectia propriei persoane constituie prima etapa n evolutia psi"ica. (aca vom constaA@ ta ceva ce trebuie sc"imbat# putem sa e5ectuam aceasta sc"imbare. *c"imbarile le vom 5ace nsa treptat# cu blndete# caci corpul nostru se va simti anormal sau lipsit de iubire. n nici un ca, nu ne vom reprosa ceea ce am 5ost# suntem sau vom 5i. n sc"imb ne vom convin-e ca orice deci,ie de sc"imbare este un cadou pe care ni-1 5acem# si oricum am 5i# esenta noastra lucrea,a pentru noi. (aca avem anumite trasaturi care ne pot 5i de a6utor# este un motiv su5icient de serios pentru a le de,volta# dar numai din aceasta cau,a si nu pentru ca acum suntem putin mai buni". !xista numeroase procedee pentru a trans5orma corpul din nou ntr-o realitate# trasatura lor comuna 5iind 5aptul ca se reali,ea,a concentrarea atentiei asupra ntre-ului corp. *copul acestui exercitiu este 5ocali,area capacitatii de concentrare# deci l vom executa cu acuratete maxima. 7om observa cu atentie ceea ce 5acem si# daca ne iesim din 5ire# vom retine pe ct posibil momentul exact si ce anume -ndim atunci. !xercitiile sunt simple si amu,ante. 0ura6! (ar aici se ascunde o capcana! 1entru ca exercitiile sunt simple si att de amu,ante# este 5oarte usor sa 5ie e5ectuate automat# 5ara sa le dam nici o atentie. iecare exercitiu are o sin-ura etapa. %ista de mai 6os cuprinde o serie de exercitii di5erite si nu etapele unui sin-ur

exercitiu. 1. )ncati ceva. 9. aceti sex n orice 5orma sau dansati ritmic# la ale-ere. =. )er-eti pe 6os. !ste deosebit de util pentru corpul real# deoarece orientea,a atentia asupra c"aBrelor de pe talpile picioarelor# le-ate nemi6locit de 1amnt. F. aceti o baie sau un dus. (usul cu apa rece 5ace minuni n cunoasterea propriului corp. 0orpul poate avea procedeul lui propriu care l a6uta la mentinerea realitatii. n acest ca, vom e5ectua acest procedeu. AA n aceasta carte nu este ntmplatoare re5erirea la propriul spatiu# la spatiul celorlalti oameni# la ramnerea n spatiul propriu. *patiul nostru este propriul nostru corp 5i,ic si astral# n care nu se poate simti comod nimeni altcineva. (in ne5ericire# unii ncalca acest spatiu al nostru# 5ie pentru ca vor sa ne atra-a atentia asupra lor# 5ie pentru ca vor sa intre n contact cu noi ntr-o 5orma sau alta ;telepatie# tele-"idare<. olosind un termen psi"ic# denumim aceste pretentii ale altor oameni de a ne atra-e atentia prin termenul le-aturi". 0larva,atorii pot vedea 5luxurile de ener-ie care ies din c"aBre si reali,ea,a le-atura ntre noi si o alta persoana. 'u este obli-atoriu sa vedem aceste le-aturi. 1utem sa ne dam seama si sa le simtim ca ele exista. $cestea lea-a n permanenta c"aBrele di5eritelor persoaneD nu exista oameni care sa 5ie complet liberi de ele. n exercitiul urmator vom nvata cum sa ne amplasam si sa ne retra-em le-aturile# care nu trebuie sa ne nvaluie permanent# n mod inevitabil. (aca suntem prinsi de o multime de le-aturi# vom 5i nevoiti sa actionam mai mult cu ener-ia altor persoane dect cu a noastra proprie. $r 5i nsa o -reseala sa ne pln-em ca suntem le-ati de cineva# ca niste pri,onieri# sau sa credem ca cel care ne-a le-at ne 5ace vreun rau. n realitate# nu putem receptiona ast5el de le-aturi de la o alta persoana# daca nu o dorim.

'imeni nu va poate a-resa n nici un 5el din punct de vedere psi"ic# daca dumneavoastra nu doriti acest lucru. %e-aturile au nsemnatate di5erita# depinde ce in5ormatie s-a transmis prin ele# si produc n c"aBre e5ecte di5erite. Prima cha0ra centrul supravietuirii. O le-atura plasata n acest centru nseamna> 7reau sa ma a6uti sa supravietuiesc." 1oate ascunde pericole n ca,ul n care cei doi oameni nu au a6uns la un acord clar privind linia de urmat. (e exemplu# un copil plasea,a o ast5el de le-atura n centrul de supravietuire al parintilor sau adultilor din 6urul sau. (aca avem un prieten bolnav sau ranit# pe care l n-ri6im# ntre noi A/ exista o ntele-ere privind 5aptul ca# pentru o anumita perioada de timp# vrem sa l a6utam sa supravietuiasca si se va crea o le-atura puternica pe perioada convalescentei. %e-atura pornita de la prieten este plasata n prima noastra c"aBra si ne transmite in5ormatia am nevoie de tine". 4neori# putem avea dorinta sa ndepartam aceasta le-atura si sa revi,uim natura relatiilor cu persoana respectiva. Atentie6 (imeni nu poate sa plase#e o legatura daca noi nu dorim sa o primim. A doua cha0ra a se$ualitatii si a emotiilor. O le-atura plasata n a doua c"aBra nseamna 5ie> *imt o atractie de interes sexual pentru dumneavoastra"# 5ie> $cordati-mi spri6in emotional# dati atentie emotiilor mele." 1utem dori sa nlaturam sau nu aceasta le-atura# daca nu ne 5ace placere# sau sa o pastram. !ste nsa mai bine sa nlaturam o le-atura emotionala din aceasta c"aBra# deoarece poate priva de ener-ie si este nsotita adesea de vibratia necesitatii". !ste mult mai bine sa raspundem nevoilor emotionale ale cuiva din c"aBra inimii# dect din cea de-a doua c"aBra. A treia cha0ra centrul energetic. O le-atura plasata aici nseamna> $m nevoie de o cantitate de ener-ie de la dumneavoastra# mi este insu5icienta ener-ia mea proprie"# sau> 1re5er sa lucre, cu ener-ia dumneavoastra# dect sa-mi

asum responsabilitatea ener-iei proprii." !ste evident ca o le-atura plasata n a treia c"aBra nu poate dect sa ne absoarba din ener-ie# de aceea trebuie sa o nlaturam. O le-atura puternica n a treia c"aBra ne poate crea o sen,atie de tensiune sau -olire n ,ona abdominala. !a poate duce la ulcer. A patra cha0ra centrul iubirii si atasamentului. O le-atura n a patra c"aBra poate nsemna> 7a iubesc"# sau> mi place de dumneavoastra." 1utem sa dorim nlaturarea le-aturilor din a patra c"aBra pentru a ramne sin-urul om care dispune de propria ener-ie# dar n -eneral aceste le-aturi nu sunt att de apasatoare ca la celelalte c"aBre. 0uraA8 tndu-ne c"aBrele# putem lasa intacte le-aturile existente n aceasta a patra c"aBra# pentru ca este placut sa te simti le-al de prieteni. A cincea cha0ra centrul comunicarii. O le-atura plasata aici nseamna> 7reau sa comunic cu dumneavoastra." O le-atura puternica n a cincea c"aBra ne poate provoca dureri de -t# poate duce la mbolnavirea -landei. A sasea cha0ra centrul clarvi#iunii. O le-atura plasata n a sasea c"aBra nseamna> 0ineva este n permanenta n mintea noastra - se -ndeste permanent la noi sau vrea sa a5le la ce ne -ndim sau ce credem despre el." $ceste le-aturi pot provoca dureri de cap. %a 5el# deoc"iul duce la scur-erea ener-iei din acest centru. A saptea cha0ra cha0ra cunoasterii si a intuitiei. O le-atura plasata aici nu este lipsita de pericol# pentru ca nseamna> 7reau sa conduc" sau 7reau sa mi urmati nvatatura." )ulti mentori care lucrea,a n domeniul psi"icului# misticismului si constiintei plasea,a temporar o le-atura n a5ara c"aBrei discipolilor# pentru a spori e5icienta nvatari i. +ha0rele minilor sediul energiei creatoare. %e-aturile plasate aici nseamna 5ie> a ca mine"# 5ie> a pentru mine." (eoarece creativitatea este o 5orma de exprimare a propriei persoane# le-atura plasata n mini poate dauna modului nostru de a e5ectua ceva# de la prepararea "ranei si

6ocul de tenis pna la scrierea unei carti. +ha0rele picioarelor. 3alpile se lea-a de 1amnt. O le-atura plasata n c"aBrele din talpi dere-lea,a mpammtarea noastra# determina o naltare# o nviorare sau ne poate 5ace sa plutim n nori". 1riceperea de a identi5ica le-aturile si de a le nlatura ne va a6uta sa 5im mai puri si mai liberi si sa ne diri6am corpul dupa propria dorinta. 0apatnd deprinderile de a identi5ica si nlatura le-aturile# vom a5la mai multe despre acestea. 1utem descoperi le-aturi de la persoane cu totul surprin,#atoare# n cele mai neasteptate puncte. )ai mult# o persoama A9 care a plasat o le-atura ntr-una dintre c"aBrele noastre poate sa i-nore natura comunicarii dintre noi. 0um putem a5la daca cineva ne-a plasat o le-atura ntr-o c"aBra? 'e privim aura si c"aBrele. (aca sunt le-aturi - si cu si-uranta sunt# ntr-o masura mai mare sau mai mica - le vom vedea. 0e este de 5acut daca descoperim ast5el de le-aturi n c"aBrele proprii? %e vom nlatura.

CUM SE NLTUR LEGTURILE ENERGETICE

1. 'e ase,am n po,itia psi"ica# nc"idem oc"ii# ne relaxam si ne mpamntam. 9. acem sa circule ener-ia prin corpul nostru timp de aproximativ un minut. =. 'e ima-inam propria aura si o puri5icam con5orm indicatiilor anterioare. F. (upa ce ne-am curatat aura si ener-ia circula n mod corespun,ator# ne 5ocali,am atentia asupra primei c"aBre# asa cum am 5acut n etapa a doua a subcapitolului> (esc"iderea si nc"iderea c"aBrelor". 1rivim ;daca putem vedea< sau cream ima-inea primei c"aBre si sesi,am le-aturile din aceasta. (aca nu reusiti de la nceput# perseverati! 'u va descura6ati.

(aca descoperim le-aturi n prima c"aBra# ne ima-inam cum minile patrund n aura# a6un- la c"aBra si smulle-aturile. %e-aturile pot 5i mai mari sau mai mici# mai subtiri sau mai -roase# se pot extra-e mai -reu sau mai usor. 'u trebuie sa ne speriem. )a6oritatea le-aturilor se desprind 5oarte usor# 5ara sa ramna nici un 5el de ori5iciu n c"aBra. (aca unele le-aturi nu se lasa ndepartate# ne punem ntrebarea ;pe care o adresam le-aturii<# cine este autorul# urmarim directia n care se ndreapta le-atura respectiva# pna cnd vedem# reali,am ima-inea optica sau simtim cine este cel care ne-a implantat aceasta le-atura. #0 1oate 5i un om apropiat# un bun prieten sau c"iar sotul ;sotia<# poate 5i un se5 sau un subordonat# poate 5i c"iar cersetorul caruia i-am dat de dimineata o moneda. 1oate 5i oricine# c"iar persoane care au murit cu ani n urma. 3rebuie doar sa privim cu multa atentie si sa credem ca omul care ne apare pe ecranul mental este autorul le-aturii. 2n ca,ul n care ne apar mai multe persoane# ne vom ocupa de distru-erea 5iecarei le-aturi separat. 4rmarim traseul le-aturii pna la autorul acesteia# caruia i multumim pentru interesul aratat si i explicam ca nu dorim sa 5im le-ati". (aca aceasta persoana doreste sa pastre,e le-atura cu noi# i propunem sa o trans5ere n planul constient 5i,ic# nu n planul astral. $poi revenim la prima c"aBra si extra-em le-atura respectiva. !a trebuie sa iasa cu usurinta. (aca# orice am 5ace# le-atura nu poate 5i nlaturata# este posibil ca n realitate sa nu dorim nlaturarea ei. n acest ca, putem lasa le-atura# dar sa recunoastem ca este optiunea noastra. (aca vom nlatura o le-atura pe care de 5apt nu dorim sa o nlaturam# ea revine. *istemul de comunicare prin aceasta le-atura exista de6a. 1re,entul exercitiu are drept scop sa ne o5ere alternativa de a permite sau nu altor persoane sa ne 5oloseasca ener-ia sau sa o amestece cu a lor. @. 0nd ne eliberam de toate le-aturile din prima c"aBra# trecem la a doua. !5ectuam si aici toate operatiunile de la punctul F# apoi# pe rnd# repetam aceleasi operatiuni cu toate celelalte c"aBre# inclusiv c"aBrele de la mini si de la picioare. A. (upa ce am extras le-aturile din toate c"aBrele#

cream ima-inea mentala a unui suvoi de apa curata si cristalina care ne scalda sistemul ener-etic# patrun,nd prin *a"asrara ;c"aBra din crestet<# n 6os pna la )ulad"ara 5e"aBra ;putem trimite acest suvoi si prin c"aBrele de la mini si picioare<# apoi trece prin mpamntare si se scur-e spre centrul 1amntului# unde este neutrali,at. /. $cum cream ima-inea vi,uala a unei ener-ii neutre# curate si clare# de culoare aurie stralucitoare# care nvaluie ntre-ul nostru sistem ener-etic si ntre-ul corp. /1 8. 'e ima-inam minile cum nete,esc aura de la cap pna la ba,a picioarelor. 9. 2esim din transa. acem ceva care sa ne convin-a de realitatea corpului nostru> ne spalam pe 5ata# bem o ceasca de ceai sau ca5ea# ori ne mbratisam cu un prieten. $cesta este cel mai di5icil exercitiu din cele pre,entate pna acum. n restul ,ilei trebuie sa aveti -ri6a de voi. NEUTRALITATEA sI NONRE#ISTEN&A 2n 6urul nostru actionea,a diverse ener-ii. 0um ne putem mentine ec"ilibrul psi"ic 5ara sa 5im atrasi de unele persoane si 5ara sa le atra-em# 5ara sa ne subordonam repre,entarilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar 5i trebuit sa 5im# cum sa ne mentinem c"aBrele curate# sa ramnem sanatosi si sa ne pastram n ec"ilibru totalitatea ps"icului propriu? 3rebuie sa ramnem neutri si sa nu ne mpotrivim# sa nu opunem re,istenta 5ata de nimic. (upa cum constatati# nu se recomanda sa nu credeti n nimic din ce vi se spune# dupa cum nu se recomanda sa nu avem sentimente# -nduri sau reactii 5i,ice la anumiti stimuli. (impotriva# daca procedam ast!el aceasta nseamna re#istenta !ata de impulsurile proprii iar aceasta nu este o po#itie neutra. $m mentionat ca starea de comuniune cu 4niversul nu nseamna sa vedem lucrurile asa cum vrem sa 5ie. )ai de-raba aceasta nseamna sa le vedem asa cum sunt n realitate# nseamna cura6ul de a spune ($" propriilor trairi# oricum ar 5i acestea.

Oamenii si vor 5ixa n permanenta le-aturile n sistemul nostru de c"aBre iar noi nu ne vom a5la mereu n starea de meditatie n care sa percepem patrunderea acestor le-aturi. (aca ne mpotrivim acestora sau daca toata ,iua discutam despre cineva si ne comparam cu 5iecare cine va-abond care traversea,a strada si ne taie calea# vom capata o oarecare duritate psi"ica si vom nalta ,iduri ntre noi si #2 ceilalti# ntre noi si propriile trairi. 0"aBrele noastre sunt blocate. (evenim tensionati si# ceea ce este mai rau# ncercam sa credem ca vom deveni alt5el de cum suntem. $sadar re,istenta este o parte a conditiei de om. (eci vom ncepe prin a nu opune re,istenta 5aptului ca ne mpotrivim. 0nd comunicam cu cineva# i putem spune cu ce anume suntem de acord si cu ce nu. (ar persoana cu care comunicam este o alta particica a 4niversului# deci o alta parte din noi# care ne o5era posibilitatea sa constienti,am cine suntem# permitndu-ne sa avem propriile trairi. (aca opunem re,istenta trairilor noastre proprii# re,ulta un ciclu incomplet al vietii noastre# care se va repeta mereu# iar si iar# n 5orme di5erite# pna cnd ne vom permite o traire completa# iar pna cnd nu vom admite aceasta traire completa# vom actiona con5orm propriei noastre re,istente si ima-ini create. (aca nu v-au convins cele pre,entate despre Barma n primul capitol# trebuie sa recitim aceste para-ra5e si sa le anali,am dintr-un alt punct de vedere. (upa cum am mai spus# Barma este# pe ln-a toate celelalte# un re,ultat al propriilor repre,entari si al ciclurilor ne5inali,ate. +nd ne mpotrivim propriilor trairi acumulam o anumita 0arma cu care vom avea de'a !ace mai tr#iu. (aca ceea ce urmea,a sa 5acem este re,istenta n 5ata propriei trairi si acumularea Barmei# nu mai 5aceti acest lucru. 'u opuneti re,istenta. (ar vom urmari ceea ce 5acem si vom remarca 5aptul ca noi suntem cei care actionam# procedam ast5el# nu actiunea este cea care primea,a n 5ata noastra. 0u timpul vom constata ca ncetam sa mai actionam n acest 5el. (evenim exact obiectul re,istentei noastre - aceasta este o axioma a evolutiei psi"ice. 0u ct mai mult re,istam

si ne opunem la ceva# cu att acordam mai multa atentie acestui 5apt si ne narmam tot mai puternic mpotriva lui. 1e de alta parte# atunci cnd o persoana este 5urioasa pe noi si i acceptam 5uria ;1<# 5uria persoanei respective trece #3 aproape instantaneu ;9<# nu ne vom mai 5ramnta din cau,a acestei trairi neplacute. $ceasta este esenta ideilor despre iubirea 5ata de aproape# ntoarcerea celuilalt obra, etc. $ceasta este le-atura dintre 4nivers si propria c"aBra a inimii. !xista doua metode cu a6utorul carora ncercati sa ndepartati re,istenta prin iertare. Prima metoda este o meditatie pe care am mai exersat-o> 1. 'e ase,am n postura psi"ica# nc"idem oc"ii# ne puri5icam mintea si ne mpamntam. 9. 'e investi-am ntre-ul corp 5i,ic ncepnd cu talpile picioarelor si continund spre cap. 7eri5icam daca exista vreo parte care resimte dureri# sau a ntepenit# se bucura sau vrea sa se odi"neasca. *esi,am sn-ele care circula n corpul nostru. *esi,am ener-ia psi"ica care circula n noi si n 6urul nostru. (aca ne doare ceva# n-are dect. (aca exista undeva o dorinta 5oarte mare si puternica# o lasam sa se mani5este. 'u ne mpotrivim# nu opunem nici o re,istenta# suntem ntru totul de acord. %asam sa doara ceea ce doare# sa-si mani5este bucuria sau tristetea# lasam sen,atiile sa dispara# dar nu ntreprindem nimic# ci doar observam. =. 'e investi-am emotiile. 0e anume simtim? 'u opunem nici o re,istenta# doar simtim. F. %a ce ne -ndim? si ce credem despre ceea ce -ndim? 'u ne oprim din -nduri# doar suntem de acord cu ele. 0ontinuam sa ne -ndim la aceasta. @. 4nde ne a5lam? 'e a5lam n propriul trup? *untem de a,i noapte cu persoana iubita? 0oborm n strada sa luam o n-"etata? Ramnem aici. 0nd ne a5lam n coltul camerei

continuam sa 5im n centrul propriului cap. Revenim. A. 0nd am revenit n centrul propriului cap# iesim din transa. A doua metoda este un exercitiu care poate 5i e5ectuat oricnd si oriunde. 1resupunem ca ne-am ntlnit cu un prieten# iar acesta are o multime de probleme# cu care ne #4 coplesesteD nu-1 iubeste prietena sau mama# tatal sau copilul# cinele nu-1 asculta# masina s-a stricat# contul n banca este epui,at# nu mai are nici un ban# papa-alul s-a mbolnavit iar salteaua de cauciuc s-a spart. !ste posibil sa sesi,am ca la nivelul primelor doua c"aBxe apar anumite sen,atii. $vem de -nd sa le nc"idem? %e desc"idem mai lar-? 0e se petrece cu a patra c"aBra? 2nima este desc"isa? *au ne este pieptul ncatusat? 0are este directia le-aturilor? 'e ima-inam ca suntem n ntre-ime din aer si tot ce ne povesteste prietenul trece prin noi. (esi-ur# ascultam ce ne spune si intervenim cu cte o vorba cnd ni se pare oportun. %asam nsa toata ncarcatura emotionala sa treaca de noi si sa se neutrali,e,e n aerul din 6ur. $cum urmarim atent ce se petrece n c"aBre. 7om e5ectua exercitiul ori de cte ori avem oca,ia. sOCURILE PSIHICE 'ici un om nu poate ramne permanent neutru si le-at de 1amnt. (upa cum am mai spus# cnd ne mpotrivim# trebuie sa continuam sa o 5acem. 'u putem a6un-e ntr-un alt loc# pna cnd nu ncetam sa ne a5lam acolo unde suntem acum. 4neori# cnd nu suntem mpamntati# intervine cineva si ne aplica un soc psi"ic. 0ea mai simpla explicatie a unui ast5el de soc este perceperea 5uriei care se napusteste asupra noastra. 3raversam strada si un so5er trebuie sa opreasca exact cnd nu are c"e5 sa o 5aca. n -ndul sau# aparem n c"ip de ticalos si socul este -ata! Resimtim o slabiciune ciudata n timp ce traversam. $m luat de pe ra5tul ma-a,inului ultima pun-a de lapte# exact cnd s-a apropiat altcineva sa o ia. 1ersoana vede ca luam laptele si dintr-o data#

datorita socului# ne cuprinde teama. socurile psi"ice pot lua si 5orme placute. 'e plimbam prin parc si pe ln-a noi trece o persoana 5oarte atra-atoare #! care-si opreste privirea asupra noastra. soc! 3ot restul ,ilei ni-1 petrecem -ndindu-ne ct de placut ar 5i sa 5im cu o 5iinta att de 5ermecatoare. 0aracteristica -enerala a acestor socuri este 5aptul ca sunt orientate n interiorul corpului nostru. !le ne distra- de la momentul respectiv si ne reorientea,a trairea n interiorul propriei minti. socurile ne 5ac sa pierdem contactul cu realitatea# sa nu mai stim unde ne a5lam. !le ne trans5era n inconstient# ne obli-a sa ne cedam ntrea-a putere n 5avoarea celui care ni le aplica. si ma6oritatea acestor socuri nu sunt deloc distractive. 'u exista exercitii speciale re5eritoare la socurile psi"ice. 0nd constatam ca suntem supusi unui soc psi"ic# putem consuma o cantitate oarecare de ener-ie pentru a e5ectua actiuni simple de vindecare sau pentru a extra-e din c"aBra le-aturile care ne-au 5ost implantate acolo. (ar cel mai e5icient este sa observam socul care ne este aplicat si sa nu-1 ntoarcem mpotriva celui care ni-1 aplica# deoarece ast5el nu am 5ace dect sa declansam un ra,boi al socurilor psi"ice. 1ot 5i aplicate aceleasi metode si la atacul psi"ic din partea altor persoane. $tacul psi"ic este mult mai periculos# deoarece este mai -reu de depistat. (ar socurile sunt trairi ale realitatii care pot 5i controlate. *tarile provocate pot duce la mbolnavirea suprarenalelor si a sistemului neurove-etativ. Ra,boaiele psi"ice duc la crearea prin ima-ini mentale a entitatilor creaturilor# pe care cteodata nu le mai poti controla si ncep sa te domine# daca ti-a sca,ut potentialul ener-etic. (atorita neatentiei se poate a6un-e la cabinetul de psi"iatrie pe post de pacient.

0$123O%4% 27

Ci"ire 0si1ic
1utem spune ca 5iecare om este un medium si se ocupa

de citirea psi"icului# adesea c"iar 5ara a-si da seama. (e 5iecare data cnd ne ntlnim cu cineva si ne spunem n sine> $rata 5oarte obosita"# sau (upa cum arata# se poate spune ca a avut o ,i -rea"# sau 0e mult s-a sc"imbat# se poarta ca un ndra-ostit"# reali,am o citire a in5ormatiei pe care o poarta 5iecare. !a se nre-istrea,a sub 5orma de culoare# sunet# ener-ie# alcatuind starea noastra pe moment. 0ineva poate spune ca nu se ntmpla nimic deosebit si ca oricine poate -"ici ast5el de lucruri. ntr-adevar# oricine poate reali,a asa ceva# dar este mai mult dect daca am -"ici. $u 5ost obtinute in5ormatii pe care nimeni nu le-a exprimat n cuvinte. !xemplele de mai sus sunt ca,uri de perceptie psi"ica nede,voltata. $ceasta perceptie poate 5i de,voltata si 5inisata pna la nivelul intuitiei ,ilnice. 0itirea psi"icului este o deprindere care# ca oricare alta# poate 5i consolidata si per5ectionata prin practica. n plus# vom tine seama de o recomandare aparent paradoxala> VIA&A NOASTR DE MEDIUM (aca ntele-em aceasta exprimare neobisnuita# ne vom putea interpreta viata ca pe a unui medium. 0nd ne nastem# ## se spune ca tocmai ne-am ntrupat. 3otul este nou# suntem desc"isi pentru lume# toate impresiile noastre sunt relativ pure si nu sunt mpovarate de amintiri# trairi si di5erite opinii. *untem constienti si nutrim interes. 0u alte cuvinte# 5iecare dintre noi este un medium. (upa cum putem a5la ntrebndu-i pe copii# multi dintre ei vad aureole de di5erite culori care-i ncon6oara pe oameni# n desenele lor# ei repre,inta aceste aureole colorate. )ulti copii au n permanenta nsotitori 5ermecati# cu care stau de vorba si se 6oaca. )ai mult# copiii care sunt 5oarte buni observatori# dar# n acelasi timp# sunt extrem de lipsiti de tact# exprima cu -las tare 5ata de toata lumea ceea ce vedem cu totii# dar consideram ca nu este potrivit sa spunem. 1e masura ce copiii cresc# parintii i nvata sa se adapte,e" mediului. 0"iar daca a va,ut" aureola nne-rita sau cu limbi de 5oc si scntei a unei persoane apropiate# care se sc"imba brusc n di5erite 5orme deasupra capului expul,nd

din ea# si ,ice cu -las tare ca matusa lui este ca o vipera sau ca seamana cu un monstru ;reali,nd de 5apt perceperea in5ormatiei din -ndului ei<# parintii l nvata cu tact ca nu este adevarat# ca matusa lui a 5ost si este o doamna. (aca stam de vorba cu unele persoane sau le observam# n timpul citirii psi"icului vom a5la ca n copilarie multi au 5ost speriati de adulti care le-au explicat cu insistenta care este realitatea. 1e cnd erau copii# ei erau suparati ca toti cei mari respin- vi,iunea lor asupra lumii# dar treptat au nceput sa o respin-a si ei# pentru ca adultul detinea suprematia evidenta n cunoasterea practica a lumii ncon6uratoare si spunea copiilor ce este real si ce nu. $st5el# ma6oritatea adolescentilor# la atin-erea acestui pra-# 5ie ncetea,a sa mai creada n realitatea din copilarie# 5ie nvata sa taca. 1entru multi dintre cei care au ncetat# cu timpul# sa creada n propriile perceptii problema devine mai simpla. !i nu se mai -ndesc la aceasta pna nu se petrece ceva care sa-i soc"e,e. (e pilda# unele persoane patrund din nou /8 n lumea psi"icului dupa o traire dramatica neasteptata# cum ar 5i contactul cu persoana iubita disparuta recent sau prevederea unui eveniment viitor. 1ersoanele care pre5era sa pastre,e pentru ele propriile perceptii 5i,ice pot avea trairi ntmplatoare pe toata durata vietii# 5ara sa povesteasca nimanui nimic# din teama de a parea ridicoli sau de a 5i considerati nebuni. 1oate ca ntr-o discutie cu un prieten# printre alte lucruri marunte# vor mentiona cu calm am simtit ca ma vei suna asta,i"# dar niciodata nu vor putea povesti despre visele lor ciudate sau vocile pe care le aud. )ulti se tem ntr-adevar sa nu 5ie nebuni# de aceea si ascund ct mai bine nelinistea si ndoielile. 0ei care nu-si reprima niciodata trairile deosebite# nu ascund ceea ce aud# pot 5i cu adevarat persoane cu preocupari de medium sau spiritisti# sau si pot 5olosi observatiile si trairile ntr-o alta directie# cu orientare creativa# artistica. $ltii pot sa nnebuneasca si sa a6un-a n clinicile de psi"iatrie. 4neori# ast5el de oameni sunt considerati de,ec"ilibrati si excentrici. $desea# cnd timp de multi ani omul

este nevoit sa lupte mpotriva propriilor sale trairi el poate !i e$pus unor serioase dereglari psihice. (evine paranoic si simte ca toti l urmaresc si i respin- trairileD sau poate deveni sc"i,o5renic# o 6umatate a sa exprimnd o puternica perceptie psi"ica si emotii intense# iar cealalta 6umatate 5iind normalaD poate deveni catatonic# nc"i,ndu-se n sine si pre5ernd sa traiasca exclusiv n universul psi"ic al mintii sale# nu n mi6locul con5runtarilor de opinii si 6udecati ale celorlalti. 1re,entam aici cteva exemple comune. (esi-ur nu toate bolile mentale sunt re,ultatul reprimarii capacitatilor psi"ice. (ar de 5oarte multe ori mpiedicarea mani5estarii acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar 5i 5uria sau tema de pedeapsa. $ceste emotii neexprimate pot provoca boli 5i,ice sau mentale. 'ebunia poate 5i actiunea# modul acestei persoane de a se mani5esta ntr-o lume care-1 separa de realitate si de ceilalti# totodata este modul prin care /9 persoana respectiva evita raspunderea 5aptelor sale. 1oate nu stie cum s-o 5aca sau are nevoie# prin constructia 5iintei sau prin educatie# de cineva care s-o -"ide,e. 2nteriori,area nu aduce nimic bun n acest ca, si ar trebui cautata iesirea din impas prin simpla ru-a catre (umne,eu de a da lumina# ratiunea si calea vietii. (ar sa revenim la problemele noastre. 1oate ne este absolut straina ideea de adeveni medium si citim aceasta carte doar pentru a -asi ceva ce-am mai putea nvata. *au poate ca am considerat dintotdeauna ca avem ceva deosebit# poate c"iar supranatural# si nu stim cum sa procedam. *au cunoastem aceste 5enomene# le simtim# le percepem realitatea# dar am vrea sa le diri6am# sa nvatam sa le 5olosim ct mai bine. $r 5i un mare pacat daca dintr-o stare de soc prin necontrolul asupra -ndurilor ati a6un-e la psi"iatrie. TA)LOURI sI IMAGINI IRA&IONALE n timpul desci5rarii in5ormatiilor psi"ice putem vedea" o multime de lucruri# ca si n timpul vindecarii# unde principalele surse de in5ormatii vor 5i aura si c"aBrele. $cestea pot a6un-e la noi si sub 5orma unor c"ipuri sau ima-ini mentale# pe care le vom anali,a n pre,enta lucrare.

2n timpul citirii psi"icului pacientului putem vedea realmente adevarate tablouri. !le pot aparea n prim-plan pe ecranul nostru mental sau pot avea aspectul unor miniaturi. $ceste tablouri provin din universul nostru subiectiv. sTERGEREA IN.ORMA&IILOR NEGATIVE DIN AUR $. 'e mpamntam si intram n transa. 9. $le-em din propria experienta o stare n care nu ne-a placut sa ne a5lam si staruim sa ne mani5estam lipsa de 8L sensibilitate# indi5erenta. 1oate 5i o situatie n care am trait -roa,a sau altceva de acest -en. =. 'e concentram asupra ima-inii create# apoi o 5acem sa se estompe,e lent. 1e masura ce ea dispare# lasam sa apara c"ipurile altor persoane. $cestia sunt creatorii initiali ai vi,iunii anterioare. 1utem vedea un sin-ur c"ip sau mai multe. acem sa se estompe,e aceste c"ipuri unul dupa altul# ima-inndu-ne ca le expediem posesorilor lor. (aca# privind aceste c"ipuri# simtim 5urie# revolta# durere etc.# revenim pentru a retrai aceste sentimente. %e vom comunica mental acestora tot ce simtim nevoia sa le spunem. (aca simtim satis5actie n urma celor spuse# la estomparea ima-inii acordam iertare acestor persoane. (aca nu dorim sa le iertam# nseamna ca n-a sosit nca momentul# dar prin iertare se 5ace o ster-ere automata a sursei de soc psi"ic si are loc sc"imbarea radicala a aurei n alte culori. 0nd suntem pre-atiti sa i iertam# ne vom ierta mai usor propriile noastre probleme si ast5el ne vom apropia de renuntarea la toate acestea. *a nu uitam ca nu trebuie sa ne -rabim. (aca dorim sa savuram un timp oarecare 5uria# supararea sau tristetea pe care le simtim# nu trebuie sa ne re5u,am aceasta placere. F. 0ream o ima-ine a propriei noastre persoane si ne straduim sa ndra-im aceasta ima-ine. $poi o 5acem sa dispara. @. 0"emam n ima-ine *oarele mare si auriu al ener-iei# pe care l lasam sa ne umple n totalitate corpul si aura.

A. 2esim din transa. 0232R!$ $4R!2 !xpresia citirea aurei" creea,a o impresia a ceva te"nic si 5oarte complicat. nainte de a trece la acest exercitiu# trebuie sa 5acem o relaxare completa# straduindu-ne sa vedem aura. 1. 0ream un tranda5ir care l repre,inta pe pacientul nostru. n acelasi timp ne ima-inam ca tranda5irul acesta are un nimb. 'imbul repre,inta aura individului# tot asa cum 81 tranda5irul repre,inta individul. ncepem cu observarea unei sin-ure culori care iri,ea,a n 6urul petalelor. (aca nu putem vedea culoarea# ne ima-inam ca nimbul arata ca si cum am vedea-o. acem sa dispara tranda5irul. 9. Repetam exercitiul de patru ori# adau-nd de 5iecare data cte o culoare pna a6un-em la un total de cinci culori. =. 2esim din transa. 4rmatorul complex de exercitii repre,inta o etapa mai avansata. $ceasta ne va a6uta sa 5olosim citirea aurei n scopuri curative. 1. 'e mpamntam si intram n transa. 9. Reali,am ima-inea pacientului. 0u o pensula ima-inara cu vopsea nea-ra ntunecam tabloul reali,at# pna cnd obtinem doar silueta pacientului. %asam lumina interioara mentala sa umple spatiul din 6urul siluetei# mai nti sub 5orma unui nimb alb. Observam unde este nimbul mai mare si mai dens# n ce puncte este mai subtire sau care sunt ,onele corpului n care dispare. 3oate aceste ima-ini aparute sunt le-ate de clarvi,iune. =. %asam nimbul alb sa capete di5erite culori. $cestea sunt culorile aurei pacientului nostru. (aca vedem o sin-ura culoare este minunat. (aca vedem c"iar ,ece culori este 5oarte bine. 0el mai adesea vom vedea doua sau trei culori# iar cnd vom capata deprinderea de a distin-e culorile# vom putea anali,a aura mult mai bine. 1entru nceput vom ncerca

sa ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesi,am. 4nde sunt acestea ase,ate n 6urul corpuluiX? 3rebuie sa tinem minte ca semni5icatia culorilor poate 5i con5irmata numai de propria noastra experienta# de aceea ne vom urma intuitia. F. %asam ima-inea sa se estompe,e. $le-em acum alta persoana si repetam procesul. $nali,am cu atentie di5erentele dintre cele doua aure# apoi le lasam sa dispara. @. 2esim din transa si ne readucem corpul n realitate. !ste necesar sa o 5acem# cnd tocmai am e5ectuat o activitate psi"ica deosebit de complexa. 89 %a exercitiile acestea este nevoie de o cantitate mai mare de ener-ie psi"ica# care vine prin relaxarea per5ecta a mintii. Re,ultatele vor veni sin-ure la un moment dat si va veti bucura nespus cnd veti reusi sa 5aceti acest lucru 5ara prea mult e5ort. CITIREA AUREI CU OCHII DESCHIsI 0larvi,iunea sau vederea psi"ica# de care tocmai ne-am 5olosit# se reali,ea,a 5ara participarea simtului 5i,ic al va,ului. $ceasta se reali,ea,a prin intermediul vederii psi"ice. 4nele persoane vad aura si cu oc"ii desc"isi# n stare de relaxare. $ura apare ca un nimb auriu valurit# uneori este colorata n culori desc"ise# alteori seamana cu niste 5oto-ra5ii. 0uloarea sau culorile dominante sunt plasate n centrul aurei# iar scnteile sau explo,iile de ener-ie de alte culori se mprastie n spatiul din 6ur sau se deplasea,a mpre6urul culorii de ba,a. 'u este nimic neobisnuit ca unele persoane pot vedea aura cu a6utorul va,ului obisnuit si nu prin clarvi,iune. (e 5apt cu a6utorul va,ului normal putem vedea mult mai multe detalii marunte dect cu a6utorul va,ului psi"ic. 0itirea aurei cu oc"ii desc"isi este 5oarte interesanta# iar procesul n sine pare mai putin 5antastic# mai real. (ar totul se creea,a pe un ecran n centrul dintre sprncene si oricum vederea normala nu participa la desci5rare# oc"ii stnd ntr-o po,itie de parca n-ai avea nevoie de ei. 3otul se petrece n spatiul de vid a5lat n aceasta re-iune a 5runtii# indi5erent de distanta de la pacient la vindecatorul medium. 1rin crearea ima-inilor si

desci5rarea in5ormatiilor venite are loc ster-erea acestora din cmpul ener-etic al persoanei-pacient si reec"ilibrarea ener-iilor lui mentale. 1utem a5irma ca are loc procesul de vindecare. $vem nevoie de cineva cu care sa colaboram n ast5el de ca,uri# ca sa vedem re,ultatul 5inal si sa ne convin-em ca am procedat corect. 8= 1. 'e ale-em o persoana care sa ne a6ute n e5ectuarea acestui exercitiu. Ru-am persoana sa se ase,e sau sa stea n picioare cu spatele la un perete alb. 1eretele poate 5i si de o alta culoare# dar neaparat desc"isa. 9. 'e mpamntam. 1entru a vedea aura nu este necesar sa intram n transa# ci doar sa 5im relaxati. 'e ndepartam de asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne concentram atentia asupra unui punct n spatiu a5lat la o distanta de un metru 5ata de corpul acestuia. 1unctul ales nu se va -asi pe perete sau pe c"ipul asistentului# ci ntr-un punct oarecare n spatiul pna la el. (upa un timp oarecare vom ncepe sa vedem aura asistentului. 4nele persoane vad aura cu vederea peri5erica# desi asistentii au impresia ca i priviti tinta. =. 1utem exersa vi,uali,area aurei 5ara a mai mpartasi aceasta respectivelor persoane. (ar este 5oarte bine sa 5im prudenti. !ste 5oarte neplacut cnd cineva priveste tinta n crestetul cuiva sau n -ol# c"iar deasupra umarului. n timpul acestor exercitii putem a6un-e la conclu,ia ca vi,uali,am aura nu numai pe 5ondul peretului alb# ci si pe 5undalul unor culori nc"ise. 1uteti ncepe prin a vedea aura 5lorilor# 5ructelor# obiectelor. Relaxati# priviti n -ol obiectul care interesea,a neaparat. 7eti ramne uimiti de re,ultate. 'u trebuie sa mi6iti oc"ii sau sa-i mariti# ei nu participa la vi,iuni# participa -landa pineala. CUM SE CITESC CHAKRELE 0itirea c"aBrelor este n 5ond acelasi lucru cu citirea aurei# dar nu vom trece la acest exercitiu pna nu ne vom nsusi n ntre-ime citirea aurei# deoarece# n ca,ul c"aBrelor# exercitiul are durata mai mare si necesita o mai mare ncordare. 1. 'e mpamntam si intram n transa.

9. Reali,am silueta asistentului pe ecranul nostru mental. =. 'e concentram atentia asupra punctului din aura care repre,inta prima c"aBra. Reali,am ima-inea vi,uala a unui %4 disc n aceasta ,ona si urmarim daca discul este nc"is sau desc"is si l umplem cu -alben-portocaliu-rosu-maro# n ordinea descrisaD sa nu uitam ca acum citim o "arta. $ceasta este prima c"aBra le-ata de supravietuire. (aca este lardesc"isa# daca este colorata n culori ntunecate sau mo"orte# pacientul are probleme# le-ate de supravietuire sau de o patolo-ie a or-anelor care tin de centrul ener-etic respectiv. (aca aceasta c"aBra este nc"isa# persoana nu are n acest moment probleme de supravietuire. (aca c"aBra este colorata n verde ;culoarea cresterii<# cel n cau,a poate -asi noi cai care l vor a6uta sa supravietuiasca. (aca c"aBra este colorata n rosu ;culoarea simturilor si sentimentelor< capacitatea de supravietuire depinde de ncarcatura emotionala. F. 3recem de la o c"aBra la alta# citindu-le n acest 5el pe rnd# att cele sapte c"aBre principale# ct si c"aBrele minilor si picioarelor. !ste 5oarte important sa ne concentram asupra 5iecarei c"aBre n parte# sa nu ncercam sa le anali,am pe toate la un loc. @. (upa ce am studiat cu multa atentie 5iecare c"aBra# aruncam o privire asupra ntre-ului ansamblu de c"aBre. 'e ima-inam ca le privim mai de la distanta# pentru a le vedea pe toate. 0omparam dimensiunile si 5orma diversilor centrii ener-etici. 0are este cel mai mare? 0are este cel mai intens colorat? A. acem sa dispara ima-inea si iesim din transa. n acelasi 5el# vom examina c"aBrele aceleiasi persoane si a doua ,i# apoi din nou peste o saptamna. 7edem daca au intervenit ceva sc"imbari. 1ot interveni sc"imbari daca l veti umple cu o alta 5orma de ener-ie vitala# dar pot ramne nemodi5icate daca persoana este la 5el de complexata de -ri6ile sale. DETERMINAREA PO#I&IEI DURERII -N AUR sI -N CORP !xercitiul urmator are o mare nsemnatate practica n

munca de vindecator. !l ne va o5eri in5ormatii suplimentare 8@ 5ata de cele obtinute prin studierea aurei si c"aBrelor. %a nceput vom exersa independent# ca n exercitiul precedent de citire a aurei si c"aBrelor. 1. 'e mpamntam si intram n transa. 9. 1e ecranul mental obtinem ima-inea ;silueta< persoanei pe care o studiem. =. 'e autosu-estionam ca pe ima-inea obtinuta# n punctul n care prietenul nostru acu,a dureri 5i,ice# trebuie sa apara o pata rosie care sa marc"e,e ,ona a5ectata. 4rmarim cu atentie n ce raport se a5la pata sau petele din aura. (upa ce studiem amanuntit ima-inea o 5acem sa dispara. F. Readucem ima-inea prietenului. 'e su-estionam ca petele rosii apar n ,onele n care acesta are dureri. 0omparam aceasta ima-ine cu prima. !stompam ima-inea. @. Repetam exercitiul ale-nd mereu alti prieteni. %a nc"eiere estompam ima-inile si iesim din transa. 0nd vom trece la vindecarea pacientului# nainte de a ncepe procedurile# vom e5ectua acest exercitiu. 1utem sa-i spunem sau nu ceea ce vedem. !l poate veni sa ne caute# pln-ndu-se> $m o durere -roa,nica de cap. 7indeca-ma mai repede!" !5ectund exercitiul# putem vedea o pata rosie deasupra sau n 6urul capului sau. (ar putem vedea o pata rosie si mai mare si mai intensa n cu totul alt loc# la ba,a coloanei vertebrale# n ,ona ombilicala# la -enunc"i# oriunde. 3rebuie sa dam atentie celor ce vedem c"iar daca ne derutea,a. $desea# durerea se mani5esta n cu totul alta ,ona a corpului dect aceea n care este locali,ata sursa maladiei. 0nd trecem la vindecare# vom acorda atentie deosebita ,onelor n care am descoperit petele rosii. !le trebuie nlaturate.

AUTOAPRAREA
1entru a ne de,volta deprinderile putem reali,a citirea

psi"icului anumitor persoane# cu acordul acestora# nso8A tind-o de procedeul de vindecare# daca ni se pare potrivit si nu este di5icil de reali,at. 3rebuie sa ne ba,am pe intuitia noastra. (upa ce ne vom nsusi su5icient citirea aurei si a c"aBrelor# vom trece desi-ur la citiri mai complexe. (esavrsindu-ne practica citirii psi"icului# vom constata ca putem raspunde sin-uri la toate ntrebarile pe care si le pun ceilalti oameni# doar 5ormulnd aceste ntrebari. 0nd ne pre-atim sa citim psi"icul unui prieten sau al unui pacient# reluam procedurile pe care le e5ectuam n ca,ul vindecarii. 'e ase,am 5ata n 5ata cu pacientul si reali,am mpamntarea pentru amndoi. (esi-ur# nainte de a ncepe ne vom -oli mintea de orice alte -nduri# pentru a nu ne ncurca. 3recem apoi la citirea aurei si a c"aBrelor# e5ectund toate procedurile necesare. 0itirea nemi6locita a psi"icului este mult mai interesanta dect observarea de la distanta# dar este mult mai di5icila. Omul al carui psi"ic l citim poate 5i speriat# emotionat sau 5oarte curios. 0a urmare# el poate patrunde n mintea noastra si ne va ataca prin atentia# -ndurile# ideile# emotiile sale si prin tot ce se petrece cu el. (esi poate avea cele mai bune intentii# atacurile sale psi"ice ne pot 5ace sa ne pierdem mpamntarea. Reali,am ima-inea vi,uala a unui tranda5ir care si strn-e petalele# trans5ormndu-se ntr-un boboc de 5loare# dar n loc de a-1 plasa pe ecranul nostru mental# l aducem c"iar n 5ata 5runtii. 'e su-estionam ca acest tranda5ir va 5i ma-netul care atra-e si absoarbe toate le-aturile care pornesc de la subiectul pe care-1 citim# nainte ca acestea sa patrunda n c"aBrele noastre si sa ne absoarba ener-ia. 'e vom su-estiona ca tranda5irul ramne n acest loc si i veri5icam pre,enta de 5iecare data# nainte de a ncepe o noua citire. (aca simtim o stare de neliniste subita n timpul citirii# poate 5i nevoie sa cream un nou tranda5ir. %a terminarea citirii 5acem sa dispara tranda5irul.

8/ olosirea tranda5irului pentru protectia psi"icului nu se limitea,a la procesul citirii. !l este de nepretuit n viata cotidiana. (e 5iecare data cnd cineva ne va ataca# cnd ne vom contra,ice cu cineva sau vom intra ntr-un ra,boi" psi"ic# vom ncerca sa ne ima-inam tranda5irul pentru a reali,a o detensionare. $cest procedeu poate 5i util n mentinerea ec"ilibrului interior. !l poate 5ace sa nu mai avem nevoie de protectie psi"ica. (aca nu ne mpotrivim la tot ce ne a-resea,a n procesul citirii psi"icului sau n a5ara acestuia# constatam ca !4% nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. 0u ct vom permite mai mult sa 5im a-resati de tot ce ne deran6ea,a si ne creea,a o bariera psi"ica# cu att mai mult citirea noastra nu va avea nici un re,ultat si ne vom pierde le-aturile. 'u trebuie sa respin-em ceea ce simtim# dar aceasta nu ne va a6uta n perceperea n propriul nostru spatiu psi"ic a ceea ce simt ceilalti oameni. COMUNICAREA 2n procesul oricarei activitati psi"ice este 5oarte important sa discutam mental despre ceea ce vedem# ca si cum am avea pe cineva alaturi. 0u alte cuvinte# trebuie sa -asim un mod de a transmite acele sen,atii puternice pe care le percepem# pentru a nu se acumula n interiorul nostru si a nu ne bloca a cincea c"aBra. n timpul citirii# putem desci5ra vi,iuni sau ima-ini despre care n-am dori sa-i vorbim persoanei de 5ata. !ste posibil sa nu 5im prea si-uri de in5ormatiile primite# sau sa simtim ca subiectul s-ar putea supara# sau si-ar bloca n continuare centrii pentru desci5rarea cau,ei simptomelor aparute. 3rebuie sa ne eliberam de cele percepute# indi5erent daca vom comunica subiectului datele citirii psi"ice# sau le putem transmite ntr-o 5orma care sa ne elibere,e de tensiune. !ste posibil sa asteptam plecarea pacientului si sa 88 pre,entam toate datele n 5ata o-lin,ii# vorbind cu propria persoana sau deasupra unui pa"ar cu apa# care ar prelua in5ormatiile# apoi sa aruncam apa. (aca dorim# ne putem lua

notite. (aca simtim ca ne este mai usor sa transmitem in5ormatiile si sa ne exprimam prin pictura# dans sau ntr-un alt mod# 5ara a recur-e la cuvinte# trebuie sa procedam n acest 5el. Orice 5orma de activitate este buna pentru a -asi o iesire si a ne elibera de ima-inile pe care le-am va,ut. 4nii vindecatori transmit in5ormatiile cele mai serioase unei terte persoane sau unui obiect ;capac# ,id# lac<. (e cele mai multe ori aceasta transmitere este e5icienta. (e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic din cele a5late# ci doar ca# atunci cnd comunicam altei persoane# care nu cunoaste pacientul# cele a5late n timpul citirii psi"icului# nu trebuie sa ntoarcem cele a5late mpotriva acestuia. 7om proceda n asa 5el nct ncarcatura emotionala a in5ormatiilor obtinute sa nu daune,e nici pacientului# nici noua# reusind ast5el eliminarea lor din cmpul nostru psi"ic. 0nd comunicam pacientului in5ormatiile obtinute prin citire# daca ne-am "otart sa o 5acem# sa 5im 5oarte -ri6ulii. (e pilda# am a5lat ceva secret# dar ne este teama ca pacientul se va supara au,ind in5ormatiile. 7a trebui sa-1 abordam n 5elul urmator> 7ad ca va puteti mbolnavi. $cordati prea multa atentie unor probleme nedemne de atentia dumneavoastra. 1na nu veti n5runta adevarul si nu veti -asi ceva care sa va distra-a atentia de la toate acestea# nu va voi putea a6uta sa va vindecati." 'u ne-am expus consideratiile privind starea psi"ica a pacientului# dar am atins punctul sensibil si pacientul ne poate contra,ice cu ardoare. (aca vom spune adevarul exact asa cum l vedem# ne putem provoca un soc ener-etic ;pe care l-am denumit anterior soc psi"ic"<. (e aceea# n primul rnd vom crea tranda5irul protector. n al doilea rnd nu vom uita ca nici un soc psi"ic nu ne poate a5ecta n vreun 89 5el# daca nu dorim sa-1 percepem. si n 5ine# daca ne mpotrivim 5uriei pacientului ;prietenului<# aceasta va trece prin noi 5ara sa ne a5ecte,e. -M)INAREA IMAGINILOR

n acest capitol revenim la unul dintre cele mai importante aspecte ale activitatii psi"ice> la priceperea de a ramne neutri# de a nu ne implica n emotiile persoanei careia i citim psi"icul sau pe care o tratam. 1entru noi# ca si pentru pacient# va 5i mult mai usor daca i vom solicita sa nu medite,e si sa nu intre n transa mpreuna cu noi. Oamenii cred adesea ca ne-ar putea usura munca daca ar medita mpreuna cu noi. (ar nu este asa. )ai nti oamenii meditea,a n mod di5erit si# a5lndu-se n alte s5ere# le va 5i -reu sa umareasca cu atentie cuvintele noastre. !ste necesar doar ca ei sa 5ie pre,enti. 0nd intram n transa este si mai important sa ramnem la nivelul ener-etic propriu. (aca prietenul sau pacientul meditea,a mpreuna cu noi# el poate sa ne nsoteasca 5oarte natural# 5ara sa-si dea seama# c"iar de la intrarea n transa. $st5el# poate 5i ncalcat unul dintre principiile de ba,a ale intrarii n transa# care consta n ridicarea obli-atorie a nivelului ener-etic propriu la un nivel su5icient de nalt# care sa-1 depaseasca mult pe cel al pacientului# pentru a ne asi-ura de impartialitatea emotionala si detasarea necesare n timpul citirii sau vindecarii. (aca si noi si pacientul ne a5lam la acelasi nivel ener-etic# putem mbina tablourile obtinute cu cele ale pacientului# ceea ce nseamna ca trairile pacientului pe care-1 observam se mbina cu trairile noastre analoa-e. 1ropriile noastre amintiri se pot constitui la rndul lor n sen,atii puternice# care produc con5u,ie n mintea noastra si "aos n citirea psi"icului. (e obicei aceasta constituie cau,a sen9L ,atiei ca nu putem vedea subiectul citirii n timpul acestei operatiuni. 2ata un exemplu simplu de mbinare a tablourilor> ncepem procedura cu succes# citim n conditii optime aura pacientului si# deodata# vedem o pata de culoare rosu nc"is. 2i comunicam pacientului ca aceasta pata n aura este un semn de 5urie si# dupa ce i-am spus-o# devenim nervosi# ne simtim 6enati. (aca am avea mai multa experienta n clarvi,iune# am putea vedea ima-inea reala sau tablourile proiectate n aura pacientului. *au am putea sa le sesi,am.

*au# mai de-raba# am ntele-e pur si simplu de ce dintr-o data nu ne simtim bine. *e poate ntmpla ca pe la vrsta de cinci ani pacientul nostru sa 5i mncat o bataie ,dravana de la mama si sa nu 5i putut niciodata sa-i ierte aceasta. 1oate ca si mama ne-a tras cteva palme pe la cinci ani# lucru care ne 5ramnta si acum. (aca nu suntem neutri si nivelul nostru ener-etic nu se ridica deasupra celui al pacientului# tablourile ncep sa se ntrepatrunda si ne simtim debusolati. $mintirea noastra despre trairile proprii se amesteca cu amintirile analoa-e ale pacientului si ne concentram exclusiv asupra acestui eveniment neplacut# c"iar daca nu suntem constienti de aceasta. 'u trebuie sa disperam. Oricine si poate combina tablourile ima-inare cu ale noastre# dar nu este deloc -reu sa scapam de aceasta. n primul rnd i vom spune pacientului sa ne scu,e o clipa pentru a pune la punct starea de transa sau a ne calma cea de-a saptea c"aBra. Revenim n propria minte# ne mpamntam iar si ne ridicam nivelul ener-etic# circulnd prin corpul nostru o cantitate mai mare de ener-ie dect a pacientului. $st5el vom putea observa mbinarea tablourilor 5ara a le simti. $poi l mpamntam din nou pe pacient. (aca avem idee ce repre,inta tabloul nostru care participa la combinatie# l aducem pe ecranul noastru mental si l 5acem sa dispara. $cesta poate repre,enta orice> se poate 91 sa 5i avut amndoi n adolescenta cosuri pe ! " care ne 5aceau sa su5erim# am 5i putut avea prieteni -elosi# rau de naltime etc. *e pot mbina de asemenea unele tablouri po,itive# desi acestora li se acorda mai putina atentie si creea,a mai putine -reutati la citire. (aca nu putem vedea clar tabloul# ne ase,am n spatele pacientului si lasam sa ne umple mintea orice repre,entare ima-inara. (aca ncepem pe neasteptate sa percepem ceva# 5acem sa dispara repre,entarea ima-inara. (aca nu percepem nimic# 5acem sa dispara totul. (aca aceasta disparitie nu a6uta# ne ima-inam ca sen,atiile noastre neplacute 5ormea,a o picatura mare de ener-ie de orice culoare dorim. O plasam pe ecranul nostru mental si o 5acem sa dispara. $poi

nc"idem pe 6umatate cea de-a doua c"aBra. $ceasta ne va separa de pacient. $poi ne -ndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient> are parul castaniu# spre deosebire de noi# este nvatatoare - ceea ce noi nu suntem# i plac tranda5irii - noua nu# are 9/ de ani - noi avem alta vrsta# crede ca procedurile psi"ice sunt vra6itorii - noi nu. )etoda este 5oarte simpla# dar i vom aprecia calitatile cnd o vom aplica. 'u suntem una cu pacientul. *untem persoane di5erite. 1rivind la problemele si distractiile pacientului# trebuie sa ne spunem> $cestea nu sunt problemele mele# dar doresc sa decodi5ic cau,ele care provoaca su5erinta." (urerea de cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tablourilor poate 5i importanta pentru noi. !a ne indica ,onele n care s-a acumulat sau este blocata ener-ia si ne poate a6uta sa clari5icam situatia# obli-ndu-ne sa constienti,am cau,a. 0nd simtim ca ceva nu este n re-ula# n timpul citirii# procedam ast5el> 1. acem mpamntarea# att a pacientului# ct si a noastra. 99 9. Ridicam nivelul ener-etic propriu 5ata de cel al pacientului. =. acem sa dispara orice ima-ine# oricare ar 5i. F. 0ream un tranda5ir. @. nc"idem a doua c"aBra. A. 'e -ndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. 7indecatorii ncepatori sunt nelinistiti de volumul mare de in5ormatii despre c"aBre# le-aturi# spirite-mentor# aura# simboluri ale vietilor anterioare. 4neori vindecatorul ncepator nu este si-ur de ceea ce vede. 1utem evita aceste probleme daca decidem de la nceput ce anume dorim sa

vedem> aura# c"aBrele# le-aturile etc. 'e concentram asupra ale-erii noastre# acordndu-i toata atentia. (upa ce studiem cum se cuvine ,ona aleasa# putem trece mai departe. PER.EC&IONAREA CITIRII PSIHICE 'u putem vindeca un om mpotriva propriei sale vointe. %a 5el# nu-1 putem privi mpotriva vointei sale. %ucrnd# ne putem da seama ca in5ormatiile au 5ost blocate. 'u putem obtine nici un 5el de date# desi recur-em la toate procedeele te"nice cunoscute de i,olare# de neutrali,are. 0itirea nu se poate 5ace# pna n momentul n care pacientul nu doreste aceasta. (e cele mai multe ori# cu toata 6ena# pacientul raspunde ($". 3rebuie sa subliniem ca n toate domeniile psi"ice n care suntem implicati alaturi de o alta persoana# insistentele nu ne vor a6uta. 3rebuie sa ne nstiintam prietenii ca dorim sa 5acem putina practica# sa ncercam procedeele psi"ice pe care le-am a5lat din pre,enta lucrare. 2deal ar 5i ca ei sa ne vina n ntmpinare. (ar trebuie sa-i ru-am sa 5ie de acord ntr-un mod 5oarte politicos# ast5el nct sa poata re5u,a daca nu vor sa ne spri6ine. %umea psi"icului este de temut pentru multi oa&3 meni# unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea patrunderii acestei lumi. %a nceputul activitatii veti avea multe surpri,e> prietenii pe care-i considerati ca avnd conceptii liberale si 5ilo,o5ice se dovedesc cei mai speriati sau devin criticii cei mai severi. (impotriva# persoane care nu se mai interesasera niciodata de 5enomenele extrasen,oriale# de meditatie etc. se dovedesc desc"ise la nou. 0u trecerea timpului i vom putea identi5ica de la nceput pe cei speriati de aceste 5enomene. *a ne amintim cum ne-am simtit n aceasta lume necunoscuta cu ctiva ani n urma! 3rebuie sa 5im atenti n a comunica pacientului doar acele in5ormatii care l pot a6uta. 0itirea psi"ica este mult mai mult dect slu6irea celorlalti# este slu6irea propriului !4.

0"iar daca pare paradoxal# trebuie sa subliniem aspectul cel mai important al citirii. 0u ct citim sau traim mai mult# cu att ne este mai clar ca suntem asemanatori oricarui om# care are aceleasi probleme ca noi.

0$123O%4% 7

!tape avansate de vindecare 1*2

!xercitiile pre,entate n acest capitol au un -rad de di5icultate mai ridicat. !ste bine sa nu ne -rabim si sa nu avansam la exercitiul urmator daca nu stapnim bine te"nica. 4nele dintre exercitiile pre,entate n acest capitol ne vor parea mult mai simple dect cele din capitolele anterioare. (ar nu trebuie sa precupetim timpul necesar e5ectuarii exercitiilor si nici sa comparam pro-resul nre-istrat de noi cu cel nre-istrat de altii# sau cu ceea ce# dupa impresia noastra# am 5i putut reali,a. iecare om este o individualitate si mer-e pe propriul sau drum. PURI.ICAREA CHAKRELOR 1uri5icarea c"aBrelor este extrem de importanta# att n vindecarea altora# ct si n autovindecare. 2ata o metoda pentru puri5icarea propriilor c"aBre. 1. 'e mpamntam si intram n transa. 9. 'e instalam n cea de-a treia c"aBra. 'e ima-inam cum ener-ia excitanta care s-a acumulat aici se trans5era n cea de-a doua c"aBra# se acumulea,a aici# urmnd a 5i trans5erata n prima c"aBra. Repetam acest proces. nlaturam prin ti6a de mpamntare tot ceea ce avem acumulat n aceste 9@ c"aBre. n timpul acestui exercitiu nu trebuie sa cercetam ce anume nlaturam# desi# desi-ur# o putem 5ace. =. 'e instalam n a patra c"aBra. $cum procedam n sens invers. 3rans5eram ntrea-a cantitate de deseuri psi"ice din a patra c"aBra n a cincea# apoi n a sasea si a saptea c"aBra# iar prin aceasta le evacuam n exterior. 'e ima-

-inam ca totul a 5ost nlaturat din aura noastra si se di,olva n ener-ia neutra. F. 'e ntoarcem n prima c"aBra. 4mplem acest centru cu ener-ie de culoare portocalie si ne ima-inam ca aceasta circula prin 5iecare c"aBra. $m evacuat tot ce era strain. (e 5iecare data# evacund tot ce nu ne era necesar# spatiul eliberat se umple cu ener-ie pura. 'atura nu suporta vidul# att n spatiul 5i,ic# ct si n cel psi"icD daca vom lasa spatiuY neocupat# nu trebuie sa mai mentionam ce se poate acumula n el. @. Repetam etapa a patra pentru a doua si a treia c"aBra. $poi nc"idem 5iecare dintre c"aBrele in5erioare# ast5el nct sa ne 5ie comod. A. 4mplem cele patru c"aBre superioare# una dupa alta# cu ener-ie portocalie. 0uloarea portocalie este totdeauna o culoare e5icienta# dar daca pre5eram sa 5olosim alta# vom proceda cum credem mai bine. 0ele patru c"aBre superioare nu se nc"id. /. 2esim din transa. 1rocesul de puri5icare a c"aBrelor este o procedura pe care o putem e5ectua ct de des dorim. (upa e5ectuarea etapei a sasea# putem nlatura toate le-aturile# -asind tablourile a-asante care mpiedica 5luxul de ener-ie. 1entru a vindeca o alta persoana prin aceasta metoda# ne mpamntam att pe noi# ct si pacientul# apoi ase,am mna deasupra celei de-a treia c"aBre a pacientului si ne ima-inam ca mna noastra mpin-e tot ce nu este necesar prin c"aBrele in5erioare n ti6a de mpamntare# iar de aici ct mai adnc n 1amnt. 9A $poi ne ase,am mna deasupra celei de-a saptea c"aBre a pacientului si ne ima-inam ca extra-em tot ce este n plus n a patra c"aBra si nlaturam ce am extras prin a saptea c"aBra n atmos5era. $poi se umple 5iecare c"aBra cu ener-ie curata# portocalie.

STP2NIREA CORPULUI 2ata un exercitiu# care poate parea oarecum neobisnuit# destinat sa ne rennoiasca le-atura cu propriul nostru corp# sa ne consolide,e situatia de posesor al propriului spatiu 5i,ic si sa ne reaminteasca 5aptul ca# orice s-ar ntmpla# mintea noastra ne poate spune> $cesta este corpul tau." $ avea"# a stapni" ceva anume nseamna n limba6ul psi"icului a 5ace sa-ti apartina n totalitate". (e exemplu# parintii ne-au nvatat sa mer-em# prin urmare ei pot continua sa stapneasca o parte a picioarelor noastre# iar noi este posibil sa nu le stapnim pe deplin niciodata. 1utem creste cu convin-erea ca or-anele -enitale sunt ntr-o oarecare masura impure# asa ca niciodata nu vom putea sa le stapnim pe deplin si sa le 5olosim ca pe ceva ce ne apartine. $cele ,one din corp pe care nu le stapnim sunt ,onele n care se poate bloca ener-ia terestra si cosmica. $ceste ,one# n care adesea suntem inconstienti sau adormiti"# sunt ,onele n care de cele mai multe ori apar maladiile 5i,ice. $ici aura poate 5i 5oarte subtire sau poate lipsi n totalitate. (aca doriti sa deveniti stapnul corpului dumneavoastra# sa parcur-em urmatorul exercitiu. 'e mpamntam. $poi ne instalam n de-etele mari ale picioarelor ;la 5el cum ne-am plasat n centrul capului# n coltul camerei sau n una dintre c"aBre<. )obili,am ntrea-a noastra putere de constienti,are n aceste puncte. 1robabil nu ne-am -ndit 9/ niciodata att de mult la de-etele mari ale picioarelor si vom determina cum ne simtim aici si ce simt de-etele noastre. $poi ne mutam la talpile picioarelor. 0um sunt acestea> usoare# n-reunate# amortite sau dureroase? 'e instalam apoi n -ambe. $st5el# ne vom a5la pe rnd n 5iecare particica a corpului nostru> n -enunc"i# n coapse# n 5ese# n or-anele -enitale# n abdomen# torace# umeri# n brate# coate# antebrate# palme# de-ete# n partea dorsala a toracelui# la cea5a# n -t# barbie#

bu,e# limba# dinti# nas# obra6i# urec"i# par# cap. 1entru 5iecare popas vom consuma att timp ct va 5i necesar si# parasind o parte a corpului# vom 5i -ata sa ne oprim n urmatoarea. 1atrun,nd n 5iecare parte a propriului nostru corp# vom vorbi cu aceasta. 7om da binete abdomenului si-1 vom ntreba daca nu doreste ceva pentru el. !l poate raspunde> )ai usor cu alimentele picante"# sau> %ar-este cureaua." 7om sta de vorba cu talpile noastre. !le ne pot spune> 'u ne uita. $vem nevoie de ncaltaminte mai comoda" sau> )ultumim pentru baia cu saruri minerale." 3rebuie sa mentionam ca n unele parti ale corpului ne vom simti bine si comod# con5ortabil# pe cnd n altele ne poate ncon6ura plictiseala# vom simti o apasare sau o tensiune. $cestea sunt ,onele pe care nu le stapnim n totalitate. 2n 5iecare parte a corpului nostru vom constienti,a sen,atiile# att pe cele placute# ct si pe cele neplacute. 1rimul pas care ne da sentimentul ca ntre-ul corp ne apartine va 5i sen,atia ca putem stabili n ce parte a corpului ne simtim con5ortabil si unde ne simtim straini. 7om examinai cu atentie daca nu cumva s-a acumulat durere n acele ,one ce ne sunt straine. (aca este asa# vom ster-e aceste ima-ini. (upa ce nc"eiem procesul de luare n posesie a corpului nostru# revenim n centrul capului. (e aici# construim pe ecranul nostru mental tabloul ntre-ului corp. ncon6uram aceasta ima-ine pe ct posibil cu maxima iubire si tandrete# nlaturam ima-inea si iesim din transa. 98 $ 2 *8'83O* 1rocesul de vindecare presupune restabilirea ec"ilibrului n or-anism. 7indecatorii cauta sa-si concentre,e atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este n re-ula" n corpul 5i,ic sau psi"ic# nu asupra a ceea ce este normal". 3rebuie sa privim corpul n ansamblu sau n le-atura cu 4niversul pentru a 5i 5eriti de erori. 7indecarea este un proces de corectare a corpului ener-etic# care permite corpului 5i,ic sa 5unctione,e normal. 4rmatoarele exercitii sunt destinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de 5orta si vointa. *unt destinate sa

ne de,vete de unele modele pe care le-am nvatat n copilarie si care erau utile copilului. $ceste modele nu ne sunt potrivite totdeauna# iar uneori pot 5i c"iar nocive. (e pilda# astmul bronsic poate 5i urmarea atentiei exa-erate pe care ne-au acordat-o parintii n copilarie. (ar oare dorim acum sa ni se acorde aceeasi atentie? 1oate platim pentru aceasta atentie cu imposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin. 1. 'e mpamntam si intram n transa. 9. 2denti5icam n propria aura ,onele care emit o ener-ie sanatoasa# vibranta# pura# de culoare aurie. =. Ridicam nivelul ener-etic din celelalte ,one ale corpului# ast5el nct sa corespunda ener-iei nalte din ,onele sanatoase. 3rebuie sa ne su-estionam ca nivelul ener-iei creste daca i vom ordona aceasta. $tunci vom putea ridica acest nivel ct dorim. F. acem sa circule ener-ia prin c"aBrele si aura noastra# apoi ne aplecam cu capul mai 6os de -enunc"i si iesim din transa. 1utem 5olosi acest exercitiu si pentru vindecarea altor persoane. 3rebuie sa identi5icam portiunile sanatoase din aura acestora# n loc sa le cautam n propria noastra aura. $poi ridicam nivelul lor ener-etic asa cum l-am ridicat pe al nostru. !ste bine sa nvatati pacientii sa respire corect. 99 Restabilirea ener-etica a corpului 5i,ic se 5ace si prin metode de respiratie# prin te"nici Rad6a-Zo-a. VOCEA INTERIOARA !xercitiul de mai 6os este unul dintre cele mai simple si da re,ultate po,itive n toate domeniile activitatii psi"ice. $m amintit de6a despre vocea noastra interioara aceasta parte a !4-lui nostru care ntotdeauna stie tot si ne propune# ca raspuns la ntrebarile noastre# numai 6udecati de 5olos. 1entru a intra n le-atura cu vocea noastra interioara# vom nc"ide mai nti oc"ii si ne mpamntam. 'e -ndim la o ntrebare la care am dori sa primim raspunsul# de exem-

plu> Oare vreau cu adevarat sa mer- la plimbare?" sau> se5ul meu are de -nd sa ma avanse,e?" sau> Oare sora mea c"iar iubeste pe cineva?" 1e ecranul nostru mental scriem cu ma6uscule> ($". $poi# scriem tot cu ma6uscule> '4". ormulam ntrebarea si vedem care din raspunsuri s-a luminat. ntele-em ca este 5oarte simplu# dar viata nu trebuie sa 5ie prea di5icila# ncercam# trebuie sa ncercam. 7om 5i uimiti ct de repede si de usor vom primi un raspuns corect si precis. (e multe ori raspunsul ($" vine sub 5orma unei tensiuni usor sesi,abile pe partea dreapta a 5runtii sau n centrul 5runtii# iar raspunsul '4" pe partea lobului 5rontal stn-# sau parca din cea5a ni s-ar extra-e o ti6a. $cest procedeu este util si pentru discutiile cu propriul corp. (e pilda# putem veri5ica ast5el ec"ilibrul substantelor nutritive# ntrebam> )ai ai nevoie de vitamine?" (aca primim un raspuns po,itiv# ncepem sa enumeram> $# .# 0# (# !# primind raspunsul> ($" sau '4" pentru 5iecare vitamina. (aca dorim putem sa variem ntrebarile# adau-nd uneori" sau putin" sau mult"# sau alte -radatii ale raspunsului. 7om 5i ct se poate de independenti si ori-inali.

0$123O%4% 72

(e ce se mbolnavesc oamenii?
3%%%Si o ,enii niciod " n( vor s"i c vor dis"r(+e4 c( (n sin+(r c(v5n"4 (n re+ " s cr(4 si (n s(!/e"%%%6 R% En c1e4 KARMA 0ei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocire care se abate asupra noastra# un accident n care nu avem nici o vina. 1oate ca ne mbolnavim pentru ca am mers prin ploaie cu capul descoperit# sau pentru ca este o epidemie de -ripa. $tunci de ce unii oameni umbla mereu cu capul descoperit# nu poarta palarii sau caciuli# nu se tem de epidemii si sunt sanatosi toata viata? (e ce unii sunt permanent sanatosi c"iar n mi6locul epidemiilor?

VINDECAREA PRIN PRELUAREA )OLII (aca nu e5ectuam corect procedurile# putem descoperi ca avem aceleasi boli de care ne-am vindecat pacientii. 2ata de ce# la nceputul acestei carti# am nvatat sa ne mpamntam 1L1 0nd suntem mpamntati# suntem mai putin nclinati sa plutim n nori# avem picioarele noastre psi"ice" bine n5ipte n 1amnt. *unt unii vindecatori care iau asupra lor bolile pacientilor# iar apoi se vindeca de maladiile ast5eO preluate. 'u consider ca ar trebui sa procedem ast5el si va s5atuiesc 5oarte insistent sa nu 5aceti acest lucru. n ca,ul n care ne credem martiri sau suntem putin masoc"isti si ne roade curio,itatea sa stim ce putem simti la preluarea bolii pacientului# vom ale-e pentru experiment ceva mai putin -rav# cum ar 5i durerea de cap# dar n nici un ca, nu vom ale-e o maladie -rava cum este cancerul. (upa ce vom intra n transa# desc"idem lar- cea de a doua c"aBra. $poi# dupa ce separam durerea de cap de persoana pacientului# o cream din nou n mintea noastra pentru propria noastra persoana. 4nde este durerea n cap? 0e culoare are? 0t este de intensa? 0are i este temperatura? !ste o durere care pulsea,a sau este continua? $cum pacientul nostru trebuie sa se simta bine# iar pentru noi a venit momentul sa luam aspirina. *a nu ne asteptam la compatimire din partea pacientului pentru ceea ce am 5acut. $cum boala lui ne apartine si trebuie sa ne punem ntrebarea> $m vrut oare sa primim ceea ce am primit? 1rin ce procedeu ne vom vindeca?" TUL)URRILE PSIHICE (eseori vindecatorii sunt pusi n situatia de a a6uta persoane care pre,inta serioase dere-lari emotionale sau psi"ice. *a nu uitam ca aceasta carte este un -"id pentru e5ectuarea unor procese de vindecare psi"ica. 0nd ni se adresea,a o persoana cu tulburari serioase# i vom 5ace cel mai mare bine trimitnd-o la un psi"iatru cali5icat. n al doilea rnd# putem sa e5ectuam cteva procedee de vindecare de la distanta# care desi-ur nu nlocuiesc interventia

102

unui medic cali5icat. (ar persoanele cu -rave tulburari psi"ice si emotionale au de obicei ceea ce numim motivatii tainice". (aca nu dorim sa ne implicam n acest 6oc si sa 6ucam cu cartile pe 5ata# este mai bine sa le multumim pentru vi,ita. 'u sunt necesare explicatii detaliate# este su5icient sa re5u,am. (upa cum s-a mentionat anterior# priceperea de a spune '4" este o arma psi"ica 5oarte pretioasa. 4n om cu serioase tulburari de acest 5el nu doreste sa 5ie vindecat. 4n bun psi"iatru l va obli-a pe pacient sa sesi,e,e re,ultatul nesteptat al bolii sale si l va putea a6uta sa se elibere,e de 6ocul lui periculos si sa se nsanatoseasca. !5ectund cteva procedee de vindecare a pacientului absent# vom putea la rndul nostru sa-1 a6utam# dar# 5oarte probabil# a6utorul nostru va 5i limitat. '!0OO1!R$R!$ 1*2?208 0ei care solicita vindecarea 5ara sa o doreasca 6oaca un 6oc numit !u nu vreau si tu nu ma poti obli-a". Orice am 5ace# orict am 5i de priceputi ca vindecatori# orict am 5i de instruiti# aceasta boala nu o vom putea nvin-e. (upa cum am mai spus# nu vom putea vindeca un om care nu doreste sa 5ie vindecat. 7indecarea psi"icului este# mai de-raba# permisiunea acordata altui om pentru a se vindeca. ncercnd vindecarea unei persoane care nu si-o doreste de5el# nu putem reali,a mare lucru. !ste ca si cum am ordona ploii sa se de,lantuie ntr-o ,i absolut senina. )ai bine am cere *oarelui sa straluceasca. 'e va 5i mult mai usor daca l vom ntreba pe cel venit sa solicite vindecarea daca doreste sa se vindece# iar apoi# intrnd n transa# dupa e5ectuarea citirii# sa punem din nou ntrebarea si sa a5lam de la or-anismul pacientului daca 103 acesta doreste sa 5ie vindecat. $sa cum am aratat anterior# pacientul nu ne permite sa ncepem vindecarea# iar noi

putem ntele-e aceasta si raspunsul la ntrebarea de mai sus va 5i evident. n ma6oritatea ca,urilor# persoana care nu doreste sa 5ie vindecata nici nu-si cunoaste aceasta atitudine. (aca i-o vom de,valui# ru-nd-o sa se ra,-ndeasca# poate ca va reusi sa-si puna ordine n simtaminte si sa le trans5ere la nivelul constiintei atunci cnd va putea sa 5aca o ale-ere. 1acientul poate sa alea-a vindecarea sau boala si# n 5unctie de aceasta# putem actiona. NARCOTICELE 4neori omul nu doreste sa 5ie vindecat# mai ales daca simte ca n acest 5el trebuie sa renunte la ceva. (e exemplu# cei care au 5olosit timp ndelun-at tranc"ili,ante capata dependenta 5i,ica sau psi"ica 5ata de medicamentul lor pre5erat. (aca o persoana ia ,ilnic# timp de sase ani# opium# mintea sa este total dependenta si nu va mai putea trai 5ara acest preparat din mac# din care ia cte putin n 5iecare dimineata. (aca i vom spune> %asa opiumul si 5a o plimbare!"# mintea lui nu va 5i capabila sa se supuna acestei su-estii. Oamenii care iau multe medicamente au nevoie sa 5ie asi-urati ca vor supravietui n ca,ul renuntarii la ele. )intea lor trebuie sa stie precis ca nu vor pieri daca vor renunta la pastile. 4neori# cei care 5olosesc narcotice nu vor sa se -ndeasca la aceasta. (ar# daca dorim sa luptam cu succes mpotriva bolii# este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne luptam. 1rimul pas n stabilirea adevarului n problema 5olosirii narcoticelor de catre pacient este ntrebarea adresata direct. (aca raspunsul nu ne satis5ace# vom stabili adevarul pe cale psi"ica. (aca tratam o persoana care 5oloseste narcotice# 1LF trebuie sa o convin-em ca poate sa continue sa le 5oloseasca daca vrea# dar poate si sa renunte la ele. iinta umana doreste adesea sa renunte la narcotice# pe cnd mintea si trupul ar dori sa le pastre,e. n ca,ul tratamentului aplicat unei persoane care 5oloseste narcoticele# mai nti trebuie sa o mpamntam cum se

cuvine prin prima c"aBra# precum si prin talpile picioarelor. $poi# i puri5icam bine prima c"aBra si o umplem cu ener-ie aurie sau albastru-desc"is# n 5unctie de nevoile de linistire ;ener-ie albastru-desc"is< sau de excitatie ;ener-ie aurie<. 0nd vindecarea se va nc"eia# l vom obli-a pe pacient sa 5aca ceva ce ar putea 5ace trupul lui 5ara medicamente. *ubstantele nocive a5late n unele medicamente administrate n cantitati mari se acumulea,a n corp# 5acndu-1 dependent. %a sc"imbarea medicamentelor are loc socul psi"ic# persoana neputnd accepta aceasta. 'oul medicament nu va avea e5ect# deoarece corpul nu renunta la ideea ca acesta a 5ost sc"imbat si va continua sa se mbolnaveasca. 4tili,area unui anumit narcotic poate 5i considerata corecta# incorecta sau indi5erenta. 7a amintim doar ca cei dependenti 5ata de un narcotic sau mai multe sunt nclinati sa se oriente,e cu usurinta catre supravietuire"# ndeosebi daca simt ca pot 5i luate preparatele pre5erate. 1rin narcotice ntele-em nu numai tranc"ili,antele si mi6loacele excitante# ci si mari6uana# alcoolul# tutunul si ca5eaua. )O$R3!$ 7orbim despre supravietuire si anali,am n pre,enta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supravietuire atunci cnd simt ca-i ameninta ceva. *upravietuirea este opusa mortii. 2ar moartea este pentru ma6oritatea oamenilor )area 'ecunoscuta. *au# mai simplu# este cu adevarat o imensa sc"imbare. 1L@ 4nele su5lete parasesc -reu planul 5i,ic dupa moartea trupului# 5ie pentru ca nu au reusit sa duca la s5rsit o misiune printre cei vii# 5ie pentru ca sunt derutati# nestiind un timp din care plan al existentei 5ac parte. (octori n medicina# cum sunt !lisabet" Giibler Ross si Ra:mond *. )ood:# au petrecut multe ceasuri la capatul muribun,ilor# ca si n prea6ma celor care au cunoscut moartea clinica# dar au 5ost readusi la viata. $cestia au povestit lucruri uimitoare despre ceea ce au simtit si trait n timp ce mureau si ct au 5ost morti. *en,atiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici

pe durata mai multor milenii. n lucrarea sa 7iata de dupa viata"# doctorul )ood: pre,inta 3rairea teoretic ideala" sau completa" care include n -eneral elementele comune pe care acesta le-a descoperit la cea mai mare parte a celor 1@L de ca,uri de moarte clinica pe care le-a studiat. 0onsideram indicat sa pre,entam aici aceasta descriere> 4n om moare si# cnd atin-e vr5ul celei mai puternice cri,e 5i,ice# aude cum medicul l declara mort. $poi# el ncepe sa auda un ,-omot neplacut# ca un dan-at puternic sau un ,brnit si# n acelasi timp# simte ca se deplasea,a rapid printr-un tunel lun- si ntunecos. *e vede dintr-o data n a5ara corpului sau 5i,ic. 3otusi el nca se a5la n acesta. si priveste propriul corp de la distanta# ca un spectator. Observa e5orturile ec"ipei de reanimare care ncearca sa-1 readuca la viata# a5lndu-se n continuare n aceasta situatie neobisnuita si resimtind o emotie puternica. (upa un timp# persoana respectiva se linisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omul constata ca are si acum un corp# dar de cu totul alta natura# avnd alte 5orte dect corpul pe care tocmai 1-a parasit. $colo este ntmpinat de alte persoane# care vin sa-1 a6ute. !l recunoaste ntre ei prieteni decedati anterior si n 5ata lui apare un su5let iubitor# plin de caldura# pe care nu 1-a mai va,ut - su5letul luminii. 1LA $cest su5let l ntreaba 5ara vorbe# 5acndu-1 sa arunce o privire asupra ntre-ii sale vieti# si i arata esenta principalelor evenimente din viata lui. *u5letul pornit n calatorie simte ca se apropie de un 5el de bariera sau "otar# care 5ormea,a desi-ur limita dintre viata pamnteasca si cea care i urmea,a. $ici el ntele-e ca trebuie sa se ntoarca# sa revina pe 1amnt# caci momentul mortii nu a sosit nca pentru el. 2n acest moment ncepe sa se mpotriveasca# 5iindca a cunoscut ce urmea,a dupa viata si nu mai vrea sa se ntoarca pe 1amnt. !ste plin de un sentiment de bucurie 5ara mar-ini# de iubire si de liniste. (ar# cu toata mpotrivirea# su5letul revine n corpul 5i,ic si continua sa traiasca." ;Ra:mond *. )ood:# doctor n medicina - ,iata de dupa viata pa-. 91-99# 'eE ZorB# 19/@.<

(octorul )ood: a lucrat cu acei alesi care traiesc printre noi si ne pot spune 5oarte exact ce a repre,entat moartea pentru ei. 0eilalti oameni se pot ba,a pe propriile lor trairi sau pe credintele reli-ioase# inclusiv cele n care se spune ca dupa moarte nu stim nimic. (e obicei moartea ne sperie pentru ca este unul dintre cele mai importante momente din viata unui om si pentru ca ma6oritatea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin traire proprie. 0nd situatiile de viata se ncarca n mod deosebit de stres# corpul este cuprins de o spaima n 5ata amenintarii de a nceta sa existe. 3oate reactiile n 5ata spaimei sunt de5inite pna la un punct de spaima omului n 5ata propriei sale morti. 0nd ne speriem de un paian6en# de un cosmar sau de o umbra ciudata care apare noaptea tr,iu n usa camerei noastre# teama aceasta este ec"ivalenta cu teama de moarte. n orice stare de 5rica omul se re-lea,a automat pe re-im de supravietuire# aceasta i este reactia 5i,ica. n aceasta stare corpul apelea,a la prima c"aBra# elibernd din aceasta cunostintele privind supravietuirea# care l a6uta sa mentina viata. 1L/ n ma6oritatea situatiilor# n realitate nu este nevoie sa recur-em la aceste masuri. oarte putini paian6eni sunt periculosi. 0ele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte# ci# mai de-raba# de problema supravietuirii. 2ar ma6oritatea umbrelor care ne sperie se dovedesc a 5i umbrele copacilor# pisicilor sau vecinilor. )a6oritatea situatiilor menite sa strneasca spaima sunt le-ate de problema supravietuirii# provocnd de cele mai multe ori reactii de la-centrii ce nu sunt le-ati de ener-ia de supravietuire> emotii# comunicare# intuitie etc. 'e putem astepta ca nu ntotdeauna corpul sa cunoasca acestea# sa 5oloseasca aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie sa ne tre,easca. (e 5iecare data cnd ne cuprinde spaima# ast5el nct provoaca reactii limita# ampli5icam inevitabil aceasta spaima# care ncepe sa predomine n viata noastra. Oamenii care si-au trait de6a propria moarte - cei pe care i-a studiat

doctorul )ood:# ca si cei care au a6uns pna n pra-ul mortii# cum ar 5i supravietuitorii din la-arele de concentrare 5asciste# din accidente sau di5erite cataclisme# de pilda cutremure - acestia si pastrea,a calmul si demnitatea n timpul acestor ,-uduiri care ne 5ac pe toti sa tremuram pentru propria noastra viata si sa ne orientam spre supravietuire. (ar o ast5el de orientare spre supravietuire se poate mani5esta si mai putin evident> a5lndu-ne ntr-o situatie analoa-a# simtim nevoia sa ne ascundem# devenim extrem de somnorosi# obositi si plictisiti. (orinta de a mer-e la culcare# ca si aceea de a ne ndeparta 5i,ic# este adesea o mani5estare psi"ica curenta# menita sa ne 5ereasca de con5lictul cu 5enomenul de care ne temem. O situatie de stres care nu apare n urma unui pericol de moarte provoaca mai de-raba reactii normale# reactii desc"ise de spaima# dect o crestere a adrenalinei n sn-e# caci este evident ca reactia de teama pura" ;lupta sau 5u-a< 1L8 nu este potrivita n acest ca,. Oamenii care au suportat o moarte clinica au nvatat 5oarte multe n timpul acestor trairi# pe cnd toti ceilalti consuma cantitati colosale de ener-ie pentru a o evita. (upa ce s-au a5lat 5ata n 5ata cu moartea# ei sunt calmi n 5ata pericolului. 'endoielnic si acesti oameni sunt speriati uneori. (ar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu stiu ca de 5rica nu se moare si ca moartea n sine nu repre,inta s5rsitul vietii noastre constiente. 0a vindecatori vom capata posibilitatea sa studiem numeroase mani5estari ale 5ricii. Oamenii care solicita sa i vindecam se tem de obicei ca vom reusi sa-i vindecam# ceea ce este -reu de acceptat# se tem ca vor trebui sa se elibere,e de boala lor. !5ectund citirea psi"ica n vederea vindecarii# vom observa n aura oamenilor o cantitate imensa de simboluri care exprima cele mai contradictorii spaime. 4neori reusim sa-i a6utam pe oameni sa-si vada spaimele# alteori nu. (e obicei nsa# cnd constatam o spaima n corpul ener-etic al unui om# vom descoperi ca aceasta este le-ata

uluitor de simplu# nemi6locit# cu boala sa. 0nd citim spaima n corpul ener-etic al omului# trebuie sa dam o deosebita atentie primei c"aBre a acestuia# c"aBrelor picioarelor si ti6ei de mpamntare. (aca toate acestea sunt pure si re,istente# corpul poate 5i si-ur de absenta pericolelor si omul poate sa elibere,e o mare cantitate de ener-ie psi"ica pentru a lucra cu celelalte centre ener-etice si asupra altor probleme. 0a vindecatori putem vedea si o multime din propriile noastre spaime. 2ndi5erent ce am nvatat din carti si pe ba,a propriei experiente# indi5erent de durata activitatii n domeniul psi"ic# continuam sa traim n lumea materiala# 5i,ica. $vem un corp# 5iecare dintre noi este un om viu si mai devreme sau mai tr,iu va trebui sa ne ntlnim cu propria moarte. 1L9 3eama n 5ata altor persoane si a problemelor de viata exista permanent n noi# pentru ca moartea va ramne o traire nvaluita n taina pna n momentul n care vom muri# dar si pentru ca n aceasta viata suntem 5ixati asupra laturii materiale. )oartea repre,inta pentru noi o eni-ma pe care o re,olvam murind. )oartea 5iecaruia dintre noi exista n propria persoana# este nsotitorul nostru permanent# se ascunde n "ainele noastre# doarme alaturi de noi si asista la 5iecare cuvnt si 5apta. (e aceea trebuie sa ne obisnuim cu ea. (aca ne mpotrivim spaimei de moarte# ne va 5i mereu 5rica sa murim. si aceasta spaima patrunde n 5iecare aspect al vietii noastre. (aca# dimpotriva# ne cunoastem propria moarte# destinam din viata noastra un spatiu psi"ic pentru noi si moartea noastra# deoarece trebuie sa o privim ca pe o parte din propria noastra viata. si atunci teama ncepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum i va parasi pe pacientii si prietenii nostri cnd vom ncepe sa lucram cu ei. $tunci ne vom bucura de viata. (e ce mor oamenii?" ntr-adevar# cine stie de ce mor oamenii? %ucrurile apar ast5el numai acelora care# n ale-erea cailor de cunoastere a scopurilor propriului su5let# abordea,a aceasta problema de pe po,itia trairii mortii.

(in punct de vedere psi"ic# se poate considera ca oamenii se mbolnavesc pentru a a5la ceva despre pere-rinarile lor n plan 5i,ic. !i nvata sa-si ntmpine spaimele si dorintele# si cunosc le-aturile cu viata si cu propriul trup si a5la cte putin din ceea ce sunt n realitate# nu ceea ce sunt trupurile sau mintile lor# intelectul sau emotiile lor# desi vor a5la si despre acestea# vor a5la ca 5iecare din aspectele pre,entate repre,inta o parte a 5iintei lor. (ar ei vor a5la despre ceea ce sunt n realitate> cine este aceasta 5iinta# su5let sau esenta# care se ascunde dupa di5erite 5orme ale existentei materiale# care este mbracata n 5orme materiale# pentru a exista si aici pe 1amnt# pentru a nvata# a iubi si a creste. 11L LEGATURILE KARMICE $ceste le-aturi contin in5ormatii despre destinul nostru trasat si orientat de ceruri# att din vietile anterioare# ct si din viata actuala. n momentul cnd omul repeta o -reseala din vietile anterioare n aceasta viata# le aduce automat pe toate sub acelasi numitor comun. 0nd omul este biciuit de soarta# nu-si da seama de ce a venit pe 1amnt. nseamna ca a mai trait aceasta clipa n alte vieti si# revenind sa nvete sa-si repare -reselile# le repeta lasndu-le nere,olvate. n mitolo-ia budista exista 5iinte numite bodisatva". .odisatva este cel predestinat sa devina .udd"a ;5iinta luminata si atotstiutoare<# dar care si-a luat obli-atia ca# n loc sa duca o existenta n stare de iluminare# sa revina iar si iar n 5orma 5i,ica# muritoare# pentru a a6uta toate 5iintele a5late n su5erinta sa devina iluminate. .udistii l considera pe -at"ama .udda o 5iinta la 5el ca 2isus ?ristos. ntr-adevar# daca privim nvatatura lor# scrierile marilor proroci si vindecatori si semnele (umne,eiesti# vom ntele-e ca ei au va,ut att de clar 5aptul ca noi toti 5ormam o sin-ura 5iinta# nct nu le-ar 5i stat n putinta sa ramna n 0eruri sau n 'irvana cu ,mbetul pe bu,e# asteptnd sa ne naltam cu totii pna la ei. !i vad ca si noi si ei suntem un tot# ca att timp ct un sin-ur om ramne n ntuneric# mpartim cu totii ratacirile si 6u-ul sau. (e aceea trebuie sa 5ie clar ca noi toti trebuie sa traim si sa murim# sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim# pna cnd viata si moartea vor deveni# pentru 5iecare dintre

noi# doua laturi ale unui sin-ur proces# n care suntem constienti ca noi suntem cu adevarat ,ei si 5iecare dintre noi constituie parte din tot ceea ce exista. 2ar viata si moartea noastra iau parte la maretul proces al devenirii# caci venim cu totii sa privim c"ipul (omnului si sa devenim o parte din !l.

I
CAPITOLUL VII

Credin" 4 in"(i"i 4 ("oren(n" re

3%%%si c5nd cinev dis"r(+e c(v5n"(/ do r 0en"r( c o ,enii s !ie , i 7(ni c1i r si 0en"r( o c/i0 4 nici s" n( es"e (n /(cr( serios?%%%6 R(8 ndr .e/ici En c1e4 KARMA 0redinta este convin-erea asupra adevarului sau a realitatii 5ara nevoia de dove,i. 0nd o particica din noi crede ca poate reali,a ceva# 5ara sa 5ie derutat n aceasta# va reusi. 'u expunem pasa6e din 1salmi sau .iblie# nu este vorba de credinta n (umne,eu. iecare din noi crede n ceva. (ovada care te 5ace sa cre,i n 5enomene iesite din comun# de domeniul 5antasticului# te 5ace sa 5ii curios si sa ncepi sa le studie,i# te conduce la o 5orma de ncredere n tine cnd doresti sa reali,e,i ceva. 1na cnd n aceasta nu vom avea o experienta personala care sa con5irme cele sustinute# ne ramne sa ne ba,am pe opiniile 5ormulate de persoane initiate# care pot 5i absolut lipsite de sens n raport cu propria noastra viata. (e 5apt# nici nu-i cunoastem pe autori# iar acestia pot 5i pur si simplu niste nebuni. 119 )enirea exercitiilor pre,entate n aceasta carte este de a ne 5amiliari,a cu ba,ele procesului de vindecare psi"ica# orientndu-ne catre perceperea capacitatilor psi"ice# catre cunoasterea !ului superior. $ceste trairi# de orice 5el ar 5i# vor repre,enta dove,ile noastre. !le ne vor aduce credinta

la nivelul unei cunoasteri po,itive. *in-urul mod de a nvata este cunoasterea. 2ntuitia pura este 5unctia celei de-a saptea c"aBre. ntr-o anumita masura# intuitia di5era de credinta# pentru ca intuitia nu are sistem. 2ntuitia este un proces ntr-o continua devenire. n sistemul credintei exista totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. 2ntuitia nu accepta nimic. !a stie. 1oate 5i de5inita ca o in5ormatie primita de la -ndurile ;persoana< care va 5ramnta. 0redinta este uneori atotputernica# alteori 5oarte slaba. $colo unde exista credinta# exista un a6utorD unde exista intuitie# este o eliberareD acolo unde este credinta este con5ortD unde este intuitie este autorenuntare. 0redinta se ba,ea,a pe asteptari> daca voi ndeplini cutare si cutare# re,ultatul va 5i acesta. Orice sistem se ba,ea,a pe asteptare# pe speranta# iar acestea contin n sine smburele de,ama-irii. (aca vom crede ca iubind pe cineva vom capata ceva anume# mai mult ca si-ur nu vom avea parte dect de de,ama-iri. Renuntati sa creati ilu,ii. $utorenuntarea nu este un sistem. 2ntuitia nu cuprinde asteptare# nu contine sperante# prin urmare nu sunt nici de,ama-iri. (aca iubim un om numai pentru ca-1 iubim# atunci ne supunem iubirii# daruim tot# ne daruim iubirea n loc sa o vindem# si atunci vom avea parte de si mai multa iubire. (aruind veti dobndi. $utorenuntarea este neutra# nonre,istenta si ia lucrurile asa cum sunt. ntr-un anume sens# pre,enta carte vorbeste despre autorenuntare si despre priceperea de a ne darui ntrea-a 5orta. *in-urul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce 11= exista. 0nd ne subordonam existentului# suntem lipsiti cu totul de orice re,istenta# devenim pe deplin neutri si intuitivi si# orict ar parea de paradoxal# devenim atotputernici. (evenim ast5el o parte esentiala si inseparabila a ceea ce exista. )ai corect ar 5i sa spunem ca devenim constienti de 5aptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. 3oate acestea ne sunt necesare pentru a trai adevarul acestei stari# deoarece

este evident ca la nivelul intelectului reusim adesea sa atin-em 5orta uimitoare care se ascunde dincolo de acest 5actor simplu. %a s5rsitul capitolul al patrulea se mentiona ca procesul citirii psi"ice este n realitate un proces de dialo- cu sine despre sine. 3ot asa si procesele psi"ice sunt procese de subordonare 5ata de noi nsine. $utorenuntarea# neutralitatea# nonre,istenta# toate acestea ne a6uta sa mentinem armonia 4niversului. 0apacitatile noastre psi"ice se descopera ntr-o asemenea masura# nct 5ormam noi nsine un tot cu aceasta armonie. (ar daca vom crede n armonia 0osmosului# sau avem credinta n acesta# atunci speram ca aceasta armonie sa se mani5este ntr-un anume mod predeterminat. 0a urmare ne pierdem ec"ilibrul# devenim re,istenti si ne situam n a5ara armoniei. 72'(!0$R!$ 1R2' 0R!(2'J$ Orict ar parea de paradoxal# cu ct vindecatorul se n-ri6este mai mult de re,ultatele vindecarii# cu att el devine un vindecator mai n,estrat# mai plin de putere. $ceasta se explica prin 5aptul ca cele mai puternice procedee de vindecare se ba,ea,a pe starea de adevarata iubire. $cest sentiment este le-at de a patra c"aBra. (aca iubim pe cineva pentru ca ne asi-ura securitatea# ne o5era bani sau atentie# nseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi. nseamna ca iubim de dra-ul posibilitatii de a primi ceva la rndul nostru. ntre doi oameni poate
114

exista un acord care sa-i satis5aca pe amndoi> !u ti dau iubirea daca tu mi dai bani# sau atentie# sau mi o5eri securitate etc." (e cele mai multe ori un ast5el de acord nu aduce dect de,ama-iri. 1rea multe se cer n numele iubirii> bani# si-uranta# promisiuni# atentie# conditii si# de 5oarte multe ori# iubirea este pierduta# deoarece nu s-a reali,at n sine. $celasi lucru se poate spune si despre vindecare. 0nd un medium vindeca pacientii pentru ca i place sa-i vindece# n 5ata lui se desc"id posibilitati aproape nelimitate pentru a obtine cele mai bune re,ultate. 0nd nsa vindeca pentru ca ar dori sa devina un mare vindecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite# de care nu vrea

sa se desparta# sau vrea sa a6un-a 5aimos# mintea se va rataci printre 5elurite -nduri n timpul procesului de vindecare. (orintele sale i consuma ntrea-a ener-ie. !ner-ia bene5ica va 5i consumata nu pentru vindecare# ci pentru satis5acerea dorintelor sale. $cest vindecator se va putea trans5orma ntr-un canal al ener-iei vindecatoare daca va reusi sa renunte la dorintele sale. )ulti vindecatori spun> 1rin mine actionea,a (umne,eu# eu nu stiu ce 5ac." 'u este obli-atoriu sa stim ce 5acem. (upa cum am mai spus# la urma urmei nu suntem obli-ati sa puri5icam aurele# sa extra-em le-aturile# sa repre,entam tranda5iri etc. *untem obli-ati doar sa 5acem ca vindecarea sa se mplineasca. 0nd vindecatorul declara ca se trans5orma n canalul prin care trece (umne,eirea# el vorbeste despre propriul sau (umne,eu# indi5erent de locul n care se a5la acesta# n 0eruri# pe 1amnt sau n su5letul sau. 0redinta care nsoteste vindecatorul# este credinta propriu-,isa# corespun,atoare puritatii celei de-a patra c"aBre# iubirea care nu cere nimic n sc"imb. 7indecarile uimitoare reali,ate de mediumuri au loc n starea de autorenuntare. 0el care vindeca prin credinta nu trebuie sa canali,e,e ener-ia spre boala sau sanatatea pacientului. !l nu are nevoie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de 11@ supravietuire nu-i este blocat de 5aptul ca cineva se simte mai bine sau mai putin bine. 2n munca sa vindecatorul poate 5olosi ener-ia armonica a 0osmosului n locul propriei sale ener-ii# orientnd-o spre re5acerea ener-etica si aducerea corpului n armonie cu 4niversul. $5lndu-se n stare neutra# cel care vindeca prin credinta i poate pune la dispo,itie pacientului sau spatiul psi"ic pentru boala acestuiaD el nu trebuie sa se mpotriveasca n 5ata maladiilor oamenilor. 0nd vindecatorul nu se mpotriveste bolii# nici bolnavul nu se mpotriveste acesteia# iar boala nu se va mpotrivi nici unuia dintre ei. $tunci cel care vindeca prin credinta poate sa alea-a> daca el crede si si doreste acest lucru# caci ale-erea lui porneste din inima# boala va disparea 5ara nici

un 5el de lupta. n calitate de vindecator# dorim sa obtinem anumite re,ultate# ne 5acem planuri. (aca n timp ce ne ocupam de vindecare ne -ndim la 5el de 5el de planuri# nu mai suntem pre,enti aici n acest moment. 'e a5lam n viitor cu cinci minute# cu o ora sau cu o viata# delectndu-ne cu ima-inea re,ultatelor muncii noastre de vindecator. 7indecarea prin credinta este considerata un proces indirect# care mbina pre5i-urarea anumitor ima-ini# descntece si incantatii si nu lovituri cu pumnul n piept ntr-o ru-aciune rituala catre (umne,eu# care aminteste de nc"inarile pa-ne n 5ata ,eilor. $ceasta pre,entare va parea# desi-ur# destul de neatra-atoare multora dintre noi. n realitate nsa# procesul de vindecare si de re5acere a 5ortelor prin credinta este acelasi proces prin care este puri5icata aura. n acest proces de renastere# vindecarea este a6utata de numeroase intentii 5oarte puternice# nu numai de intentiile sin-ulare ale vindecatorului. 0nd exista credinta de acest 5el# mintea nu trebuie sa 5aca 5ata nici unei probleme - totul se reali,ea,a prin pura vointa. 11A 1rocesul ase,arii minilor vindecatorului pe trupul pacientului si de obtinere a vindecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de vindecare pre,entat n aceasta carte# doar ca n acest ca, este vorba si de un contact 5i,ic nemi6locit# numit ma-netism propriu. 7indecatorii care 5olosesc acest procedeu# ca si c"irur-ii psi"ici# considera ca atin-erea nemi6locita a pacientului" a6uta la concentrarea atentiei si ener-iei pe o parte mai mare a corpului. 7om constata ca atin-erea pacientului l 5ace adesea pe acesta sa 5ie mai si-ur# mai convins de re,ultatul 5avorabil al tratamentului. ntr-un anume sens# atin-erea a6uta n trans5ormarea corpului pacientului ntr-un corp real". (ar# n ma6oritatea procedeelor de vindecare# nu este obli-atoriu sa se recur-a la contactul 5i,ic. (esi-ur# n conditiile cele mai 5avorabile# trebuie sa evitam sa atin-em cu minile anumite persoane sau o anumita parte bolnava din corpul pacientului pe care urmea,a sa-1 vindecam. 3rebuie sa procedam n 5unctie de situatia concreta si sa nu 5acem nimic care sa anule,e re,ultatele obtinute# cum ar 5i

vindecarea psi"ica ncununata de succes. CREAREA sI DISTRUGEREA 1recum succesul nea-a n5rn-erea# starea de sanatate va ne-a boala. 'eidenti5icnd esenta -enerala n care sunt pre,entate toate aceste aspecte# ne ncurcam n repre,entarile create de noi si ne tre,im uneori ratacind la "otarul ce separa binele de rau. !xercitiul urmator este destinat sa o5ere o ima-ine asupra posibilitatilor de creatie si distru-ere. 1. 2ntram n transa. 9. 0ream o boala. $ceasta poate 5i ceva nensemnat# de tipul durerii de cap# sau o maladie serioasa. 'e lasam n voie ima-inatia# ne amu,am# caci este un 6oc. 11/ =. (es5iintam boala creata. F. 0ream o alta boala si apoi o des5iintam. @. 0ream o a treia boala. A. %asnd nedistrusa aceasta boala# mai cream nca doua. /. (es5iintam toate aceste boli pe care le-am creat. 8. 0ream alte trei boli. 9. )ai cream de doua ori mai multe boli dect anterior. 1L. $cum des5iintam toate bolile pe care le-am creat anterior. 11. )ai des5iintam nca trei boli din cele create mai demult. 19. 0ream o boala de tip nou.

1=. 0ream o suta de boli noi. 1F. 0ream attea boli noi# cti microbi exista n 4nivers. 1@. (es5iintam de doua ori mai multe boli dect numarul microbilor din 4nivers. 1A. 0ream si des5iintam cte boli vrem. 1/. (istru-em toate ima-inile create anterior si iesim din transa. *untem autorii trairilor. 'oi ne cream sanatatea si tot noi ne cream bolile# la 5el cum cream propriile succese si insuccese. 1uteti 5ace un test punnd cteva boabe de 5asole# lucerna# ova,# -ru sau porumb# bine alese# separat unele de altele# n trei cutii di5erite# pe burete ume,it sau n pamnt. $se,ati cutiile la minimum doi-trei metri una de cealalta. 1e prima cutie nu actionati cu nici un -nd# pe a doua cutie actionati pentru distru-erea lor ;mental creati o 5orma distructiva> ardere# 5ierbere# s5armare<# pe a treia cutie actionati pentru cresterea -ermenilor ;creati -nduri de iubire# 5orta solara<. 'u actionati mai mult de ,ece minute asupra acestor seminte# pentru ca pot 5i distruse prin 5orta -ndului. 1este sase ore veri5icati-le. Remarcati ce ati reusit! 118 R!$%23$3!$ $tunci cnd avem o viata 5ericita si reusim sa ne cream sanatatea pe care am dorit-o# avem convin-erea ca ne lipseste ceva. 'u avem su5icient succes# sanatate# nu avem destui bani# iubire sau... altceva. )ulti oameni nu cred ca merita ceea ce si doresc# inclu,nd si o sanatate per5ecta# limitndu-si succesul# sanatatea# de,voltarea. 0reea,a sin-uri obstacole pe care cu -reu le depasesc. (aca n viata ne lipseste ceva# aceasta se ntmpla pentru ca noi credem ca acest ceva" este prea putin ca sa ne satis5aca. 0a urmare# ne pln-em de ct de putin avem# iar re,ultatul este ca# o data ce credem n aceste lipsuri# le

mentinem n viata noastra. *a luam spre exemplu iubirea. (aca n viata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea# ne e 5rica sa nu ne paraseasca# devenim nc"istati# excesiv de prudenti si de supusi - su5leteste# daca nu 5i,ic. (ar daca n viata noastra este putina iubire si renuntam la ea# vom simti un -ol# dndu-ne seama ct de mult am avut si nu am apreciat. 2ar daca vom alun-a iubirea cu scopul de a primi mai multa# nu vom mai primi deloc# deoarece vom porni de la starea de su5icienta# considernd ca ne dorim sau meritam mai multa iubire dect avem. (aca n aceasta situatie o respin-em# ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii# ci un 5lux necesar. 2ar ceea ce vom primi n sc"imb va repre,enta o necesitate si mai mare. .iblia nu ne nseala# s5atuindu-ne> (a pe apa pinea ta si ti se va ntoarce ntreit." (ar trebuie sa renuntam la ce ne apartine# alt5el 5apta noastra va 5i perceputa alt5el. 2ar aceasta alta 5apta - adica ceea ce 5acem n realitate - se ntoarce la noi. $rmonia cosmica nu poate 5i mintita# si i putem spune numai adevarul. 0nd nu spunem adevarul# cnd n5aptuim altceva dect spunem# ne nselam sin-uri. 0nd vom vedea ce ni s-a napoiat# ce anume s-a ntors la noi# vom ntele-e 119 ca ne-am tras pe s5oara pe noi nsine. n *5nta *criptura se spune> 0e semeni# aceea cule-i." 7om cule-e ceea ce am semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. !xercitiul urmator# care se compune din doua parti# poate parea complicat. nainte de a trece la e5ectuarea lui trebuie sa-1 citim de doua ori# pentru a ne convin-e ca i-am nteles 6ust indicatiile. 1. 2ntram n transa. 9. 0ream mental un oarecare nea6uns# adica ne construim mental o situatie n care ducem lipsa de ceva real. =. )ai adau-am nca un nea6uns. 0ream att de multe nea6unsuri# nct sa acopere ntre- 4niversul# 5acndu-1 invi,ibil.

F. 0nd tot ce lipseste va 5i excesiv de mult# ne punem ntrebarea daca aceste nea6unsuri sunt su5iciente. (aca tot nu sunt destule# le dublam numarul# l dublam din nou# iar si iar# de attea ori ct este necesar pna obtinem raspunsul ca este su5icient. @. 0nd obtinem su5icient de multe nea6unsuri si lipsuri# lasam acest 4nivers si cream altul nou# n care nu vor 5i deloc nea6unsuri. A. n acest nou 4nivers# cream un oarecare excedent# adica reali,am o situatie n care toate sunt n cantitati su5iciente. 'e punem ntrebarea daca este destul. (aca nu# mai cream n plus# pna cnd n al doilea 4nivers al nostru va 5i un adevarat belsu-. /. 1e ecranul nostru mental plasam cele doua 4niversuri# lasnd un spatiu liber n 6urul lor si ntre ele. 8. 4mplem spatiul liber cu nea6unsurile din primul nivel# ast5el nct spatiul sa 5ie plin n totalitate. 9. 1oate ca acum n primul 4nivers lipseste o cantitate oarecare de nea6unsuri? (aca este asa# le cream sa umplem spatiul liber. 1L. 4mplem spatiul dintre 4niversuri cu excedentul din al doilea 4nivers. 4mplem spatiul n ntre-ime. 19L 11. 1oate ca acum n al doilea 4nivers lipseste o cantitate oarecare de excedent? (aca da# l cream si umplem spatiul liber. 19. Repetam etapele 8-11# pna cnd a5lam cine este cel care creea,a lipsurile si excedentul din 4niversul nostru. 1=. !stompam toate ima-inile# le 5acem sa dispara si iesim din transa. (esc"idem oc"ii si examinam ncaperea. 'e pare oarecum di5erita 5ata de cum arata nainte de nceperea exercitiului?

(istru-erea 4niversurilor create mental se 5ace prin plasmuirea ima-inii 4niversului ca o min-e imensa care explodea,a la -ndul nostru# nemairamnnd din ea dect o lumina -albena# deosebit de stralucitoare. 1. 2ntram n transa. 9. 1e ecranul nostru mental ne cream propria ima-ine. =. 'e ntrebam daca nu cumva ne trebuie ceva - iubire# bani# sanatate etc. (aca raspunsul este '4"# trecem la etapa a patra. (aca raspunsul este ($"# ne ntrebam ce anume ne lipseste. 'e adresam 4niversului cu excedent si luam de acolo ceea ce avem nevoie. 1rivim ima-inea si umplem apoi spatiul ast5el eliberat din al doilea 4nivers. Repetam aceasta operatiune# pna cnd vom avea o cantitate su5icienta din ceea ce avem nevoie. F. 0nd vom avea de toate# cream pe ecranul nostru mental ima-inea unui alt om# caruia i dam o cantitate oarecare din ceea ce abia ne-am dat noua. @. 'e punem ntrebarea daca acum avem su5icient din ceea ce tocmai am dat. (aca este su5icient# trecem la etapa a sasea. (aca nu# ne adresam 4niversului cu excedent# de unde luam ceea ce avem nevoie. $poi dam din nou o cantitate oarecare. Repetam aceasta etapa pna cnd nvatam sa dam n asa 5el nct sa ne ramna si noua su5icient. A. (aca n cursul acestui exercitiu 4niversul nostru cu excedent si-a subtiat resursele# l umplem din nou. 191 /. acem sa dispara toate ima-inile si iesim din transa. 0um ni se pare acum> daruim# sporim ceea ce avem? )icsoram? )entinem e-al? $m dori sa o 5acem n viitor? (aca nu# reluam acest exercitiu si ne autosu-estionam ca# de 5iecare data# atunci cnd dam# sporim# reducem sau mentinem ceea ce avem# reali,am totul la nivelul dorintelor noastre. VISELE4 VINDECAREA IN SOMN

sI CLASELE ASTRALE 0ine stie de unde vin visele# unde se duc si carui scop servesc? (in cele mai vec"i timpuri s-a considerat ca visele i de,valuie omului 7ointa (ivinitatii. n mitolo-ia norve-iana# se considera ca prin vise mortii intra n contact cu cei vii. 0larva,atorii# prorocii# poetii si psi"analistii dau o importanta primordiala simbolurilor din vise. n ultimele doua decenii s-au e5ectuat cercetari speciale n laboratoare adecvate# care au reusit sa evidentie,e o anumita le-atura ntre vise# perceptia extrasen,oriala si previ,iune. 0arlos 0astaneda relatea,a ca vra6itorul indian don Ouan 1-a nvatat sa-si 5oloseasca visele pentru a capata mai multa stiinta. *untem creatorii 4niversului n care traim. $cest lucru este valabil si n ceea ce priveste visele# deoarece aici nu exista realitatea exterioara care sa ne derute,e. 0"iar daca n visul nostru ne a5lam n contact cu (umne,eu sau cu o persoana decedata# totusi peisa6ul# persona6ele# subiectul# relatarea si simbolurile sunt o creatie a ima-inatiei noastre# care re5lecta ima-inile mentale din creierul nostru. !xperienta n domeniul viselor ne convin-e ca acestea ndeplinesc o multime de 5unctii# a5late n strnsa le-atura cu existenta noastra. (eoarece existenta este constienti,area le-aturii dintre noi si armonia cosmica# ea poate !(rni9 199 in!or, "ii4 ast5el nct mintea sa poata percepe si 5olosi aceste in5ormatii pentru continua ei de,voltare psi"ica. n acelasi 5el# visele pot 5i 5olosite n toate s5erele activitatii psi"ice# inclusiv n vindecare. 7isele trebuie considerate# dupa opinia noastra# locul ideal pentru activitatea psi"ica. n starea de somn super5icial patrundem ntr-o alta realitate dect atunci cnd suntem n starea obisnuita de ve-"e# numai ca nainte de patrunderea n lumea viselor este necesar sa e5ectuam o activitate pre-atitoare su5icient de serioasa# pentru a ne orienta mintea pe o anumita activitate ;problema<. 1rima etapa oricarei pre-atiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre vise. *-a determinat prin diverse experimente stiin-

ti5ice ca 5iecare om are vise noaptea# n timpul unor stari deosebite ale somnului. 'u trebuie sa asteptam o noapte n care sa avem vise. 1roblema nu este daca avem vise sau nu# ci daca ni le amintim. 1rocedeul cel mai e5icient ca sa ne amintim visul este sa ne tre,im cnd visam. 3rebuie sa 5im convinsi ca putem reali,a acest lucru. *eara vom pune ln-a pat o 5oaie de "rtie si un creion. %a culcare# intram ntr-o transa usoara# ca si cum ne-am pre-ati pentru citire sau pentru vindecare. (aca vrem# ne putem cu5unda n transa# n po,itia culcat. (upa ce am intrat n transa# ne ntrebam clar ce am dori sa a5lam prin vis. $poi ne cu5undam n somn. 4nele persoane constata ca se pot tre,i n timpul visului sau ca pot trece la alte tipuri de activitati n timpul somnului. (e exemplu# n timpul somnului putem studia disciplinele psi"ice. 0lasele astrale pot 5i de5inite ca ntlniri n timpul carora 5iinta noastra ;su5letul< studia,a metodele de creare sau evolutie psi"ica a altor 5iinte cu experienta n domeniu. 3impul petrecut ntr-o clasa astrala aminteste ntr-o masura activitatea des5asurata cu un spirit-mentor. 19= 1utem patrunde ntr-o clasa astrala cu un anumit scop# sau ne putem# simplu# cu5unda n ea. (aca ncepem sa ne amintim visele n care suntem pre,enti la o lectie a unui dascal n domeniul psi"icului# daca ne amintim alte vise n care prieteni sau persoane necunoscute ne nvata cum sa reali,am vindecarea# cum sa ne concentram etc.# nseamna ca am a6uns ntr-o clasa astrala. 7om citi periodic carnetelul de nsemnari n care ne notam visele# pentru a avea o ima-ine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre. (aca dorim# putem 5recventa n mod constient o clasa astrala# operatie care aminteste 5oarte mult de exercitiile pre,entate n aceasta carte. n cursul acestor exercitii putem descoperi ca vederea obisnuita# 5i,ica# ne o5era mult mai putin dect ima-inatia. nainte de a intra ntr-o clasa astrala# ne vom "otar ce anume vrem sa studiem. (upa ce ne-am culcat# intram n

transa si ne ntrebam cine conduce clasa respectiva. 7om lua n considerare primul nume sau c"ip care ne va veni n minte. (aca apare ceva de nenteles# de exemplu daca .en6amin ranBlin tine un curs despre corpul ener-etic sau bunica ne preda un curs despre 5unctiile creatiei artistice# putem considera ca totul este n ordine. O 5iinta oarecare din s5era imateriala# care este un dascal remarcabil# ni se poate arata ast5el si poate deveni mentorul nostru. 3rebuie sa ne memoram visele si sa urmarim cu atentie ceea ce nvatam. (esi-ur# putem lucra si individual. (upa ce intram n transa# ne mpamntam si stabilim subiectul care ne interesea,a cnd vom adormi# spunndu-ne n -nd> 7reau sa a5lu ce pot obtine din..."# sau 7reau sa a5lu ce nseamna..."# sau 7reau sa-mi stope, teama 5ata de..."# sau 7reau sa stiu ce trebuie sa 5ac pentru a ma vindeca de..." (aca nu o sa obtinem raspunsuri satis5acatoare# sau indicatii# pe durata ctorva nopti# trebuie sa re5ormulam ntrebarea mai clar sau sa ncercam sa ntele-em de ce nu am primit raspunsul. 19F 1rocesul de vindecare astrala este o mbinare ntre vis si vindecarea de la distanta. *a nu uitam ca oamenii au dreptul sa-si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de vedere psi"ic daca ,buram n timpul noptii n plan astral n 6urul unei persoane# cu5undndu-ne de-etele vindecatoare n ,onele a5ectate de maladii 5i,ice sau psi"ice ale acesteia. 0a n ca,ul vindecarii celor absenti# este de dorit# pe ct posibil# sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa-1 vindecam. (aca am primit aceasta permisiune# l putem aborda. 1. (upa ce ne-am culcat# intram n transa si ne mpamntam. 9. 'e puri5icam mintea si cream ima-inea mentala a omului pe care l vom vindeca. 0a si n ca,ul vindecarii la distanta# daca nu stim cum arata persoana# cream o silueta sau o ima-ine -enerala. =.mpamntam pacientul ima-inar si umplem repre-

,entarea corpului si aurei sale cu ener-ie portocalie. F. (aca vom lucra asupra unei anumite ,one# concentram n aceasta o lumina portocalie 5oarte puternica. @. *punem omului din ima-ine ca ne-am ntlnit pentru putin timp# pentru a-i aduce vindecarea. A. $dormim. 'oapte buna. 'e notam toate visele pe care le vom avea n aceasta noapte si vom vedea daca a4 vreo le-atura cu vindecarea. 0nd vom mai vorbi cu aceasta persoana# putem a5la daca nu cumva a avut niste vis[ neobisnuite sau sen,atii ciudate n starea de ve-"e# atunci cnd am ndeplinit procedura de vindecare. n nc"eierea acestui capitol ne vom aminti de un vec"i cntec de lea-an. 'e ima-inam ca trupul nostru este o barca# n care plutim pe 5luviul vietii# si ne nc"ipuim ce s-ar puteti ntmpla n -oana noastra dupa succes# 5aima# putere si po,itie n aceasta lume.

0$123O%4% 7222

Re"ros0ec"i
Retrospectia repre,inta posibilitatea de a vedea vietile anterioare# 5iind unul dintre cele mai complexe 5enomene parapsi"olo-ice. 0apacitatea de a vedea vietile anterioare pare la prima vedere ceva mistic si tainic# dar orice om poate vedea vietile trecute# n stare de transa sau de somn "ipnotic pro5und# condus de un specialist. (upa cum s-a mai subliniat# 5iecare entitate se materiali,ea,a n noi corpuri. iecare corp n care intra acest su5let# sau 5iecare noua viata pe care o primeste el# constituie un pas nainte pe drumul cresterii si de,voltarii. $ceasta nu nseamna ca n 5iecare noua viata omul devine din ce n ce mai s5nt. !ntitatea respectiva poate sa alea-a viata unui om 5oarte vicios# pentru ca etapa urmatoare a devenirii sale sa 5ie tocmai studierea viciului. *e obisnuieste sa se vorbeasca despre vieti succesive. $ceasta este conceptia noastra# ca si a numerosilor mistici# anume ca anul 9LLL e.n. si anul

9LLL .e.n. cur- simultan. 1rin urmare# toate vietile omenesti pot 5i considerate vieti ce se des5asoara n acelasi timp. $le-erea unui trup de catre su5let este dictata de Barma# care repre,inta un lant complet de acorduri si relatii reciproce 19A cu celelalte su5lete. $ceste relatii pot cuprinde ntrea-a -ama# de la cele po,itive pna la cele ne-ative. 0nd ne moare o matusa 5oarte bo-ata# lasndu-ne o avere# poate sa nsemne ca ntr-o alta viata i-am 5acut un serviciu important# iar acesta este modul ei de a ne multumi. *au# daca un criminal ucide niste oameni aparent nevinovati# se poate ca ntr-o viata anterioara sa 5i 5ost tratat cu multa cru,ime de catre acestia. Oamenii iau nsa deci,ii n raport cu trairile pre,ente. 'u putem nc"ide oc"ii n 5ata 5aptelor unui criminal doar pentru ca a 5ost pro5und ne5ericit n viata lui anterioara. (intre toate tipurile de sarlatanie psi"ica# citirea vietilor anterioare o5era cele mai lar-i perspective. Orice pre,icator stie ca va cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca le va spune ca n vietile anterioare au 5ost printese e-iptene# conducatori ai $tlantidei scu5undate# sau .eet"oven. 4n alt procedeu care a6uta n ncercarea de a 5ace impresie si de a sub6u-a oamenii este relatarea ca# ntr-o viata anterioara# au 5ost niste 5iinte rele sau periculoase# ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor 5apte din viata actuala. $m va,ut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cnd au descoperit ca ntr-o alta viata au 5ost conducatori de osti ori s-au ocupat cu ma-ia nea-ra. $ltii sunt 5ericiti daca a5la ca ntr-o alta viata au 5ost 6e5uiti# oprimati# arsi pe ruca vra6itoare sau vra6itori# ca au 5ost supusi la ca,ne. 7iata trecuta serveste drept ba,a si-ura pentru convin-erea lor ca viata va 5i totdeauna nedreapta cu ei - asa a 5ost mereu si asa va 5i si de acum ncolo. (orinta de a stapni momentul pre,ent l determina pe om sa actione,e con5orm Barmei sale. 0nd citim vietile trecute# consideram ca un om tinde sa-si puna n ordine toate problemele n permanenta# si atunci modelul sau Barmic

si vietile anterioare pot 5i interesante si instructive. 4neori# poate 5i extrem de util pentru un om sa i se povesteasca despre viata anterioara care a 5ost deosebit de 19/ 5ericita pentru el. $mintirile din respectiva viata se acumulea,a n memoria entitatii respective# iar povestirile despre aceasta pot tre,i amintiri n constiinta sa. 1retioasele amintiri despre 5ericirea trecuta pot aduce alinare omului n momente de restriste# i pot aminti de capacitatea nnascuta a ntre-ii sale 5iinte de a 5i 5ericita. $ceasta l poate a6uta sa ntelea-a ca# ntr-un interval de timp att de mare# problemele sale de moment nu mai sunt att de acute. 4neori oamenii repeta aceleasi modele Barmice# mani5estnd 5oarte putin pro-res si "otarre. n acest ca,# citirea vietii anterioare i poate arata omului respectiv lipsa de ori,ont a interpretarii# a aceluiasi persona6 nereusit. nainte de a-i citi cuiva viata anterioara# ne vom ntreba daca va putea sa 5oloseasca in5ormatiile pe care i le vom comunica. !ste nerational sa trans5eram un om n trecutul ndepartat# daca aceasta nu l va a6uta n re,olvarea problemelor curente. 1ersoanele carora le sunt povestite vietile anterioare sunt curioase> )i-am cunoscut ntr-o viata anterioara sotia ;sotul# 5ratele# mama# tatal# 5iica# iubitul<?" $proape totdeauna raspunsul este ($". %e-aturile de rudenie sunt aproape totdeauna Barmice. 1rietenii apropiati si rudele sunt totdeauna vec"ii nostri prieteni. *-ar putea ntmpla ca sotul decedat de curnd sa se 5i ntrupat n copilul meu nounascut?" Raspunsul este de obicei '4". )a6oritatea su5letelor nu se ntrupea,a asa repede. !le au nevoie de o perioada de liniste ntre ciclurile Barmice. 0ontrar parerii 5oarte raspndite# ma6oritatea oamenilor nu au mai avut una-doua vieti# ci o multime. (e aceea# daca avem de -nd sa-i citim cuiva vietile sale anterioare# ne vor 5i necesare cteva ,ile. 2n5luenta vietilor noastre anterioare asupra vietii actuale se sc"imba n permanenta. nvatamintele unei vieti ante-

rioare pe care am trait-o ca pirat ne pot 5i asta,i inutile# dar anii de studiu ntr-o scoala din +recia antica pot asi-ura 128 subconstientului nostru in5ormatii pretioase. 3ot ce am nvatat n timpul vietilor anterioare se acumulea,a n noi. 1entru ma6oritatea oamenilor acest proces se des5asoara n a5ara constiintei# dar ima-ini sau amintiri pot aparea n aura# atunci cnd trebuie sa ne amintim lectiile vietilor anterioare. 4n clarva,ator care studia,a aura pentru a obtine in5ormatii despre viata anterioara poate deveni martorul unor scene care s-au petrecut cndva# poate vedea oamenii n vesmintele epocilor trecute si poate au,i c"iar discutii care au avut loc cu multe secole n urma. !l poate vedea n aura simboluri care repre,inta di5eritele vieti ale individului> o 5loare de lotus este asociata cu viata unui budist sau cu o viata care are le-atura cu unele 5orme de meditatieD crucea este asociata cu viata unui crestin etc. 0ine este interesat de 5ilo,o5ia orientala# poate sa extra-a din memorie# 5ara sa 5ie constient de aceasta# lectiile nvatate n timpul uneia dintre vietile sale anterioare pe care a petrecut-o n Orient. (e aceea nu este de mirare ca n aura acestui om vor aparea ima-ini din aceasta parte a lumii. 0nd va termina ciclul sau de lectii orientale# ima-inile respective se vor decolora treptat si vor disparea din aura lui# iar n locul lor vor ncepe sa apara alte ima-ini. $ura unui individ poate sa cuprinda scene din una sau mai multe vieti anterioare# simultan# si# n plus# ima-ini care repre,inta probleme nere,olvate din viata actuala. 0itirea vietilor anterioare aminteste 5oarte mult de citirea aurei si a c"aBrelor. 3rebuie doar sa ne relaxam# permitnd impresiilor sa ne umple pna la re5u,# indi5erent daca sunt -ndite sau spontane. 3rebuie sa ne urmam intuitia. 1ractica citirii psi"ice ne va spune cnd trebuie sa-i povestim persoanei n cau,a si cnd nu despre viata sa anterioara. 4n exercitiu de tipul ($,'4" ne va a6uta sa luam "otarrea 6usta. $tunci cnd dorim sa citim o viata trecuta# vom 5olosi urmatorul exercitiu# 5ie cu o persoana careia i-am

199 mai citit# 5ie cu o alta# pe care o consideram potrivita. 1utem 5olosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre vieti anterioare> l.'e relaxam. 9. 'e eliberam mintea si ne concentram asupra ntrebarii> 0are sunt vietile anterioare care apar n pre,ent n aura pacientului?" =. $cum privim aura pacientului. %asam acces liber oricaror impresii sau ima-ini. 'e ntrebam apoi despre momentul si po,itia -eo-ra5ica de unde provin scenele va,ute. F. 'e ntrebam daca aceste ima-ini venite din trecut au o nsemnatate n viata actuala a pacientului. 4rmarim daca printre c"ipurile vietilor trecute apare vreo persoana din antura6ul actual al pacientului si# daca da# n ce context? @. acem sa dispara aceste ima-ini. 2esim din transa. PRE#ICERILE4 PRESIM&IRILE sI VIE&ILE VIITOARE 1utem arunca o privire n viitor? 1utem sa ne pre,icem propriul viitor# sau pe al celorlalti? Oamenii pun adesea aceste ntrebari. 0nd ncepem sa ne tre,im perceptia psi"ica# dorim desi-ur sa a5lam daca este posibil sa activam aceste capacitati ascunse n noi. (aca prietenii vor a5la ca ne 5olosim capacitatile psi"ice# vor spera# desi-ur# ca putem arunca o privire n viitorul lor# att de elastic si de sc"imbator. 7iitorul nu poate 5i le-at de un sin-ur loc# nu poate 5i 5ixat# de5init sau masurat# dupa cum nu poate 5i considerat dat si inevitabil. 7iitorul poate 5i totdeauna sc"imbat. n 5iecare moment al vietii noastre ne cream propriul viitor# de la cele mai marunte probleme pna la cele mai serioase. 0nd cel care citeste psi"icul priveste n viitorul cuiva# el observa ceea ce prevedem n momentul respectiv. (aca ceea ce ni s-a pre,is nu se ndeplineste# nu este 5oarte 130

concludent# deoarece am 5i putut sa ne sc"imbam planurile# c"iar 5ara sa ne dam seama. (aca cititorul a putut identi5ica simboluri# el le-a interpretat dupa un sistem propriu# care poate sa di5ere de cel al individului respectiv. 0nd aruncam o privire n propriul nostru viitor# o vom 5ace n starea de meditatie sau n 5a,a de trecere de la starea de ve-"e la somn# caci atunci putem vedea multitudinea de posibilitati pe care vom sti sa le 5olosim. 'u putem spune daca este indicat sau nu sa ne de,voltam capacitatea de previ,iune a viitorului# pentru noi nsine sau pentru ceilalti. 1entru unii aceasta este o binecuvntare# pentru altii# un blestem. (esi-ur# nu trebuie sa permitem ca aceasta capacitate psi"ica# ca orice altceva# sa puna stapnire pe noi. 4nele persoane cu darul previ,iunii tind sa vada numai evenimente ne-ative# cum ar 5i di5erite boli# asasinate etc. $ceasta este ale-erea lor# desi pot avea impresia ca nu sunt apti sa-si controle,e capacitatile proprii. Oamenii i ntreaba pe clarva,atori> mi puteti spune cnd va muri cutare persoana?" (e cele mai multe ori# acestia ale- n mod constient varianta necunoasterii atunci cnd este vorba de moartea cuiva. Raspunsul la aceasta ntrebare ar repre,enta o prea mare responsabilitate# de aceea ei se straduiesc sa nu-1 cunoasca. !xista o linie 5oarte precisa care desparte conducerea si amestecul altora n viata si planurile cuiva. 0nd un pre,icator trebuie sa-i spuna cuiva viitorul# el trebuie sa 5ie extrem de prudent. 1oate sa 5aca pre,iceri 5oarte reusite# pre,iceri care nu se vor ndeplini niciodata sau sa renunte. (aca intuitia i spune ca pre,icerea l va a6uta pe cel n cau,a sa vada na,uintele si viitorul posibil si daca va putea ntele-e toate acestea# pre,icatorul se poate ncumeta sa se pronunte asupra viitorului. (e 5oarte multe ori oamenii sunt pro-ramati n totalitate. (aca le spunem> 7eti deveni medic# 6urist etc."# ei sunt ntru totul de acord si procedea,a ntocmai. !ste un 1=1 mod comod de a evita responsabilitatea unei deci,ii independente. !ste mult mai simplu sa spui> 1si"analistul m-a

s5atuit sa procede, asa." (aca simtim ca ast5el putem a6uta oamenii si ne place sa aruncam o privire n viitor# nu trebuie sa uitam sa-i prevenim ca deci,ia 5inala le apartine. 1e ln-a numeroasele vieti trecute# avem 5iecare o multime de vieti viitoare. !le pot 5i va,ute n aura. (ar este necesar sa tinem seama de un avertisment 5oarte serios> studiul vietilor viitoare poate duce la mbolnaviri psi"ice 5oarte -rave# la dere-lari serioase ale psi"icului. 04) *$ '! 0232) 7223OR4% (oua exercitii ne vor a6uta sa ne citim viitorul. !le pot 5i 5olosite si n citirea viitorului unei alte persoane. 1. 'e relaxam. 9. 1e ecranul nostru mental desenam trei cercuri. 4nul dintre ele va repre,enta sase luni"# altul - un an"# iar al treilea - cinci ani". =. 'e -ndim la trei evenimente care am dori sa aiba loc. 1oate 5i vorba de orice# de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case# pna la renuntarea la 5umat# pierderea Bilo-ramelor n plus# stabilirea unor relatii amicale cu se5ul etc. F. 'e convin-em ca aceste trei dorinte trebuie sa-si a5le locul n cercuri di5erite. 'u le plasam n aceste cercuri# dar observam cum patrund n ele. ntr-un cerc este posibil sa intre mai mult de o sin-ura dorinta. Observam ce dorinta intra ntr-un anumit cerc si ce anume simtim. (aca dorim sa sc"imbam locul acestor dorinte dintr-un cerc n altul# o putem 5ace. (aca un eveniment ramne n a5ara acestor cercuri# trebuie sa ne punem ntrebarea ce data trebuie sa apara n dreptul acestuia. $ceasta data trebuie sa ne indice 132 cti ani trebuie sa treaca pna cnd renuntam la aceasta dorinta.

@. acem sa dispara cercurile si iesim din transa. 0itirea viitorului pe un tranda5ir creat mental> 1. 'e relaxam. 9. 0ream mental un tranda5ir. i admiram culoarea# studiem 5orma petalelor# a 5run,elor. =. n stn-a primei 5lori cream nca un tranda5ir. $cesta este destinat pentru urmatoarele sase luni ncepnd din pre,ent. (aca ceva nu ne place# de pilda culoarea# 5orma sau marimea# sc"imbam tranda5irul. acem sa dispara ambii tranda5iri. F. n partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia 5loare. !ste destinata celor sase luni care au trecut pna n momentul de 5ata. *tudiem cu atentie di5erentele ntre prima si a treia ro,a. acem sa dispara toate 5lorile. @. 0ream nca un tranda5ir. $cesta este destinat pentru anul urmator. 0ream nca o 5loare# pentru urmatorii ani. 0ream cti tranda5iri dorim pentru urmatorii ani. !i trebuie sa 5ie 5rumosi# sa ne ncnte. acem sa dispara toate 5lorile si iesim din transa. )!'3OR22 *12R234$%2 %a nceputul cartii s-a vorbit despre vindecarea cu a6utorul mentorilor spirituali# 5ara nvelis corporal# la care recur- numerosi vindecatori. !ste de dorit sa nu solicitam a6utorul acestor mentori daca nu suntem asistati de un specialist n domeniu. !xista nsa un alt tip de mentori# la a6utorul carora putem recur-e 5ara restrictii si 5ara teama. iecare om are cel putin un mentor spiritual care se -aseste n permanenta la limita exterioara a aurei sale. 1== iintele nentrupate au n planul astral o multitudine de obli-atii si misiuni pe care trebuie sa le ndeplineasca. 4na sau mai multe entitati de acest 5el pot sa apara din cnd n cnd n calitate de s5atuitor spiritual. 1utem 5i 5oarte uimiti

cnd a5lam ca ne -asim n permanenta alaturi de acest s5atuitor# pentru ca ma6oritatea oamenilor nu vin niciodata# constient# n contact cu aceste spirite. 0omunicarea are loc n plan astral# atunci cnd dormim. 4neori oamenii discuta cu ei nsisi# si de,bat propriile probleme# deci,ii etc. 1utem considera ca vorbim cu vocea noastra interioara - vocea acestei 5iinte superioare - si nu vocea amintirii noastre. 2nterlocutorul poate 5i si mentorul nostru de la care primim in5ormatii despre viitor. $u,im adesea oameni spunnd ca au un n-er pa,itor" sau pe cineva care i observa. $cesti oameni simt pre,enta mentorilor lor. 0nd am luat "otarrea sa ne ntrupam si ne-am renascut# acesta a 5ost un eveniment 5avorabil n plan psi"ic. !ntitatile care ne-au 5ost prietene n planul astral sau persoanele cu care am 5ost prieteni n alte vieti asista la acest eveniment. (in acest conclav al du"urilor# convocat n salonul maternitatii# cteva spirite ramn alaturi de noi# pentru a se convin-e ca suntem sanatosi# ca ne descurcam n planul 5i,ic. $ceste spirite sunt nsotitorii si s5atuitorii nostri. (aca n Barma ne este scris sa ne mbolnavim n 5ra-eda copilarie# mentorii nu se amesteca n planurile existentei noastre. $ceasta se re5era n e-ala masura la tot restul vietii. 1ot aparea sc"imbari de destin daca persoana# prin comportamentul bun n aceasta viata# capata# prin credinta# ster-erea Barmei ne-ative. 1e masura ce crestem# tot mai multi mentori patrund n s5era noastra. Oamenii maturi au n medie cinci-sase mentori. $desea# unul dintre mentori este conducatorul# iar ceilalti raspund de cte un aspect concret. (e exemplu# unul se poate ocupa de munca si cariera noastra# altul de sanatate# al treilea de domeniul spiritual# altul de relatiile sexuale etc. 134 1e masura ce ne sc"imbam# unii mentori pleaca# altii vin. (aca ncepem o noua munca# o misiune importanta si periculoasa# putem avea pentru aceasta perioada un mentor special. 4nii mentori pot ramne permanent cu noi# a6utndu-ne n toate situatiile. 1utem e5ectua cteva exercitii pentru a stabili contactul cu mentorii nostri. 3rebuie sa tinem minte ca opiniile mentorilor spirituali nu sunt ntotdeauna potrivite pentru

noi# tocmai pentru ca ei nu au nvelis corporal. *5aturile lor trebuie urmate cu -ri6a si prudenta# ca si s5aturile celor cu nvelis corporal. )entorii se a5la ln-a noi ca sa ne a6ute# nu pentru a ne sc"imba viata. !xista o multime de procedee de comunicare cu mentorii spirituali# ca si cu di5eriti oameni. )entorii pot 5i va,uti sub cele mai diverse n5atisari si n momente di5erite. 4neori# studiind aura unei persoane si cautndu-i mentorii spirituali# se pot vedea n aura s5ere multicolore. $lteori poate 5i va,ut un c"ip de om. (aca mentorul pre5era sa alea-a o n5atisare omeneasca# nseamna ca vrea sa ne apara sub n5atisarea pe care a avut-o n una dintre cele mai reusite vieti ale sale# sau asa cum poate 5i contactat cel mai usor. 1. 'e relaxam un minut# apoi mpreunam palmele si 5ormam un circuit nc"is de ener-ie. 9. ormulam n minte un apel catre unul dintre mentorii nostri# ru-ndu-1 sa ni se arate. =. (es5acem palmele# luam o po,itie receptiva si permitem impresiilor sa vina spre noi. 1utem vedea un c"ip omenesc# diverse modele sau culori. 1utem sa nu vedem nimic# dar putem sa a5lam cum arata mentorul# sa au,im o voce care-1 descrie etc. F. ntrebam care este numele mentorului. 1utem sa au,im acest nume# sa-1 vedem scris pe ecranul nostru mental sau sa-1 a5lam# pur si simplu. 1=@ @. ntrebam mentorul care-i este misiunea pe ln-a noi sau s5era concreta de care se ocupa. A. i multumim mentorului# ne luam ramas-bun si iesim din transa. 1utem repeta exercitiul ori de cte ori dorim. 1utem cere permisiunea sa ne vedem mentorul# spunnd n -nd> (oresc sa-mi vad mentorul care se ocupa de sanatatea mea."

!xercitiul de mai 6os este destinat primirii de in5ormatii speciale si de s5aturi de la mentori. 1. 'e relaxam# punem palmele mpreuna. ormulam ntrebarea mental. ntrebarile pot 5i> 7oi putea primi un nou loc de munca?"# 0um sa 5ac mai interesante ntlnirile cu prietenii mei?"# !ste cu adevarat utila aceasta carte?" 'e eliberam mintea si ne concentram ntrea-a atentie asupra ntrebarii. 9. (es5acem minile# le punem pe -enunc"i cu palmele n sus si primim raspunsul. 22 putem au,i# l putem citi pe ecranul mental. =. )ultumim mentorilor# ne luam ramas-bun si iesim din transa. n timpul citirii psi"icului unui pacient putem discuta cu mentorii acestuia# cerndu-le a6utorul# solicitndu-le s5aturi pentru pacient. 4neori ei doresc sa i transmita ceva pacientului si i cer vindecatorului sa o 5aca. n -eneral# s5aturile lor sunt bune. 1entru a intra n contact cu mentorii altor persoane# procedam la 5el ca n ca,ul mentorilor proprii. PROCESUL DE VINDECARE -N A.ARA CORPULUI 1rocesul de vindecare n a5ara corpului se aseamana 5oarte mult cu vindecarea pacientului absent. 7indecatorul 1=A si ndreapta atentia spre ima-inea persoanei absente. %a vindecarea n a5ara corpului# corpul astral al vindecatorului i paraseste cu adevarat corpul 5i,ic si intra n aura pacientului. 4nii vindecatori pre5era sa lucre,e n a5ara corpului# altii# sa e5ectue,e vindecarea pacientului absent. O persoana-medium este capabila sa-si suprave-"e,e perec"ea a5lata la munca si copiii ramasi acasa. 3rebuie sa simtim n mod real ce nseamna *a 5im n propriul nostru corp"# nainte de a iesi din el. (aca nu vom 5i destul de -ri6ulii# putem sa ne lasam usor ener-ia proprie

n aura altuia. 1. 'e relaxam. 7eri5icam ct de bine suntem mpamntati. $poi urmarim indicatiile din capitolul al doilea despre vindecarea pacientului absent. 9. 'e a5lam n coltul camerei. $poi revenim n centrul propriului cap. Repetam acest procedeu de trei ori. =. Revenim din nou n coltul camerei. $poi trecem ntr-o alta camera a locuintei noastre. 4rmarim daca ne simtim di5erit 5ata de situatiile anterioare. F. (e aici mer-em pe acoperisul casei noastre. @. $poi# ne oprim pe un nor de pe cer. A. $cum suntem n aura pacientului nostru. 0um ne simtim? 1utem vedea culorile aurei? 'e mpamntam pacientul. $poi i puri5icam aura si atra-em ener-ie cosmica# dupa care- scaldam cu ea aura. /. 1atrundem n prima c"aBra a pacientului. O puri5icam. 8. Rnd pe rnd# curatam toate c"aBrele pacientului. 9. (aca una dintre ,onele corpului pacientului are o maladie# patrundem acolo# ne ima-inam ener-ia de culoare portocalie si-i scaldam ,ona cu ea. 1L. Revenim n centrul capului nostru. 11. n aura noastra plasam un ma-net si atra-em cu el ener-ia ramasa n aura pacientului. Repetam procedeul. 19. 2esim din transa. 137 CUNOAsTEREA CORPULUI NOSTRU DE CTRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT 1. 'e ase,am n po,itia de medium. 0irculam prin cor-

pul nostru lumina de culoare aurie. 9. 0ream o ro,a ;un tranda5ir< pentru noi. *tudiem 5loarea cu atentie> culoarea# aroma# petalele. =. 0ream nca o 5loare ;tot un tranda5ir< n locul n care# de obicei# plasam soarele. $cest tranda5ir este destinat pentru spiritul nostru superior. *tudiem 5loarea. F. 0oborm a doua 5loare si o ase,am c"iar n capul celei dinti# apoi permitem celor doua 5lori sa se contopeasca. @. acem sa dispara cele doua 5lori si iesim din transa.

CAPITOLUL I:

Desc1idere ce/(i de- / "rei/e oc1i

TELEPATIA (in vestitele tratate R$(O$-ZO+$# un pasa6 spune> ormele de concentrare care determina o perceptie sen,oriala excesiva sunt cau,ate de e5ortul or-anismului -ndirii"# iar comentariuY lui *7$)2 727!0$'$'($ la acest pasa6> $ceasta decur-e natural din concentrare. 0on5orm :o-"inilor# prin concentrarea -ndului la vr5ul nasului vor 5i percepute miresme minunate# tot prin concentrare pe vr5ul limbii se vor simti sen,atii extraordinare# iar n ,ona de mi6loc a limbii se va simti o sen,atie tactila ca o atin-ere. (aca cel care e5ectuea,a concentrarea si va aduna sen,atiile asupra palatului cerului -urii# va vedea lucruri neobisnuite# dar daca cineva a carui minte nu este linistita va dori sa e5ectue,e unele din aceste exercitii# 5ara sa aiba ncredere n ele# ndoielile sale vor disparea# atunci cnd# e5ectund un timp exercitiile# va simti pe propria piele aceste e5ecte# daca va dovedi stapnire." ;*vami 7ivecananda# Radja'7oga.2 1=9 0%$R)2RO*4% !xercitiul care urmea,a consta n desc"iderea capaci-

tatilor de clarmiros. *e 5ace dimineata nainte de a va scula din pat. 3imp de 1@-9L de minute concentrati-va -ndul la vr5ul nasului# stnd culcat cu 5ata n sus ntr-o po,itie relaxata. 'u va -nditi la nimic. Radacina limbii se tine lipita de cerul -urii# n -nd se ,ice mantra O)"# ca un dan-at de clopot au,it de departe. Re,ultatul nu se va lasa mult asteptat. %a nceput veti simti 5urnicaturi n vr5ul nasului# uneori dureroase. 'u toti veti simti acelasi lucru. 7a aparea ca din senin mirosul unui par5um usor# care va disparea n urmatoarea 5ractiune de secunda. 1uteti avea aceste sen,atii si n cursul ,ilei. Relund exercitiul# mirosul o sa apara mai puternic. O sa aveti sen,atia ca cineva v-a par5umat ntre- dormitorul# dupa care va disparea din nou. $ntrenati-va cu asiduitate# iar timpul pentru aparita par5umului inexistent se va scurta la urmatoarea concentrare. 7eti a6un-e sa-1 simtiti c"iar dupa cteva secunde de la nceperea exercitiului. $tunci cnd acest miros va aparea dupa scurt timp ncercati sa-1 5aceti sa apara si cnd mer-eti pe strada sau va a5lati n locuri mai putin placut mirositoare. $cest lucru se 5ace prin puterea -ndului# cu respiratia abia perceptibila si cu -ura nc"isa# -ndindu-va la vr5ul nasului si pronuntnd n -nd 5ra,a 5ermecata"> (oresc sa-mi apara acel miros pe care-1 cunosc n timpul exercitiilor mele." ncercati sa nu respirati# acest miros va aparea spontan# c"iar daca nu 5aceti e5ortul de a inspira ceva care nu exista". acnd aceste exercitii cu ucenicii mei# acestia au obtinut re,ultate 5enomenale c"iar din primele minute de exersare. nainte de a e5ectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa puri5icam centrii ener-etici prin di5erite te"nici. 140 !l poate 5i declansat si 5ara ca omul sa 5aca vreun e5ort. $cest lucru se 5ace prin concentrarea mentala a unui specialist n parapsi"olo-ic care detine clarvi,iunea# detectea,a punctul-sen,or al clarmirosului le-at de -landa pineala#

declansndu-1 prin ener-ia proprie. (ar acest 5enomen desc"is 5ortat# ca si clarvi,iunea desc"isa prin aceeasi metoda# nu este de lun-a durata. $proximativ la doua-trei luni se nc"eie# daca persoanei nu-i sta scris sa le aiba desc"ise sau nu staruie n cunoastere. 'u s5atuiesc pe nimeni sa si-1 desc"ida 5ortat. (aca nu va este dat sa-1 aveti desc"is# nu se va desc"ide. $lteori destinul ne pune n 5ata di5erite -reutati si n timpul unor probleme -rele o 5ire mai or-olioasa# sau care poate avea capacitatea de -ndire psi"ica# are n minte o arma de distru-ere. $m va,ut si asistat la convorbiri de acest -en ale unor persoane care ncercau n -rup sa se concentre,e printr-un clarva,ator care le spunea ce se ntmpla cu corpul ener-etic al persoanei careia i se transmiteau 5el de 5el de sen,atii urte# de care sarmanul nu avea "abar. 2-am oprit din acel start# nc"i,ndu-i pentru moment vi,iunile clarva,atorului cu un ecran mental. %a un moment dat acesta a spus ca nu mai vede dect ne-ru iar marii distru-atori" s-au bucurat ca si-au distrus tinta. $m avut -ri6a sa reoriente, toate ima-inile create de ei ntr-un copac uscat de pe mar-inea drumului si sa 5ac repede o protectie persoanei atacate. %e-am spus ca nu este bine ce 5ac# ca ncalca etica si ca ceea ce 5ac ei de 5apt se numeste ma-ie nea-ra". 4cenicii mei au nvatat 5oarte constiincios exercitiul de clarmiros# ast5el nct erau cei mai 5ericiti cnd# venind la o noua lectie de curs# povesteau ce 5el de miresme primeau. %a 5oarte multi persista mirosul de santal# sau unul asemanator mirului. $poi# dupa ,ece ,ile de concentrare# spre marea lor mirare# toti simteau aceeasi mireasma. O sa simtiti miresme alt5el dect acelea la care v-ati -ndit. $tunci cnd veti dori sa va bucurati de un anumit 1F1 miros# o sa apara. ncercati sa-1 c"emati cu -ndul# dar nu uitati ct de important este vr5ul nasului. 0oncentrati-va sa va apara mirosul de tranda5ir# care este mai puternic si se mprastie n toata casa. )irosul acesta va persista un timp# iar dupa ce veti uita de el va disparea. 7eti 5i capabili sa produceti orice miros pe care-1 doriti. O sa vi se para o ilu,ie. 'u va speriati# antrenati-va cu

acelasi cura6. 4neori o sa va apara 5ara nici un e5ort un miros la care nu va -nditi. 7eti 5i probabil sin-uri acasa si cautndu-1 nu l veti -asi. (ar sa 5iti atenti# n momentul n care va -nditi la ceva ndepartat sau la o persoana anume# n acel moment va veni mirosul. !ste posibil ca respectiva persoana sa se 5i par5umat cu acel par5um# pe care l simtiti# ncercati sa luati contact cu persoana# ru-nd-o sa va arate ce 5el de par5um 5oloseste. 1entru un control de la distanta# -nditi-va nca o data la ea si# daca va vine acelasi miros# 5iti si-uri ca este al ei. (aca -ndul va 5u-e la cineva care se roa-a acasa# sau n acel moment se a5la la biserica# va poate aparea mirosul de busuioc sau tamie# de lumnari aprinse sau al candelei din biserica. 1uteti sa-i dati un tele5on mai pe seara acestei persoane si s-o ntrebati daca nu cumva a 5ost la biserica. (aca nu se con5irma# ntrebati-1 ce 5acea la ora 2a care ati perceput mirosul. iti si-ur ca va spune ca se ru-a lui (umne,eu. 7a veti dovedi ca nu ati muncit n ,adar si ca nu aveti de-a 5ace cu o ilu,ie# ci cu ceva real. !xperientele au dovedit ca distanta nu are nici o importanta. 7eti simti de la intrarea n apartament mirosul robinetului de -a,e care n-a 5ost bine nc"is. 7eti simti ce se pre-ateste a,i pentru cina# daca veti dori sa stiti. 7eti putea percepe mirosul unor 5lori de la un balcon pe care l priviti din strada# 5ara sa vedeti ce 5el de 5lori sunt acelea. !xplicatia acestui 5enomen este simpla> prin concentrarea la vr5ul nasului# respiratia se opreste instantaneu. 142 0a urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul# de parca ne-am astepta n 5iecare moment sa percepem un miros. 0oncentrarea -ndului la vr5ul nasului are rolul de trambulina necesara pentru a tre,i dorinta de a mirosi. $ceasta dorinta n permanenta crestere excita nervii ol5activi si i sensibili,ea,a ntr-att# nct se acordea,a ntr-o lun-ime de unda mai mica si pot percepe ast5el mirosuri mai 5ine# mai discrete# inaccesibile oamenilor normali datorita distantelor. 0apacitatea care se de,volta prin exersarea de lun-a durata nu se pierde si "ipersensibilitatea

nervilor ol5activi ramne# atunci cnd 5enomenul initial dispare. 0%$R+4*34% (upa ce ati obtinut re,ultate n clarmiros" treceti la exercitiile urmatoare# de concentrare asupra vr5ului limbii. Re,ultatul dorit va veni mai repede dect n primul ca,# avnd de6a desc"is un sen,or de pe traseul tainic. !xercitiul se poate 5ace si stnd pe un scaun# dar este mai e5icace cnd l 5aceti n po,itie culcat. Oc"ii se tin nc"isi# -ura la 5el. 7r5ul limbii se tine lipit de cerul -urii dupa dintii din 5ata. 2n -nd se ,ice mantra O)"# iar concentrarea se 5ace la vr5ul limbii cu dorinta de a simti un oarecare -ust ;dulce# acru# sarat<. 1artea interesanta a exercitiului va 5i ca pe ln-a o intensitate neobisnuita# aproape supranaturala# a sen,atiei -ustative# veti obtine sen,atia de satietate# att de puternica# nct multa vreme dupa aceea nu veti avea po5ta de specialitatile pe care le-ati putut -usta" n acest 5el. oarte repede veti reusi sa va controlati -ustul cu a6utorul vointei si veti 5i capabil sa va provocati orice -ust veti dori. (aca mirosul este un -en de emanatie si permite ast5el sa explicam 5aptele pre,entate# cu totul alta trebuie sa 5ie 143 explicatia propa-arii -ustului. 1entru aceasta trebuie sa existe un contact# c"iar si extrem de scurt# al limbii cu obiectul respectiv. 2n conditii normale c"iar si o distanta n acest ca, nu va 5i de real 5olos. 1erceptia va exista de 5iecare data cnd vom dori sa reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt "alucinatii? (upa de5initia data de un specialist american n 19A=# care a ntocmit un lexicon cu a6utorul celor mai vestiti specialisti din toate domeniile cunosterii# "alucinatie" nseamna perceptia unor obiecte care n realitate nu exista# sau sen,atii resimtite 5ara nici o cau,a# date de obicei de tulburari ale sistemului nervos# asa cum se ntmpla n ca,urile de delirium tremens.

2n primul ca, aceasta de5initie nu se potriveste perceptiilor noastre# deoarece mirosurile si -usturile pe care le-am simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simtit n realitate. $vnd cau,e exterioare# ele nu pot 5i presimtite. %a 5el ca n ca,ul mirosului# simtim 5oarte pre-nant si -usturile de la distanta. (aca omul si poate ascuti mirosul att de mult# nct prin simpla concentrare# sa depaseasca distantele si barierele materiale# aceasta capacitate nu este o "alucinatie. $lt5el ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de natura sunt prada "alucinatiilor# sau la 5el am putea spune despre cinii si pisicile care au aceste simturi 5oarte de,voltate. 3rebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot deveni partase la asemenea clarsen,atii# numai ca toate proprietatile percepute de or-anele noastre ;5orma# culoare etc.< cuprind alaturi de natura materiala si o natura 5ina -reu sesi,abila. $ceasta nseamna ca ntrea-a materie este o radiatie de culoare si mirosuri# care depaseste in5init ceea ce putem simti cu de-etele sau cu -ustul. (in oceanul de unde sonore omul poate percepe n mod normal un interval de sapte-opt octave# iar din domeniul undelor luminoase ro-vaiv-ul ;de la rosu la violet<. 3oate celelalte nuante# radiatiile in5rarosii# ultraviolete# roent-en# 1FF al5a# beta# -ama# radiatiile te"nice etc. ramn nepercepute# desi n realitate ele exista. 4n om care este capabil# prin exercitii adecvate# sa-si de,volte n mod extraordinar capacitatea ol5activa# si va de,volta si celelalte simturi. DESCHIDEREA SIM&URILOR -N HIPNO# %a persoanele care doresc sa-si desc"ida aceste simturi n stare de "ipno,a acest lucru are loc n proportii astronomice" - se pot desc"ide si ascuti la maximum. (aca ntr-o mna a celui "ipnoti,at pentru controlul acestor capacitati se asea,a o -reutate numai cu un -ram mai mare dect n mna cealalta# acesta ca sesi,a imediat di5erenta. %a 5el se va ntmpla daca veti trasa pe 6os o linie de trei milimetri si alta doar de unu# le va deosebi si pe

acestea. (aca n una din doua sticle de vin identice vor 5i puse doua-trei picaturi de lic"id de alta culoare# persoanele a5late sub "ipno,a o va deosebi. 4rec"ea unui om normal percepe vibratiile cu o 5recventa de la 8 la AFA LLL oscilatii pe secunda# dar dupa desc"iderea clarau,ului n stare de "ipno,a le va putea percepe pna la 2O19 oscilatii pe secunda. $ceasta ci5ra constituie mai mult dect 5recventa radiatiilor -ama-invi,ibile. n stare "ipnotica se poate 5oarte usor vedea aura emisa de oameni sau obiecte. $ceste sen,atii sunt percepute de al saselea simt care se active,a n creier n portiunea dintre sprncene. $colo# n acel spatiu de vid# se 5ormea,a ima-inile clarva,ului". CLARVI#IUNEA 2ndicatia din ZO+$-*43R$ privind concentrarea asupra palatului cerului -urii pentru desc"iderea clarvi,iunii 145 pare la nceput nebuloasa. n ca,ul desc"iderii celorlalti doi sen,ori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor ol5activ sau -ustativ pe o anumita lun-ime de unda# capatul respectiv al nervului a5lndu-se 5oarte aproape de punctul nostru de concentrare ;vr5ul nasului sau al limbii<. $r-umentul ca nervul ol5activ nu se a5la n vr5ul nasului poate 5i combatut# deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat n ,ona respectiva. (ar cum se poate explica transmiterea acestei concentrari a -ndului mai departe# prin 5arin-e# pna la ncrucisarea nervilor optici# nemi6locit ln-a 1i0o!i9 4 caci doar n aceasta ,ona se pot percepe oscilatiile invi,ibile oc"iului. !xperientele 5acute n aceasta directie dau vi,iuni uimitoare# dar succesul lor este limitat. 0oncentrarea nu trebuie 5acuta asupra cerului -urii# ci asupra c"aBrei $6na. centrul substantei 5ine care se a5la ntre sprncene. $devarul este ca aceasta e o munca destul de -rea. (e aceea se cere cura6 n nceperea anumitor exercitii# iar n ocultism nu au ce cauta oamenii 5ricosi. 'u li se va desc"ide niciodata nimic nici acelora or-oliosi sau invidiosi. )ai bine va lasati pa-ubas c"iar de la nceput daca sunteti ast5el motivat. n

momentul interventiei unuia dintre 5actorii care 5ac parte din prostia omeneasca centrul respectiv se nc"ide automat. !xercitiile trebuie sa le des5asurati cu re-ularitate si ritmicitate# dar mai mult dect orice - veri5icarea vi,iunilor. %uati n considerare si retineti ca trebuie sa deosebiti ima-inile reale de cele virtuale. 1uteti 5ace un mic experiment# daca mai locuiti cu cineva n acelasi apartament. ie ca persoana respectiva asea,a n 5iecare seara un obiect ntr-un anumit loc# 5ie ca acesta este o statueta sau o va,a# trebuie ca a doua ,i# din pat# cu oc"ii nca nc"isi# sa vedeti" acel obiect a5lndu-va n alta camera. aceti acest exercitiu timp ndelun-at. $r trebui de 5iecare data sa-i identi5icati noul loc unde este bine pus de acea persoana. 1FA (e obicei mesa6ele vin de la un mentor spiritual care va va directiona n cautarea obiectului ascuns. 7eti putea receptiona mesa6ele acestuia si ar 5i de 5olos daca vi le-ati nota. 1oate 5i de 5olos si te"nica respiratiei din Rad6a-Zo-a# pentru tre,irea lui G4'($%2'2# dar vedeti sa nu ncurcati borcanele. (in toate nvataturile pe care le-am 5acut sin-ura# pna ntr-un anumit loc am mers 5oarte bine# dar complexitatea exercitiilor adau-ate de sine statator mi-a sta-nat vi,iunile. 'u mai stii atunci ce s-a ntmplat. )ai 5aceam concentrari de acest -en si cu prietenii# ascun,nd lucruri di5erite# pentru a le -asi. $ceasta c"iar ma amu,a la nceput. Odata un cole- tot ascundea o moneda vec"e din loc n loc si de 5iecare data o -aseam# dar i-a venit ideea" sa n-o mai ascunda n casa# ci si-a ba-at-o n -ura. n vi,iunile noastre aparea moneda si doar 5u-itiv ima-inea cole-ului nostru cu un ,mbet pe bu,e. (e obicei se vedea" un mic tablou" le-at de moneda# dar tot el aparea n ima-inile noastre. 2-am spus ca n-a ascuns moneda si ca se a5la la el# dar nu pricepeam n ce loc. $m perceput ,mbetul# 5iindca la a doua concentrare a aparut n vi,iune doar -ura si bu,ele# ,mbind. $m desc"is oc"ii si am ,is toti o data - -ura! O -asisem# n s5rsit!

1entru desc"iderea oc"iului al treilea# concentrarea -ndirii se 5ace numai pe centrul dintre sprncene - c"aBra $6na. (upa experimentele de mai multi ani 5acute de *a"arov# acesta a a6uns la cel mai usor procedeu de desc"idere a oc"iului al treilea"# printr-o metoda dictata de mentorul lui spiritual. $ceasta metoda am practicat-o si eu si mi-a 5ost de un mare 5olos. ericirea a 5ost ca re,ultatele au venit 5oarte repede. )etoda lui *a"arov este 5olosita de toate scolile ruse pentru desc"iderea c"aBrei $6na. O sa descriu aceasta metoda pe care am practicat-o la una dintre scolile 5acute de mine si care mi-a desc"is mari ori,onturi. 1F/ AL TREILEA OCHI ormula de desc"idere a oc"iului al treilea este o te"nica ce are o sonoritate deosebita n sanscrita> O) )$+'! )! *$)R?23$# G?$)$(2'$3?$) R$(O$ *2(?$." 3raducerea este> 'orii sunt adunati asupra mea n activitate# ntr-un sin-ur punct# cerul este n observare ntr-o corecta inactivitate pentru reali,area stapnirii." 0e nseamna aceste cuvinte? 0e 5el de nori si care cer? 'ici cerul si nici norii nu sunt reali# 5apt ce re,ulta din 5aptul ca# ntr-o corecta inactivitate# acesti nori trebuie sa 5ie adunati ntr-un anume loc# adica sa se a5le ntr-o le-atura oarecare cu dumneavoastra. 2ar cuvntul cer"? n sanscrita G?$" nseamna n primul rnd ori5iciu al corpului omenesc ;n conceptiile indiene ast5el de ori5icii sunt noua> doi oc"i# doua nari# doua urec"i etc.<. (eci nu se potriveste. 2ar n al doilea rnd mai nseamna si spatiu aerian# eter"# si poate 5i tradus si ca cer"# dar acest sens pare a 5i tot nepotrivit# desi *7$)2 *?27$'$'($ 3$R$*?7$32 citea,a o minunata indicatie a vec"ilor :o-"ini "indusi# demna de atentie. $ceasta -lasuieste> 0el care practica exercitii :o-a si este n stare sa si vada ima-inea re5lectata pe cer poate a5la daca ntreprinderea lui va 5i ncununata de succes." Zo-"inii care stapnesc pe deplin avanta6ul concentrarii spun> n lumina re5lectoare a *oarelui priveste-ti propria re5lectare pe cer# cu privirea 5erma. (upa ce o vei vedea pe

cer# n curnd l vei a5la pe (umne,eu." 0ine si ,areste umbra n 5iecare dimineata pe cer# acela va avea viata lun-a si nu va muri ntr-un accident. (aca vi,iunea acestei umbre este clara# va avea victorii si succese. !i si vor putea nvin-e 1rana si vor putea mer-e oriunde. 3e"nica este destul de usoara si deprinderile practice pot aparea n circa sapte-,ece ,ile. 1F8 ' 0nd rasare *oarele ase,ati-va ast5el nct corpul dumneavoastra sa 5aca umbra pe pamnt si sa o puteti vedea cu usurinta. ntoarceti privirea 5erma la umbra de 6os# n re-iunea -tului# pentru cinci-,ece secunde# apoi priviti pe cer. (aca va veti vedea ntrea-a umbra pe cer# este un semn 5oarte bun. n ca,ul n care nu o puteti vedea de la nceput# continuati exercitiul pna o veti sesi,a. $cest exercitiu poate 5i practicat si la lumina %unii." 1/ectii practice de 8oga pp. 919-99L.< !ste o te"nica destul de stravec"e# care promite multe. 4rmatoarea semni5icatie a cuvntului G?$" este punctul dintre sprncene". $ici se -aseste# asa cum arata numeroasele repre,entari ale ,eilor indieni# toate puterile miraculoase# inclusiv vederea sacra". 2ata ce spune despre acest centru *$3?$0R$'2 R41$'3$'3R$ ;p. 8/< 0nd un :o-"in nc"ide concentrarea sa interioara mpotriva temeliei lumii exterioare si o descompune# el vede n acest loc o scnteie luminoasa si apoi o 5lacara ar,nd# care seamana cu stralucirea *oarelui ntre 0er si 1amnt." n nvatatura mistica :o-a# al treilea oc"i se a5la n interiorul acestei 5lacari. n *?27$-ZO+$ se spune> +ndul este n centrul dintre sprncene n 5orma 5lacarii opaitului si n mi6locul lui este oc"iul ntelepciunii." $ceasta ,ona are semni5icatia O0?24%42 04'O$s3!R22" n sensul cel mai lar- al cuvntului# caruia i sunt desc"ise att cele pre,ente n trecut# ct si viitorul# n aceeasi masura. (esc"i,ndu-se c"aBra $6na# are loc desc"iderea capacitatilor ascunse - clarvi,iunea# clarau,ul.

Zo-"inii moderni sunt de acord cu acest lucru. n lucrarea sa Autobiogra!ia unui 8oghin 1R$'(O$) ZO+$'$'($ numeste acest centru Oc"i spiritual atotstiutorX" sau %otusul cu o mie de petale al %uminii". 2ar *vami *?27$'$'($ spune> %a 5el cum trec ra,ele luminii prin sticle sau ra,ele roent-en prin obiecte# :o-"inul poate vedea obiectele de dupa un ,id -ros# poate a5la 1F9 continutul unei scrisori si-ilate# poate vedea comorile ascunse sub pamnt cu a6utorul oc"iului sau spiritual interior. $cest oc"i spiritual este oc"iul intuitiei." aptul ca acest al treilea oc"i# denumit si oc"iul lui *?27$# poate vedea nelimitat n spatiu a 5ost demonstrat nu numai teoretic# ci si practic. !ste necesar doar sa se 5undamente,e stiinti5ic cum nvin-e acest al treilea oc"i timpul# adica 5elul cum actionea,a n a patra dimensiune. aptul n sine nu necesita alte demonstratii. (eoarece acest oc"i se a5la n a5ara actiunii spatiului# s5era actiunii sale este n a5ara celor trei dimensiuni# deci n a patra dimensiune# n timp. 3otodata trebuie sa subliniem ca# asa cum demonstrea,a practica celor mai vec"i timpuri# n ca,ul tuturor clarva,atorilor# ca si n ,ilele noastre# capacitatea acestui oc"i nu su5era in5luenta distantei n spatiu si timp# ci n5rn-e orice distante si orice timp. 0u totul alt5el se ntmpla n ca,ul perceptiei materiale. (upa cum stim# -reutatea scade proportional cu patratul distantei# ast5el nct la o anumita distanta radiatiile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumita -rosime ;de exemplu# radiatiile -ama sunt oprite de un ecran de 5ier cu o -rosime de =L de centimetri# radiatiile cosmice - de un ecran din plumb cu -rosime de pna la 9 metri<. Radiatiile percepute nsa de al treilea oc"i# numite si ra,e 0?$R1$'32!R# sau '-R$C!"# nu-si reduc intensitatea la nici o distanta si nu sunt oprite de nici un obstacol material. 3R!13!%! )$!*3R4%42

n 5unctie de -radul de desc"idere a celui de al treilea oc"i# se distin- patru trepte de vi,iuni. 1e treapta in5erioara se a5la vi,iunile de lucruri neobisnuite. *unt va,ute ima-ini 1@L ciudate# atra-atoare# dar nu produse ale 5ante,iei# ci 5enomene pe deplin normale# tipuri sau parti ale acestora n lumina stranie# n nuante de culori neobisnuite si 5ara nici o le-atura cu orientarea de moment a -ndurilor celui care le vede. 1oate aparea ideea ca aceste vi,iuni sunt "alucinatii. (ar oare realitatea este pro5und materiala# este numai ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitate ale noastre? (aca# asa cum am aratat mai sus# perceptia noastra cu a6utorul simturilor se poate lar-i pna la anumite limite# unde este atunci limita realului perceptibil? 1si"olo-ia noastra occidentala se simte derutata n 5ata acestor aspecte nereale si totusi percepute# iar stiinta noastra scolastica este mai mult dect nclinata sa includa ast5el de 5enomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata "alucinatii". 0e spune despre aceasta psi"olo-ia indiana? Zo-"inii vorbesc despre asa-numita )$'$* 0?$GR$ sau centrul -ndirii# repre,entat n mod simbolic printr-un lotus cu sase petale - centrul de perceptie cu sase canale nervoase. 0inci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale> va,# au,# miros# -ust# simtul tactil. $l saselea canal serveste drept conductor pentru impresiile care apar din interior# cum sunt visele si "alucinatiile. %a prima vedere ne mira mbinarea perceptiilor sanatoase ;vise< si nesanatoase ;"alucinatii<# dar aceasta nu este deloc ntmplatoare. $ sasea petala a c"aBrei manas este le-ata de %O34*4% 0!% X>4 O )2! (! 1!3$%! $% %4)2'22# considerat sediul spiritului nostru# iar )$'$* 0?$GR$ este sediul constiintei noastre tre,e. $cest 5apt este deosebit de important# deoarece n perioada de ve-"e constiinta percepe realitatea prin cele cinci cai nervoase# iar n timpul somnului# cnd cele cinci simturi nu 5unctionea,a# aceeasi constiinta conduce ima-inile visului sau 5ante,iei prin al saselea canal# adica direct de la

%otusul cu o mie de petale catre al treilea oc"i. 1@1 0nd cele cinci or-ane de simt exterioare sunt decuplate# n timpul somnului sau n alte conditii# ncepe sa 5unctione,e si sa se de,volte aceasta a sasea petala a c"aBrei )$'$*# pre,entnd n 5ata vederii noastre interioare ima-inile visului sau "alucinatiei. $ceasta este o pura teorie. O dovada concludenta n s5era practica o constituie# 5ara sa stie# tocmai stiinta noastra occidentala# prin intermediul psi"olo-ilor (.R. ?ebb si ?aron HoodbreeEore. (eoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi# cu "alucinatii 5recvente# ci oameni tineri# pe deplin normali# n timpul experientelor au 5ost deconectate n mod arti5icial# pentru o perioada# cele cinci or-ane de simt. 2ar "alucinatiile au 5ost n acest 5el reactia pe deplin normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si su5letului. $ceasta reducere a starii de tensiune a 5ost comparata n mod eronat cu lenea. )ai mult# studentii testati de cei doi cercetatori s-au ocupat totusi de ceva anume la nceput ;s-au -ndit la problemele lor< si abia dupa ce deconectarea silita a simturilor exterioare a pro-resat su5icient# au nceput sa vada animale preistorice# oameni -albeni# colti de mamut etc. 7i,iunile studentilor sunt dovada ca a sasea petala a nceput sa 5unctione,e treptat si sa derule,e embrioane de impresii ale celui de al treilea oc"i. (aca s-ar continua experimentele acestor savanti studiind stiinti5ic si sistematic aceste perceptii neobisnuite# n loc de a reactiona cu spaima# s-ar putea obtine date care sa desc"ida noi perspective n aceasta directie# iar stiinta noastra ar avea noi posibilitati stralucite de cercetare si cunoastere. $st5el# dispunem totusi de dove,i privind 5aptul ca asa-numitele "alucinatii apar alt5el dect prin or-anele de simt. $celeasi dove,i le o5era si stiinta indiana :o-a# n a5irmarea ideii ca omul# daca reuseste sa-si decuple,e pentru un timp simturile# intra ntr-o stare n care poate percepe transcendental.

1@9 iecare concentrare corecta a -ndurilor serveste acestui scop. !a abate atentia *piritului de la cele cinci simturi exterioare# le deconectea,a ntr-o masura 5avori,anta desc"iderii celei de a sasea petale a %otusului. 1rima consecinta nemi6locita este# n sensul celor pre,entate# un 5enomen pe deplin normal si de nteles> visele devin mai bo-ate n continut# mai explicite# mai lo-ice si mai vii. 0"iar daca de obicei nu visati sau visati 5oarte rar# dupa primele ,ile de ast5el de exercitii vor ncepe sa apara vise usor de memorat. n cursul urmatoarelor luni# cei care practica ast5el de exercitii constata aparitia de ima-ini# vi,iuni si repre,entari n stare de ve-"e ;n conditiile deconectarii simturilor pe timpul concentrarii<. $cesta nu este un 5enomen le-at de boala# este la 5el de normal ca -ndurile# care# asa cum vom vedea mai tr,iu# nu sunt create de mintea noastra# ci sunt doar nre-istrate de ea. !le vin si pleaca 5ara sa stim de unde si ncotro. $cestea sunt corpuri straine care primesc de la noi 5orta# culoare si impuls# asemenea unui bul-are de ,apada# pe care l rosto-olesc toti participantii la 6oc# si care devine 5oarte mare sau se s5arma n mai multi bul-ari mici. +ndurile cuceresc vremelnic mintea noastra# pun stapnire temporar pe constiinta precum niste oaspeti neasteptati ntr-un "otel# pentru ca apoi sa plece din nou. 0ine se ndoieste de aceasta sa se ase,e mai comod# sa-si relaxe,e trupul si constiinta si sa dea 5ru liber -ndurilor# 5ara sa le limite,e sau sa le ntrerupa. (upa cteva minute experimentatorii se vor convin-e ca n constiinta lor se nre-istrea,a -nduri neasteptate# uimitoare# absurde# uneori c"iar revoltatoare# care nu pot 5i explicate ca tinnd de trecut# de educatie sau de orientarea -enerala a -ndirii. $tunci experimentatorul va 5i cuprins de o sen,atei neplacuta si si va ntrerupe 5irul -ndurilor. !xperienta merita nsa 5acuta.

1@= $ doua treapta a vi,iunilor se atin-e cnd ncepem sa 5acem ordine n impresiile acumulate n cadrul primei etape. $ceasta se mani5esta prin 5aptul ca vi,iunile anterioare# acele 5enomene neobisnuite# se dovedesc pe deplin normale# deoarece pot 5i recunoscute n obiectele sau 5enomenele 5amiliare# va,ute nsa dintr-un punct de vedere inedit. $st5el se explica 5aptul ca ima-inile cuprinse n a doua treapta a vi,iunilor# desi ne o5era obiectele pe care dorim sa le vedem# totusi ne pre,inta detaliile acestora totdeauna n alt 5el dect ne asteptam. ! o dovada n plus ca nu avem de a 5ace cu autosu-estii sau cu ima-inatia# ci ca este realitatea. (e re-ula# totul este asa cum trebuie sa 5ie# dar va,ut n mod di5erit. (e exemplu# casa o vedem privita dintr-un colt sau de pe acoperis# adica asa cum nu am avut oca,ia niciodata sa o observam cu adevarat. O a doua particularitate a celei de a doua trepte de vi,iuni este miscarea proprie a acestora# asemenea unui 5ilm sau unui peisa6 slab luminat sau nocturn. $ceasta se petrece deoarece la nceput ima-inile sunt slabe si ntunecate# ca niste 5oto-ra5ii vec"i si decolorate# devenind mai intense si mai colorate pe masura ce continuam experimentele. )iscarea si viata lor proprie sunt independente de vointa observatorului# de aceea ele nu constituie rodul 5ante,iei sale. 3otodata# aceste vi,iuni mai au si o alta particularitate uimitoare> raspund la o ntrebare pusa nemi6locit. !ste su5icient sa ne -ndim n timpul vi,iunii la orice detaliu al acesteia si el va aparea imediat n ima-ine# putnd devansa c"iar momentul n care ne nre-istram ntrebarea. $ceasta este din nou o dovada a caracterului exterior timpului ;atemporalitatea< pe care l au ra,ele spirituale ;su5letesti<. 3otodata# ne convin-em cu uimire ca aceste ra,e trec prin orice obstacole# ca pentru ele nu exista nici un 5el de ecran# perete protector sau -ranita. 2ma-inile vi,iunilor acestei a doua trepte se re5era de cele mai multe

1
1@F

ori la pre,ent sau la trecutul 5oarte apropiat# mai rar la trecutul mai ndepartat si extrem de rar la viitor. !le pot 5i de asemenea -nduri-5orma ale altor persoane# ndeosebi daca obiectul concentrarii constituie un simbol reli-ios sau altceva similar# asupra caruia se concentrea,a -ndurile si meditatia a mii de oameni. $ceste ima-ini nu sunt rodul 5ante,iei# care -enerea,a 5enomene mult mai putin vii si bine conturate. n a treia treapta de vi,iune# ima-inile evoluea,a pna la o claritate deplina si o 5rumusete a culorilor cu nimic mai pre6os dect cele redate cu a6utorul oc"ilor nostri 5i,ici. (ar vi,iunile durea,a putin timp si se stin- instantaneu# timp de aproape un minut dupa aceasta mentinndu-se ca stralucirea unui bec pe retina dupa ntreruperea curentului electric ;ca un 5el de plpit<. $cest 5enomen este semnul tipic celei de a treia trepte# la 5el ca stralucirea caracteristica# ca o aureola a tabloului. *pre deosebire de vi,iunile primelor doua trepte# pline de ima-ini slab luminate# care se deplasea,a timp ndelun-at prin 5ata oc"iului nostru interior# vi,iunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o sen,atie de parca ti parasesti propria piele. $ceasta sen,atie de exta, durea,a pe toata durata vi,iunii si se stin-e treptat# lasnd o urma incandescenta. 3rebuie sa ne obisnuim ulterior ca aceasta sen,atie deosebita sa nu ne mpiedice sa mai percepem tablourile. 0ele trei etape descrise evoluea,a una dupa alta si pre,inta# n conditiile cresterii lente a claritatii# ima-ini reale ale lumii substantelor subtile# aceasta 5idela re5lectare a s5erei noastre materiale primare. !le pot 5i atinse# mai mult sau mai putin usor# de toti oamenii care se antrenea,a su5icient 5olosind o te"nica

adecvata. emeile sunt mai potrivite pentru aceasta# datorita ec"ilibrului lor stabil. 'eva,atorii# ca urmare a aspiratiei lor 5oarte puternice catre lumina si dorintei permanente de a putea sa vada# au de asemenea o disponibilitate sporita 1@@ pentru vi,iuni. Oricine -ndeste are darul celei de a doua vederi si succesele sale depind la urma urmei numai de rabdarea# stapnirea de sine si capacitatea de concentrare. $ patra treapta este etapa )aestrului. (aca o re-lare de catre constiinta a acestui oc"ean su5letesc si 5ixarea lui asupra unui anumit obiect# ca ntr-un 5ocar# constituie caracteristica primelor trei trepte# cea de a patra este caracteri,ata de perceptia spatiala. $ceasta perceptie este simulata din toate partile. O stapnire per5ecta a ei trans5orma omul n $dept - 0el care nu mai are ce nvata"# deoarece el vede tot ceea ce doreste# orice lucru asupra caruia vrea sa-si ndrepte oc"ii su5letului. !l nu mai este nevoit sa caute n carti pentru a nvata din experienta si cunostintele altora# nu mai trebuie sa 5aca deductii lo-ice pe ba,a experientei celorlalti# cum sunt nevoiti muritorii de rnd# cu perceptiile lor limitate n spatiu si timp# caci nimic nu va ramne ascuns celui de al treilea oc"i al unui $dept. 1entru a exempli5ica starea initiala pe aceasta treapta a vi,iunilor# vom pre,enta trairile lui1 $R$( O$)* ZO+$'$'($> $erul din plamnii mei parca 5usese extras cu o serin-a neva,uta# iar corpul era per5ect linistit# dar nu inactiv. $ urmat lar-irea extatica a constiintei mele. 1uteam sa vad la multe mile distanta# vedeam clar pe malul opus al +an-elui# n stn-a mea# dincolo de templu# toate mpre6urimile ase,arii (as"Bi 'es:ara. 1eretii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti# vedeam prin ei oamenii miscnd pe cmpiile din departari. !ram 5ara su5lare si trupul mi era ciudat de linistit# dar puteam sa-mi misc liber minile si picioarele. 3imp de cteva minute am 5acut ncercari sa-mi nc"id si sa-mi desc"id oc"ii. 0orpul meu parea 5acut dintr-o substanta eterica# -ata sa pluteasca n aer. 1er5ect constient de tot ce era 5i,ic n 6urul meu# m-am orientat si am 5acut ctiva pasi# 5ara sa ntrerup aceasta vi,iune prea

5ericita" 1Autobiogra!ia unui8oghiri2.

0$123O%4% &

Teori si 0r c"ic "r +erii s0iri"( /e c( rc(/

(in cuvintele lui *7$)2 *?27$'$'($ *$R$*7$31. 2ma-inati-va omul ca pe un arc# principiul -ndirii ca pe o sa-eata si pe (4)'!C!4 ca pe o tinta. Jintiti cu luare-aminte si cu mare atentie si cnd sa-eata va 5i una cu tinta veti deveni una cu (4)'!C!4" 9/ectii practice de 8oga2. 0nd privim un anumit timp doar un sin-ur obiect oarecare# constiinta noastra se -aseste n apropierea obiectului# de parca tentaculele" su5letului s-ar ntinde pna la obiectul observat. 2mediat ce nc"idem oc"ii# tentaculele" se retra-# de parca am retra-e constiinta napoi la ba,a nasului. (aca desc"idem din nou oc"ii# constiinta naintea,a# iar daca i nc"idem - revine la radacina nasului. 1rin urmare# constiinta se deplasea,a o data cu privirea. 7om 5ace acum nca o experienta. (upa ce am nc"is oc"ii# ne ima-inam obiectul pe care tocmai l-am observat. n aspiratia sa de a retine obiectul observatiei# constiinta porneste lent n interiorul capului# acolo unde de 5apt i este locul# resimtindu-se n aceasta ,ona din mi6locul capului o presiune oarecare# perceptibila. $ceasta nu durea,a prea mult. n scurt timp# vom simti din nou# pe neasteptate# ca privirea si o data cu ea si constiinta 1@/ sunt orientate din nou din a5ara. 0onstiinta se deplasea,a n aceste doua directii# dar pna cnd ne vom concentra asupra a ceva anume# ramne la radacina nasului. $ceasta presiune apare exact n locul n care se a5la "ipo5i,a ;deasupra mi6locului liniei care uneste ori5iciile celor doua urec"i<. (ar ndata ce constiinta se va trans5era din acest centru mai departe spre interiorul capului ;catre -landa pineala<# privirea ;oc"ilor nc"isi< tinteste din nou nainte. *a-eata

este lansata. $st5el# am a5lat taina tra-erii spirituale cu arcul nainte de a pre,enta n detaliu procesul actiunii telepatice asupra lumii ncon6uratoare. 7reau sa sublinie, ca# din cau,a lipsei evidente a mi6loacelor lin-vistice# suntem nevoiti sa recur-em la termeni straini de psi"olo-ie si telepatie. $m n vedere aici cuvinte ca $R0"# $ 3R$+!"# *8+!$38" etc. 'u trebuie sa ne incomode,e aparenta lor nestiinti5ica". 3endinta catre o exprimare ntr-un limba6 elevat# stiinti5ic"# este proprie europenilor. ilo,o5ii indieni pre5era sa 5oloseasca termenii limba6ului u,ual. 1rocesul actiunii telepatice se descompune n urmatoarele etape> :E IA AR+%/ - (eoarece $R04% este repre,entat de silaba O)"# repetarea la nceput a acestui cuvnt ;c"iar si n soapta< excita ntrea-a ,ona a "ipo5i,ei ;vom arata mai 6os din ce cau,a se petrece aceasta<. Repetarea silabei O)" cu o pronuntie corecta ;$-O-4-)))# ca un sin-ur sunet# c"iar de la $" ncepe cu un ,um,et< reali,ea,a n plus o concentrare a spiritului. :E AsEA;< :<=EA&A - (eoarece sa-eata semni5ica principiul -ndirii ;(u"ul# *piritul sau propriul !4" sau $3)$'<# aceasta nseamna ale-erea unui anumit obiect drept tinta. *+>IREA ?I(&EI' !ste de6a explicatul 3R$3$G$ sau 41$C$ - devotamentul 5ata de obiectul care determina 1@8 orientarea spirituala - simtul orientat spre repre,entarea obiectului. @(&I("EREA AR+%/%I - ntinderea arcului cu sa-eata n sensul opus obiectului# retra-erea# adica deplasarea constiintei catre centrul capului. $ceasta tensiune se reali,ea,a exclusiv printr-o cu5undare tot mai mare n natura obiectului. 0nd aceasta tensiune ;concentrare< atin-e punctul maxim# are loc lansarea sa-etii# adica detenta constiintei care ,boara acum catre tinta sa.

;A*R%/ :<=E?II' $rcasul priveste catre tinta asteptnd lovitura. !l nu mai retine sa-eata ;nu-si mai concentrea,a -ndul<# ci observa daca sa-eata lui a nimerit n centrul tintei# alaturi ;vi,iunea nu este cea dorita# ci apar vi,iuni neobisnuite< sau a ca,ut pe pamnt 5ara sa loveasca tinta ;absenta vi,iunii<. n acest din urma ca,# arcasul trebuie sa puna o noua sa-eata n arc ;trebuie sa reia concentrarea de la nceput<# caci dupa ce ai lansat sa-eata nu mai poti 5ace nimic altceva# dect sa ve,i daca nu cumva vntul a abatut-o si nu loveste tinta. $ceasta observare a tintei nu este# dupa cum vedem# n mod obli-atoriu le-ata de observarea lui (4)'!C!4. (aca vom compara descoperirea noastra - tainele tra-erii spirituale cu arcul - cu 5ormula sanscrita pe care *a"arov a primit-o de la mentor la vremea sa# vom constata cu uimire ca sunt identice. 0aci scurta 5ormula sanscrita se compune din doua parti - o tensiune# norii ;-ndurile<# printr-o corecta retinere a constiintei ;retra-erea< 5iind a-lomerati ntr-un sin-ur punct ;central ncordarii arcului prin concentrare< si apoi# din anularea tensiunii ;lansarea sa-etii prin meditatie<# cerul ;G?$<# adica punctul dintre sprncene sau radacina nasului urmnd a 5i observat ;observarea tintei< pentru a reali,a dominatia ;a stapni arta tra-erii cu arcul<. (in anatomia ence5alului este cunoscut ca n ,ona dintre sprncene se a5la 5osa 5rontala# adica un spatiu -ol ;vid< n care nu este nici un 5el de centru. 3otusi# toate textele 1@9 indiene sustin ntr-un -las ca vederea spirituala se reali,ea,a prin punctul ase,at ntre sprncene. *e a5irma ca acest oc"i al ntelepciunii este -ndit ca 5lacara unui opait ase,at n centrul dintre sprncene. n acest ca,# centrul n-ar 5i trebuit sa se a5le n 5runte# ci n imediata apropiere a re,onatorului vocii noastre# sau cel putin ar trebui sa se simta n timpul vorbirii. O idee despre po,itia corecta a celui de al treilea oc"i# spre uimirea noastra# ne o5era stiinta occidentala. 'e amintim statuile oamenilor din epocile primitive. 3ipurile in5erioare sunt n primul rnd ciclopice. $cest oc"i

n mi6locul 5runtii era un or-an caracteristic epocii respective. !l nu era un oc"i obisnuit# destinat vederii# pentru ca atunci# ca si mai tr,iu# pe ln-a acest oc"i animalele in5erioare dispuneau si de doi oc"i normali de,voltati pentru vedere. $cesta putea 5i deci un or-an destinat altui simt# pe care oamenii si animalele din epocile ulterioare l-au pierdut# sau# mai bine spus# or-anul a ramas n stare rudimentara# la 5el ca -landa pineala coplesita de ence5al. !nce5alul ;creierul mare< este -a,da intelectului# cel ce a trans5ormat lumea pe care o locuim. (upa cum atesta de,voltarea craniului# creierul nostru este mai mare dect cel al omului epocii de piatra. n acelasi timp# pe cnd exista acel or-an ciclopic# creierul animalelor era 5oarte mic. 1oate ca# n procesul evolutiei sale# creierul a preluat treptat 5unctiile or-anului stins# care servea cel mai probabil clarvi,iunii si atra-erii pra,ilor" ;!d-ard (X$Vue#

PAMIRKARA2. 3
$ceasta poate servi drept ar-ument stiinti5ic ca dorinta noastra de a-i reda omului capacitatea de clarvi,iune prin de,voltarea -landei pineale ;a celui de al treilea oc"i<# pierdute prin de,voltarea unilaterala a intelectului# constituie ceva 5iresc si pe deplin 6usti5icat. )isiunea noastra este sa o 5acem n armonie cu intelectul. 1AL TIMPUL 1ractica tra-erii spirituale cu arcul trebuie sa 5ie precedata de exercitii pre-atitoare> po,itia corpului# respiratia. !ste importanta de asemenea ale-erea timpului# dupa cum re,ulta din 5aptele care urmea,a. $sa cum s-a aratat n partea teoretica# tra-erea spirituala cu arcul se executa ast5el nct repre,entarea sau# mai bine spus# orientarea interioara asupra obiectului se reali,ea,a n interiorul capului# iar de aici mai departe# catre al treilea oc"i ;-landa pineala<. 0aci cunoasterea spirituala sau# n limba6ul simbolic al 41$'2s$(!%OR# lovitura la tinta"# poate avea loc doar atunci cnd s-a stabilit contactul spiritual intern# le-atura n mediul de substanta 5ina ntre

obiect si al treilea oc"i. $ceasta are loc nu numai atunci cnd vedem obiectul 5ara a6utorul oc"ilor# dar si la 5iecare perceptie naturala cu a6utorul simtului va,ului# cu deosebirea ca n acest din urma ca, va 5i atinsa de vibratii numai peri5eria -landei pineale# iar n primul ca, %otusul cu o mie de petale va 5i partial a5ectat pentru o 5ractiune de secunda si# ca urmare# se va desc"ide. (eplasarea impresiei catre interior# denumita n limba6ul mistic :o-a ratacire"# are loc n mod normal n re-im automat si necesita la concentrare un e5ort considerabil# perceput n ,ona "ipo5i,ei ca o presiune 5i,ica. 0"iar la examinarea ndelun-ata a unui obiect 5ara o concentrare a -ndurilor# se simte o usoara presiune n aceasta ,ona# care creste considerabil daca ne dorim ceva ;de pilda ca obiectul sa 5ie nlaturat din locul respectiv<. $cest 5enomen poate 5i veri5icat de oricine. !xcitarea a ,onei respective ;n :o-a "ipo5i,a este considerata centrul vointei< are loc la 5iecare privire asupra celor ce ne ncon6oara# la 5iecare mani5estare a vointei# cu att mai puternic# cu ct ne apropiem de orele serii. 0a 1A1 urmare# impresiile de peste ,i le luam cu noi# ntr-un sens# n starea de somn. *-a mai mentionat ca cea de a sasea petala a %otusului e centrul -ndirii# care este cu att mai puternic excitat si de,voltat de-a lun-ul timpului# cu ct ne concentram mai mult asupra unei probleme# exclu,nd alte cate-orii de impresii. (ar# deoarece aceasta a sasea petala este conductorul perceptiilor noastre# n timpul somnului se produc n vis repre,entari de cu totul alta natura# care di5era substantial de visele normale. n timp ce impresiile de peste ,i se depun n mod normal n )$'$* 0?$GR$ ;principiul -ndirii< si continua sa mocneasca" pe timpul somnului# determinnd ast5el vise ciudate# treptat# datorita de,voltarii celei de a sasea petale a %otusului# se adau-a# c"iar daca lent# perceptiile primite de la cel de al treilea oc"i# orict de scurte si

slabe ar 5i la nceput. Re,ultatul l 5ormea,a asa-numitele vise premonitorii# su-estia intuitiva din timpul starii de ve-"e# vi,iunea dorita n timpul starii de meditatie si# n 5ine# asa-numita "alucinatie din timpul bolii. 3oate cele trei tipuri sunt nsa 5enomene identice. !le apar ca urmare a activitatii celui de al treilea oc"i# care se desc"ide temporar si partial. (upa cum sustine n continuare nvatatura :o-a# al treilea oc"i se desc"ide n timpul somnului# cnd cel adormit nu visea,a deloc. $mintim aceasta nu pentru ca ar ramne deconectata constiinta noastra ancorata n )$'$* 0?$GR$. 3oata misiunea practicii :o-a consta n trans5erarea constiintei noastre din centrul -ndirii n al treilea oc"i. $st5el# atin-em treapta superioara a vi,iunilor ;nivelul de )aestru<# pe cnd la nivelul primelor trepte constiinta se a5la n )$'$* 0?$GR$# cu conectarea partiala a celui de al treilea oc"i. (e aici re,ulta ca# o data cu apropierea noptii# al treilea oc"i trebuie sa 5ie conectat tot mai usor si deplin.
1A9

$st5el# timpul cel mai potrivit pentru aceste exercitii este seara# dupa ora 91.LL# putnd 5i prelun-it pna tr,iu. (impotriva# dimineata trebuie sa se e5ectue,e n prealabil exercitii speciale pentru 5ormarea centrului trea, al -ndirii si centrului vointei# pentru a alun-a somnul din prea6ma acestora. (aca noaptea# nainte de a adormi# putem reali,a aparitia ima-inilor vi,ibile 5ara a6utorul oc"ilor dupa numai cteva minute# prin simpla privire n G?$" ;G?$)$ (O'$3$) - observarea cerului<# dimineata dupa tre,ire# pentru a reali,a acelasi lucru# vor 5i necesare una-doua ore de concentrare intensa. !xemplele care urmea,a demonstrea,a aceasta. *-a dovedit ca umbrele neclare care apar n ntuneric n 5ata oc"ilor nc"isi constituie nceputul vi,iunilor# care la atin-erea concentrarii necesare ncep sa capete contur ca obiecte i,olate. 7i,iunile apar daca privim n ntuneric naintea oc"ilor si ncercam sa separam ntre ele ima-inile

care ncep sa se conture,e initial neclar. $ceste vi,iuni apar la dorinta ;vi,iunile celei de a doua trepte<# dar totdeauna n momentul deplinei uitari de sine. (imineata# la o concentrare intensa asupra $'(O'$ ;locul dintre sprncene<# cu sen,atia trans5erarii n acesta a tensiunii "ipo5i,ei# poate sa nu se conture,e nimic# cu toata meditatia de o ora# dar printr-o sin-ura privire n punctul dintre sprncene# de 5iecare data cnd constiinta se eliberea,a de tensiunea concentrarii# vi,iunile apar 5oarte clar parti de peisa6# 5run,isul plopilor din 5ata casei noastre. (esi-ur# nu orice privire n ntuneric ne o5era vi,iuni# 5ara nici un exercitiu prealabil. 1entru aceasta este necesar un antrenament intens. 2n ca,ul de 5ata nsa ne interesea,a 5aptul ca succesul depinde n mare masura de ora la care se e5ectuea,a experimentele. 2n -eneral# se poate stabili ca n aceeasi masura n care tensiunea constiintei de-a lun-ul ,ilei# din momentul tre,irii pna la momentul unui somn 1A= sanatos 5ara vise# se transmite tot mai mult din a5ara - de la 5iecare obiect exterior# prin cel de al treilea oc"i# n interiorul -landei pineale - la 5el varia,a si 5elul concentrarii necesare 5iecarei vi,iuni. *e poate spune ca n permanenta constiinta des5asoara# involuntar# operatia de tra-ere cu arcul# deoarece observarea obiectelor din lumea ncon6uratoare repre,inta punerea sa-etii n arc si oc"irea# concentrarea asupra lor - ntinderea arcului# iar re5lexia 5acuta asupra problemelor de re,olvat lansarea sa-etii. $cest din urma aspect ne da si eventualul raspuns la problema lovirii tintei. si concentrarea n conditiile tra-erii constiente cu arcul este supusa cunoscutelor sc"imbari> desi de 5iecare data toate elementele te"nice trebuie sa 5ie pre,ente# 5iecare element este subliniat n mod deosebit# n 5unctie de momentul ,ilei. (is-de-dimineata# principala operatiune va 5i oc"irea# n 6urul orelor amie,ii - cu precadere ntinderea arcului# iar seara# de la apusul soarelui pna cnd adormim lansarea sa-etii# care se 5ace prin privirea descrisa mai sus# n ntuneric n 5ata oc"ilor nc"isi.

n a5ara de aceasta# 5iecare moment al ,ilei are avanta6ele si nea6unsurile sale# care trebuie avute n vedere de 5iecare practicant al exercitiilor la ale-erea momentului potrivit. (ar este indispensabil sa se respecte cerinta mentinerii momentului# o data ales. 3impul nu trebuie sc"imbat# deoarece alt5el se pierde orice ritm. !ste o premisa obli-atorie! Zo-"inii aprecia,a ndeosebi momentul rasaritului si apusului de soare# deoarece n aceste clipe omul# ca si lumea exterioara# radia,a o liniste pro5unda# se a5la ntr-o stare -nditoare# ceea ce se simte c"iar n ,-omotele unui mare oras. 1entru noi# locuitori ai vestului# este de pre5erat apusul soarelui# aceasta si pentru motivul ca# datorita civili,atiei# suntem obisnuiti cu o alta mpartire a timpului dect indienii. 1AF %a rasaritul soarelui# ndeosebi primavara# vara si toamna# este ndoielnic ca avem posibilitatea sa ne mentinem centrul -ndirii su5icient de vioi pentru o concentrare pro5unda. (esi-ur# 5iecare cititor este liber sa-si alea-a momentul dorit# dar ale-erea trebuie 5acuta doar o sin-ura data# nemodi5icnd-o. (eoarece# asa cum am aratat anterior# n timpul somnului si mai ales al somnului 5ara vise al treilea oc"i se desc"ide de la siVe# de aici trebuie sa re,ulte ca exercitiile noastre de tra-ere cu arcul# care de,volta a sasea petala a %otusului# pot in5luenta substantial continutul viselor noastre. !le devin extraordinar de aproape de realitate prin ascutimea lor# lo-ica si claritatea nemaintlnita pna atunci. $st5el de vise nu sunt o raritate printre cei care practica acest exercitiu. !xperienta practica ne nvata ca aceasta este realitatea. 1rima consecinta a e5ectuarii oricaror exercitii spirituale este o activitate tumultuoasa la nivelul viselor. n acelasi mod pot 5i vi,itate orase# tari# 5ara sa 5i 5ost

vreodata acolo n realitate. iecare dintre cititori care mer-e pe aceasta cale su5icient de multa vreme mi va ntinde mna n acest sens# caci principalul l 5ormea,a aceste experiente personale# nu posibilele contra,iceri si scepticismul nencre,atorilor. 1osibilitatea noastra de a vedea 5ara a6utorul oc"ilor se de,volta ast5el pe ba,a viselor. (upa pre-nanta lor si le-atura lo-ica cu realitatea vie se pot masura re,ultatele si e5icienta exercitiilor. $cest 5apt permite o veri5icare subtila# exacta si 5oarte utila# a procedeelor cunoscute si a tuturor detaliilor# ndeosebi cnd exercitiile sunt testate nainte de a adormi. 1rin aceasta veri5icare se poate stabili# de exemplu# ca a5irmatia din toate textele :o-a despre existenta le-aturii dintre %una si al treilea oc"i se ba,ea,a mai mult pe 1A@ speculatii dect pe realitate. n ca,ul *oarelui situatia este inversa> privitul ;n -nd< la discul *oarelui n timpul meditatiei in5luentea,a imediat si sesi,abil visele noastre# le 5ace sensibile# pe cnd meditatia le-ata de secera %unii nu are ca re,ultat o ameliorare si nviorare a viselor si -enerea,a simptome vi,ibile de somnambulism daca meditatia este e5ectuata n conditii de %una plina. (espre in5luenta exercitiilor asupra viselor vom vorbi mai tr,iu. Re,umnd# trebuie sa subliniem nca o data ca momentul ales pentru des5asurarea exercitiilor are un rol deosebit de important# deoarece succesul n arta tra-erii mentale cu arcul depinde n mare masura de el. $desea# ne putem c"inui ani la rnd e5ectund exercitii 5ara nici un pro-res vi,ibil# daca nu ne vine n minte la momentul potrivit ca nu am 5acut cea mai buna ale-ere a timpului de des5asurare# care nu corespunde particularitatilor individuale ale exercitiului# ceea ce nu conduce la succes. RESPIRA&IA Respiratia naintea exercitiilor si nemi6locit dupa e5ectuarea lor constituie urmatorul 5actor important# poate cel mai important dintre toti# deoarece creea,a premisa 5i,ica

pentru e5ectuarea unor exercitii de succes# reali,area unor procedee deosebite conditionate de momentul ,ilei# deci printr-o 5unctionare corespun,atoare a arcului". 0nd un adevarat arcas se asea,a n po,itia de tra-ere# el se concentrea,a# ntinde de cteva ori coarda pentru a proba arcul si a veri5ica 5orta si elasticitatea acestuia. %a 5el tra-atorul cu arcul mintii trebuie sa-si adune 5ortele interioare si# nainte de toate# sa-si veri5ice elasticitatea psi"icului# deoarece ntre-ul succes depinde numai de capacitatea acestuia de a se relaxa# de a lansa sa-eata. $cest lucru este nlesnit# n primul rnd# de o te"nica deosebita a respiratiei. $ceasta repre,inta principalul instru1AA ment :o-a# deoarece respiratia se a5la n cea mai strnsa le-atura cu concentrarea -ndului. (aca ne concentram# de exemplu# asupra unui ,-omot oarecare de pe strada# respiratia se opreste pentru o clipa. 2nvers# cnd ne tinem respiratia# -ndurile care au ratacit pna n acel moment n toate directiile se restrn-# orientndu-se ntr-una sin-ura. $cest 5apt a permis :o-"inilor# nca din cele mai vec"i timpuri# sa elabore,e doua variante de te"nica> R$(O$-ZO+$ si ?$3?$-ZO+$. (aca 5ara vreo concentrare speciala 5acem e5ortul de a mentine n -nd o anumita ima-ine# respiratia continua trece mai nti n respiratie nesesi,abila# apoi apar vi,iuni usor luminescente. (e dimineata# timp de o 6umatate de ora# m-am antrenat n relaxarea respiratiei# care a devenit de la sine continua. $u nceput sa apara vi,iuni neclare# succedndu-se una dupa alta# ca ntr-un caleidoscop. ntre altele# au aparut contururile neclare ale orasului .enares# pe care am vrut sa le vad. $ceasta uimitoare in5luenta a respiratiei asupra obtinerii vi,iunilor con5irma posibilitatea veri5icarii prin vise. 1ractica a demonstrat ca respiratia nesesi,abila practicata nainte de a adormi n locul discului solar are ca re,ultat vise la 5el de remarcabile.

(eoarece n aceste exercitii respiratia are un rol att de important# reamintim pe scurt ce trebuie sa ntele-em prin respiratie continua si respiratie nesesi,abila. n :o-a exista o serie de exercitii de respiratie. 1entru nevoile noastre va 5i su5icient sa stapnim un sin-ur exercitiu# asa-numitul G!7$%2". !ste un exercitiu dublu ;binar<# compus din respiratie continua si respiratie nesesi,abila. (esi putem sa ne antrenam separat n 5iecare dintre aceste procedee de respiratie# e5ectund exercitiul .R$?)$R2 ;$lbina" - respiratie continua< si )4R2$?$ ;respiratie asur,itoare# ametitoare# de aneste,ie - nesesi,abila<# nu ar 5i necesar# deoarece respi1A/ ratia nesesi,abila se instalea,a automat# de ndata ce respiratia continua a6un-e n timpul exercitiului la pro5un,imea necesara. n ce consta te"nica G!7$%2"? *e ncepe cu un exercitiu preliminar# care actionea,a ca un calmant asupra ntre-ului corp# ndeosebi asupra tuturor nervilor. !l este numit 3!%$)24G3$ ;le-at de ritm< si se e5ectuea,a ast5el> E:ERCI&IUL RITMIC DE RESPIRA&IE PRELIMINAR 'e ase,am drept si respiram n 5a,e e-ale> patru secunde inspiratie# patru secunde expiratie. 'e este de a6utor repre,entarea acestor miscari respiratorii sub 5orma miscarilor unui pendul# de exemplu# de parca acest pendul ar trece printr-un corp sau printr-un anumit punct al acestuia ;cum este locul dintre sprncene<# balansndu-se catre interior si apoi revenind catre exterior. (urata miscarilor respiratorii nu are un rol important# pre,inta importanta numai re-ularitatea# amploarea si ritmul miscarii. (upa un timp# ncepem sa crestem durata repri,elor de inspiratie si expiratie de la patru la doua,eci-trei,eci de secunde. $sa cum ne demonstrea,a experienta# acest exercitiu preliminar a6uta n cresterea de ima-ini n cadrul vederii 5ara a6utorul oc"ilor.

0nd atin-em punctul n care o prelun-ire a repri,elor de inspiratie si expiratie devine deosebit de obositoare# trecem la exercitiul de expiratie G!7$%2". KEVALI ;E:ERCI&IUL PROPRIU-#IS< $cum ncercam sa atenuam# pe ct posibil# 5a,ele de trecere de la inspiratie catre expiratie si invers# ast5el nct 1A8 sa se obtina# practic# un procedeu de respiratie continua. (esi scopul principal este tocmai nlaturarea limitelor de separatie dintre inspiratie si expiratie# la nceput pau,a se va produce de la sine. $ceasta este prima parte a exercitiului. 0nd aceasta 5a,a a respiratiei se va consolida# ea va trece pe neasteptate ntr-o a doua 5orma# n care pau,a se produce 5ara aer n plamni. $ceasta este respiratia nesesi,abila. n ca,ul primei 5a,e# ni se pare ca avem n permanenta plamnii plini cu aer# expirnd doar din cnd n cnd pentru a inspira o noua cantitate de aer. 0ea de a doua 5a,a care apare# cnd va 5i atinsa limita de retinere a respiratiei# este nsotita de sen,atia opririi respiratiei# ntr-att de putin sesi,abila este. $ceasta metoda G!7$%2 este principala arma a arcasului spiritual# caci prin intermediul acestor te"nici speciale de respiratie el poate in5luenta ambele componente ale tra-erii cu arcul> concentrarea ;ntinderea arcului<# n prima parte a exercitiului - respiratia continua -# si meditatia ;lansarea sa-etii<# n a doua parte - respiratia nesesi,abila. $sa cum concentrarea mer-e ntotdeauna mna n mna cu respiratia continua# la 5el meditatia este 5oarte strns le-ata de respiratia nesesi,abila. $st5el# cel care doreste sa devina un arcas maiestru# trebuie sa se straduiasca sa-si nsuseasca G!7$%2. (ar acest exercitiu de respiratie mai are o calitate mai importanta dect prima> in5luentea,a activitatea inimii ntr-o asemenea masura# nct cu timpul inima se va a5la sub controlul deplin al posesorului ei. $ceasta reali,are este con5irmata de practica. PO#I&IA CORPULUI

!xista nca un 5actor important# trecut adesea cu vederea sau ne-li6at# desi este la 5el de important ca respiratia. !ste po,itia corpului# modul de ase,are ;$*$'$<. 1A9 3rebuie sa i dam o atentie deosebita# nu numai pentru ca n acest 5el este calmat corpul si principiul -ndirii ;ne putem concentra asupra unui obiect si 5ara a elimina o boala sau o durere ce ne deran6ea,a<# ci mai de-raba pentru ca o po,itie incorecta ne poate anula toate e5orturile. 7om ncerca sa explicam aceasta. n ce consta de 5apt te"nica respiratiei 1R$'$2$)$# despre care am vorbit? 'u numai n prelun-irea respiratiei# caci 1R$'$ este ceva mai mult# mai cuprin,atoare dect respiratia. !a este ener-ie vitala# care ne mentine viata n corp si determina 5unctionarea att a plamnilor# ct si a inimii si tuturor celorlalte or-ane. 1rin urmare 1R$'$2$)$ determina prelun-irea 5unctiilor ener-iei vitale# polari,ea,a totdeauna n corp sub 5orma respiratiei solare ;6umatatea dreapta a corpului ncarcata cu ma-netismul po,itiv< si a respiratiei lunare ;6umatatea stn-a a corpului ncarcata cu ma-netism ne-ativ<. iecare se poate convin-e de acest lucru. (aca ne observam cu atentie respiratia# vom descoperi ca ea cur-e liber numai pe o 6umatate a nasului# pe cnd cealalta este mai mult sau mai putin blocata# situatie care se sc"imba re-ulat# la 5iecare doua ore. 1artea stn-a a corpului primeste ener-ie vitala# iar partea dreapta o distribuie n corp. $tt timp ct cele doua 5luxuri vitale se a5la n ec"ilibru# omul este sanatos# dar daca se instalea,a o di,armonie# el se mbolnaveste. $ceasta este o teorie care sta la ba,a metodei stravec"i c"ine,esti de acupunctura# att de moderna asta,i. !a poate 5i demonstrata cu usurinta n practica si este punctul de plecare al ntre-ii teorii despre :o-a# despre po,itia corpului. luxurile ma-netice trebuie sa 5ie le-ate ntre ele ntr-un mod ordonat si# n primul rnd# ntre-ul circuit ma-netic trebuie sa ramna nc"is.

(aca s-ar pune numai problema retinerii 5luxului de sn-e n anumite or-ane si parti ale corpului# de exemplu n 170 -enunc"i# la po,itia %otus" sau n po,a pancreatica# ar ramne 5ara explicatii o ntrea-a serie de e5ecte la 5el de importante# mai mult# ar 5i eliminat rolul care revine po,itiei picioarelor. 0e po,itii stnd ase,at" sunt mai utile la tra-erea cu arcul? 1opoarele orientale pre5era# dupa cum veti vedea pe buna dreptate# sa sada cu picioarele ncrucisate# turceste" ;cum stau la noi croitorii<. 1opoarele occidentale# dimpotriva# se simt bine numai n 5otoliu sau pe scaun. 2ndiscutabil# cea mai buna po,itie se,nd este 1$()$*$0$ - po,itia %O34*# deoarece permite cuplarea n totalitate a 5luxurilor ma-netice din mini si picioare> 1< 3oata 6umatatea in5erioara a corpului# pna la plica in-"inala# este practic deconectataD 9< *e atin-e cea mai mare concentrare de potential ma-netic n mini si picioare# care se atin- unele de altele# de-etele minilor putnd 5i mpreunate. (ar din cau,a ca sederea n aceasta po,itie este 5oarte di5icila si necesita cel putin o 6umatate de an# c"iar si un an# de antrenament# se poate 5ace o concesie. (aca problema se pune doar ca circuitul sa 5ie nc"is# este mai bine sa ne ase,am n asa-numita po,itie +$R$G$*$'$# n care ambele mini si picioare sunt apropiate. n practica se obtine un re,ultat multumitor. (eoarece concentrarea curentilor ma-netici determina 5oarte repede o 5ierbinteala puternica de-a lun-ul coloanei# aceasta poate servi drept indicatie 5ara -res a conectarii circuitelor. 0nd privim atent *oarele n "ipo5i,a se,nd n po,itia %O34*"#n coloana ;)4%$()$R$< se simte destui de repede aceeasi 5ierbinteala interioara# care a6un-e apoi de-a lun-ul coloanei pna la -t. (aca trecem n po,itia +$R$G$*$'$ sau ntindem picioarele# dispare sen,atia de 5ierbinteala. $ceasta revine daca reluam po,itia %O34*"

simpli5icata )4G3$*$'$# care poate 5i reali,ata n doua variante> 1/1 1< $devarata )4G3$*$'$# la care picioarele sunt ase,ate unul peste celalaltD 9< $sa-numita 2$(O'$-7$%G2$ - n care picioarele sunt ase,ate unul ln-a celalalt. n ca,ul po,itiilor obisnuite se,nd pe scaun sau n 5otoliu ramne n vi-oare re-ula> circuitul ma-netic trebuie sa 5ie nc"is# iar picioarele sa 5ie ase,ate unul peste altul. 3rebuie sa dam atentie si po,itiei minilor# deoarece# prin comutarea ma-netica# ea in5luentea,a respiratia si concentrarea. $ceasta se vede cel mai bine din exemplele practice. *a"arov ,icea ca si po,itia minilor in5luentea,a durata concentrarii. (e exemplu# constiinta care a atins nivelul meditatiei revine la concentrare cu respiratie continua daca ase,am minile pe -enunc"i ;02O-)4(R$<. (aca ncrucisam minile# meditatia se reia. 2n timp ce po,itia minilor cu palmele pe -enunc"i n cadrul po,itie %O34* determina respiratie continua nsotita de concentrare# adica cresterea duratei pau,ei la respiratie# deci cu aer n plamni# ase,area minilor pe talpi conduce imediat la aparitia 5a,ei n expiratie# deci cu plamnii 5ara aer. Re,umnd# vreau sa mai arat nca o data ca )entorul i-a recomandat lui *a"arov n mod deosebit po,itia se,nd )$3R!2$# cu picioarele ncrucisate si cu minile pe -enunc"i. $m a6uns la ultima parte si cea mai importanta a studiului nostru# nsasi practica. $m stabilit ca aceasta activitate nu are o evolutie dureroasa si nu 5avori,ea,a ceva asemanator# ci dimpotriva este bene5ica si are ca re,ultat o de,voltare per5ect normala a or-anelor pe care le-am avut cu milioane de ani n urma# dar pe care le-am ne-li6at tot acest interval imens de timp# reali,nd ast5el# n locul unei de,vol-

tari armonice depline# o debili,are a or-anelor respective si pierderea capacitatilor le-ate de ele. 172 $m descoperit mai departe ca# desi este 5oarte nensemnata si lenta# totusi e posibila de,voltarea "ipo5i,ei# care are loc n continuare n mod automat. $spiratia noastra de a lua n minile proprii si de a accelera aceasta evolutie porneste de la dorinta per5ect 6usti5icata si naturala a de,voltarii armonice a mentionatelor capacitati# deosebit de atractive# 5ara a dauna ratiunii. Ramne nesolutionata problema re,olvarii te"nice a acestei de,voltari si a termenului pna la care se poate obtine o evolutie totala a vointei si a celui de al treilea oc"i# aplicnd te"nica speciala propusa pentru a accelera excitatia c"aBrei. 3eoria :o-a presupune# si aceasta corespunde celor mai noi date ale stiintei moderne# ca pentru o maturi,are a creierului nostru este necesara o perioada de circa un milion de ani. 1entru a reduce durata acestui proces# :o-"inii propun o procedura speciala# care trebuie sa se a5le la ba,a oricarui e5ort# nu numai a celui mistic. !ste vorba despre mantra sau descntec. (esi-ur# cuvntul descntec" nu poate repre,enta traducerea exacta a cuvntului mantra"# caci traducerea termenilor indieni n limbile moderne se poate reali,a doar aproximativ. 'u putem traduce mantra" prin ru-aciune"# dar traducnd-o ca descntec" deviem aparent n directia idolatriei sau vra6itoriei. !timolo-ic# termenul se traduce ast5el> 3R$" nseamna a apara# a prote6aD )$'" nseamna prin intermediul -ndirii"# deci )antra" este o 5ormula spirituala care ne apara mpotriva 5ortelor ostile. *emni5icatia aceasta se ntinde de la spiritualitatea exterioara a naltei 5ilo,o5ii a sacralitatii pna la cele mai adnci be,ne ale ma-iei ne-re. %a 5el cum o 5orta naturala ;electricitatea# ener-ia atomica etc.< poate 5i deosebit de bene5ica sau aducatoare de moarte# n 5unctie de nivelul cunostintelor si de intentiile

1/= bune sau rele# si 5orta mantrelor poate repre,enta o bine5acere sau conduce la crima. (ar oare nu suna pueril# n secolul nostru cu un nivel de,voltat al stiintei# 5aptul ca un descntec sau oricum l-am numi poate birui o perioada de timp imensa# cum este un milion de ani? si totusi# a5irmatia nteleptului ca se poate sari peste aceasta perioada de un milion de ani prin repetarea unei mantre de doispre,ece milioane de ori nu este att de lipsita de sens cum pare la prima vedere. 0on5orm teoriei :o-a# pe ln-a teoria concentrata care i 5ormea,a esenta# 5iecare mantra contine si o 5orta ascunsa n partea materiala a mantrei# numita .2(O$# adica samnta. 1rin repetarea de multe ori a mantrei# aceasta 5orta ascunsa este extrasa si poate 5i 5olosita. 0ea mai mareata si mai puternica dintre toate aceste .2(O$ este silaba s5nta O). 0a n oricare .2(O$# n ea este cuprins sunetul na,al ) ;un )-)-) cntat sau vibrat< care contine# con5orm acestei teorii# ntrea-a putere a mantrei. 0um este posibil? *a privim silaba O)# considernd-o mai nti ca pe un sunet cu destinatia de a elibera o in5luenta 5i,iolo-ica. *ilaba se pronunta $-O-4-)"# deci ca un sunet n care nu sunt au,ite separat nici $# nici O# nici 4# nici acest ) care trebuie sa vibre,e c"iar de Oa nceput. (e obicei# n .2(O$# ) se pronunta na,al# aproximativ ca -rupul '+" n cuvntul +$'+. n el se ascunde ntrea-a solutie a problemei. $ceasta pronuntare na,ala 5ace sa vibre,e# prin palatul moale# acea ,ona G?$"# cuprinsa ntre punctul dintre sprncene si -landa pineala. %a aceasta trebuie sa se adau-e si concentrarea pro5unda# mereu mai intensa# care# asociata vibratiilor date de acest )-)-) na,al# excita si mai puternic "ipo5i,a ca centru al vointei. 0on5orm le-ii -enerale a biolo-iei# mai nti apare necesitatea unei 5unctii si abia apoi se naste or-anul respectiv# si invers# daca 5unctia si pierde actualitatea# or-anul se 1/F

atro5ia,a. (e aceea# este necesar ca 5unctia respectiva sa 5ie desteptata din nou n corp# pentru ca sa se produca de,voltarea -landei pineale. 2ar aceasta se poate reali,a cel mai bine prin repetarea mantrei O) n mbinare cu dorinta concentrata de a vedea G?$". )antra poate 5i repetata si n -nd# trebuie doar ca la 5iecare repetare a acelui ) na,al sa 5ie subliniata aceasta operatiune prin atin-erea radacinii limbii de palatul moale# asi-urnd ast5el vibratia ntre-ii ,one G?$". $cest exercitiu este numit '$.?O)4(R$ si cuprinde urmatoarele> Oriunde s-ar a5la un :o-"in# orice ar 5ace# el trebuie sa tina totdeauna radacina limbii n sus ;n atin-ere cu palatul moale< si sa-si tina totdeauna respiratia." (upa cum s-a explicat mai sus# este necesar sa ne tinem respiratia pentru concentrarea -ndirii# care se intensi5ica prin repetarea mantrei O). Repetarea acestui O) si meditatia asupra semni5icatiei sale repre,inta calea" 17*=A :%&RA 1-98<. 7ec"ii ntelepti indieni cunosteau tainele metabolismului# activitatea -landelor cu secretie interna si 5abricarea "ormonilor# descoperiri pe care stiinta noastra le-a 5acut abia n secolul trecut. !i mai stiau si care este rolul pe care l au -landele# biocurentii si centrii de substanta subtila c"aBrele - n instalarea unei armonii ntre aspectele trupesti# su5letesti si divine. 0on5orm acestei nvataturi# n ca,ul unui om care se antrenea,a dupa sistemul descris anterior# are loc un metabolism spiritual. 7ibratiile mantrei activea,a prin "ipo5i,a ceilalti centri - c"aBrele corpului# ale caror radacini 5i,ice sunt -landele cu secretie interna> tiroida# timusul# pancreasul# suprarenalele si -landele sexuale. $st5el apare# n paralel cu metabolismul 5i,ic al substantelor primare si cu circuitul substantelor 5i,ice n or-anism# metabolismul substantelor 5ine# n care actionea,a ca 1/@

re-ulator principal "ipo5i,a si care se reali,ea,a prin c"aBre - statii ale spiritua-lului"# repre,entate prin 5lori de %O34* si cercuri mistice. n total omul are doispre,ece c"aBre - sapte la deplasarea n 6os si cinci la deplasarea n sus. $ceasta circulatie a substantei 5ine prin cele doispre,ece puncte ;resimtita si 5i,ic# dupa antrenamente prelun-ite# sub 5orma unei calduri puternice de-a lun-ul coloanei< corespunde# cum am aratat# unui an de evolutie naturala# ast5el nct un milion de ani de evolutie poate 5i nlocuit n practica printr-un numar e-al de circuite ;aproximativ un milion<. (e aici re,ulta ca doispe,ece milioane de repetari ale mantrei au un e5ect care poate reduce cu adevarat si n mod substantial perioada extrem de lun-a de timp cuprinsa ntr-un milion de ani. (urata sunetului special O) pronuntat n modul descris anterior este doar de 9#@ secunde# ast5el nct doispre,ece milioane de ast5el de intervale vor necesita n total circa opt mii de ,ile# adica doua,eci si trei de ani. (aca vom destina exercitiilor un interval mai mare de timp# durata perioadei de evolutie va 5i mai scurta> n conditiile unui antrenament ,ilnic timp de opt ore# vor 5i necesari ceva mai mult de trei ani. (ar cine# n a5ara :o-"inilor indieni sau calu-arilor# care si pot consacra n ntre-ime timpul activitatilor spirituale# poate astepta doua,eci si trei de ani sau poate destina opt ore ,ilnic pentru ast5el de exercitii? (e aici re,ulta ca trebuie sa ncercam o reducere a duratei necesare# dar nu prin prelun-irea timpului ,ilnic destinat exercitiilor# ci prin intensi5icarea lor. $cestui scop i serveste te"nica tra-erii spirituale cu arcul# pe care urmea,a sa o studiem n practica. $ceasta te"nica se mparte n trei parti> 1< $ran6area sa-etii n arcD 9< ncordarea arculuiD =< %ansarea sa-etii. 1/A

PUNEREA SGE&II -N ARC SI OCHIREA 1unem n arc sa-eata ascutita de devotament ;sacri5iciu de sine<" - -lasuieste textul 41$'2s$(!%OR. 0e nseamna devotament"? *a-eata este principiul -ndirii. 1rin meditatie# adica prin repetarea exercitiilor de tra-ere cu arcul# ea nu se ascute# caci daca vom tra-e de multe ori si o sa-eata adevarata se va toci. (eci aici nu este vorba despre o simpla repetare a exercitiilor care trebuie sa ascuta sa-eata# adica principiul -ndirii. n al doilea rnd# sa-etile se ascut de obicei naintea tra-erii cu arcul. 0uvntul 41$C$" din ori-inal ;plin de asteptare# saluta se,nd"< ne o5era explicatia. 0nd textul indian are n vedere meditatia# se 5oloseste termenul (?2$'$ sau un cuvnt derivat la radacina (?2 ;(?2$<. 3ermenul de 41$C$" se traduce nsa cel mai bine drept ima-ine eudetica". *a vedem acum n ce 5el poate aceasta sa ascuta sa-etile. 3ermenul -recesc euderic" nseamna ima-ine# 5i-urativ. 1rin urmare# ima-inea pe care mai nti ne-o nc"ipuiam exista ntr-o repre,entare. !ste necesar sa avem mai nti o ima-ine - repre,entarea plastica a obiectului dorit. 1resupunem ca dorim sa vedem o anumita persoana# ca re,ultat al vedeniilor noastre. $lcatuim portretul acestei persoane. 0e urmea,a? n ma6oritatea lucrarilor se recomanda sa ne concentram# prin asa-numita privire centrala# asupra punctului dintre sprncenele portretului si sa privim 5ara sa clipim. $st5el# sa presupunem ca putem vedea dintr-o data ntre-ul obra,. *e a5irma ca daca ne vom muta privirea pe c"ipul portretului de la un oc"i la celalalt# la -ura# la nas# urec"e etc.# nu vom reali,a o perceptie unitara. 1e ln-a aceasta# privirea trebuie sa 5ie 5ixa# 5ara a clipi. 1// 0u alte cuvinte# trebuie sa privim 5ix un sin-ur punct# pe cel dintre sprncenele portretului# 5ara sa dam atentie lacrimilor# care numai dupa unu-doua minute de privit 5ara sa clipim vor ncepe sa ne ntunece vederea. *e recomanda

sa nu le dam nici o atentie. 3oate acestea sunt nsa total aeadevarate. n primul rnd# se amesteca ntre ele cau,a si e5ectul# n al doilea rnd este mai bine sa procedam exact invers. 3ocmai mutatul privirii de la o parte a c"ipului la alta este cea care se recomanda. 1rivind ntr-un sin-ur punct 5ara sa clipim# cum se recomanda n unele carti indiene despre :o-a# nu vom obtine o concentrare a -ndurilor# ci dimpotriva# cnd concentrarea -ndurilor atin-e un anumit nivel# privirea 5ixa 5ara a clipi vine de la sine# ca o consecinta# si vom putea privi ast5el o 6umatate de ora sau c"iar mai mult# 5ara nici un antrenament. n al treilea rnd# exercitiul se numeste n ori-inal 3R$3$G$# adica plimbarea privirii pe supra5ata obiectului# pentru a evita orice abatere ;3R$ - a preveni si $3 alunecare# plimbare<. (aca ar 5i 1revenirea alunecarii privirii# cuvntul nu ar 5i 5ost 3R$3$G$ ci# dimpotriva# $3$G$3R$. $ceasta alunecare a privirii# plimbarea ei pe supra5ata obiectului# este necesara deoarece privirea 5ace -ndul sa se mentina cel mult cteva secunde asupra unui amanunt oarecare. n momentul urmator privirea urmata de -nd aluneca mai departe si trebuie readuse printr-un e5ort n punctul initial. n viata noastra 5enomenul acesta are loc n permanenta atunci cnd dorim sa ne concentram asupra a ceva anume. (ar aceasta nu ne 5ace de5el sa pro-resam n ceea ce priveste capacitatea de concentrare. )ult mai indicat este ca# la concentrarea asupra unui aspect anume# sa 5olosim aceasta uimitoare particularitate a privirii si -ndirii le-ata de ea# pentru a privi 5iecare detaliu numai att timp ct i 1/8 este necesar privirii pentru memorare# trecnd apoi imediat la un alt detaliu# pentru a nu permite privirii si -ndului sa reuseasca ruperea 5irului de -nduri reali,at prin concentrare ;mai corect# prin meditatie<. $ceasta alunecare a privirii are ca scop ceva mult mai important dect o concentrare nentrerupta. (eoarece

3R$3$G$ nu constituie nca o concentrare a -ndurilor n sensul cel mai direct# ci doar pre-atirea pentru aceasta# adica doar punerea sa-etilor n arc si oc"irea. 0oncentrarea repre,inta ntinderea arcului. 0omparatia pe care o 5acem cu procesul tra-erii cu arcul este si mai reusita daca adau-am si o scurta examinare a tintei# deoarece 3R$3$G$ se compune din doua parti> o prima parte o repre,inta aceasta alunecare a privirii despre care am vorbit# pe cnd cea de a doua parte se e5ectuea,a cu oc"ii nc"isi. 3ocmai aceasta repre,inta oc"irea centrului tintei# care se mentine pe toata durata tra-erii cu arcul# c"iar si dupa lansarea sa-etii ramnnd sub 5orma asteptarii ca sa-eata sa loveasca tinta. %a 5el ca la oc"irea reala# cnd oc"iul nu vi,ea,a ntrea-a tinta sau parti ale acesteia# ci doar centrul# a doua parte care compune 3R$3$G$ nseamna nu o continuare a alunecarii cu oc"ii nc"isi a principiului -ndirii# ci orientarea constiintei asupra centrului obiectului. $ceasta ne va reusi daca sa-eata este ascutita. 0nd privim obiectul# este vorba nu despre dorinta de a memora parti ale acestuia ca sa ni-1 putem nc"ipui apoi# ci doar sa capatam sen,atia acestui obiect# ima-inea sa eudetica# o orientare asupra lui# o aspiratie# mai pe scurt devotamentul pentru acesta. $cest devotament# desi repre,inta doar pre-atirea pentru concentrare# trece ca un 5ir rosu prin centrul ntre-ii te"nici. 0u ct acest devotament total este mai puternic# cu att sa-eata constiintei este mai ascutita# cu att ntinderea arcului care trebuie e5ectuata numai de catre devotament se 1/9 va 5ace mai usor si cu att mai si-ura va 5i lovirea centrului tintei. $st5el# sederea n asteptare" este 5orta motrice a ntre-ului proces de tra-ere cu arcul. *uccesul sau insuccesul ei depind de acest devotament> daca cel care e5ectuea,a exercitiul nu reuseste sa-si tre,easca un simt eudetic corect 5ata de obiectul ales# 5ie pentru ca acest obiect nu-i spune nimic si nu poate simti contactul cu el# 5ie din alte cau,e# sa-eata

nu va lovi centrul tintei sau nu va nimeri tinta# ci va lovi cu totul alt punct sau va cadea pur si simplu pe pamnt. $6un-e nsa atta teorie! nainte de a ale-e obiectul# trebuie sa ne luam o masura de precautie - sa reali,am crucea spatiala a lui .4((?$. 'e ase,am n po,itia cunoscuta si trimitem n toate directiile - nainte si napoi# la stn-a si la dreapta# n sus si n 6os - -nduri pentru pacea lumii si urari de bine aproximativ ast5el> ericire tuturor 5iintelor# pace tuturor 5iintelor# bucurie tuturor 5iintelor." 0u ct mai des vom 5ace aceasta# cu att ne va 5i mai bine. 7om a5la mai tr,iu ca al treilea oc"i# o data desc"is# construieste o adevarata punte catre ceea ce vedem cu el> -ndurile actionea,a asupra obiectului vi,iunii. Obiectul actionea,a asupra noastra si cu ct obiectul este mai puternic# cu att mai puternic va 5i impactul lui invers. (e aceea trebuie sa ne 5erim sa trimitem -nduri pline de ura sau dorinte 6osnice de cucerire# asuprire etc.# deoarece vom cule-e ce am semanat. $ceasta po,itie armonica 5ata de tot ce ne ncon6oara reali,ea,a o buna protectie si pentru noi nsine# deoarece respin-e -ndurile rele ale celorlalti> 5iecare -nd al altuia este o entitate materiala# care are 5orma# culoare si -reutate. $le-em deci obiectul. 0el mai bine este sa ale-em discul solar cu semnul O) care se a5la pe coperta cartii. (iscul sin-ur nu ne-ar permite explorarea cu a6utorul privirii si ar 180 pune sub semnul ntrebarii ntre-ul procedeu 3R$3$G$. 7om decupa din "rtie un disc# pe care ii vom lipi pe un 5ond albastru desc"is# care trebuie sa repre,inte cerul. 1e acest disc lipim semnul alb care 5ormea,a cuvntul O) si# daca dorim# niste ra,e aurii# n 6urul soarelui. $ceasta nu este o 6oaca# ci un a6utor de pret pentru oc"i# cum ne 8pm convin-e imediat. 'e ase,am n 5ata acestui disc solar si l privim doua-trei

secunde. nainte ca privirea sa alunece de pe supra5ata lui# ncepem miscarea de explorare> mai nti pe ra,e# apoi pe literele albe ale cuvntului O)# apoi din nou asupra discului# a ra,elor etc. 3oate acestea durea,a doua-trei minute. $poi# nc"idem oc"ii. n ntuneric vedem n 5ata oc"ilor nc"isi urma discului solar# care dispare lent. $ceasta urma nu ar 5i existat daca n-ar 5i 5ost 5ondul si ar 5i trebuit sa ne concentram direct asupra ima-inii soarelui# cum 5ac orbii. 4nele dintre lucrarile indiene recomanda privirea reala catre *oare. (ar aceasta interpretare vine de la necunoasterea 5aptului ca cerul ;G?$< din scrierile respective nu repre,inta cerul 5i,ic# ci locul plasat deasupra palatului. (e aceea# privitul soarelui recomandat de lucrarile respective poate 5i doar ima-inar. 1rivitul discului solar se reali,ea,a 5oarte distinct n ,ona "ipo5i,ei# ceea ce arata conectarea centrului "ipo5i,ei. (aca# asa cum se ntmpla n ,orii ,ilei# cnd constiinta nu este nca per5ect trea,a# nu apare aceasta sen,atie# nu are nici un sens si continuam tentativele. 0el mai bun mi6loc de a obtine sen,atia de presiune este )4'$G2 )4(R$ - pecetea broastei"> radacina limbii se atin-e de palatul moale# de care se 5reaca de cteva ori. *eva produce imediat sen,atia cautata. $ceasta po,itie a limbii se recomanda totdeauna la exercitiile de respiratie si n toate ca,urile de concentrare. 181

\'32'(!R!$ $R04%42
ntinde arcul cu constiinta ndreptata catre su5let" -lasuieste 5ormula. Orientarea su5letului este devotamentul 5ata de obiect dobndita prin 3R$3$G$ si care repre,inta sin-ura 5orta elastica# cea cu a6utorul careia se ntinde coarda arcului. $ceasta ntindere a arcului repre,inta cea mai importanta parte - concentrarea. (ar apare o problema> asupra cui urmea,a sa ne con-

centram - asupra obiectului# adica a repre,entarii acestuia n constiinta# deci asupra 5ormei exterioare# sau asupra centrului n care este pre,entata aceasta 5orma# deci n primul rnd asupra centrului dintre sprncene# centrului "ipo5i,ei# sau asupra unui alt punct din cap# de exemplu asupra crestetului# unde indienii considera ca se -aseste ori5iciul lui .R$?)$ - poarta '2R7$'!2. $st5el de probleme derutea,a un ncepator. *unt necesari ani# ,eci de ani sau c"iar o viata de om# pna cnd ncepatorul a6un-e la conclu,ia ca toate aceste probleme sunt inutile. 1rincipiul -ndirii si -aseste sin-ur cea mai buna cale si centrul potrivit# daca se reali,ea,a o concentrare corecta. (ar cnd o putem numi corecta? 0oncentrarea este corecta atunci cnd se de,volta de la sine din etapa precedenta# adica din 3R$3$G$# din devotamentul 5ata de obiect# pe scurt# din concentrarea asupra sen,atiei obiectului. 3extul indian vorbeste clar despre ntinderea arcului cu constiinta orientata spre su5let. (ar ce nseamna concentrarea asupra sen,atiei obiectului? (aca este concentrare a -ndurilor# atunci nu cumva trebuie sa nsemne ca -ndurile noastre trebuie sa 5ie concentrate asupra obiectului# cu alte cuvinte ca noi nsine trebuie sa 5im concentrati asupra -ndurilor noastre despre 189 acest obiect? n toate cartile de :o-a este scris ca trebuie sa stapnim -ndurile# sa le concentram n 5inalul evolutiei lo-ice sau sa le nlaturam. $semenea cerinte se -asesc nsa ;ceea ce l va mira# probabil# pe cititor< numai n cartile de :o-a aparute n Occident. 'icaieri n scrierile ori-inale indiene nu le vom -asi. $sa-numita concentrare a -ndurilor exista numai n lucrarile occidentale sau scrise de indieni pentru Occident. n textele sanscrite nu exista nici o expresie ec"ivalenta. 0eea ce n lucrarile occidentale se numeste concentrare din

cau,a absentei unui ec"ivalent exact# n textele indiene apare ca (?$R$'$" - R!J2'!R!# 1!R*!7!R!'J8". (?$R$'$" nu se re5era la propriile noastre -nduri# care nu apartin 5iintei noastre# ci mai de-raba constituie oaspeti ai constiintei noastre# si nseamna nu o concentrare a vointei# ci concentrarea substantei -ndirii. (e aici re,ulta ca nu este indicata si nici su5icienta concentrarea mentinere a -ndului" asa cum este nteleasa si practicata n Occident. 0onstiinta este retinuta tocmai asupra starii care apare n ea la un anumit -nd# dar nu asupra -ndului propriu-,is. (ar ce repre,inta aceasta stare? !ste simtul obiectului# care apare atunci cnd l privim# ca o dorinta de a-1 cuprinde. 0u alte cuvinte# trebuie sa ne concentram asupra simtului ideii si nu asupra ideii propriu-,ise. $cum ntele-em de ce trebuie sa 5ie de,voltat devotamentul 5ata de obiect> 0u ct acesta este mai puternic# cu att mai puternica este urma# cu att este mai pre-nant simtamntul care ramne n constiinta noastra." (eci trebuie sa ne concentram nu asupra repre,entarii sau 5ormei exterioare a obiectului# ci asupra dorintei de a vedea acest obiect n ntuneric# n 5ata oc"ilor nc"isi. $ceasta deoarece simtul obiectului nu este altceva dect pipaire 18= interioara"# n dorinta de a vedea inclus centrul vointei ;"ipo5i,a<. (e aici re,ulta 5ormula 5inala> 3rebuie sa privim Rsimtul obiectului] ca si cum am putea vedea n acesta obiectul nsusi." 3otodata# trebuie sa ne straduim sa mentinem ct mai mult acest simtamnt. n exemplul practic cu discul solar si semnul O)# concentrarea este e5ortul de a simti simtul acestui obiect ;sentimentul ca *oarele se a5la n punctul de la mi6locul distantei dintre sprncene<# le-at de dorinta de a vedea cu adevarat

acest disc# mai nti 5ara semnul O)# apoi cu acest semn. 1ractic aceasta se reduce la a privi n centrul dintre sprncene# ceea ce putem 5ace 5ara a ne ncrucisa oc"ii. 0uvntul )$(?2$ nseamna prin" iar semni5icatia ntre-ii expresii este a privi prin punctul din mi6locul distantei dintre sprncene". $cest 5el de a privi conduce la obtinerea simtului "ipo5i,ei. $cesta este un 5apt uimitor. Orict de puternic ne-am concentra asupra simtului ,onei dintre sprncene# nu l vom simti ca atare#n sc"imb vom capata simtul ,onei "ipo5i,ei. )i6loacele auxiliare - apasarea radacinii limbii de palatul moale ;)4'($G2 )4(R$< si concentrarea asupra simtului punctului de la mi6locul distantei dintre sprncene - sunt necesare numai dimineata# daca ne lipseste simtul presiunii n ,ona "ipo5i,ei# care nu este produs numai de 3R$3$G$ ;sau n absenta acesteia# cum este ca,ul orbilor<. n timpul ,ilei si ndeosebi dupa ora 91.LL acest simt apare 5oarte usor. *in-urul mi6loc necesar pentru reali,area concentrarii ;ntinderea arcului< este privirea n simtul obiectului# cu dorinta de a-1 vedea. $st5el# aceasta nu este o repre,entare# ci doar o asteptare. 'e este de a6utor sa dorim cu ardoare si sa ne asteptam sa vedem parti ale obiectului sau ntre-ul obiect# sa ne straduim# totodata# sa construim din ntuneric" ca dintr-o ar-ila obiectul respectiv# c"iar n 5ata oc"ilor. 18F Obiectul pe care l-am privit ast5el ncepe sa se deplase,e n interiorul capului nostru# exact la 5el ca o sa-eata# atunci cnd arcul este ntins - n sens invers celui n care va porni ea. 0el care se antrenea,a va observa n acelasi timp ca i se opreste respiratia. $cesta este un semn ca procesul de concentrare se des5asoara asa cum trebuie# n mod corect. Oprirea respiratiei este un 5enomen normal n timpul concentrarii si nu trebuie sa constituie motiv de n-ri6orare. $r 5i mai rau daca respiratia nu s-ar opri# acesta constituind un semn si-ur ca ceva nu este n re-ula n ceea ce priveste capacitatea noastra de concentrare. 0nd respiratia se opreste trebuie sa ncercam doar sa nu mpiedicam concentrarea si sa

atenuam trecerile de la inspiratie ia expiratie si invers. $pare ntrebarea> ce durata sa aiba concentrarea noastra? 3eoria :o-a sustine ca este nevoie de doua ore de (?$R$'$ continua pentru a desc"ide centrul vederii. (e aceea durata exercitiilor depinde n principal de timpul ct se mentine principiul -ndirii asupra obiectului respectiv. $ici mai actionea,a nsa si o alta le-e# similara unei le-i din planul material> n ca,ul ener-iei electrice# intensitatea este proportionala cu patratul tensiunii. $ceasta nseamna ca# daca n loc de doua ore vom consuma pentru concentrare o sin-ura ora# puterea de concentrare va repre,enta nu o 6umatate# ci un s5ert din cea initiala# iar daca durata exercitiului va 5i doar de o 6umatate de ora# ea nu va mai 5i dect 1,1A etc. 1rin urmare sedintele de o 6umatate de ora vor trebui sa continue timp de saispre,ece ,ile la rnd. .oris *a"arov a alcatuit urmatorul tabel> (oua ore de sedinta nentrerupta 1 ,iD O ora pe ,i =L de minute pe ,i 9L de minute pe ,i 1@ minute pe ,i 1L minute pe ,i / minute pe ,i 18@ $ceste ci5re sunt# desi-ur# aproximative. 0apacitatea noastra de concentrare creste si 5ace sa se restrn-a timpul necesar. 3abelul ne este totusi de 5olos# deoarece ne arata raportul aproximativ ntre e5ort si re,ultate. (esi actionea,a ntr-un 5el asupra nerabdarii noastre# ne arata totusi care ar 5i termenul la care ne putem astepta# cu aproximatie# sa obtinem re,ultate# daca vom 5i la 5el de silitori pe toata durata. 3impul necesar nu este exa-erat# daca 5acem o comparatie cu cei doua,eci si trei de ani ct trebuie repetata mantra O). (upa cum am mai spus# concentrarea trebuie F ,ileD 1A ,ileD =9 de ,ileD AF de ,ileD 1FF de ,ileD =A@ de ,ile.

orientata catre obiect pe toata durata exercitiului. 'e va 5i de mare a6utor un siretlic nevinovat# dar util# si anume> la 5iecare exercitiu care urmea,a trebuie sa ne ima-inam ca *oarele devine tot mai stralucitor. (esi-ur# succesul n acest exercitiu di5icil nu nseamna nca desc"iderea completa a celui de-al treilea oc"i. $cesta va 5i doar un prim semn al succesului# daca 5acem abstractie de ceea ce repre,inta cu adevarat primul semn> un vis deosebit de viu si su-estiv# pe care l vom avea n noaptea care urmea,a primului exercitiu de concentrare. (eocamdata aceasta va 5i doar o vi,iune de treapta nti ;lucruri neobisnuite<. Orict de mobili,ator este nsa acest prim succes# el nu constituie nca un semn ca ar trebui sa se treaca la exercitiile urmatoarei etape. (in cnd n cnd nsa putem veri5ica daca nu apar vi,iuni din a doua treapta# sau c"iar obiectul nsusi. (aca pe timpul concentrarii constiintei insistam din toate puterile asupra dorintei de a vedea un obiect n ntuneric# n 5ata oc"ilor nc"isi# imediat ce ne vom aminti de aceasta ne va aparea vi,iunea obiectului respectiv." 4cenicii mei a5lati n stare de transa n timpul cursurilor calatoreau n a5ara corpului 5i,ic. 7i,iunile ce se derulau nu contau pentru ei# ci mai de-raba ceea ce aveau sa perceapa cu exactitate. n cursul meditatiilor i duceam n timpul pre,ent la ei acasa si le su-estionam sa priveasca ceasul 18A care indica ora exacta n locuinta lor. )arcam ora. $proximativ sai,eci la suta spuneau cu exactitate ora cnd le su-eram aceasta. 0oncentrarea asupra discului solar este cruciala n timpul exercitiului spiritual de tra-ere cu arcul# ndeosebi daca are si semnul O). *en,ational este ca acest disc de pe coperta cartii are proprietatea de desc"idere a clarvi,iunii# clarmirosului# clar-ustului# precum si a telepatiei. Obtinem nca o con5irmare a in5luentei pe care o are acest exercitiu prin aparitia sen,atiei de caldura de-a lun-ul coloanei vertebrale# mentionata anterior# ca o tre,ire a 5ortei mistice G4'($%2'2 ;cum este denumita poetic n scrierile indiene<. 0aldura aceasta se ridica treptat# urca de-a lun-ul

coloanei# pna sus. 0u a6utorul ei se desc"id toti centrii# inclusiv al treilea oc"i sau loarea de lotus cu sase petale# ca o 5loare adevarata care se des5ace n timpul iernii ntr-o sera. 1entru ca aceste valuri de caldura sa nu daune,e exercitiului# se recomanda e5ectuarea unui anumit exercitiu de respiratie# cunoscut sub numele de O$%!" ;.?$*3R2G$<. E:ERCI&IU DE AMPLI.ICARE A ENERGIILOR ;.OALE< 'e ase,am drept si respiram# alternnd rapid inspiratia si expiratia ;din dia5ra-ma<# de aproximativ doua,eci de ori# ca o pompa de aer ;5ara ncordare<. $poi inspiram lent si pro5und# mentinem ct putem de mult aerul n plamni si expiram lent. Repetam tot acest complex respirator de trei ori# concentrndu-ne -ndul de 5iecare data asupra coccisului# a coloanei la naltimea plexului solar si apoi a ,onei cervicale a coloanei# n dreptul 5osei cervicale. 7om constata de 5iecare data# la repetarea acestui exercitiu de respiratie# ca toata cantitatea de caldura concentrata ntr-un punct se ridica la punctul urmator ;adica de la coccis pna n dreptul 18/ plexului solar# de aici la 5osa cervicala si apoi mai sus<. $ceste exercitii se e5ectuea,a n timpul concentrarii asupra discului solar# imediat ce apare sen,atia de caldura. n acest timp nu vom ntrerupe concentrarea. 0u timpul ncep sa apara 5recvent diverse 5ra-mente de vi,iuni# din prima si uneori din a doua treapta. 1entru a nainta cu toata convin-erea# trebuie sa ncepem exercitiul cu vi,iunile de c"ipuri umane si peisa6e abia dupa ce ne va aparea vi,iunea unei 5lacari 5oarte luminoase# care mprastie ra,e. 7i,iunea aceasta trebuie sa 5ie la 5el de vie ca o 5lacara reala# va,uta cu oc"ii 5i,ici. !a i apare 5iecaruia de cteva ori si indica momentul n care orice om care e5ectuea,a aceste exercitii poate trece la etapa superioara a tra-erii spirituale cu arcul - G?$30?$R2 )4(R$ ;ratacirea n G?$ - lansarea sa-etii<. $ceasta 5lacara repre,inta limba de 5oc care trebuie n-"itita# adica# prin ori5iciul din palatul moale# trebuie condusa pna la -landa pineala. ;1rocesul acesta este nteles de 5oarte multi sub aspect material> limba 5i,ica# prin anumite procedee# este ascunsa n -lota# :o-"inii reusind prin aceasta sa n5rn-a 5oamea# setea# bolile si

moartea# putnd 5i si n-ropati de vii.< n locul acestei limbi de 5oc poate aparea uneori si vi,iunea unei lumini ce mprastie ra,e n 6ur. n ca,ul concentrarii asupra simtului "ipo5i,ei reusim uneori sa reducem ntr-o masura presiunea# si atunci apar vi,iuni luminoase# de exemplu 5lacara unei lumnari care arde plpind si se vede 5oarte clar. 7i,iunile acestei 5lacari nu sunt ceva ima-inar# ci apar complet pe neasteptate si sunt att de pre-nante si de luminoase# nct acopera toate celelalte 5enomene. %$'*$R!$ *8+!J22 0unoaste tinta vesnica" - n aceste cuvinte este cuprinsa ntrea-a taina a ultimei actiuni> 5inali,area tra-erii cu 188 arcul. (upa ce lansea,a sa-eata# arcasul priveste neabatut n directia n care a plecat aceasta# sa vada daca a lovit tinta n centrul ei. %a 5el si arcasul spiritual# dupa ce si-a relaxat toata ncordarea constiintei# trebuie sa priveasca obiectul pe care 1-a tintit. (ar daca adevaratul arcas# care 5oloseste un arc 5i,ic# dupa ce a dat drumul sa-etii nu mai poate in5luenta traiectoria acesteia sau ,borul ei spre tinta# arcasul spiritual se poate opune ra5alelor de vnt" care apar n constiinta sa# poate tine sub control ,borul sa-etii sale spirituale. $cest control nu trebuie sa constituie o noua concentrare# care sa lanse,e o noua sa-eata# de parca ar mai tra-e o data. (ar nu trebuie sa 5ie nici o asteptare pasiva. 0unoaste tinta" - asa spune 5ormula. 'u trebuie sa admitem nici un alt -nd ;ra5ala de vnt"<# deoarece 5iecare abatere de acest 5el va denatura re,ultatul# va abate sa-eata de pe directia cea buna# iar aceasta nseamna ca n locul obiectului vi,at ;tinta< ea va iovi o alta tinta - -ndul ntmplator. (ar# pe de alta parte# aceasta 5a,a de cunoastere a tintei nu trebuie sa repre,inte o reprimare activa a oricaror momente ce ne pot sustra-e. 0u alte cuvinte# durata si e5icienta acestei etape de cunoastere a tintei depind nemi6locit de amplitudinea la care am ncordat arcul# adica de concentrare. (eoarece orice 5orta determina o re,istenta a mediului exterior ;n ca,ul nostru - o oboseala a -ndirii<# con5orm le-ii -enerale de obtinerea a 5ormei aerodinamice# vom avea o curba minima de oboseala# care repre,inta# n

acelasi timp# un maximum de putere. n acest 5el# maximul se a5la la =,F din lun-imea curbei 5ata de punctul initial. %un-imea totala a curbei este cu att mai mica# cu ct panta ei este mai mare. n practica re,ulta de aici ca# cu ct tensiunea concentrarii este mai mare# cu att este mai scurt e5ectul# adica vi,iunea# contrar asteptarilor# are o durata mai mica. (e aici re,ulta o importanta conclu,ie practica> cu ct concentrarea este mai calma# cu att durata vi,iunii este mai mare. 189 0a si pna acum# ne vine n a6utor terminolo-ia indiana. (?$R$'$ nseamna retinerea principiului -ndirii" si o traducem prin concentrare numai datorita resurselor insu5iciente ale vocabularului nostru occidental. 1rin concentrare noi ntele-em totdeauna o anumita ncordare# o presiune exercitata de -ndire# pe cnd retinerea nu este nimic altceva dect spri6inire"# usurare"# proptire" de obiect prin e5ectul propriei -reutati# cu minim de e5ort. 0u alte cuvinte# (?$R$'$ denumeste tocmai ceea ce am avut n vedere vorbind despre curba minima de oboseala sau curba maxima de putere. !ste nca o dovada ca nteleptii din vec"ime cunosteau bine ba,ele mecanicii moderne. 1rincipiul -ndirii trebuie sa apese" deci asupra obiectului numai cu propria sa -reutate# att si nimic mai mult. (aca presiunea pe care o exercita este prea puternica# curba de putere creste prea brusc si durata puterii este micsorata. (aca presiunea va 5i prea slaba# panta curbei este prea mica si succesul vine mult prea lent. $ceasta este taina concentrarii. (i5erenta ntre destinderea concentrarii si meditatie consta doar n respiratie> cu ct ncercam mai mult sa retinem un obiect# ima-inea sa interioara# cu att mai mult se ncetineste inspiratia# care devine din ce n ce mai lenta# pna atin-e punctul de maximum# iar apoi trece n contrarul sau - expiratia. $st5el# este conectata meditatia. (e aici re,ulta ca# pentru apro5undarea concentrarii# se va prelun-i 5a,a de inspiratie# iar pentru apro5undarea meditatiei - 5a,a de expiratie. 0nd respiratia se va ncetini att de mult# nct va deveni nesesi,abila# apar 5antasme de la prima pna la a patra treapta - cea superioaraD respiratia scade n conti-

nuare tot mai mult# pentru ca la a patra treapta sa devina nula# sa se ntrerupa complet. n le-atura cu aceasta# n momentul vi,iunii constiinta de sine dispare total# omul uita de sine. $ceasta stare se numeste %$1$ ;ntrerupere< si se re5era att la respiratie# ct si la constiinta de sine. 19L

(
!xista si o alta di5erenta importanta ntre concentrare si meditatie# caracteri,ata reusit prin compararea cu te"nica tra-erii cu arcul. $ceasta se re5era la directia atentiei. (aca n ca,ul concentrarii constiinta este orientata spre centrul dintre sprncene# prin aceasta mani5estndu-se sen,atia ca obiectul este retras tot mai adnc n interiorul capului# asa cum sa-eata este trasa napoi# n sens invers ,borului ei# n ca,ul meditatiei# atentia trebuie orientata catre cel de-al treilea oc"i. 7om avea sen,atia ca privirea interioara se ndreapta catre centrul dintre sprncene. $cest 5apt# de care ne putem convin-e 5iecare# a condus la o interpretare incorecta a acestei te"nici> multi si ncrucisea,a oc"ii la radacina nasului sau si privesc radacina nasului# ceea ce nu este corect. 3rebuie nteles ct se poate de bine ca orientarea oc"iului interior spre punctul dintre sprncene trebuie sa 5ie produsa numai prin trans5erarea privirii catre interior si nu ncrucisnd oc"ii# oc"ii nu participa la acest exercitiu# la 5el cum privitul n cel de-al treilea oc"i# n centrul capului# unde la concentrare simtim o -reutate# ne trimite de ndata privirea nainte# n punctul plasat ntre sprncene# catre exterior. Jinnd seama de aceasta# trebuie sa interpretam si sa ntele-em exact toate indicatiile continute de sursele ori-inale despre te"nica privirii n aceste exercitii. 0nd anume este necesar sa se treaca de la concentrare la meditatie? $ceasta trecere are loc de la sine# n momentul intersectarii obiectului cu punctul sen,atiei de apasare pe care o simtim n cap. 0ititorul poate e5ectua urmatorul experiment> sa se concentre,e asupra centrului capului pentru o clipa# iar apoi sa se abata 5oarte putin din acest punct n directia -landei pineale. 7a simti imediat cum vederea se lansea,a" nainte# n centrul plasat ntre sprncene.

!xista# prin urmare# doua teste de concentrare# care se succed automat# unul dupa altul> 1. 0oncentrarea# n adevaratul sens al cuvntului# ca o mentinere a principiului -ndirii pe obiect. $ceasta treapta 191 este caracteri,ata totdeauna prin respiratie continua# prelun-irea inspiratiei si mentinerea aerului n plamni si prin orientarea directiei privirii asupra centrului dintre sprncene. 1rin aceasta se reali,ea,a ntinderea arcului. 9. )editatia propriu-,isa# ca o contemplare a obiectului n centrul dintre sprncene. !a este nsotita totdeauna de respiratie nesesi,abila# prelun-irea expiratiei si pau,e 5ara aer n plamni# si orientarea spre al treilea oc"i# n mi6locul capului# unde apare presiunea la concentrare. 1rin aceasta se reali,ea,a lansarea sa-etii ;5orma -nd<. (eoarece aceste doua trepte se succed automat# asa cum am mai aratat# la 5iecare ntrerupere a meditatiei de -nduri noi si revenire la claritatea anterioara a -ndirii# este necesar sa nvatam sa nu amestecam aceste 5a,e. (e exemplu# nu este permis sa des5asuram treapta nti nsotita de respiratie nesesi,abila# iar pe cea de-a doua - de respiratie continuaD nu este permis sa orientam concentrarea spre al treilea oc"i# iar meditatia - direct n centrul dintre sprncene. (in toate acestea deducem te"nica 5inala a vederii 5ara a6utorul oc"ilor. 1. *e recomanda# desi nu se re5era nemi6locit la vederea 5ara a6utorul oc"ilor# sa se e5ectue,e n prealabil# timp de doua,eci-trei,eci de ,ile# antrenamente dupa metodica descrisa n prima parte# pna la obtinerea miresmei ceresti" sau a -ustului paradisiac". $cest antrenament este necesar deoarece succesul pe care l obtinem# cel putin n una dintre aceste directii# ne con5era o ncredere puternica# tenacitate si rabdare pe cursul exercitiilor si# n plus# o repre,entare a concentrarii corecte. 9. 0nd atin-em nivelul de stapnire a exercitiilor de respiratie si a po,itiilor corpului# ncepem exercitiile 3R$3$G$ asupra discului solar desenat pe "rtie. "upa

doua'trei minute de contemplare nchidem ochii si dorim sa vedem acest disc solar cu semnul *M n ntuneric n !ata ochilor nchisi. 'e straduim sa mentinem soarele n -nd. 192 1o,itia limbii este cu radacina pe palatul moale al cerului -urii. 'u trebuie sa uitam# totodata# sa repetam continuu sunetul O) cu pronuntia corecta. =. (upa ce avem vi,iunea unor lucruri neobisnuite# ba c"iar si raspunsuri la ntrebarile 5ormulate# putem ncepe antrenamentele cu portrete ale unor persoane> vom determina o cunostinta sau o ruda# cu care avem contact su5letesc puternic# sau o personalitate pe care am va,ut-o adesea# actor# om de stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. 3imp de cteva minute e5ectuam 3R$3$G$ cu portretul acestei persoane. (upa ce privim trasaturile c"ipului din portret# vom obtine simtul acestei persoane# de parca ni s-a alaturat. nc"idem oc"ii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamnt sau c"ipul interior n ntunericul de dinaintea oc"ilor nc"isi. $poi expediem obiectul# mpreuna cu simtamntul# n interiorul capului. 'u trebuie sa mentinem cu 5orta obiectul n centrul dintre sprncene. 1rincipiul -ndirii trebuie sa 5ie orientat exclusiv asupra simtului obiectului. Respiratia trebuie sa 5ie continua# iar minile cel mai bine este sa 5ie tinute pe -enunc"i. F. 0nd simtim ca obiectul# n ratacirea sa prin G?$ ;din centrul dintre sprncene pna n centrul capului<# se apropie de mi6locul capului# ncercam sa privim simtul obiectului# de parca s-ar -asi n punctul n care produce presiunea la concentrare. 2mediat ce vederea interioara tinteste din nou n centrul dintre sprncene# contemplam obiectul n al treilea oc"i. Respiratia trebuie sa 5ie nesesi,abila. 'u avem nevoie dect de asteptarea vi,iunii obiectului n al treilea oc"i ;indirect n centrul dintre sprncene<. @. 0nd ne 5ura contemplarea apare vi,iunea obiectului# care# n 5unctie de -radul pna la care am evoluat# se apro5undea,a sau se stin-e# lasnd o urma care plpie. n aceasta etapa procesul descris ne serveste doar drept exercitiu. A. (upa o practica su5icient de ndelun-ata# atunci cnd

reusim sa prindem" acelasi obiect si a doua oara# putem 19= reusi lansarea sa-etii 5ara sa ncordam arcul# direct din al treilea oc"i# din spatele -landei pineale sau din centrul dintre sprncene# privind punctul din crestetul capului# caci si de aici privirea trece automat "o" n centrul dintre sprncene. $st5el vom ncepe direct cu meditatia n al treilea oc"i. n nc"eiere pre,entam alte cteva exemple din practica# pentru a explica ce posibilitati ne o5era vederea 5ara a6utorul oc"ilor. 0oncentrarea asupra centrului dintre sprncene." )ai nti dorinta de a vedea un anumit obiect# apoi simtul centrului# apoi concentrarea asupra unei 5lori de lotus si# n 5inal# asupra e5ectului dorit au dat vi,iunea n miscare# dupa care apar multe alte vi,iuni# 5ara prea mare e5ort. 0oncentrarea a 5ost nsotita de o caldura puternica n coccis# timp de o ora. $sta,i - o vi,iune 5oarte clara# din treapta a treia> un c"ip 5rumos# n marime naturala# aplecat putin ntr-o parte# cu pleoape mobile# care dispare lent. $m nceput 3R$3$G$ 5olosind o "arta de perete pentru a obtine presiunea n centrul capului si# dupa unu-doua minute# am trans5erat constiinta n acest punct din centrul capului# dintr-o data# mpreuna cu meditatia si respiratia nesesi,abila. 7i,iunea s-a produs dupa cinci minute. Recomand mai nti sa se priveasca n centrul dintre sprncene# nainte sa se trans5ere concentrarea n al treilea oc"i# pentru ca apoi sa se priveasca n al treilea oc"i# readucnd ast5el privirea n centrul dintre sprncene. ARCAsUL PER.ECT 0el mai bun dintre cei care exersea,a# al carui spirit a nteles (?2$'$# cel mai bun ntre cei care vad# este capabil sa por-neasca repede la drum ntr-un alt corp. $totstiutor# atotva,ator# 5acnd bine tuturor 5iintelor# ntele-nd sensul 19F

tuturor scrierilor# enuntnd nvatatura unica# 5iind cunoscut prin puterile sale marete# neobisnuite# traind ndelun-# capabil sa 5aca sa apara lucrurile din trei lumi si sa le pastre,e sau sa le 5aca sa dispara" 1&antrele =F<. 1na aici am descris te"nica tra-erii spirituale cu arcul# n principal primele trei trepte# care sunt accesibile oricarui om. %a cea de-a patra si ultima treapta# a carei per5ecta stapnire conduce 2a maiestrie# m-am re5erit numai n treacat. !xpunerea ar 5i nsa incompleta daca nu am dispune de o pre,entare exacta a acestei trepte# a )aestrului# care constituie ncununarea evolutiei n acest sens. n scolile mistice de traditie orientala treptele evolutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amanunte# c"iar daca expresiile 5olosite sunt voalate. (e aceea# este nevoie de multa intuitie si pro5un,ime a spiritului pentru a desci5ra tainele# care le sunt mpartasite numai celor initiati. $ceasta explica din ce cau,a# c"iar si n materialele recent publicate# nvatatura indiana este pre,entata att de nclcit si contradictoriu# ceea ce 5ace ca un cititor pretentios si cult 5ie sa renunte la ele# considerndu-le nestiinti5ice si 5ara rost# 5ie sa ncerce sa le complete,e si sa le mbo-ateasca continutul. $u aparut asta,i 5oarte multi specialisti" n tra-erea cu arcul care nu repre,inta mare lucru de 5apt. 1entru a 5ace parte dintr-o ast5el de scoala spirituala# un discipol trebuie sa se supuna unei discipline etice 5oarte stricte# care cuprinde# n principal# patru virtuti> recunoasterea# absenta patimilor# comportarea drept-credincioasa si aspiratia catre salvare# catre i,bavire. (esi-ur# recunoasterea nu are aici sensul succesului n viata sau al depasirii patimilor elementare# cum ar 5i -elo,ia# ura# ra,bunarea. (iscipolul spiritual trebuie# mai de-raba# sa recunoasca di5erenta dintre real si nereal# dintre bine si rau# dintre etern si trecator. (in aceasta prima calitate apar de la sine toate celelalte# cum ar 5i detasarea de tot ceea ce este nereal# rau intentionat si trecator# ca si o comportare corecta si plina de 19@ credinta. $ceasta din urma calitate are sase aspecte> linistea -ndurilor# stapnirea de sine# calmul actiunilor# rabdarea# ncrederea n altii sau n sine si atentia bine orientata# n s5rsit# dorinta de eliberare# dar nu n sensul re5u,ului si renuntarii la lume# ci n sensul eliberarii interioare de tot ceea

ce este lumesc. $ceasta din urma calitate# care constituie re,ultatul celor precedente# imprima celui n cau,a destoinicia initierii. ara aceasta pre-atire spirituala# cel vi,at nu-si va -asi )entorul# c"iar daca ar rascoli lumea. (aca a dobndit aceasta calitate# el nu trebuie sa caute nicaieri# caci )entorul va veni sin-ur# deoarece si asteapta de multi ani discipolul# cu mult nainte ca acesta sa se 5i "otart sa-si caute un mentor. 1remisele asteptarii su5letesti sunt aceleasi din cele mai vec"i timpuri. !le sunt imuabile# ca si le-ile naturii. 1e de alta parte# discipolului nu i se cere per5ectiunea# el trebuie doar sa se straduiasca sa si de,volte nsusirile necesare. (ar nca nainte de a atin-e nivelul dorit# el va practica de6aXexercitii si ritualuri de meditatie asupra unor obiecte strict materiale. $st5el ncepe pre-atirea discipolului. (upa cteva luni de meditatie asupra unor obiecte din lumea strict materiala vor aparea primele vi,iuni de lucruri neobisnuite. si abia dupa aproximativ un an apare vi,iunea )entorului. )ai nti i apar oc"ii luminosi# care domina totul# iar dupa alte exercitii discipolul si vede )entorul 5ata n 5ata. 4n mentor atent va constata analo-ii n aceasta mani5estare a maretiei le-ii cosmice a armoniei. $ceasta le-e# cea mai importanta dintre toate# poate 5i 5ormulata ast5el> centrele cercurilor mici se rotesc n 6urul centrului unui cerc mai mare. n acest mod# se 5ormea,a ,ilele si noptile n cursul celor doua saptamni cnd %una este n crestere# compunnd 6umatatea luminoasa a lunii - ,iua lunara# si ,ilele si noptile cnd %una este n descrestere - care 5ormea,a 6umatatea ntunecoasa a lunii - noaptea lunara. n acest 5el# se 5ormea,a timp de sase luni# ct *oarele se 19A deplasea,a catre sud# noaptea anului# iar celelalte sase luni# ct *oarele se deplasea,a catre nord - ,iua anului. 0teva ,eci de ani din viata unui om repre,inta partea luminoasa# de de,voltare - ,iua vietii sale# iar aproximativ tot att repre,inta coborrea pe versantul opus - noaptea existentei respective etc. n ca,ul nostru 5iecare treapta de evolutie a unei s5ere este supusa acelorasi le-i ca subdivi,iunile treptei respective. %a 5iecare etapa a evolutiei mistice se repeta aceeasi

serie de momente distincte# treptele meditatiei compun n acelasi 5el 5iecare etapa a evolutiei. (aca meditatia are patru trepte - ase,area sa-etii si oc"irea# ntinderea arcului# lansarea sa-etii si asteptarea loviturii n centrul tintei sau contemplarea acesteia# n esenta sa - seria de exercitii cuprinse n cele patru trepte ale evolutiei este identica# de la discipol la mentor. %a 5el se ntmpla si cu vi,iunile> vi,iunile dintr-o meditatie se succed n aceeasi ordine n care sunt compuse# la rndul lor# din exercitii, (esi predomina tendinta de ba,a a momentului dominant# n -eneral raportul ramne acelasi. $cest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de ba,a ale treptelor respective# pe ba,a caracterului -eneral al subdivi,iunilor care le compun. $ceasta corespondenta poate 5i determinata n 5elul urmator> 1. Prima treapta de meditatie - 1R2)$R8# )$3!R2$%8. 7i,iunile ei sunt lucruri neobisnuite. 4n mistic la nivelul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare si re,ultatul contemplarii sale este numit contemplare cu ndoiala"# deoarece nu poate identi5ica obiectul care i apare n vi,iune. (aca nsa poate identi5ica obiectul# contemplarea sa este numita 5ara dubii". 9. A doua treapta de meditatie - 0O'0!'3R$R!$. !a este nsotita de respiratia continua. 7i,iunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt privite de asemenea cu ndoiala# deoarece nca nu se poate 19/ determina daca aceste vi,iuni se re5era la trecut# pre,ent sau viitor si daca au 5ost provocate de -nduri proprii sau straine. 0nd nsa ndoielile sunt depasite# ceea ce se poate reali,a prin veri5icare# contemplarea n aceasta treapta este numita 5ara ndoieli"# deoarece# cum am mai va,ut# poate depasi toate obstacolele din spatiu si timp. (esi aceasta treapta nu este ultima# plina de adevar# ea contine adevarul trecutului sau viitorului si# dar nu obli-atoriu# al pre,entului. !a apartine s5erei materiale 5ine# atemporale# de aceea este necesara evolutia la o treapta superioara pentru a pune n relatie aceasta cunoastere si realitatea imediata. $ici se mani5esta le-ea# pe care o i-nora adesea clarva,atorii# con5orm careia vi,iunile se de,volta de sus n 6os# de la

spiritual catre 5i,ic# si nu invers. (aca practica celei de-a doua trepte de meditatie consta n a privi un obiect luminos# *oarele stralucitor# n mod analo- apare practica pentru a doua treapta de de,voltare mistica# ce se ba,ea,a pe meditatia asupra luminii n care apare obiectul mentionat la prima treapta. si n acest ca, apare o caldura puternica la nivelul coloanei# n ntre-ul corp. $ceasta caldura este denumita 5ocul sarpelui G4'($%2'2 - denumire ale-orica a patrunderii ener-iei cosmice vitale n canalele si centrii de materie 5ina# n 5lorile %otusului# tre,it la viata si n5lorind din acest 5oc mistic. (e aceea la nivelul treptei a doua exercitiile se des5asoara cu adevarat n sistem :o-a. =. 0nd acest 5oc mistic al sarpelui atin-e nivelul sprncenelor# ,eitatea G4'( $%2'2 i se de,valuie privirii spirituale a misticului sub 5orma unei limbi de 5oc# nu n mod ale-oric# ci c"iar apare n 5ata oc"ilor sai nc"isi sub 5orma unei adevarate 5lacari ce arde. $cest moment marc"ea,a a treia treapta a meditatiei ca si a treia treapta de evolutie a misticului. $cum el ncepe sa medite,e asupra unui punct ;.2'(4 (?2$'$<. 0e nseamna aceasta? 0uvntul indian .2'(4 nseamna picatura si su-erea,a 5orma de picatura a 198 limbii de 5oc. $ceasta limba de 5oc este vestita G?$3G?$R2 )4(R$# care# sub aparenta n-"itirii limbii# ascunde vederea limbii de 5oc n ,ona G?$ - intervalul dintre "ipo5i,a si -landa pineala ;n sens 5i-urat - spatiul ceresc<# deasupra palatului# ntre centrul dintre cele doua sprncene si occipital. $ceasta vedere a limbii de 5oc# contemplarea acesteia# numita n :o-a privire ;contemplare< cu ncntare"# este cea care o5era cunoasterea deplina a obiectului. 1erceptia reala# drept n 5ata oc"ilor# este la 5el ca starea de ncntare. 0aci taina puterilor :o-"ine este capacitatea de a vedea obiectul n al sau al treilea oc"i si# n acelasi timp# cu toata claritatea 5ormei# culorii si lumino,itatii acestuia. 2ata cum explica $+'2 ZO+$> iecare vedere distincta a unui obiect n al treilea oc"i 5ace pentru noi obiectul aproape palpabil. 0nd ima-inea obiectului este c"emata n deplina per5ectiune a liniilor si culorilor# asupra sa putem actiona nemi6locit. $tunci putem deposeda acest obiect# indi5erent

de distanta# l putem stapni si actiunea noastra se poate raspndi de la obiectele cele mai 5recvente pna la planetele cele mai ndepartate." $ceasta vi,iune a sarpelui de aur rasucit si a limbii de 5oc n coccis - )4%$(?$R$ - 5ace sa se tre,easca de la sine puterile G4'($%2'2# care se ridica ntr-o clipa# a6un-nd n toata stralucirea la nivelul capului si desc"i,nd centrii. 7i,iunea -landei pineale# a unuia sau mai multor oameni# i aduce pe acestia n totala stapnire# ast5el nct ei percep toate -ndurile transmise n mod clasic# ca si cum ar 5i sub "ipno,a. O vedere similara a centrului plasat n ombilic o5era o ima-ine exacta n pro5un,ime# cu structura interna a corpului respectiv# ca o radio-ra5ie. 0ititorul poate -asi numeroase alte date despre toate acestea n capitolul al treilea din ZO+$ - *43R$ 1$3$'(O$%2# unde sunt pre,entate multe alte 5orte obtinute prin vi,iuni. F. (e,valuirea totala a tuturor 5ortelor psi"ice nu este nsa treapta cea mai nalta# ndeosebi pentru ca 1$3$'(O$%2# 199 care considera aceste 5orte doar un adaos la *$)$(?2# spune n continuare> 1rin indi5erenta# c"iar 5ata de aceste 5orte# se distru-e samnta raului si vine eliberarea." 1rin eliberare *$)$(?2 se ntele-e revenirea deplina la 1er5ectiunea *acra. (e aceea# a patra treapta de evolutie trebuie doar sa-1 conduca pe :o-"in catre acest scop suprem. *a revenim la cele patru trepte de meditatie# de aceasta data doar la ultima parte# care# con5orm le-ii analo-iei# trebuie sa de5ineasca caracterul 5undamental al celei de-a patra trepte de evolutie. (e 5apt toate 5ortele apartin acestei a patra trepte# care este -reu de atins - cea a contemplarii tintei. !le apar n momentul uitarii totale de sine# contopirii depline cu tinta. (espre aceasta ne vorbeste )4'(4G$ 41$'2*?^(> O) este arcul# !4 ;$3)$'< sunt sa-eata# iar .R$?)$ este tinta. %oveste cu atentie n tinta si 5ii precum sa-eata# una cu ea." $st5el# a patra treapta de evolutie este caracteri,ata# n

primul rnd# prin a deveni una cu sa-eata si tinta. n urma acestui 5apt# n aceasta treapta de evolutie se vor naste toate 5ortele de la sine# 5ara nici un 5el de exercitii. (aca vom anali,a acum problema din directie opusa# n scrierile nteleptului .?!R$'($ vom a5la numai trei meditatii> de substanta primara# luminoasa si de substanta 5inaD el indica# totusi# caracterul binar al acesteia din urma# ca o contemplare a marelui ,eu G4'($%2'2 si .R$?)$# ca un punct. $cesta spune> (aca# printr-o mare 5ericire# cuiva i se tre,este G4'($%2'2# el mer-e nainte mpreuna cu !4% din corp# prin ori5iciul de la nivelul oc"ilor# si calatoreste pe 0alea re-ilor# dar nu poate 5i vi,ibil# datorita marii lui lumino,itati... Zo-"inii obtin orice succes n meditatie prin *$).?$72 )4(R$. $ceasta este meditatia tainica a substantei 5ine# -reu accesibila c"iar si ,eilor." 200 $ceasta aparitie a ,eului G4'($%2'2 sub 5orma unei limbi de 5oc am mai trait-o n a treia treapta. (eci obiectul meditatiei n a patra treapta trebuie sa 5ie contemplarea lui .R$?)$ ca punct. 1e de alta parte# n capitolul al treilea .?!R$'($ spune> nseamna ca aceasta este meditatie de treapta a patra> n cap# ntre "ipo5i,a si -landa pineala# unde anterior a aparut vi,iunea limbii de 5oc# asea,a-ti propriul !4# adica reali,ea,a concentrarea asupra sen,atiei de !4# ca si cum !4% este una cu 5lacara. $st5el# pe de o parte# .2'(4 poate 5i contemplat ca un .R$?)$ si constiinta noastra trebuie unita de acesta. 1e de alta parte# asa cum se spune si n 41$'2s$(!# doua stro5e mai 6os# acest .R$?)$ este o 5lacara mult mai subtila dect tot ce este mai subtil si trebuie sa 5ie sa-eata ce nimereste n !4." 4rmarea acestei meditatii# cea mai subtila dintre toate meditatiile# este cunoasterea !4-lui. 2ar 1$3$'(O$%2 adau-a> 1rin cu5undarea sinelui vine cunoasterea propriului !4. (e aici cresc au,ul# pipaitul# -ustul si mirosul. !xista o metoda de actiune ma-netica ce conduce la desc"iderea acestui centru. 1e 5runtea persoanei care este supusa testului

ase,am ambele de-ete mari ale minilor# de-a lun-ul sprncenelor# ast5el nct sa 5orme,e aparent al doilea rnd de sprncene. *e mn-ie usor 5runtea cu aceste doua de-ete# dinspre mi6loc# de-a lun-ul sprncenelor. 0elelalte de-ete se tin ras5irate# pe laturile capului# ast5el nct de-etele mici sunt dincolo de ori5iciile urec"ilor. (aca persoana testata este sen,itiva# dupa un timp de pase ma-netice de acest 5el va avea vi,iuni." 1entru a desc"ide al treilea oc"i trebuie sa simtim locul -landei pineale. n acest ca, se procedea,a ast5el> ne concentram n centrul dintre sprncene. Re,ultatul nu este simtul acestui punct# ci# n mod exceptional# simtul celui de-al treilea oc"i. (e aceea n Zo-a se recomanda> concentrati-va 9L1 asupra punctului dintre sprncene# ceea ce# adesea# este nteles n mod eronat ca ncrucisare a oc"ilor la radacina nasului. 1entru a ndrepta aceasta eroare# uneori pro5esorii de :o-a nteapa acest punct al 5runtii discipolilor cu un instrument ascutit. $tunci discipolul se concentrea,a involuntar n punctul dureros si si simte cel de-al treilea oc"i. $st5el s-a procedat la proclamarea ca :o-"in a lui *?R2 R$)$ GR2*?'$. 0ontraindicatii pentru exersare au 5emeile care se a5la n ciclu lunar calendaristic# plus trei ,ile dupa el. %a 5el# nu se 5ac meditatii pentru desc"iderea centrilor de 5orta n timpul ploilor torentiale si 5urtunilor. n sc"imb se recomanda dupa ce a iesit curcubeul# 5iindca dupa ploaie are loc curatarea straturilor atmos5erice de anumite ener-ii. 0oncentrarea -ndului pentru desc"iderea oc"iului al treilea se 5ace dupa desenul 5acut pe ultima pa-ina a copertei# de dorit dupa ora 19#LL. 0ea mai buna ora ar 5i ntre 91#LL-9=#LL# pentru meridianele noastre. - ixati cartea cu ima-inea soarelui la nivelul oc"ilor la distanta de o mna ntinsa. *e poate 5ixa si la o distanta mai mare# dar sa nu depaseasca naltimea voastra. ;*e sta n picioare sau pe un scaun.< - Relaxati-va. Re-lati-va respiratia. 'u se respira pro-

5und# doar super5icial. +ndul sa 5ie la locul dintre sprncene. - 1riviti relaxat n ordinea descrisa mai 6os# timp de aproximativ =-@ minute# 5iecare detaliu n parte# n sens orar. - cerul senin - ra,ele soarelui - cercul soarelui cu semnul =N;O)"< - semnul B - doar punctul mic al semnului O)" - apoi nc"ideti oc"ii si doriti sa vedeti acest *oare" n 5ata oc"ilor nc"isi# asteptnd aproximativ =-@ minute. $cest exercitiu ;meditatie< se repeta timp de doua ore. (aca ati reusit sa va apara $%.$*3R4 n 5ata oc"ilor 202 nc"isi# centrul $6na s-a desc"is. O caldura care trece prin coloana vertebrala# aducnd n 5ata oc"ilor ima-inea unei 5lacari de lumnare sau a unui 5oc# ridica ener-ia Gundalini de la ba,a trunc"iului catre crestetul capului. (aca va ameteste si apare -alben-portocaliu n 5ata oc"ilor nc"isi si vi se 5ace cald - ntrerupeti meditatia punnd mna stn-a pe plexul solar si dreapta pe crestetul capului# inspirnd adnc# desc"i,nd oc"ii. (aca n timpul meditatiei va apare un oc"i care va priveste 5ix - de culoare bleu-albastru - este oc"iul vostru al treilea. $ti reusit!!! )antra O) se repeta tot timpul meditatiei. 1ersoanele care au avut probleme de sanatate ;rinita aler-ica sau sinu,ita< vor avea un timp mai mare de exersat# n sc"imb si vor vindeca a5ectiunile n procesul meditatiei. (aca veti exersa timp de doua ore continuu - se desc"ide c"aBra $6na. !ste bine sa va priviti n o-linda dupa exercitiu# n punctul dintre sprncene# 1L-1@ secunde# apoi nc"ideti oc"ii dorind sa va vedeti oc"iul al treilea# apoi

aura capului. 0ontinuati prin a vi,uali,a or-anele interne. 7a doresc succes. %a primul cuvnt rostit# ma voi narui# ploaie calda peste re-atul meu. si poate cndva# cineva se va mai c"irci din nou# pln-nd# ntr-un atom din )asa 3acerii care voi 5i c"iar eu..." Ruxandra elicia !nac"e# KARMA

p
$urele palmelor si talpilor obtinute prin electrono-ra5ie

041R2'*
In"rod(cere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%= C 0% I Ce >nse ,n s !ii ,edi(,.......................11

$nimism si spiritism _ 0omuniunea _ 0orpul astral _ $urele si culorile _ 0"aBrele _ %e-atura reciproca vindecator-pacient _ Garma si etica _ 0e este vindecarea psi"ica? C 0% II Procedee de vindec re................................=@

!ner-ia _ mpamntarea _ 2ma-ini vi,uale _ 1rocedee simple de vindecare _ 7indecari prin crearea ima-inilor mentale _ 3ratamente la distanta _ 7indecarea cu a6utorul unui spirit-mentor _ 0"irur-ia psi"ica sau 1*2

C 0% III

A("ovindec re ............................................@=

3re,irea _ (urerea si boala _ (iri6area ener-iei _ (esc"iderea si nc"iderea c"aBrelor _ *ta-narea _ )editatia si vindecarea cu a6utorul culorilor _ Readucerea corpului din starile 1*2 _ 0um se nlatura le-aturile ener-etice _ 'eutralitatea si nonre,istenta _ socurile psi"ice C 0% IV Ci"ire 0si1ic .............................................// 7iata noastra de medium _ 3ablouri si ima-ini irationale _ ster-erea in5ormatiilor ne-ative din aura _ 0itirea aurei _ 0itirea aurei cu oc"ii desc"isi _ 0um se citesc c"aBrele _ (eterminarea po,itiei durerii n aura si n corp _ $utoapararea _ 0omunicarea _ mbinarea ima-inilor _ 1er5ectionarea citirii psi"ice C 0% V E" 0e v ns "e de vindec re PSI.............9@

1uri5icarea c"aBrelor _ *tapnirea corpului _ $ 5i sanatos _ 7ocea interioara C 0% VI De ce se >,7o/n vesc o ,enii?..............1L1 7indecarea prin preluarea boOii _ 3ulburarile psi"ice _ 'ecooperarea psi"ica _ 'arcoticele _ )oartea _ %e-aturile Barmice C 0% VII Credin" 4 in"(i"i 4 ("oren(n" re .........119 7indecarea prin credinta _ 0rearea si distru-erea _ Realitatea _ 7isele# vindecarea n somn si clasele astrale C 0% VIII Re"ros0ec"i ...............................................19A 1re,icerile# presimtirile si vietile viitoare _

0um sa ne citim viitorul _ )entorii spirituali _ 1rocesul de vindecare n a5ara corpului _ 0unoasterea corpului nostru de catre propriul nostru spirit C 0% I: Desc1idere ce/(i de- / "rei/e oc1i.......1=9 3elepatia _ 0lannirosul _ 0lar-ustul _ (esc"iderea simturilor n "ipno,a _ 0larvi,iunea _ $l treilea oc"i _ 3reptele maestrului C 0% : Teori si 0r c"ic "r +erii s0iri"( /e

c( rc(/........................................................1@/ 3impul _ Respiratia _ !xercitiul ritmic de respiratie preliminar _ Gevali ;exercitiul propriu-,is< _ 1o,itia corpului _ 1unerea sa-etii n arc si oc"irea _ ntinderea arcului _ !xercitiu de ampli5icare a ener-iilor ;5oaie< _ %ansarea sa-etii _ $rcasul per5ect
Document Info
Accesari 21047 A!reciat

A fost util'
Daca documentul a fost util si cre#i ca merita sa adaugi un lin( catre el la tine in site

"o!ia#a codul
in !agina )e& a site*ului tau+

"omentea#a documentul
$u esti inregistrat %re&uie sa fii utili#ator inregistrat !entru a !utea comenta "rea#a cont nou