Sunteți pe pagina 1din 8

LAPTELE DE SOIA

Grigoroiu Marian Alexandru, Smaranda Oana Claudia


C.N.I. “Matei basarab” Rm. Vâlcea
prof. îndrumător Buican rodica

Soia a revoluţionat alimentaţia umană întrucât poate ţine locul cărnii, laptelui şi
ouălelor.
Ca plantă, soia (Soia hispida sau Glycine soia) face parte din familia Leguminoase
papilonate şi este originară din China. Statele Unite şi Brazilia sunt cei mai mari producători
de soia; producţia italiană este pe primul loc în Europa. În România se cultivă cam 78 de mii
de tone de soia.
Ca dimensiune, soia variază în funcţie de zona în care se cultivă. De la 20 cm, ea poate
ajunge şi la 2 m înălţime. Fructul plantei este o păstaie cu peri fini ce conţine de la 3 la 5
boabe. Boabele de soia pot fi procesate în diverse forme, cele mai comune fiind făina de soia,
laptele de soia, tofu, proteinele vegetale texturate.
De altfel, datorită proprietăţilor ei, soia procesată are textura şi aparenţa unor produse
de origine animală. Tocmai de aceea, este folosită cu succes ca înlocuitor al produselor lactate
(lapte de soia, margarină, înghetată din soia, brânză de soia) şi din carne (burgerii
vegetarieni).
Versatilitatea plantei permite folosirea ei în cele mai diverse şi neaşteptate domenii,
cum ar fi: industriile de uleiuri, săpunuri, cosmetice, în producţia de plastic, cerneluri, solvenţi
şi chiar îmbrăcăminte.
În Statele Unite boabele de soia sunt sursă primară şi pentru biodiesel.
În ţara noastră, soia se cunoaşte din anul 1876, în Transilvania. Din 1913 este cultivată
în câmpurile experimentale ale Şcolii Superioare de Agricultură din Bucureşti şi abia din 1930
este inclusă în temele de cercetare ale Institutului de Cercetări Agronomice. Fiind originară
din Extremul Orient, soia este o plantă iubitoare de căldură, cantitatea de caldură necesară
pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800°C. Durata perioadei de vegetaţie este de
110 - 150 zile.
Soia este extrem de hrănitoare şi reprezintă o alternativă excelentă pentru persoanele
care preferă să reducă sau să elimine consumul de carne. Studiile de specialitate indică faptul
că un consum de alimente care conţin proteina de soia poate reduce riscul apariţiei bolilor de
inimă şi, mai mult decât atât, există un interes tot mai crescut faţă de efectele benefice pe care
soia le are asupra sănătăţii întregului organism.
Laptele de soia este o băutură obţinută din seminţe de soia. Laptele de soia conţine
aproape aceeaşi proporţie de proteine ca şi laptele de vacă: aproximativ 3,5%; de asemenea
2% grăsime şi 2,9% carbohidraţi. Laptele de soia poate fi produs acasă cu ustensile de gătit
tradiţionale.
Proteinele coagulate din laptele de soia pot fi transformate în Tofu, exact cum laptele
poate fi transformat în brânză.

Origini

Cea mai veche dovadă a producţiei laptelui de soia este din China, unde scena unei
bucătării gravată pe o dală de piatră (ce datează din 25-220 î.H), dovedeşte utilizarea laptelui
de soia. A apărut de asemenea într-un capitol numit Patru Tabuu-uri (Szu-Hui) din 82 d.H. din
cartea Lunheng de Wang Chong, posibil prima dovadă scrisă a folosirii laptelui de soia. Se
spune chiar că, undeva în anul 2853 I.C, legendarul Împarat al Chinei, Shennong, a proclamat
5 plante ca fiind sacre: orezul, grâul, orzul, meiul şi soia.
Alte dovezi despre laptele de soia înainte de secolul XX sunt rare, iar utilizarea
răspândită a acestuia înainte de această dată este puţin probabilă.
Conform tradiţiei populare din China, laptele de soia a fost produs de Liu An în
scopuri medicale, deşi nu există dovezi istorice pentru a susţine această legendă. Legenda a
apărut la sfârşitul secolului al XV-lea în Bencao Gangmu, unde lui Li i se atribuia
îmbunătăţirea metodei de obţinere a Tofu, fără a se meţiona de laptele de soia.
Mai târziu, scriitori din Asia, dar şi din Vest atribuiau punerea în valoare a laptelui de
soia lui Liu An, presupunând că nu putea obţine Tofu, fără a obţine iniţial lapte de soia.
Totuşi, este posibil ca scriitorii de după Liu An să îi fi atribuit în mod greşit dezvoltarea
utilizării laptelui de soia.

Termeni culturali

În timp ce, etimologic, cuvântul „soia” provine din olandeză, şi este o adaptare a
denumirii plantei din japoneză „shōyū”, planta în sine este originară din Asia de Est, acolo
unde şi reprezintă, de altfel, o cultură importantă şi o plantă cu tradiţie, încă din cele mai
vechi timpuri.
Termenii cei mai des întâlniţi pentru laptele de soia sunt „豆漿” (Pinyin: dòu jiāng; lit.
boabe + un lichid vâscos) şi "豆奶" (Pinyin: dòu nǎi; lit. boabe + lapte).
Termenul japonez pentru laptele de soia este „shōyū” (豆乳).
În Koreea, " 두 유 ( 豆 乳 )" este cuvântul ce reprezintă laptele de soia. " 두 " şi " 유 "
reprezintă soia, respectiv laptele.
În Singapore, este cunoscut ca „tau-huey-tzui” ( 豆 花 水 , POJ: tau hoe chúi) în
dialectul local Hokkien în timp ce în Malaesia este cunoscut ca „susu soya” sau „air tauhu”.

Prelevare (Culegere)

Laptele de soia simplu nu este dulce, deşi unele produse sunt îndulcite. Laptele de soia
sărat provine predominant din China.
Băutura este foarte populară în rândul vânzătorilor ambulanţi din Malaesia, de obicei
fiind îndulcită cu sirop de zahăr alb sau brun.
Nelipsită din alimentaţia lor şi supranumită de asiatici “carnea fără oase” sau “vita
chinezească”, soia a pătruns în Europa abia la începutul anilor 1700 iar în Statele Unite în
1765. Însă adevăratele ei virtuţi au fost descoperite, în afara Asiei, abia la începutul anilor
1900.
În Vest laptele de soia a devenit popular ca o alternativă a laptelui de vacă, cu un
conţinut similar de proteine şi grăsimi. Uzual, laptele de soia este disponibil cu arome de
vanilie şi ciocolată, dar şi simplu, neîndulcit. În unele ţări din Vest, unde este simţită
incursiunea stilului de viaţă vegetarian, este disponibil, la cerere, în cafenele, ca un substituent
al laptelui de vacă.
Popularitatea plantei minune este în continuă creştere. Apreciată atât pentru valorile ei
nutritive, apropiate de cele ale alimentelor de origine animală, cât mai ales pentru proprietaţile
curative, se spune că ea este cheia longevităţii asiaticilor.
În Statele Unite soia a jucat un rol important în special după Primul Război Mondial
când, în timpul marii recesiuni, în regiunile afectate, se foloseau culturile de soia pentru
regenerarea solului, pentru că una din proprietăţile principale ale plantei este de a fixa
nitrogen în sol. Astfel, toţi fermierii au crescut producţia de soia pentru a putea răspunde
cerinţelor guvernului de atunci.

Laptele de soia vs Laptele de vacă

Produsele lactate constituie cărămizile unui organism sănătos. Sunt cele mai bune
surse de calciu, iar acest mineral menţine oasele sănătoase. O dietă săracă în lactate creşte
exponenţial riscul de a dezvolta osteoporoza şi cum mai uşor este să previi decât să tratezi,
vor trebui găsite alte alternative sănătoase (peşte, lactate din soia).
Lactoza din laptele de vacă este principalul carbohidrat din acest aliment, fiind
răspunzător pentru multe cazuri de alergii (intoleranţa la lactoză).
Aceste persoane suferă de intoleranţă la lactoză, cauzată de un deficit de enzime,
necesare pentru a descompune lactoza. Simptomele sunt: diaree, gaze, senzaţia de stomac
umflat. Iar laptele de soia reprezintă cea mai bună alternativă. Să fie oare la fel de nutritiv ca
laptele de vacă? Tehnic vorbind nu este lapte, ci o bautură preparată din boabe de soia.
Devreme ce nu conţine lactoză, laptele de soia este benefic pentru persoanele ce suferă de
intoleranţă la lactoză.
Laptele de soia este ideal pentru vegetarieni, întrucât aceştia nu consumă produse
lactate de fel.
În ziua de azi tot mai mulţi oameni se decid pentru lapte de soia şi asta datorită
nenumăratelor beneficii. Beneficiile rămân subiectul unei lungi dispute, cu toate că s-a ajuns
la concluzia că laptele de soia conţine multe componente sănătoase. Diferenţa majoră dintre
cele doua alimente este aceea că laptele de soia este un derivat din plante, iar cel de-al doilea
are provenienţă animală.
O cană (240 ml) cu lapte de soia conţine aproximativ 7 grame de proteine, 4 grame de
carbohidraţi, 4 grame de grăsimi şi zero colesterol. În plus, laptele de soia îi asigură
organismului câteva vitamine din complexul B. Există varietăţi de produse lactate din soia cu
adaos de vitamine (calciu, vitamina E, vitamina B12, D).
Spre deosebire de laptele de soia, o cană de lapte de origine animală conţine 8 grame
de proteine şi 12 grame de carbohidraţi. Este o sursă bună şi de alţi nutrienţi esenţiali. O cană
cu lapte de vacă îi asigură unui adult 30% din doza zilnică de calciu şi 50% din doza de
vitamina B12. De obicei conţine un adaos de vitamina D tocmai pentru a se favoriza absorbţia
calciului în oase. Vitamina A este adaugată şi ea.

Ce-l deosebeşte de laptele de origine animală?

„Din punct de vedere nutriţional, laptele de soia este mai sărac decât laptele de vacă,
proteinele fiind mai slabe”, explică specialistul. Spre deosebire de laptele de origine animală,
laptele vegetal nu conţine cazeină, grăsimi animale sau lactoză, „ci grăsimi de origine
vegetală, nesaturate şi zaharuri flatulente care trebuie eliminate în timpul procesului de
fabricare al laptelui”, adaugă prof. dr. Mencinicopschi.
Beneficiile asupra sănătăţii

Laptele de soia este o alternativă sănătoasă la laptele de origine animală şi oferă


numeroase beneficii consumatorilor, păstrând toate proprietăţile plantei.
• Zero colesterol. Laptele de soia nu conţine colesterol, ci „din contră, acesta conţine
fitosteroli care produc scăderea colesterolului”, declară specialistul.
• Calciu. Are un conţinut de calciu asemănător cu cel al laptelui de origine animală, însă
prof. dr. Mencinicopschi avertizează că biodisponibilitatea acestuia este mai mică.
• Previne bolile cardiovasculare. Proteina din soia este recomandată în prevenirea
maladiilor cardiovasculare şi hipertensiunii.
• Efect hormonal. Conţine hormoni vegetali (izoflavoni), având un efect uşor estrogenic
(hormonal). „Laptele de soia este recomandat femeilor pre şi postmenopauzale, datorită
conţinutului bogat de fitohormoni”, informează prof. dr. Mencinicopschi.
• Diabet. Studiile efectuate au sugerat că flavonoizii găsiţi în soia reduc riscul apariţiei
diabetului prin împiedicarea construirii ţesutului gras. În plus, o dieta bazată pe soia ajută la
scăderea glucozei şi a nivelului de insulină din organism.
• Osteoporoza. Laptele de soia este recomandat pentru sănătatea oaselor, soia menţinând
densitatea osoasă şi întărind sistemul imunitar.
• Cancerul de colon. Datorită conţinutului bogat în fibre, soia reduce riscul de cancer de
colon sau renal.
• Lecitina. Soia conţine lecitină, substanţă esenţială pentru buna funcţionare a creierului.
De asemenea, aceasta previne depozitarea grăsimilor din sânge pe pereţii vaselor de sânge şi
are proprietăţi antioxidante.
• Grăsimi nesaturate. Este bogat în „grăsimi bune” (nesaturate), indispensabile sănătăţii
celulelor.

Obţinere

Folosind doar o jumătate de kilogram de boabe de soia, apă şi puţină sare am reuşit să
obţinem 4 litri de lapte de soia. Iată cum:
Boabele de soia, uscate, le-am pus la înmuiat în apă într-un vas deschis, timp de 18
ore. Iniţial, boabele rotunde au devenit ovale, căpătând forma boabelor de fasole. Am scurs
apa, apoi, cu ajutorul unei maşini de tocat carne am mărunţit boabele de soia obţinând o masă
asemănătoare unei paste.
Spre surprinderea noastră, chiar în timpul tocării boabelor de soia am reuşit să obţinem
o cantitate mică de lichid alb, asemănător laptelui, dar mult mai concentrat decât produsul
final.
Masa obţinută, în urma tocării, am amestecat-o cu 2 litri de apă şi puţină sare.
Amestecul l-am lăsat într-un vas deschis, la temperatura camerei, timp de 50 de minute,
mestecând la intervale regulate cu o lingură de lemn.
După 50 de minute, am trecut amestecul printr-un tifon.
Lichidul obţinut (sau laptele de soia brut) avea culoarea şi consistenţa laptelui de vacă,
însă gustul era diferit, semănând uşor cu cel al boabelor de mazăre. Am testat pH-ul lichidului
pentru a vedea dacă s-a modificat spre acid sau bazic. Folosind hârtie de pH am constat că nu
există nicio diferenţă faţă de pH-ul apei, laptele de soia brut, având caracter neutru.
Partea solidă am trecut-o din nou prin maşina de tocat, apoi am pus-o în 2 litri de apă
cu mai puţină sare decât prima dată, iar amestecul l-am lăsat într-un vas deschis, la
temperatura camerei, timp de 50 de minute, mestecând la intervale regulate cu o lingură de
lemn.
Am strecurat din nou amestecul, prin acelaşi tifon obţinând încă 2 litri de lapte de soia
brut (al cărui pH l-am testat şi am obţinut acelaşi rezultat, şi anume, pH neutru).
Am amestecat lichidele (cei 4 litri de lapte de soia brut), şi le-am pus la fiert.
Am observat acelaşi comportament ca şi în cazul laptelui de vacă. Dacă este lăsat prea
mult, se prinde, şi emană mirosul specific, de lapte prins.
Cei 4 litri de lapte de soia fiert, i-am pus într-un vas pe care l-am aşezat într-un loc
însorit şi călduros, timp de 18 ore pentru a se acri.
Produsul final, nu are acelaşi gust ca laptele de soia de pe rafturile supermarket-urilor,
întrucât, nu am folosit niciun fel de aditivi, conservanţi sau alţi compuşi care să altereze starea
naturală a acetuia.

Identificarea Carbonului , Hidrogenului şi Oxigenului din Soia ( Lucrare de


laborator )

Identificarea Carbonului şi Oxigenului


Substanţe necesare : soia , apă de var , oxid de cupru
Experienţă : Am introdus într-o eprubetă pusă în legatură cu un tub recurbat , pulpa
boabelor de soia în amestec cu pulbere neagră de oxid de cupru.
Capătul liber al tubului l-am introdus într-o altă eprubetă cu apă de var. Am încalzit
substanţa , la început mai încet, apoi mai puternic până la calcinare. Prin calcinare substanţa s-
a descompus, carbonul trecând în dioxid de carbon , care se indentifică prin formarea unui
precipitat alb de carbonat de calciu, acest precipitat fiind însă în cantităţi foarte mici , aproape
insesizabil. Hidrogenul a format cu oxigenul apă, care s-a condensat în partea superioară a
eprubetei sub formă de picături.

Indentificarea Hidrogenului
Pentru identificarea hidrogenului am încalzit pulpa boabelor de soia împreună cu
sulful pulbere , formându-se hidrogen sulfurat pe care l-am putut identifica cu ajutorul
acetatului de plumb.

Ce conţine

Proteine Grasime (de planta) Hidrat de Zinc


Analiza a 2,56 g 0,98 g carbon 0,25 mg
100 ml 1,05 g
LAPTE de
SOIA Kaliu Fier Mangan Calciu Potasiu
154,83 mg 1,37 mg 0,16 mg 57,00 mg 67,82 mg

Vitamine in 100
g LAPTE de A D B1 B2
SOIA 217 mg 2,5 mg 0,13 mg 0,08 mg
Bibliografie:
1. ***http://en.wikipedia.org/wiki/Soy_milk
2. C. Antonov, “Soia, medicament şi aliment”, Karo tour, Bucureşti, 2000
3. ***http://www.ineditfood.ro/ro/despre_soia/proprietati/
4. *** http://www.stroescu.go.ro/articole/soia.htm