Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 3
n seara de Crciun pe masa multor gospodari pot fi gasiti carnaii de Mangalia afumati
alturi de alte bunti i de paharul de horinc.
Ingrediente: carne de porc de Mangalia de peste doi ani, sare, usturoi de grdin, boia
obinut n gospodrie, piper, mae de porc.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; Umiditate 70%,
miros plcut de afumtur, culoare roie-maronie, gust plcut cu aroma de usturoi i
fum, avand caliti nutritive i curative foarte bune datorit coninutului de peste 70% in
acizi grai nesaturai n grsimea de porc Mangalia.
Mod de preparare: Etapele tehnologice sunt: tocarea, amestecarea, umplerea,
zvantarea, afumarea, uscarea. Carnea de porc care rezult la tranare (buci de pulp,
ceaf, cotlet, fleic) se toac cu barda pe butucul de lemn rezultand buci de 0,5-1 cm.
Bucile de carne se amestec cu piper, boia, usturoi i sare ntr-un vas de lemn (cn)
pan se omogenizeaz complet. Amestecul astfel obinut se introduce n mate de porc
cu maina de umplut manual i se obin iraguri de carnai lungi de 40-50 cm. Odat
obinui, carnaii proaspei e aeaz pe bete de lemn i se las la zvantat 24 de ore.
Dup zvantare, carnaii se pun la afumat fie n podul casei, fie intr-o afumtorie special
amenajat n curtea gospodarului unde se realizeaz fum din lemn de esen tare timp
de 7-10 zile. Dup afumare, carnaul se pune n beci sau n cmar pe bete pentru
uscare i pstrare.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 6
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 7
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 9
Ingrediente: faina de grau, faina de secara (la sortimentele cu secara), pasta de cartofi,
apa, sare, drojdie .
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspectul exterior: Pinea
rneasc i Pinea de cas au coaja coapt foarte intens, pn la carbonizare dup
care este btut i rzuit, caracteristic pinii fabricate n gospodriile rneti.
Pinea tradiional este presrat cu fin, care la coacere se nchide la coloare i d
un aspect specific tradiional produsului.
Produsul KRTSKALCS este fabricat n zona Harghita cu ocazia diferitelor
srbtori familiare: cununie, nunt, botez, avand o traditie de sute de ani i asa se
pastreaza si in zilele noastre. Compoziia produsului este un simplu aluat de cozonac,
din materii prime naturale, folosite i de gospodine pentru frmantarea cozonacului.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 10
Ingrediente: prune
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs 100% natural (alcool
50% vol.). Calitatea acestui produs ,,natural i tradiional are mai multe ,,secrete.
Culoare: alb-glbuie. Consumat n cantiti mici, plinca este un leac tradiional.
Beneficiile plincii consumate n cantiti mici sunt amintite de dl. Ardelean Grigore,
preedintele asociaiei: ranii notri n-au avut dintotdeauna medicamente. Dar dac
se tiau, puneau pe ran plinc i rana nu se mai infecta. Dac i dureau articulaiile,
i fceau frecii cu plinc, iar dac aveau probleme de digestie, fie c nu aveau poft
de mncare, fie c sufereau de diaree, un pahar de plinc le rezolva problema.
Mod de preparare: Plinca este obinut din prune fermentate natural, este distilat i
redistilat manufacturier n instalaii de cupru cu foc deschis. Este pstrat n butoaie de
lemn, pentru a se nvechi i colora natural.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 13
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 14
special cu ocazia sarbatorilor de Pasti, de Craciun, dar si in cursul anului pentru nunti,
botezuri si pomeni.
Ingrediente: faina alba de grau, lapte, oua, zahar, miez de nuca, drojdie, sare
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditate miez: max. 35%,
aciditate max. 2-5 grade, zahar min.12% s.u., continut de nuca min.17%; forma
paralelipipedica, coaja are suprafata neteda, lucioasa, de culoare brun-roscat, miezul
este marmorat, alternand straturi de miez cu straturi de umplutura, gustul si aroma sunt
placute, de nuca, de copt, de dulce, cu o usoara aroma de rom.
Mod de preparare: se pregatesc materiile prime: faina se cerne, drojdia se
emulsioneaza in apa calduta, sarea se dizolva in apa, se decanteaza si se filtreaza,
zaharul se dizolva in apa de la framantat, uleiul si margarina se adauga in stare calduta.
In cuva malaxorului se introduc faina, drojdia, zaharul si sarea si se framanta 10-15
minute, obtinandu-se un aluat de consistenta moale cu temperatura de 29-30C. Apoi se
adauga grasimile incalzile si se continua framantarea inca 10 minute. Aluatul este lasat
la fermentat 40-50 de minute si apoi este reframantat 1 minut. Aluatul este apoi divizat
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 16
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 17
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 19
temperatura din locul unde sunt depozitate vasele cu prune. Fermentaia este gata n
momentul cnd deasupra vasului se formeaz o crust tare care nu mai permite intrarea
aerului n interiorul borhotului, iar musculiele beive Drosophila melanogaster sunt
moarte, nu mai zboar la partea superioar a vasului.
Prunele fermentate se transform n borhot materia din care se fabric uica.
Transportul borhotului se face cu vase confecionate din lemn care se numesc crtoare
si care au form de butie, dar pentru c se car cu ele n poziie orizontal au gura de
ncrcare la mijloc, iar cea de evacuare la un capt. Crtoarele se descarc pe la
capt, unde au o u de descrcare, n alte vase din lemn foarte largi la gur i mai
puin nalte, care sunt ngropate n pmnt n aa fel nct borhotul din crtoarele aflate
n diferite mijloace de transport s cad direct n aceste vase. nainte de a descrca
borhotul n crtoare din vasele n care au fermentat se ndeprteaz crusta de
deasupra pentru a nu imprima uicii miros de mucegai. Distilarea se face la povarn.
Povarna este o cldire n care sunt montate cazanele n care se distileaz borhotul.
Cazanul este confecionat din tabla de cupru alimentar cu grosimea de 0,5 mm,
confecionat manual, fara nici un fel de sudura, toate mbinarile fiind facute manual prin
btaie n pinteni. Cazanul este dotat cu nvrtitor (amestector) manual i este racordat
la nite rcitoare care stau tot timpul ntr-un bazin cu apa rece pentru a se produce
condensarea vaporilor de alcool. Bazinul este construit din beton (cu ani in urm a fost
construit din lemn) i este conectat la o surs de ap curent pentru a se asigura rcirea
permanent. Surplusul de apa se scurge n alt bazin aflat n afara povernei. Tot n afara
povernei se afl alte bazine n care se colecteaza bozorina restul de borhot dup ce a
fost fiert i extras alcoolul. Cazanul este montat pe focar vatra din caramid unde se
face focul. Pentru un randament bun, borhotul trebuie prencalzit nainte de a fi pus la
fiert. De aceea el se pune mai nti n nite vase din lemn lng focare i apoi se
deart n cazane. Borhotul se fierbe timp de 1,5 2 ore, amestecnd continuu cu
nvrtitorul manual astfel nct borhotul s nu se lipeasc de fundul cazanului i s
imprime miros de fum uicii. Vaporii de alcool trec prin rcitor, condenseaz i sunt
transformai in lichid care se scurge ntr-o bot (un vas din lemn de stejar care are in jur
de 33 litri). Primele cantiti de circa 0,5 litri de alcool care ies (care se numesc fruni) se
colecteaza separat i nu se vor consuma ci vor fi folosite ca alcool pentru uz extern
pentru c au coninut ridicat de acid cianhidric i alcooli toxici. Acetia ies primii din
distilat pentru c au punct de fierbere mai mic dect alcoolul etilic rezultat apoi la
distilare.
uica de Morreti fiind un produs obinut din prune cu smburi trebuie s aib un
coninut de acid cianhidric de maximum 7 g la hectolitrul de alcool 100% vol. De
asemenea, ultima parte rezultat din distilare cozile se elimina pentru c sunt
formate din acizi grai cu masa moleculara mare, cu gust i miros neplacut, care ar
strica calitatea organoleptic a uicii.
uica de prun are tria alcoolica de minim 24 de grade in funcie de preferin.
uica se depoziteaza n butoaie de lemn pentru maturare i nvechire. Sunt de preferat
butoaiele din doage din lemn de dud sau salcm. uica nvechit n aceste butoaie
capt o culoare glbuie plcut i un gust cu arom specific.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 21
Butoaiele sunt msurate metrologic i inscripionate, avnd capaciti cuprinse ntre 200
de litri i 5000 de litri.
mbutelierea se face manual, n vase din sticl de la 0,5 litri i pn la 2 litri. Vasele sunt
clasice sau au diferite forme fabricate special pentru diferite sortimente imbuteliate i
anume:
uic extra de Morreti, nvechit timp de minim 7 ani, cu tria alcoolica de 35 de
grade;
uic btrn de Morreti, nvechit timp de minim 3 ani, cu tria alcoolica de 32 de
grade;
uic de Morreti cu tria alcoolic de 24, 25 i 28 de grade.
12. Nume produs/Date contact producator: ZACUSC DE VINETE / Productor:
Persoan fizic autorizat ENACHE MIHAELA-LILIANA, Sat Bldana 354, Com.
Trtseti (la 32 km de Bucureti), Dmbovia; Tel.: 0765 257 144
Regiune/judet/istoria produsului: Dmbovia, Muntenia
Prima atestare documentara a comunei Tartasesti dateaza din anul 1635.
Povestea produsului ,,Zacusca de vinete este atestat verbal. ranii se duceau la
cmp la cules de roii, vinete, legume etc. Acolo, pe ceaun fceau aa zisa tocni de
legume, numit zacusc. Apoi, fiecare a diversificat produsul n funcie de zone; aa a
aprut zacusca cu ciuperci, de gogonele etc. Productorul se afl n stadiul de pregtire
a dosarului pentru certificarea produsului.
Ingrediente: ardei rou (capia), gogoari, vinete, ceap
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Mod de preparare: Capia i gogoarii sunt copi pe crbune, ceea ce confer un alt
gust produsului. Vinetele se coc pe lemne la foc iute. Se amestec toate ingredientele,
dup omogenizare se introduc n cuptor, apoi, n borcan i se sterilizeaz. Termen de
valabilitate: 2 ani.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 22
Ingrediente: piept de curcan, bait (vin alb+miere), condimente: ardei rosu uscat, piper,
boabe de mustar, sare
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 25
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 26
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 27
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 29
Mod de preparare: Stupina se deplaseaza in livezile mari de pruni din zona Argesului:
Poienita de Arges, Nucsoara, Bughia, in perioada 31 martie-20 aprilie. In functie de
conditiile meteo, albinele aduna acest tip de miere in cantitati variabile intre 5-10 kg per
familie de albine. Albinele culeg acest sortiment deosebit de miere pana in culesul de
rapita. Extractia mierii de pe faguri se face in mod traditional cu o centrifuga manuala din
inox. Se filtreaza apoi mierea printr-o sita deasa de inox pentru a se indeparta bucatile
de ceara si piciorusele de allbine. Mierea se pune apoi in borcane de sticla cu capac sau
bidoane de plastic. Mierea naturala de prun rezista necristalizata pana la 3 luni.
21. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA AFINE DE PADURE/
LIBOTEAN EUGEN TEL. 0735.133.203, str. 16, nr. 44
Regiune/judet/istoria
produsului:
Judetul
Maramures,Tautii Magheraus
La inceput se facea dulceata de fructe de padure (afine,
zmeura, coacaze). Era concurenta intre gospodine
inainte de a da bruma. Ca sa isi diversifice produsele
din camara, gospodinele au inceput sa faca separat
dulceturi din fiecare fruct. In zona satului Firiza, o zona
turistica, localnicii ospitalieri isi serveau musafirii cu afine
si zahar in boluri separate, fiecare amestecandu-le in
cantitatile dorite. Multi nu vroiau sa fie dulce. Asa s-a
nascut siropul de afine fara zahar. Doamna Popa
Adriana povesteste ca exista legende legate de
consumul de afine in zonele de munte din Maramures.
Haiducii se hraneau cu afine, Haiducul Pintea manca
afine ca sa vada mai bine, ca sa ocheasca dusmanii, isi
aminteste ca i se spunea in copilarie.
In aceasta zona, localnicii cunosc diverse intrebuintari ale
afinelor, in afara de servirea lor ca desert (dulceata de
afine). Fructele se foloseau ca si colorant natural, afinicul, dupa culegerea boabelor era
folosit la ceai, iar mamele isi tratau copiii cu afine pentru diferite afectiuni digestive.
Ingrediente: afine de padure, zahar
Mod de preparare: Afinele se fierb pana scade apa, se amesteca zaharul (50% afine,
50% zahar), boabele insa ramanand intregi. Dupa doua ore de fierbere, se ambaleaza in
borcane, se aseaza cu gura in jos, se impacheteaza borcanele in perne si pilote. De
asemenea, se pot lasa afinele cu zahar peste noapte, inainte de fierbere. Astfel,
termenul de valabilitate ajunge pana la 2 ani.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 30
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 31
telemea de Marginimea Sibiului care a dus faima oierilor margineni in intreaga tara. In
Marginimea Sibiului, cu pasunile subalpine se continua traditia ancestrala a producerii
branzei telemea, a branzei de burduf si a urdei.
Ingrediente: lapte de oaie, cheag, sare, chimen.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 34
27. Nume produs/Date contact producator: LIVIA SARBA / DOC CMD COTESTI,
sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17,
Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, jud. Vrancea
Livia este un nume puternic care simbolizeaz gloria celei mai
cunoscute ginte romane, glorie care a dinuit de-a lungul
ndelungatei tradiii latine. Sub un astfel de caracter deosebit ce
recunosc valorile adevrate. Vinurile gamei Livia sunt o plcere
excepional pentru cei care caut unicitatea i rafinamentul.
Inspirate de nobleea numelui latin, vinurile Livia sunt seci sau
demiseci, puternice i rafinate, din soiurile cele mai bune. Rbdarea
i atenia, migala i respectul pentru tradiie stau la baza vinurilor
din vechile soiuri romneti.
Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Vinul
este sprinten, cu o aciditate potrivit, corpolenta, onctuozitate,
impresionnd prin culoarea galben-verzuie, strlucitoare i
frumoas. Are un parfum intens de flori de cire i de piersic
coapt, este uor i semiaromat. Continut de alcool 14% vol.,
aciditate totala 6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.40 g/l acid acetic,
zahar reducator 2 g/l. Contine sulfiti.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 35
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 38
natural, fara a folosi utilaje industriale, sunt parte importanta a lumii Zimbria. n
prepararea specialitatilor traditionale Zimbria omul joaca acelasi rol ca acum o suta de
ani, de aceea putem spune despre produsele noastre ca sunt manufacturate traditional.
37. Nume produs/Date contact producator: BRANZATURI DIN COVURLUI / SC
ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.ro
Regiune/judet/istoria produsului: Galati, Moldova
Retetele de brnzeturi ale ZIMBRIA au trecut din generatii n generatii, fiind transmise
de la urmasii ciobanilor din Cslele Covurluiului, locul unde, pe vremuri, erau asezate
nenumarate stne.
Ingrediente: n productia brnzeturilor de Covurlui se foloseste exclusiv lapte integral.
Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Telemeaua de Covurlui este
fcut din lapte de capr i are n compoziie boabe de Nigella sativa (negrilic,
negruc de cultur, cernuc, chimen negru).
Mod de preparare: Se amesteca lapte de capra, de oaie si de vaca, din care se
prepara brnza de Covurlui, casul, cascavalul, brnza de burduf, crema de brnza cu
marar ori susan negru cultivat pe propriile terenuri, specialitati din lapte de capra cu
adaos de marar, cascavalul filat si impletit la mana si ca produs secundar, urda.
nchegarea se face cu cheag natural, ca la stna, fara a folosi niciun alt ingredient de
origine vegetala sau de sinteza. Lactatele ZIMBRIA sunt 100% naturale, produse
manual, asa cum spune traditia ciobaneasca.
autentice ale Europei: pajisti inflorite, paduri si fanete intinse pe dealuri la poalele
Muntilor Fagaras care se vad in departare.
In acest peisaj, a fost amenajata o brutarie traditionala si un cuptor de coacere a painii
pe lemne. Luiza, brutar cu traditie in familie, prepara specialitati precum: Cozonac cu
nuca, Lichiu cu ceapa, Henkles, Placinta cu mere, Lichiu cu varza, Painea cu seminte si
Painea cu cartofi.
Ingrediente: Cozonacul se fabrica din: faina, drojdie, zahar, oua, unt, nuca, sare.
Henkles-ul se fabrica din: faina, lapte, zahar, unt, oua, drojdie, ulei.
Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se fabrica din: faina, drojdie, sare, apa,
ceapa/varza, ulei.
Placinta cu mere se fabrica din: faina, drojdie, zahar, sare, mere.
Painea cu cartofi se fabrica din: faina, cartofi, drojdie, sare, apa.
Mod de preparare: Cozonacul se obtine prin dospire cu maia.
Henkles-ul se obtine dintr-un aluat din faina, lapte, drojdie, ulei, zahar care se framanta,
se impatureste si se lasa la odihna 2 ore. Deasupra se unge cu unt topit, racit si
amestecat cu zahar si oua. Se coace in cuptor pe vatra.
Pentru a obtine Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se face un aluat de paine, se
imparte in doua si se pune la mijloc ceapa calita/varza calita condimentata cu busuioc
cu sare si piper.
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 41
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 42
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 43
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 44
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 45
This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views
only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the
information contained therein.
Page 46