Recomandari igieno-dietetice pentru pacienti cu rectocolita ulcero-hemoragica

Entitate distincta in cadrul Bolilor Inflamatorii Intestinale (BII ): rectocolita ulcerohemoragica(RCUH ) a fost cunoscuta sub diferite denumiri in decursul timpului : diaree cronica necontagioasa ,colita gravis , dizenterie bacilara , colita ulcerativa simpla , rectocolita hemoragica , colita ulcerata , etc. Astazi boala este raspandita in intreaga lume sieste cunoscuta sub denumirea de rectocolitaeste cunoscuta sub denumirea de rectocolita ulcerohemoragica - RCUH . Pana in prezent niciunul din factorii infectiosi ,imunologici , genetici , psihosomatici alimentari inclusi , analizati si implicati in diferite teorii ,ipoteze , concepte etiopatogenetice nu a fost desemnat ca agent etiologic principal. Bolile inflamatorii intestinale idiopatice - rectocolita ulcero hemoragica ( RCUH ): sunt boli foarte moderne , se prezinta in momentul de fata ca unele dintre cele mai importante afectiuni care framanta cercetatorii de pretutindeni din punct de vedere medical , stiintific si sociosocio-economic. RCUH reprezinta o afectiune inflamatorie cronica idiopatica interesnd exclusiv colonul, limitata la mucoasa , grevata de numeroase complicatii intestinale/extraintestinale. RCUH se ntlne te sub diferite sinonime: "colita nespecifica ", "proctocolita idiopatica ", "colita ulceroasa ", "colita mucosala ", "proctita granulara "proctocolita". In RCUH, inflama ia intestinal este limitat la mucoasa si rareori, n forme severe, se extinde la submucoasa . In RCUH inflamatia debuteaza la rect, este continua (nu exista arii de mucoasa indemna ntre leziuni) si se extinde centripet catre valva ileoileo-cecal . Ambele sexe sunt egal afectate , totusi , se remarca o incidenta cu 30% mai mare la sexul feminin , n ariile cu frecventa mare . Evolutia incidentei n raport cu vrsta ,avem un prim vrf ntre 15 si 25 de ani si un al doilea, mai mic, ntre 55 si 65 de ani. Bolile inflamatorii intestinale sunt rare la copiii pana in 15 ani. Incidenta RCUH este de aproximativ 2 ori mai mare printre nefumatori si n special la marii fumatori n perioada care urmeaza imediat stoparii fumatului. TRATAMENT Tratamentul este de foarte lunga durata (ani de zile) si necesita ingrijire spitaliceasca si ambulatorie. Tratamentul igieno-dietetic consta in : - repaus la pat si spitalizare, in cursul perioadelor evolutive; - repaus psihic si fizic, in restul timpului.

Alimente interzise : - alimentele bogate n celuloza dura (fasole, mazare uscata, linte, vinete, castraveti, praz, conopida, varza, gulii, ridichi),; condimentele (ardei, piper, boia, dafin, hrean, ceapa, usturoi); - dulciurile foarte concentrate; - laptele (doar cei care fac diaree dupa consumarea acestuia); - alimentele la care pacientul este alergic si n general orice produs pe care bolnavul nu-l tolereaza din punct de vedere digestiv. Mancarea va fi preparata prin fierbere, aburi sub presiune, la cuptor sau la cuptorul cu microunde. Grasimile se vor adauga crude peste mancarea servita in farfurie. Vor fi evitate: - medicamentele antireumatice ; - medicamentele antifebrile, mai ales supozitoarele, deoarece exista riscul declansarii unui episod de activitate (diaree) ; - aspirina. Alimente permise: - Alimente sarace n rezidii : supe de carne sau perisoare ; carnea proaspata sau congelata de animal tanar (rasol sau gratar) ; orezul ; painea alb ; zaharul (adaugat n diverse preparate) ; ouale (fierte moi), ; untul TRATAMENTUL MEDICAL: - ameliorarea simptomelor si inducerea remisiunii; - mentinerea unei stari de nutritie corespunzatoare; - diminuarea leziunilor inflamatorii intestinale; - prevenirea recidivelor si complicatiilor. 1. Formele severe si episoadele acute: - regim adecvat din punct de vedere caloric sarac n alimente vegetale care sa dea rezidii; - corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si anemiei; - nutritia parenterala este indicata la pacientii cu forme fulminante si la care ingesta de alimente agraveaza eliminarile; - medicatii antidiareice se vor da perioade scurte de timp cu multa atentie; - medicatia anticolinergic indicata n crampe abdominale si tenesme rectale se da cu mare prudenta pentru ca poate induce megacolonul toxic. 2.Formele usoare si moderate: Cel mai indicat tratament este tratamentul topic cu supozitoare sau clisma Tratamentul antiinflamator si antiinfectios: - salazopirina (Azulfidine), 3 g/zi, dupa mesele principale, pana la 12 g/zi (24 tablete); in formele usoare si medii. Uneori microclisme cu 3 - 4 g salazopirina, in 100 ml apa calduta sau ceai de musetel; antibiotice cu spectru larg: tetraciclina si ampicilina; corticoterapie si ACTH (40 mg la 8 ore, eventual cu 100 mg hemisuccinat de hidrocortizon in formele grave). Prednisonul se administreaza cu prudenta (40 - 60 mg/zi);