Hemoragia apare brusc cu o durere de cap, însoțită de pierderea cunoștințe și intararea în

coma.
Alte manifestări sunt, fata congrstionata , respirație sforăitiare, cap și ochii întinși către focarul
de hemoragie.
Comere sunt complicațiile grave ale unor bolii diferite, se caracterizează prin pierderea
cunoștințe și imobilizarea bolnavului, dintre cauze fac parte, hemoragia cerebrala
ztraumatizmele craniene, infecții generale, diabetul zaharat, epilepsia, hta, insuficienta
hepatica, intoxicații medicamentoase și urmeia.
Convulsiile: fac parte din tabloul clinic al multor boli ale sis nervos, fie infecțioase fie
degenerative.
Epilepsia - este o boală care apare în timp, este o tulburare neurologica comuna care se
datorează unor factori ce perturba impulsurile electrice de la nivelul creierului. Sistemul nervos
produce descărcării electrice bruște, excesive și dezorganizate, care duc la apariția convulsiilor.
Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, al defecație, vorbirea, vedera și
conștiința bolnavului. Apărați convulsiilor este inspaimantaroare în special dacă st severe, din
fericire tratamentul controlează crizele convulsive. Epilepsia nu este o forma de boala retard
intelectuala și nu este contagioasa.
Pakinsonul_ boala degenerativa care survine în urma distrugeri lente a neuronilir, deoarece
zona afectat..... Paciaeti prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile și instabilitate
postură, tulburările apar inter 50-70 ani. Vârstă medie de apariției a bolii este de 57 ani, la
început simptomele pot fi confundate cu îmbătrânește, primele simptome se crede ca intre 60-
80% dintre celule din zona activități motorii sunt deja distruse.
 CELULELE CU CONURI.
Au pomeți diferiți și se num. celule foto sensibile, sunt localizate pe toată suprafață retinei, iar în zona
centrala formează pata galbenă și are în mijloc foveia centralis. Ele sunt responsabili de vedere fotopica.
Celulele cu bastonașe se găsesc spre periferia retinei, st într-un nr. mic și st responsabile de vederea
scotopica.
1)Segmentul vizual.
- seg periferic se află în retina, unica interna a globului ocular și este reprezentat de cuelelule foto
receptoare. Retina este alcătuită din 10 straturi
1 stratul celulelor picmentale
2 Foto receptoare
3 Glanular extern
4 Plexiform extern
5 Plexiform intern
6 Stratul granulat intern
7 Startul neuronilor bipolari
8 Stratul neoronilor multipolari
Fiecare celulă cu con face sinapsa cu un singur neuron bipolar și aceasta cu un singur neuron multipolar.
Mai multe celule cu bastonașe fac sinapsa cu un singur neuron bipolar, iar mai mulți neuroni bipolari fac
sinapsa cu un singur neuron gagloionar.
2) segmentul de conducere calea optica este formata din 3 neuroni primi 2 sensitive sunt reprezentate
de neuronul bipolar sau de cel multipolar din retina. Axoni formează nervul optic, chizma optica și
tractul optic care face sinapsa în coliculivadrigeni cu al 3- Lea neuron
Nuclei protectali din mezencefan prezintă centri reflexilui foto motor, nervi optici transmit informați din
jumătate nazală temporara a retinei de pe aceași parte, la nivelul chiazmei optice fibrele se încrucișează,
astfel tractul optic dintr-o parte aduce informați din jumătate temporara a retinei de pe aceași parte și
din jumatea nazală a retinei din partea opusă. Fibrele tractului optic fac sinapsa cu cel de al 3 Lea neuron
în corpi geniculati laterali din metatalamus
3) segmentul central este situat în locul occipital de o parte și de alta ai acizilor alcalin, distrugerea lui
produce orbirea, simțul văzului perimte omului sa recunoască obiectele înconjuratoare, sa aprecieze
forma, mișcarea și distanta dintre acestea
Formarea imaginilor pe retina - este un proces similar formari imaginilor în camera obscura a aparatului
foto in acest proces conlucrează irisul și aparatul optic alcătuit din mediile transparente:
-corneea
-cristalinul
-umoarea apoasa
-corpul vitros ( sis dioptric!)
Irisul dozeaza cant de lumina care pătrunde la retina prin modificarea diametrului pupilei, razele de
lumina suferă la niv ochluli o tripla reflactie, prima la interfața aer cornee, a doua pe interfață a
cristalinului, a treia pe fata posterioara. Imaginea care se formează pe pata galbena va fi mica și
răsturnată, în cazul ochluli normal emetrov distanța focala dinte lentila și cristalin este de 17mm, iar
lungimea axului antero posterior 24mm. Astefel exista o concordanță perfectă între convergența
mediilor și lungimea axului antero- posterior, perimte vederea clara fără acomodare. În cazul obiectelor
situate la distante mici este necesara acomodarea, care se realizează prin modificarea curburi
cristalinului, în procesul de acomodare exista 2 puncte de reper
1 punctul remotul situat la distanta maxima la care un obiect poate fi văzut clar fără acomodare
2 punctul procimum situat aproape de ochi la o distanta la care capacitatea de acomodare este depășită.
Distanță dintre ochii și punctul procimum creste cu vârsta prin scăderea elasticității cristalinului

BAZA FOTOCHIMICA A VEDERII

Razele luminoase ale spectrului vizibil pătrund în ochii prin sistemul dioptric și străbat retina pornind de
la neuroni multipolari pana la celulele foto receptoare cu conuri și bastonașe, aici produc
descompunerea pigmenților foto sensibili care sunt : RODOXINA ȘI IODOPSINA prin descompunerea
acestora se generează potențiale de acțiune membranale și apare un influx nervos ajuns la nivel
corticala acesta produce senzația de culoare corespunzătoare în funcție de tipul de celula stimulata,
energia necesara descompunerii și refaceri picmentilor este furnizata de mitocondrii.
4) Segmentul de conducere - este foarte importat în descifrarea celor doua tipuri de
vedere :MONOCROMATICA, POLICROMATICA implica același tip de picment care se sintetizează din
vitamina A. retunelul se combina cu diverse tipuri de proteine în conuri și bastonașe, proteinele din
bastonașe și din cele 3 tipuri de conuri sunt diferite și se leagă diferit de retine, în funcție de modul de
legare picmeti vor răspunde la diferite culori și intensități ale lumini, când fotoni ajung la nivelul unui
băștinași sau Coni determina ruprarea legăturilor chimice dintre retinel și rodopsina în bastonașe sau
fotopsina în conuri, prin urmare se modifica permeabilitatea membranelor foto receptorilor și se
declanșează potențiale de acțiune astfel de la conuri și bastonașe pornesc influxuri nervoase care în final
ajung la creier unde se va produce senzația culori corespunzătoare.
Rodopsina numita purpulul retinian - responsabila pentru vederea scotopica în lumina difuza când nu se
disting conturul obiectelor, refacerea rodopsinei are loc în întuneric în prezenta vitaminei A și a unei
enzime. Lipsa vitaminei A din alimentația produce hemeralopia ( orbul găinilor) IODOPSINA este
responsabila de vederea fotopica diurna colorată când se pot vedea detaliile și conturile corespunzător
celor 3 tipuri de conuri exista 3 tipuri de picmeti unul sensibil la albratu, altul la verde și roșu. Ochiul are
capacitatea de as regla sensibilitatea în raport cu lumina și fenomenul se numește....
Adaptarea la întuneric se realizează lent în proporție de 60% și necesita 30-40 minute, adaptarea de la
întuneric la lumina puternica necesita 5-6 minute. Obiectele care reflecta toate razele vizibile ale
spectrului dau ochiului senzația de alb, iar cele care absorb toate radiațiile vizibile apar negre, albul
determina procese de iradiatie luminoasa producând iluzii optice, exista ilomani de percepție a culorilor
daltonismul se confunda rosul cu verde, acromatopsia imposibilitatea percepție a culorilor.

NOȚIUNILE DE IGIENĂ ȘI DE PATOLOGIE ALE OCHIULUI

Igiena este importanta pt a reveni diferite boli, alimentația santaosa sa conțină vitamina A, purtarea
ochelarilor cu prescripției media la, purtarea ochelarilor de soare în funcție de necesități, sapalarea fetei
cu apa și săpun.
Bolile care afectează ochii
Conjuctivitele prezintă inflației ale conjunctivei însoțite de congestia ochiului, sunt de natura infecțioasă
și st favorizate de fum, praf, corpi străini. Se manifesta prin usturimi, mâncărimi, înțepături, sunt însoțite
de secreție conjuctivala cu aspect diferit mucopurolent, fibros, în funcție de micro organismul
provocator. După aatpecul clinic Conjuctivitele pot fi :
-purulete
-nodurale
Analizator auditiv

Integrează omul în mediu prin receptionarea sunetelor de diferite lungimi de unda, îl ajuta pe om Sa
evite pericolele și ii ajută pe oameni sa comunice între ei. Organul auditiv este urechea care este organ
pereche, localizata deoparte și de alta a feței. Urechea este adăpostita într-o scobitura a locului
temporar și este alcătuită din 3 portiuni
1 urgea externa
2 medie
3 interna
1) Urechea externa este alc din pavilionul urechi care are forma de pâlnie și care captează undele
sonore. Conductul auditiv extern, este alcătuit dintr-o piele căptușita cu peri, conține glande care
secreta CERUMENUL, acesta se termină cu o membrană denumita membrana timpanica, aceasta
vibrează la trecerea undelor sonore.
2) urechea medie se afla în continuare celei externe, este o camaruta plina cu aer care comunica cu
nasul și faringele prin trompa lui Eustachio, are rol în reglarea presiuni din ureche, se găsesc 3 osciare
care formează un lanț
- ciocanul
-nicovala
-scărița
Vibrează la trecerea undelor sonore și le amplifică, comunica prin doua ferestre ovala și rotundă cu
urechea internă
3) urechea internă este alcătuită dintr-un labirint osos în care se alfa un labirint membranos. Cele doua
structuri comunica între ele prin lichide denunite perilimfa și endolimfa.
In labirintul membranos se află următoarele organe :
Sacula și utricula care răspund de simțul echilibrului
organul corti care răspunde de sinusul auzului.
Organul corti conține celule auditive care sunt localizate pe membrana bazilara, axoni acestor celule
formeaza prelungiri care se unesc și formează nervul acustico vestibular.
Segmentelor analizator auditiv
1) receptor reprezentat din organul corturi și de celulele de echilibru care se găsesc în Sacula, utricula și
canalele semicirculare membranoase. Sunt celule ciliate, iar asupra lor apasă cristale, ele se mișcă în
funcție de modificarea poziție corpui. La nivelul cililor și dendritelor iau naștere excitatii produse de
modificările corpui, aceste excitatii sunt transformate în influx uri nervoase. Organul corti acționează
endolimfa producând excitatii necesare pt impuls nervos.
Segmentul de conducere: format din axoni receptorilor auditiv se alătură, se unesc și formează nervul
autitiv, acesta are traect spre creier și face sinapsa în corpi geniculati mediali cu al doilea neuron, trece
prin Crbl și are protecție corticala în aria auditiva al lobului temporar.
Axoni neuronilor receptorilor vestibulari din Sacula, utricula și canale semicirculare se unesc între ei și
formează nervul vestibular, cei doi nervi se alătură și formează perechea a 8 ai nervilor cranieni acustico
vestibulari. Ambi nervi au proiecție în aria auditiva și de echilibru ai lobului temporar.

         Mecanismul auzului

Urechea umană percepe undele sonore cu o vrcventa cuprinsa între 16 mii și 20 de cicli pe secunda și o
intensitate între 0 și 120 decibeli
Totalotraea sunetelor percepute sub forma de senzație auditiva se num câmp auditiv și se reduce
progresiv odată cu vârsta.
Urechea externa captează sunete prin pavilion și le tranzmite timpanului prin canal auditiv, vibrațiile se
transmit prin lanțul de oscioare, prin contracțiile scărițe sunt reglate amplitudine de sunete, undele
sonore se transimt perilimfei din rampa vestibulara și apoi prin helicotrma endolimfei din rampa
timpanica. Se creza la nivelul cililor potențiale de acțiune datorită stimulilor sonori, ele ajung pe cale
auditiva la scoarța cerebrala în regiunea temporară unde se formează senzația auditiva, sensibilitatea
auditiva sacade odată cu vârsta sau prin obijnuirea cu suntetul.
Bolile aparatului auditiv.

Simțul gustului și al mirosului

Simțul gustului

-Este realizat cu ajutorul limbi, limba este organul gustativ și al vorbiri. Limba este un organ musculos
localizata în cav bucală și este alc din vârf, corp și rădăcină. Pe suprafața limbi se afla mucoasa linguala
de culoare alba - rozalie în care se găsesc receptori gustativi. Celulele receptoare gustative întra în alc
mugurilor gustativi, iar muguri se găsesc în papilele gustative, ele se găsesc pe toată suprafață limbi în
special spre vârful și marginile acesteia astfel papilele localizate spre vf limbi recepționează gustul dulec,
Cele de pe marginile limbi gustul Sărat, cele din mijlocul limbi gustul acru. Dispoziția lor pe suprafață
limbi este în forma de V. Pt a simți un anumit gust alimentele trebuiesc dizolvare în salivă și trebuie sa
vina în contact cu mucoasa linguala. La niv celulelor exista cili care produc o excitatie care se transformă
în influx nervos. I fluxul nervos este transmis prin nervul gustativ care se formează din prelungirile
receptorilor gustativi, nervul gustiv străbate măduva, trunchiul, talamusul, Crbl și se proiectează în
girusul hipocambic. Pt a simiți gustul unui alint este necesar sa mestecam în continuu.
Igiena limbi :
Factori agresivi ai analizator ului sunt substanțe chimice și medicamentoase, alimente prea reci sau prea
fierbinți care produc arsuri ale mucoasei linguale, obiecte ascuțite, soda caustica, acizii, coloranți chimici
pot sa deterioreze funcția gustativa. Bolile limbii sunt: infecțiile linguale se datorează consumului cu alim
infectate sau lipsei de igiena, bacteriile se depun și pot sa dea o colorație alba urat mirositoare, se
tratează medicamentos, antibiotice și respectarea regulilor de igiena.
Arsurile linguale se datorează consumului de ceasuri, cafea, supe acestea ard mucoasa linguala și
afectează papilele gustative, persoana afectata are dureri la vorbire și la Mestecate alimentelor, se
tratează prin intervenție chirurgicala, unguente pana la refacerea funcției gustative,
Aftele-sunt boli infecțioase care se datorează consumului laptelui de vaca sau brânzeturi infectate cu
bacilui aftos, produce umflarea gingiilor și a limbi făcând imposibila mestecarea alimentelor, boala se
tratează cu antibiotice și regim alimentar, durează 3-5 zile însoțite de febră, vărsături, dureri de cap,
greață, persoana afectata mănâncă alimente moi.

Simțul Mirosului

Integrează omul în mediu prin perceperea mirosului din lumea înconjurătoare, este un simți chimic avad
aceași arie de protecție corticala, organul olfatie este nasul localizat în mijlocul feței.
Alcaturie : din două fose nazale căptușite cu o mucoasa bine vascularizata și prevăzută cu peri. La
exterior se deschid prin nări care sunt doua orificii prin care are loc tranzitul aerului. Fosele nazale sunt
separate între ele prin septul nazal, în plan superior se continua cu sinusurile care sunt structuri osese :
1 inferiore
2 mijloci
3 superioare
Sunusurile inferiore au o prtine de 3-4 cm pătrați, acesta conține celule receptare olfactive responsabile
de simțul olfactiei, acestea sunt neuroni bipolar, moleculele odorante trebuie sa ajungă în mucoasa și sa
se dizolve în acel mucus, prelungirile acestor celulele sunt axoni lor care se unesc și formează tractusul
nervului olfactiv acesta străbate lama curuita a osului etmoit și ajunge în bulbul olfactiv unde face
sinapsa cu celulele mitrale, apoi ajunge în talamus unde este al doilea neuron de conducere și după
această sinapsa ajunge în arhi CRBL și apoi are traiect ascendent în scoarța cerebrală în zona de
protecție corticala, acesta zonă este girusul hipocambic care cuprinde nucleul amigdalian din șanțul
lateral silvius și cornul lui amor.

Fiziologia mirosului

Simțul mirosului este un simți foarte ușor adaptabil, omul se obișnuiește cu ușurință cu mirosurile din
jurul sau și după 1-2 min nu se mai simt, omul poate sa diferențieze între 2000-4000 mirosuri.
Exemple de miros
- Eterice
-Balsamice
-Caprilice
-Fatilice
O combinație a acestor mirosuri condiția de baza este ca moleculele odorante a mirosului sa vina în
contact cu mucoasa olfactiva și sa se dizolve în aceasta. Simțul mirosului la specia umana este mai slab
decât la mamifere din această cauză omul ocolește mai greu anumite obstacole cel mai important rol
este sa aprecieze calitatea alimentelor.

Rolul olfactiei - adaptrea la mediu, evitarea pericolelor de intoxicație cu gaze, otrăvuri.

Bolile olfactiei- rinitele sunt boli alergice declanșate de contactul cu polenul, praful, acarienii, produce
declanșarea secreției nazale înroșirea ochiilor și a feței, lăcrimarea, dureri de cap se tratează
medicamentos, spray, naturist și respectarea igienei locuinței. Netratate afectează funcția olfactiva

Sinuzitele - sunt boli ale sinusurilor care se datorează grupelor netratate, răcelilor, mucoasa se îngroașă
și tranzitul aerului este foarte dificil se tratează medicamentos, naturist, dar boala nu este vindecabila,
recidivează la sezonul rece
Masifestri : dureri de cap, rinoree, stări de rău, insomnii, înroșirea feței,

Deviația de SEPT- se datorează deviație osului nazal care impiedica tranzitarea aerului.

Polipi - excrescențe cărnoase care se formează pe fosele nazale astupand sinusurile, afectează vorbirea,
simțul mirosului se tratează chirurgical.

         Analizatorurl cutanat - pielea

Integrează omul în mediu prin simțul pipaitului, al tractului și al durerii.

Pilea este cel mai mare organ al corpului omenesc care acoperă corpul la exterior, este alcătuită din 3
staruri
- eoiderma
- derma
- hipodrma
Epidema este alc din celulele pavimentoase stratificate, la suprafață ei se găsește firul de par se deschid
canalele glandelor
Derma - conține papile dernice, rădăcină firului de par și canalele glandelor sudoripare și sebacee
Hipodrma - strat care acumulează grăsimi.
Anexele pieli sunt: unghia și firul de par
In piele sunt localizați recepori analizator cutanat. Terminați nervoase libere (TML) sunt foarte
numeroase copursculi rufini pt calcura și copursculi golgimazoni receptor pt tact și presiune.
Segmentul de conducere este reprezentat de axoni acestor recepori care se unesc și formează nervi
cutanati care sunt ramuri trigrmeni 5 și facial 7 și gloso faringian 9, acestea formează căile de conducere
ale sensibilități prin fascicule spino talamic, anterior, lateral, tactil, dureros. Segemtul de protecție este
în scoarța cerebrală în aria Somestezica.

Fiziologia analizatorului. Informațiile extero culese din jumatea corpului se proiectează în girusul
postcentral drept........ În locul parietal există arii Somestezice care contribuie la asocierea simțurilor,
regiunile cutanate prezintă densități cutanate ale receptorilor, în funcție de aceasta densitate se
determina acuitatea tactila, astfel se recunoaște contactul cu un obiect prin pipait ( sensibilitate
termica!) se apreciază diferența de temperatura obiectelor, sensibilitatea dureroasa permite apărarea
organismului fata de agenți nocivi. Durerea este un diagnostic pt identifarea bolilor.
Lezarea ariilor asociative face imposibilă recunoașterea apartenenței la propiul corp
Funcțiile pieli - organ de simt, protecție, extracție, termo reglare depozit și absorbție