VECHEA CEA MAI EUROPA,*7000-3500 f.e.n.: VECHE ~ CIVILIZATIE EUROPEANA INAINTE DE INFILTRAREA POPOARELOR INDO-EUROPENE Studiul de arii din sud Adriatica, ir Italiei — unc dezvolt civilizaliz de ani, pind Perioada © cezur europeans din asezii incetoaz& s le aceastit perioad 1V-lea mile Vechea | Civili Furopeana&, care a cunoseut ageziri urbane, un sistern de scriere si temple complicat ornamentale, inflorit in ‘sud-estul Europei inaintea iafiltrarii popearelor indo-europene, de-a lungul celui de al IV-lea gsi al IiI-lea mileniu i.ce.m. Marturiile arheologice in- dich faptul c& invadatorii au fost un popor razboinic care a construit acropole fortificate si a devenit un superstrat al populatiei ‘indigene. fata se ya concentra asupra acelor stul Europei — regiunea danubiand, ele din Marea Tigee si sudul de, pe la 7000 t.e.n., a inceput o re foarte Limpurie, care a dus la o viata a continuat timp de peste trei mii im 3500 f.e.n. din jurul anului 3500 i.e.n. formeazai intre Vechea Europ& si HKuropa indo- Aceasta este perioada cind viata rurale mari, ca gi din cele urbane, u_este profund modificaté. In chiar — prima jumitate a celui de al miu i.en.—a fost datat& prime * Notele semnalate marginal cu cifre arabe aparfin profatatorului tatorului fi_ap si sint reunite in finalul carfii. Tot prefa- arjin si completirile plasate in text intre paranteze drepte (N.Ed.). 51 4*invazie In clmpiile danubiene si tn nordul Europei 4. poposrelor Isurgan sau proto-indo-europenc, Ginspre stopa cuprinst Intre Volga inferioar’ 3 Donul inferior (Gimbutas, 1970). Se poate apreeia eG schimbarile care au dus a degencraren age- zairilor Vechii Civilizayii Europene indie ineoputu- le prezentei indo-europentior. Studierea sub- stratului ,vechi european este deci indispen- sabili pontra o buna infologere a formanii si diferenfierii primelor grupiri indo-curopene din Evropa. Terminctogia Curiad dup introducerea unei economii produca tonre de alimente in timpul mileniului al VH-lea Len., sud-estul Europel sa consolidat, intr-un, bloc ‘cultmal cu radacini. gi 0 idontitato a ea roprii. Acesta a fos un complex cultvral cu Reslvtrgire indreptatit «i considerat. 0 eatitate independent, nicidecum o rofloctare provincial a evolujillor Orientului Apropiat, ci o eiviliza pe deplin eohivalenti celor din Mesopotami Angiolia din intorvalul do timp Insistenfa cu care orientaligtii explic# sehimb&rile culturale prin termenii de ,jimporturi* gi ytnigra~ tii" trebuio deci privita ca nejustificats.” Nu so poate demonstra ci sehimbariie eutturale In di cufie ar fi fost datorate migeagiilor ei, mai degrahi, sobimburilor rociproce de idet prin ‘intensificarea comerfuiui gi comunicaiilor. Descoperiri recente $i remarcabile reclana 0 roovaluars a soneepfiilor nonatre privind sud- esol Europel, Existenta ageziilor urbane, a runel scrieri, a templelor gi a mormintelor dotate ea obiecte de cult 3i figurine, atingind un numér de aproape treizeci de mii de exemplere, sint dovada ed exista ovis} religioasé organizatl si 0 structura foarte dezvoltaté a coremonie}ului, Spre @ identifica aceasti arie din sud-estul Europei drop 9 entiiate eeparaté in familia civilizapiel Lumii Strivechi si, de asemenea i menjionat. 2 > spre a o distinge de Furopa Antick (denumire care detemneani de cbicei civilizajia clasicd greco-romani) si de Europa Proisioricd, am folosit denumirea de Veehex Civilzatie Euro- Poané (Old European Civilization) propus in 4971 la, al optulea Congres International de Slinfe Preistories si Protoistorice de la Belgrad (ig. 'D. Cronologia Folosirea datirilor eu radio-earbon gi transfer- marea lor fn dato reale pe bana ealibraeii la_cr nelogia inelolor copacilor a cauzat 0 revoluie In eoneeptia noastr’ dospro nagtorca gi doclinul celei mai timperli civilizajii a “Europel. Pentra neolitioul gi calcoliticul acestei zona avem Ia Aisporitic posto trai suto de dati ou radio-carbon. Acested furnizeaz date esentiale pentru o inca drore cronologicd « numeroase complexe culturale eunoscuie, Cronclogia folosita in acest. studin nu esie In eni determinali prin metoda radio-eazbon, ci in date reale aproximative (vezi Tebelul cronologie, p. 59). Inceputurile, cea 75006500 .e.n, Caltivarea efectivi a pimfotului in. sate ev: fiaté, prin complesul ,.Griu-orz oaie-capri- pore" “(Wheat-bartey shoop-goat-cattle-pig complex ) apare pe firmul Greciel, el Ttaliei, in Creta, in audul Anatolici, in Cilicia, Sirin, Palestina si in Semiluna fertilé (Fertile Crescent)” tn jur de sau chine mai fnainte de 7000 Len. Na oxisti nici o dovada caro, bazindu-se pe datelo analizei eu radio-carbon, eit demonsizeze cd acest complex a aplrut maf tirin in Grecia * Sonituna Perlis ~ zon fertits din Orlantal Apro- pat,careselatindeepre va pelinghcussta malteranedad, Ear ipre est po Hage Deyertal sigan ain ake (3.1) 5dectt. tp Semiluna Fertil, ori 16 Sivia, Cilicia saw Palestina (datarile revimite. privind straturile pro-coramice de In Knossos in Greta gi de la Argissa | § Sosklo m Thossalia co citucazé in jur do sau 4 j insinte de 7000 Lenfeele mai multe date C14 calibrate sec. 71-67). Nu este clar coe doterminst impulsul inigial | pentru dezvoltarea eultural’ a Vechii Kuropene. Nu exist nici o dovadi arheologicd | e& imigranfi care eunostea eullivarea plantelor {si domosticiron onimalolor au venit dinspre | Qriental Apropiat. Este posibil en onla, eapra gi cultivarea oraului eu douk rinduri si fi_patruns }ta_sud-estu! Huropoi prim, ostul Mediteranets acest Iucra insii ne poate fi dovedit in ce priveste 5 vilele, porcul gi alacul (getol cu un bob), care au strimogi autohtoni in Buropa. De altfel, sursele | do obsidian mu s-en limitat mamai ln Anatolia si Transcaucazia, of existit chiar gi in zona cen- tral-mediteraneank si tn insulele Marit Eyee (Dixon, Cann, Renfrew, 1968). | S-ar pirea’ei factorul stimulator a fost navi- | gatia maritima activa, iar accesul Ia sursele de obsidisa a sporit ritmel schimburilor culuurale fn interioral regiunilor Mévii Bgee, Mirii Adriatice | -@Moditerenci centrale. Dup& impactul initial, urmat proprial drum, genertnd o serie de culturi | care prin aseménarca lor, prin legitturile reciproce ‘echea Europt sia vel fi prin ovalizislo lor unlock af disting aceast’ len Civilizatia, diferitd de coa 2 Ovientului Apropiat, Std | preaum’ gi de cea a vecinilor europeni de la nord He | Bi vost. ils | | Crosterea si consolidarea Nia culturii neolitice sud-est europene I #i relatiile sale strinse cu Anatolia, Levantul si Mesopotamia, cea 6500-5300 L.e.n. In jurul anilor 6700-6500 Le.n. [dupa calibrarile coa 6500 1,B.N,], ceramica areé la tem| raturi inalte gi lusteuita a Incoput sé fie folosi 3tft in Vechea Europa, eit gi in Oriental Apropiat, Curind dupa aceea 2 apiirul, coramica pictata. Yn ficcaro areal vasele au urmat, cerintele locale tn co priveste forma gi stilurilo ornamental. Hyidenja eronologica nu yorbeste despre o prio- rilete @ Crientului Apropiat, ci sugereazi extin- derea unei idei, mai degrabi decit migratit saw importuri, in ‘sud-estul Europei. Niediert nu exisiz evidenfa unui tronsler im foto al vreanui complex cultural dinspre Orientul Apropint spro zona Muri Egee. Sfirgitul mileniului al Vit-lea ste earacte~ Haat deo dezvoltare oxplozivd a artelor gia tehnologiilor din Poninsula Baleanicd si contral Anatolici, Podul ce Jega cele dou continonte ora constituit de insulele din Marea Eges, Schimbul continu de idei gi comertul dintre Balcani si central Anatoliei sint evidenfiate de numeroace obiceto din piatr’ yi os, cum ar fi spatule de os, copei pentru cing’itoare, pandantive miei din efrit, seouri in miniaturk gi dil{i. Alta obiecte indeaproapo inradito, aparjinind in mod evident activitatilor ceremoniale sau rituale, includ felu- rile sigilii purtind ideograme de acelagi fel, fis Tine oimenesti sau animaliore, vase teriomorfe gi ae ou. reliofuri sugestive ‘repregentind magti de divinitayi. Figurinels do lut gisile in mari cantitati im Thossalia, Macedonia, Bnlgaria, Roménia, Lugo- slavia gi” sud-catul Ungarici, din perioada de dinainte gi dupa 6000 L.o.n., indict afinitati apro- piate ex cele cunoseute din cullurile Hassune gi Samarra din Mesopotamia, ca de exompla figa- Finele mesopotamione eu capete falice san eu forme in V (cdpriori) incizate pe spate, sau cu Ochi yboabi de eafoa —fiecare grup. stilistic caracierizind o categorie de personae mitice reprezentati la fel de conventional ca tn arta Figurativi din Vechoa Europ. Aceasta oxtindore a imagisticii mitice Inrudite po o distan}a de apro- ximativ 1300 la 1500 mile indied o uniformitate fundamentala, ovidontiata gi de aseménarca tra- difiei arbitcoturale din Thessalia si Macedonia, Anatolia gi estul regiunii mediteranoone. Aeoasta este o tradijie care include ease rectangular interconeciate, unele avind contraforturi si fun- alii din piatra, perefi din cinzimizi paralelipipa- dice conyexe (adobe) si plan de megaron. Pe la mijlocul celui de a] VE-Iea milenia f.o.n., satele aglomerate eu case reetangulare, apirate de sanjuri sau de ziduri, putean 84 aib¥ pint le 1000 da locuitori. Aga este, de exemplu, ajezarea de tip Sesklo clasic ee acopera pantole din jurul tell-ului (movilei) excavat initial (estimare bazati pe datele furnizate de dr. 1). Theoharis) de Je Paseo di Convo In cimpia Tayoliere din sud-cstul Ttaliei; tell-ul acoperi o erie do 50000 m® 3 cuprinte peste 100 de ansambluri eunosente tn uma sipdturilor efectuate de dr. S. Tine. In comparatie cu aceste situri do habitat alo Vechii Europe, amplasamentele din vestul ji_nordul Huropei, aga cum sint, cele de Hoga Tacurile elve- tiene, sint doar nigto simple ciifunuri. Complexele culturale ale perioadei ncolitice, ca 6500 — 5300 fen, Manifestarile neoliticului prezint& otteva tradifi 4) egeeana-central balcanicd, avind trei_sub- Grove — Sesklo, Startevo (Crip) gi Karanovos }) adriatied; 8) vest-ponticx sau Hamangiay 4) moldoveneases san Nistru-Dng (fig. 2). 7 1) Arealul egecan si central balcanic. Culiura neoliticd din erealul egeean si central balcanic este cunosoutd sub diferite nume in fiecare din farilo Europoi modomo in eare acoasta a fost réspindita, distinefiile terminologice reflectind mai degrabii frontierele politice modeme dectt, variafii oulturale semnificative, In Grecia este eunoseuti sub denumiroa de Proto-Seeklo, age- zarea Sesklo fiind sursa lerminologiei neolitieulul, ormata de Sesklo propriv-ris; in Tugoslavia este cunoseuti ca Staréevo, dupa agezarea eponimé ®‘abel cronologic al Vechii Civilizatii Europene ANT fon. 500 5500 45009000 oar Dugla ef ulteNoars a fost de-a Jungul Mari Nogre im Romania. de 1a est de Belgrad; in sud-ostul Ungariel Kérés; in Romania — Crig, numele romanese al nismarorase.| POBROG. | rie, xensarie | ie) saab WiReclaisah ret = 4 < e Seas PRECE. PROTO. (NEOLITI -_ Se ERS, ESE anosco THQ | pore ORNGR PNTORDAD | cone. Ei. | KARANOVO ae a DT, | ta ae Th ai edits laa Yotin mim, trol ae Hig, 2 cious ae. eas ce a Fe ee ees Se arg atin Ege et ee nore aa bn Mae ta at oe aceluiagi riu. Acest complex a ocupat hidrosis- 88 "48003500| temul Verdar i Morava in Macedonia si in sudul Hi centrol Iugoslaviei, ea si pariea sud-estic& @ ozinului dundrean mijlociu, extinaindu-se, peri- feric pind in Moldova, in estul Romaniei. Conco mitent, 9 varianta a ace ; tie, fash culturi ne ivea de “ rut cunoscutd sub denumirea de Karanovo, 8 aps $i in Bulgaria, in valea rieloi Marite. reall adriatie. Cea msi timpurie culturé coined eteeora circumn-adriatice din vostul | Tugoslaviei, vestul Greciei gi sud-estul Ttaliel este | cunoseuta sub numele de complexul ,,Impresso*. Desi nedeeparfiti Ja inceput de zona circum mediteraneana pin in mileniul VI den ea 82 manifest cao tradifie individual! prin crearoa Complexuloi Matera de ceramics pictaté din sid-estul Tali si, Danilo de-a lange! coast iriatice din Tugoslavia si Albania. © en comercial dintre sudul si centrul Rela u nl Greciei si rogiunca circum-adriatic’ par ei fi aocelerat schimbarea si dezvoliarea cultusilor tn Sicilia, Apulia, regiaaea Tavoliore din Fogeia $i din alte zone'de coasts. eos Comorfal cu obsidian de Liperi si vase ritval fagacnumifii rhytoni zoomorfici eu toarte ci ae a Tot atestat do distributia descoperirilor arheologice. sau Harangia. Dezvoliares este inci neclar’, dar este interesant de observat cf 0 ceramic imprimata cardial (cardial impressed pottery) urmind, 0 traditie complet diferita do aceea ® compleselor Karanovo gi Starbovo din vest a aparut In o dats timpuric a ovolufiel sale, Tipul fiziz at populatiet include elemente mediteraneene, Tard Gyeluat a culturii Hamangia este forrie bine tcunoscuté prin stilal porticular de eal fgurinelor, Peste acest complex s-a Supra- figurtiteron evilizeia. ta-bakceniet ealeolitiek 3) Zona ponticd culturii Hamangia Moldova - Ucraina de vest. Regiunea ae rete tn nor-westl Marty Newey str patuti de vaile fertile ale Prutului, Siretului, o Nistrului gi de cursul inferior al Bugului, @ oferit conditii prielnice aparitiei si deavoltinii unui model nevlitie de subzistenti, Cultura noclitied Nistru-Bug cu oseziiri rurale stabile bazate pe o econcmie de cultivetori a ayut 0 dezvollare local. Ulterior, ia decuesu} mileniulai al VL-lea fem., a fost influenfati dinspre sud si vest de complesul central balcanio (Staréevo-Uris), iar in mileniul al V-lea f.e.n, de complexole st bal- canic (Boian) si centeakouropean (ceramica link ar steaté de studiilo stratigeafiee gi tipologice gi Inlrit de datatrile cu radio-earbon. Toato acestea indica o seovenfa neolitiea avind trei faze acera- ico gi alte cinei coramie: ). Continuitatea cultural esie perfect demon- Complexele culturale ale perioadei calcolitice, cca 5200—3500 fen. Pind pe la $000 i.e.n. cultura ,veohe europeand* se cristalizase in numeroase Variante regionale nti tradiii_bine dezvoliate in arta ‘esramicii, in azhitecturd si in organizarea cullicd, fiind deci justifieat& utilizarea termenului de fizajie*. ,Vechii europeni* forman aglomeriri de populatie adesca reprezentate de mici ageziri urbane — 0 situafie caro impliea in mod inovi- tabil aparifia uncr instilufii religioase gi de con- ducere. Ii au ajuns s& foloseasca o scriere radi- mentari $i s-au apevializat in mosteguguri. Do asemenea, au deseoperit utilizarea metalelor, pre- lucrind aural si cupral pentru. producerea orna- mentolor gi uneltelor. O serie de tradifit ale Vechii Civiliza\it Europene au continuat in urmatoarele regiuni: (1) egeean; (2) centrel-baleanic’; (@) adriatiod; (4) Dundrea mijlocie; (5) ‘Tisas (8) est-baleanic’; (7) Moldova-Ucraina de vest. Prima rogiune euprinde ceca ce constituie azi Grecia gi insulele Mari Egee. A dona regime include Tugnslavia (eu exeeptia Hitorahului adriatic): cavilizatiile Vinda si Butmir. Al treilea areal este ee eereprezentat de comploxul ceramicii, pictaie, de ambole pirji ale Acriaticii (Serra d’Alto in sudul Italiet si Hvar in Dalmetia). A patra varianta include cultura Lengyel de-a longa) bazinuloi mijlociu al Duntirii; ea are afinitiji cu complexul adriatic, ali in ceea ce privojto stilistica mate- rialé, oft gi tipologia somatica a populatie’, urmind culturii ceramivii liniere a neoliticului ‘centra!- european. A cincea cond cuprinde bazinul Tisei, in care complexele ‘lisa i Bukk de traditie Alfld au fos: urmato de cultura Tiszapolyar, © culturi prolucriioare de motale si inrudits eu cultura Lengyel. A gasea regiune cuprinde cul- tura Karanovo din Bulgaria (farele Karanovo IL—VI) si complexele “Vidasira-Boian-Gumel- nila din Roménia, precum gio ramurd din Mace donia cunoscuta sub denumirea Dilili Tag. In cea de-a gaptca zond — Moldova-Ucraina de vest — cultura neolitic’ lovalit a fost urmat® de oivilt zayia Cucuteni (numit si Tripolie In literature sovietica). Varianta Petrosti reprezint 0 zonk 12 de tranzitie intre Lengyel si Cucuteni (fig. 3) 0 acvolrare semnificativa a evolngiei spre un nivel mai inalt, de complexitate si rafinament este viribilA in fiecare variant a Vechii Civilizagii Europene. Cuprul a inceput sé fie folosit pe le 5500 Lea. (stratul Starevo Urziu al ageziirit Obre Ta furnizat plese de oupra datate Je cca 5400 Lem. [seo 54-53 gi 53-547), iar aurul jnainte do sau in jur de 4000 1.e.n, Specializarca in mesteguguri este evidenfiald de remarcabilelo realizari nrtistice si tehnologica objinute in pro- ducerea ceramicii: policromé, lustruit eu negra, canelata sau pictatd cu gralit. Crosteren populafie’ este indicali do densi- taten agezirilor; de exomplu, in arealele est- baleanio si Cuoutoni cint cunoscute citeva mit de agozari gi necropole. Satele mari au evolua’ spre ayezirt urbane mai ales in zona central- Dalcanicd a civilizatici Vinéo, Mormintele, templele si inventarul de cult ovidentiazd 0 strocturk religioasé organizati gi un ceramonial foarte dezvoltat. La Cascioarele, 0 2 | Leworen Scone nate enone, G2 CoS ae Ne eared asezare insular pe un lac din apropierea Duni: adus la lumina un tempi datat la cca 5000 ten. [sec, 49-45, 46-45] (datare eu radio-carbon calibraté Ia date rene), caractoristie pontru «o1234sem elaine! odolul Im Ing al nul edificiu: patra temple pe ae Eee eopenite facta 1a Czecioaztle, @ BH slereobat nell. Doseoparie tacuta 1a Cieiearlts 0 agra Hn igh Due yi al Wea fafia est-baicanica, u doua jumstato ten. ii viliantiei sive fazei trai a cultorit Boian a civilizatiel cptleanioe, Pero template era framos pita gu dasone spiralate in rogu si verde pe un fon trem. Doi spi elegon\i piotali eu deveno con Ticate, 36 aflau in fcesbl sacra, (Prisg comuni, are. privind tomplul » fost publieath tn Dacia SV, 1970, de cate Vindimir Demitressu,) Deasupra scestai tomphy se alla un altul de ¢ Asti putin ultesioart (3070 a0 RES see tea (omplexnl Gumelnifa), 1a care queer: ood an tut et um tepla (or, teu tes Pot tee Teeetra temple egezate pe un. stereobat tnalt te au fost dezgro- ite modele de temple au fost deze ate te penineula Baleanicd, Clteve, apartinind Fivilizatiilor ost-baleanic& si Cueutoni, doua nivelari, evind capete soulptate sau mésti de zeitaji ori animale modelate pe frontoate si_par a reprezenta temple dedicato anumitor rai si zeito Evidenta unor dotalii de vestimentafie po figurinele de lut sugereuzt un stil bogat in orna- mente al vesmintelor masculine $i feminine. Tn figurinele lor ca gi in picturile i reliefurilo de pe vase rituale si de po perefii ageztrilor, sYechii curopeni® au recreat Iumea jor miticd eri au doscris formele Jor de cult. Miturilo gi spectacolele dramatice poriodice erau, probabil, reprezcalate prin intermodiul figurinelor. Marea cantitate de asemenea figurine, ceramicd ritnala, inventar cultic si alte tipuri de reprezentiri po obiecte legate de coromoniile religioase ne oferi cele mai eloevente vestigii alo Veehii Civilizalii Europene, indicind totodatk o complex doz voltare spirituali. Aparijia serisului nu poate fi deci surprinni- toare in contextul existantel templelor si a oclor. alte masturii_ arheoiogice enumerate ‘mai sus, Tablijele de la Tartéria descoperite in 1961 (Viassa, 1963) apartin noi gropi de sacrificin dintr-o faz timpurie a civilizaties Turdas (Vinda) si trebuio datate Ia sfirsital ‘milenialui 2 VI- Jen fen. De altfel, cele mai recente datiri ale complexului timpuria Vina (din agezares Anza din Macedonia) stat 6200 200 (LJ 2441) 94 6250 + 100 (LJ 2329) B.P. (Inainte de prezont)*, tind datole objinute in date reale aproxi- objinem 0 dstare tn jur de 5300-5200 fen. [5340-4555 5). 2 BP (before present) ,Anainte de prozent* — termen alilzat in ‘alate en radig-carbon (ty) necallbrate Ia date reale. Prin canventic, prezent "este considerat aul 1950, eind s-au ineoput abate datas (es, de aitfol, oi anit bc", grafiali LEN. jh traduccroa, 42 jaja) nu etal ani reali as! mmc, cl pai radio-carhon conyontionali, Convertires ,anilor EB" in sant io elad 4950 din mamiral respscliv. Dupa aoe f alo prin meted ame speciale eare fin seama li-carbon P. 5; 5935-4055] (fi Bolo, ear ace pein di GS eseinfidn procenthiui Uo ix).Figs 62 3) Tbe dele Tel jonat contepfile pr Scdestal curoposn. Apoetia (eca 5900-5200 f.o.n.). Muzeul ce lel, Cluj-Napoca ee (o) stra i ‘pe partea terior tn esifa Tint Vrala, yest Ty Eig, f lors ain ronal ale sexiesit_,vechi euro ‘de eit gt Alcs obiacts inca-Turda, Ftuale"aperfead ce 7Ee Suto de vase mininturale din, perioada timpu- rie a culturii Vina provenind din chiar agezaroa ‘Ving — ea si nu mai amintim fusaiolele, farfur mall gl etic rille si cupele votive din zona central si estic fa Baleanilor gisite in complexele Vinéa timpuriu $i clasic, de a Boian, Gumolnita si Dikili Tas — Frozinta semue liniare care sint foarte diferita de ta simbohuri ori idecgrame. Acaste modele videss existenta unci serieni (fig. 6, 7). Scrierea vache eurepeand” este cu cirea 2000 de ani mat vache doctt con sumeriani si era probabil logata de mani- festirile religioase, corvind a tnregistrarea unor dale ori evind 16) dedicatorim yi comemorativ. Infiltrarea popoarelor Kurgan proto-indo-europene Primul contact dintre civilizatia Cucuteni si po- poral kurgan pastoral-patriazhe! din stopele nord Pontice daseard inc dinainte de anul 4000 Le.n. Keost Iucru se poate deduce din influenja avuti do eivilizafia Cuouteni (Tripolie) asupra culturii Kurgan. Pe de alté parte, infilirarea populetiel Juurganclor se poate stabili prin mnormintele lor din Romania (Dobrogea, Moldova si Transilvania) sidin estul Ungeriei in perioada, 4000-2500 ion. ‘Aceasta este poriosda Kurgan 11, corospunzind finalului eivilizajiei Cucuteni ,clasice” —- faza Cu 16 cuteni AB-Tripolie B. Populatia kurganelor este ator minte individuale In grapi adinei. eenste morminte rau {acute in an Jamn sau in ciste de piatrat m movile de paint sau de pisira — hunger gane). Morfii erau agezati po spate cv. picioarele Srringe, Inventarul de mormint cuprindes virfuri de silex si virduri do migeatt din silex, eulite, farouri, ghicage, eutite si lopoare do silex. Fig Fine reprozantind capele de en sevlptate din pietre femiprefioase, precum gi margele si pedoabe din colfi de mistraf sau dinti de © mnea frecvent introdue {n morminte, prin mor- Tn mod uzuel, asambluri_ de Le intrarea e tn morminte se aflau si oase de vit isi alse precum gt vere cca st ovidetiad » ih aga funerare si a altor _ In timpul acestor ceremonii tuner - descoperit gropi ritualo ou schelete de vite gi cai ailate Lingé mormintele rizboinieilor. Riturile de inmormintare ale ,vechilor eurepeni® contras- teazi eu cele alo populatici kurganclor, sceasta din urm& vadind o preseupare pentru zeificarea ‘morjilor si pentru construirea de Tucrivi arbitec- tonice monumontale vizibile in asezzimintele mor- ‘ware, in inventarele do mormint, in tumuli, tn ringurile sau stelele de pintrd, 'preoum gi in marea cantitate de arme giisila in aceste morminte, aso) attesteren Vechit Europe sa produs dupa ea, in cea mai mare parte a Europe ceniral-estice gi in Peninsula ‘Bokenict, cu au fia zonolor do munte gi de coastd, & insulelor din Marea Egee i din Marea Adriaticd gi a Ttaliei. Superstratul kurgen (indo-european) cete iden- ‘Sshoabil prin predominanja elementelor rizboi- sice, procum si prin traditiile diferite in ce. pri- ‘veste religgia, artole sii mostegugurilo. O serie de ‘Seropele ce fertificalit masive din piatra au apirut ‘S98 sod pind la valea riului Marija din Bulgaria Fam ecto chiar pind in ‘Turcia vestica gi ce (Bzero, Mihalici, Kazanlik, Okol Glava—in Bolgaria; ‘roia 1, Thermi—in Lesbos; Poli- Gehni — in Lomnos; Abletlibel — lingit Ankara) = rile urbane ale Vechii Eurepe cu templele » cu altare rafinale, vase rituale, trepiede si ‘Sculpturi (figurine) au dispdrut. 5 eg BESS €2 Smmalzamare coltwvalt & wnat lui variat si complex al Vechii Kurope. Cul- ‘Gera now apéiruidi a manifestat tendinte spre uni- fermitatea culturii materiale. tn literatura de specialitate, acassta ontitate balcano-danubian’ ‘gsle reprezentati de etteva complexo arhcologive: Ezero — in Bulzaria gi Macedonia, Cernayodd — ‘SE Dobrogea, Cofofeni — in Transilvania, Gorodsk- ‘Tsstove — in Ueraina do vest, Proto-Baden sau °15 Boleraz — in Ungaria, nordul Tugoslaviei, Austria inferioard, sudal Germeniei, Cehoslovacia si eudul Poloniei Fi ia wrmat cultura Baden (Gimbutas 1970 480}. In elmpia cord-europeand dintre Danemarce si Polonia este evidentiat un proces similar de “kurganizare (indo-curopenizare) prin comple- Zul do amfore globulare, un amesteo do olomante Jeurgan (rituri de Samormintare tipi kurgan, Jocuri de tabard, mici sato ew case ectangular® avind o yatri deschist in interior, prezenja cala- Jui ete.) cu elemente ale culturis ,paharelor pil- piate* (Trichtenbecher, 'TRB) ca substrat. Perioada dintre anii 2500 si 2200 fen. a re: prozentat apogeul gi ultima fazi a expansiunii populate: kurgenclor. Distrugorea, masivit @ cre felor din zona ogecand, Turcia gi estel Medite- Fanci a marcat eosirea triburilor kurgan — indo: curoponii. In aceasta perioad’i_istoried, grecii micenieni stot deje eunosouti in Grecia, iar hitijit in Anaiolia. Comorile fabulosse din mormintele regale indied vietoriile etipeteniilor indo-europene in rizboaie, tn jafuri si in stapinivea yor popoare en alt fond cultural Substratul vechi enropean s-a pistrat cel mai bine acolo unde inliltrarea populayiei kurga- nelor a fost tirzie: in zone egeeand si in insule, in Creta si Thera, Veshea Civilizatie Buropeanit persistind pind spre méjlocul mileniului al U-len ion. Reteringe BATOVIC, 8. 4952 Neolitsho nalatifte u Smitticw, Diadora, 4, Pe if colt w Delraalji, Zadae, Dalmatia, Bada ‘pring oseun BENAG, ALO4: ‘Shulien sur Stetn- wid Kupferzeit im Norddstlichen 4964 ‘Pollan, ,Boriehte der Roxlsch-Germanischen Kom- ‘mission Berlin, 42, p. 1—120 1071 Gire IT. Neolitsho ‘naselje Bumirske grape na Gornjem’ Polj, ,Glasnik Zemaljsiog mure)a", NS, 316 10 BERCIV, D. 4906° Meniiinton dart nllthique on Rowanie, Le tase Satire Memengies nol Sento “blext voae, tant Aeadontet RogwbteiSeriste Fone eANTSCUZING, att. a mpoverte rthin t dane to aphrue de Rounene de ecard es GSALOG, JOZSER oe 18 i oapemrtn tg sn Holes om DIMITRIJEVIC, STOZAN ea ee {68 Suriealaba dire Stevontkoriienshom prs ioe pete pean rn a reba el Seats Horie teehee ee Raum und das Problem des Ubergangs Bothen “und inwchor Dovseeene ie = co Donangee at Met Obedie aad weOnines FS, z iets of Trude, Sunt Ame Team“, 218. 3, p. 35-46 Seats Ame ‘DOMBAY, JANOS $e Dia Selhang vod dan Greed in Zee a eel ‘EMTTRESCU, HORTENSIA Se ete earn cre dns Ia ein sestiee co Coie a DUMITRESCU VLADIMIR . BAS Le station prbhisiorsque de Tratan — a Mekbris Foes e850, 1938 oho, Dect NS. p. Aabigcsti, Ducuresli, Faitura Acad i, B itura Acaderatel ee Le ination ds Cucutni | Daiehien van, do iest oor J icidicundig hodemonder- SSS Clreioarcte, ,Archacology", 18, 34 SBE New Discoveries at Cunchnifa, Nag Diseoeive at Cuchi, yArchacalgy", 19, HBS Dart néolithiguo on Rew i Lor, nélithigue on Bevmenie, Bucuresti, Bditura 0 Eilifice desiiné em oulte dgoowver Boiem-Sparjor do la statontell do Clciee Feerserper de tg satiowiel de" Otscinarte,SPIRITUALITATEA YECHII EUROPE infelege complexul. cul- ‘tic gi epoca cuprului Dpitorilor de idiomurl a eurasiatica, inceptnd 1) .e.n. Acestia, am Praca cea Prin Veekea Buropé ° 3 | tural european. din_neoli inainte de infiltraren vor! indo-ouropene_ dingpre step fon 4200 af pln pe Ta i ‘yeobilor_europent “ jmp naomi pastorald sion pantsn Wetninat do zoitati masculine. Ge toate semen, feadifile milenare ole substratului vechi euro pouat au fost suficint. de putemice porn Ser profand, viaja spi= Shoe ety epocile ultericare. Europa gestae. falda rimas neatined do indo-europent timp fe Weck on milenia, Crota, ‘Thera gi alte insule, dhe Marea, Kgoo st din Meditorana au contingat Motuiascd dupa modelele ,,vechi europ a S00 Femi: os 3TH ferment cronologici, credinfel Je sud-estulai europea 3 2 eck euro- inulai Du vere etna doe uae! a tei, mins 6, SR00 fem adicd In neoiic (OFO0 SH) ase wrului (5500-3 ein vert st nord Burp i] mai Urzie, in mileniile al Vi Yn nordul Europei, neoliticul « si in epoca cu Culvurilor gre: fost, considered jal 1V-lea Le. r ve Foust B® pe ig ere Beas mntinuitatea din, paleo demonstraté prin prac " aleoliticul superior. Fie pla in neoktio esto ticile si obiectele de cult, corespunciitoare care au rimas, in linii mari, aceleasi — cu excepfia adap- ‘tGrilor necesare Ia noile medele culturalo, in spo- ial trocorea de 1a 0 eoonomie bazat pe vind toare si culesu} plantolor Ja una bazata pe pro- ducerea hranei. Un element erential al expresiei Feligiosro Ia constituit mies figurind femininit Stilizatt{ si asocia:a semnelor si simbolurilor. Practicilo si credingele ,vechi europene* au fost reeonstituite in primul rind prin analiza mériuriilor arheologice. Acastos cuprind temple, modolo de temple, pesleri si morminte, figurine, maisti, vaso de cult, precum si simboluri ori semne gravate sau pictate pe toaie aceste obiecte. Ceramica docorati, care a inceput si fie produs fa mileniul al Vil-iea f.e.n., atingind culmea rafie namentului in col do-al V-lea mileniu, este 0 sursit de prim ordin pentru interpretarea simbolismulut respectiv. Picturile eu reprezentiiri de scene sim- ee sau dezvoltat in cadral culturii Cucuteni din Moldova si vestul Ucrainei_ in intervalul 500-3500 ten. [3575 1.E.N./4560-4895 1e.n.— 2320 L.E.N./2885-2375 1 Cole mai bogate descoperiri au fost Heute tn Boropa sud-estiet si dunareani pini dincolo Carpaji spre nord. Avast areal cuprinde ccoa ‘Sconstituic oxi Grecia, Italia, Tugoslavia, Bulga- Six, Romnie, vestul Ucraine!, Ungarin gi Caho- Stovacia, ca gi insulele egeone si mediteraneeno. ‘Uxal doilea arcal roprezentatiy in ceca ce priveste ssonumentele de cult este zona central-medite- raneané (Malta, Sicilia, Sardinia) si vestul Euro- pei (Spania, Portugalia, Franfa si insulele br Ssnice). Aici, monumontelo col mai bine conser- ate sint templele si perelii hipogeolor * ori SSormintelor mogelitice incizate cu simboluri $i Ssazini ale zeitatilor, do stelele do piatra si fi mele asociate Inmormintzrii. fn ciuda multitu- Sai do grupuri culturale gi diverso stiluri artist * Hipogeu — do la hype: * si g2 .pamint's, ssa wJocun{a cubtaral do cheat motto ord astined (NT)47 simbolurile gi panteonul eran_aceleagi pe toatt aceasta orio vast, Cultura si imaginile sacre din ‘Anatolia (Tureia moderna) erau indeaproape 1n- rudite cu acclea din sud-estul european in mile wile VIFVI Len, Sanetuarele de la Gatel Hiydk si soulpturile de Ja Hacilor, in Anatolia central, nu vor fi ignorate in analiza noastra, fle reprezentind surge de maxim’ importantit in reconstituirea spiritualital aceasta peri- oad 1. Simboluri Imaginile gi simbolurile grafice ale Vechii Europe reprezinta uramatica si sintaxa unui fel de meta- Timbaj prin care ni sa transmis un intreg sistem de gindire miticd. Simbolurile si desenele, fio de pe obiectele uzualo ori de pe peretit sanctuarclor There, sint rareori. abstraote intr-un sens real Uneori, elementele de desen s-au depirtat intr: devar ile orice sar patea descrie drop’ realism grafic; totugi legatura ca natura rimine, $i 69 Ermeand s& fie pust in evident prin studierea. Contoxtulus si eocierilor simbalice. In acest, fol sperim si descifrim gindires mitiod caro 8 fost ween raison d'éire @ artel preistorieg, precum 5 fundamentele formelor sale. Grapuri introgi ale simbolisticii veehl eure ene se refer cit xe ponte do insistent la zeife Thdividualizate Ia sfera lor do influenja, Ja funs- flile lor ori la animalele ‘acre. Zeija co aves oe direing cosmogonia gi hrana cate aociaté pasi flor de api, Intinderilor de apa, ploii si Taptelui. Zoita co aven tn sarcind nagterea si viola. este “cociavd vulvei, ccmingei, plasei gi: umiditit Zaija regenera este inseparabild de simbolurie stevului postelui, batracicnilor, garpelui, fazelor Tnnii, precum gi semnelor spiralate si moandrate. ‘Alte’ {magini rimbolizcazt forje poriculoase $i Gistructive: oacele, allul gi culorile desehise, nudi- fatea, eubtirimes, urijenia, aspectul sinistruy 1" ctinii urlitori, bufnitele fipitoare si turii : |, bufniele gipatoare si vulturii pri 18 itor! se grupeest in jurul zeijet mort. Glosar de simboluri a Pari, cipriori (chevron) — 1 fei i —Umblema sei paste, derivatti probabil din triunghial ‘on Sie Ce semn, ,V"-ul exist doja in paleoli- ees: & emblem a zeifei-pastire este atestat itioul timpuria $i contins 4 ager ‘puriu $i continu’ in Beori fermi de .M“, in zigzag, serpenti- arme, striate i {ali do gon Apa, Inline desi de apt. Origine in paloolitic, Siamese Pela Sal coata— Apt je ploaie, ahunden| ii Be een 1F%, sueces. Origine in paleo- Pieptene — Asooiat cu vulva, cu apele curgito simbol al succesului gi bundenfei. “Atestay oes heolitic gi tn toate perioadele urmitoare. — Pars pro toto o reilepastre in functie 2 do dieatoare a viofil gl hranei eau @ abun jentei. In morminto pot roprozonta putorilo regenoratoare ale zeiei. Origine in paleolitie, continv& in toats Vechea Europ. Pe vase, tmaginea se prelungeste pind ie a opoell bron Bodeeret Oki —Trvor generator cu puteri de, reyenerare, 9 nelis 5 epoce suproui acing eu ima ginea zeitei-buinifa, de regulé inconjuraté de un desen acvatic simbolic. Interschim- Dabili cu ineolieirea garpelai, soarele si semnul Ge coal : sari, rotund, deschis — Izvor, aparo pe imagi ein neolitioul tinpueive ae andre — Ap%, sarpe de ap’ unghiular. Asociate ou psile de apa, in special cu rafele, si cu zoita-pasiro. Originea in paleolitioul euperi Labirint — Pintocele zeite’, ow f senate ee Nenicesty he Hina baen bee Plasi — Ivor, umexeali, apa viefii®, pilozitea rvOor, - piloritat pubiand; asooiaté cu sateen ety sane 7titerine i functiilo datatoare de vial ale raifei, Apare in paloolitievl superior, in special facooiatd reprezentirilor de pest Bertie sau coarne de berbee — Animal nusgic ‘aducktor de prosperitate, inchinal-reifei-pacare, Origine in neoliticu) timpuria. Link — Prosperitale. Apare pe groutatile de jesut 5i_ pe figurile_zeifer-pasire. ‘Trei linii— Totalitate, abunden}a, sursi triply favor triplu. Asociate cu funotiile de nagtere ori datdtoare de viafi alo zeijei. Semnifioative, din punct do vedere simbolic, din paleotitic. | Yul — Pars pro into a datitoarei do viata sau } de fertilitate, Paloolitieal superior, cca 30 000 fen. Seminfe, Jeniile* (boabe de linte) — Simbol al asterii sau al viefii, omolog al vulvei. Tncepu- turile In peleoliticul superior, Uter — Pintocele zeijei, pesterd, mermint, peste, ‘proasc&, arici, bucranta, simboluri ale regene- ririi, Radéeini in. paleolitioul superior, cu dezvoltiri in neolitic. Bogu — Culoaren.viefit Ou — Simbol universal ol regeneririi, Din peleo nie asociat idoii de cosmogonie. Asoeiat tau- valu. Fncolielrea garpelni — Renastere, izvor cosmic al ‘vielif, emblema zeijel-sarpe. Thooldcire de mai rnulte ori — luni plina. Interschimbabil& cu soarele gi cu oohit Garpe meandrat po vertical’ sau fn zigeag (inea- 1) — Coloana vietii#, Asooiat ou 0 surst do apa, ‘umereala, pintecele zeltei, copacul. Cuncseut din pioturile de pe vasele st sarco- fagele minoice. Sarpo onulat eu 14—17 ineolaett — Zilele Toni tn cpestere. Atestat po ceramica ,veche eure peand® gi pe mogelifii vast-europeni. Spiral, corn, somiluni, secure, falns, spirale ‘anfitetice sau eapate de garpe, virtejuri, desene eu patra colfuri — Senne ale enorgici, asorinte Emmetiei regenerative, servind va stimulatoars. Spiralele, semiluna, coarnele si falasurile Sgt 80 au originea in paleolitiow! superi fu ovigines tn paleoliioul superior, oellolte Gerenri concentrice, arcuri multiple, fagure — Semme ,,vechi europene* ele regeneedi, aur —Yavor a) vietii, api, lund. Origine tn palsoliticul superior; de importa} deosebita Sncepind cu neoliticul timpuriu, eind bucranial a deyonit o veprezentare a uteralui. ‘Gepsides — Doud trinoghiuri unite la viet, Forma subterand ruoleari a zeifei regenerdrii gi transformarii. Apare eu cap uman, dar cu jcioare de pasire in loc de mini.’ Neofitic. &, Hluture, alte inseete — Epifanii ale zeifei egonoriri i traneformtriy ndseuto din teu. tie Pesti, batraclani, ariei — Uterul, simbol al rej ‘nerérii. Epifanii ale zeitei rogenerarii gi trans- need, Ep tei rogencrdrii gi trans ee simboluri ale prezentei zeitei apotropaice (profilactiee impotriva riului). Paleoliticul su- perior. Picioare sau shoare do paste — Simboturi ale zeijei mor}ii. si regener’rii. sub forma un pasiri de prada. 1 ae eae Gerzoncion (inase} — Fata inspiimintatoare a ‘eitel in forma ei asociata ou moartea. Primele stestiri in epoca cuprului (mileniul al V-lea fen. Gs — Simbol al morfii, zeita in ipostaza mori foeiginl tn palociical naperioe map Galben, alb (enlorile osulufy — Caloxi ale mor}si. ‘Valtur si alto pisiri de pradi — Epifania citi morfii si regeneririi in Europa, Origine in palealiticul superior. Bulniti— Epifania principela a zeifei moryii gi regenerairii in Europa. Origine in paleolitical superior. Mistref — Simbol el morfii si regenerdii. Origine probabil in paleolitioul superior. Pintece gravid —Simbol al zeitei fertilitayii px ‘mmintului, Mamei-grinelor, Mamei-glie si Mamei-mor{ilor. Probabil 0 dezvoltare & 2 Gin paleoliticu? superior. Deal, movili, euptor — Pintecele gravid al zeitel ertilitafii pamintulni. Neoliti Urs, corb sat corbosicll, clan sau cipricar’ — “Arhaici datatori ai viefii, bunici, mame-gravide, Probabil peleoliticu! superior. Douii linii — Graviditate, dualitate, mai mult de ‘mt. Incepaturile in ‘paleoliticul, superior. Reso, dowi seminfe sau fructe crescute improanii, figuri duble (omizi, sexpi, cameni, felusurl) — Simboluri ale puterii dublului. Paleoliticul superior. Romb (loud trimghiurl unite la back), alternind cu tringhi — Craviditate, fertilitaten solului. Neolitic. ‘Negra — Culoarea fertilitatii. Seroafi — Animal gras cu crostere rapid, dedicat xeijei gravide. Neolitie. i gravide 2, Zeivssi Greafia oca mai caracteristic’ a cultarii Vechit Europe este figurina ce reprerinta o zeit’ alituri do servitorii sau adoratorii ei sau ex-volo-uri $i amulete ou imaginea sa. Astfel de figurine au fost descoperite pe sitar, In cuptoare sau ascunse in hnigo zpecial pregitite, ori ehiar sub pode. In carurile ideals, au fost gisite in sii, reprezentind seene miniaturalo ale unor activitd}i de cult. Figurine ecoase din mz au fost recuperate din gro- pile de rezidauri. Figurinele variazt de Ia forme Erticulate ping Ia forme total sehematizate, uitimol az fiind un fel de ,stenografie" a vechilor evro- Peni, Judecind dup#’stereotipurilo figurinelor care yo montin dea langol mileniilor, religia Veohii Europe era politeisti si dominata de zeitisi femi- nine, Exista col pujin zece tipuri de figurine femi- hnine antropomerfe sau_somi-ontropomorfe/semi- Yeriomorfe care diferé prin postari, caractere Taciale, mésti, acoperiminte peniru cap si simbo- jurile asociate. Aceste Lipuri identificabile au fost Bprerentate gi in relief ori pi ii es ief ori pietate pe pereti Fests povtontor san po vase. Avesta fone Zeke pasire (fig. 8—13) €2 ino fau nas ascufit, gitul lung, stni eS, cu wii sin procminonte ce sugsreens bese ve cae mt cand neta oa 000 a..}; by dostapuraron cesomulal do‘re TUL Fig. 8. 2 (a,b, ¢, a) Fig: 6, 2 (a,b, o, 0), Pasite do apa din teracotd, perforate BEI BI; hace soialo po apt spe spat, Vout 20Fig. 9. Logatura dintro chewon 3 cxlo-pasira (6° ot Fin, Sag aes mare in {azn Wine thnpurle DIAG! os OS 8 32 esos TA Sm. nalfimea: 92 cm (Anza, Macedonia, bea 5260 Len.|. dentiate, in forma’ aripile, preeum gi cu fesel ceed corp do rats san lebidé. Nu sre gurd, der cae eehe coatald ori poartt coroand. Are 0 pou fo vertical, dar partes supesionr’ a corpulul este 3 BoB wi patie mer ai Sa a ai th Seer espa ee an a ia ES Fig. = te Flaws oven’ elt when, oy mass ete india? mpl mareate eu meandro lslcintan ‘pasonul aura Vinéa, Gradesn: -orpull finisat in negru Salon vied Grade, nexdeett ular 5Pato a exista o legiturs intre aceasta divi Siiate gi lichidnl divin al cerulut Senboli Baby Eitite be obiectolo asoviate ei, find folo Si ea devoratii ste imaginii sale. Cipriori écora exagerati. Natura zcilei-pastire este dual, Inet din paleo- & de honk, iar in continuare, incopind cu neoli- Seal timpuriu, esto ,fesdtoorea" si ,torcatoarea™ etii umane. Po de alti parte, ca apare in ipos- taza mortii sub forma vulturului saw a bufnitei ori 2 altor pasiri de prad& sau devoratoare de cada- Tre. Cu toate acosten, are calitati de regencrane, Sak eee Se ca I au, fafa gi stall zoije, Zeila-pasiire, ori variante ale imaginii sale | avoeniuals pri delallle originane, contiaus vs fio inttinite in arta minoiog | eam carat ta aie = miconiani, procom si in perioada geometrica, | Passi, Cemece oct MMS Grecici ‘vecke Pini 1n perioada clasica, atunci t 3000-2505 | bom.s” (2) eid Athena apare in forma de pasire, uneori cu | nerd ogee vests an Sripi; alributel edu este pasirea, toliand’ dela ‘Troia TIL, ex 3000-2500 en. Zeija nasterti sé vicsii (tig. 4446) Acest aspect al zeitei esto Prezentat tn poziia Fealisté a nasterii, Zoita e frecvent intiInita tnarta Paleoliticx si, ultorior, in Vechoa Europa, inclusiy: in Sardinia si Malta. Vulva si sdmtoja reprezen- Sate separat au servit, probabil ea pars pro ita & acestel eifo ori aveau o calitate amuletic, tn special dacd craw representate ca pandantive, Epifaniile sale principale eran: orbul eau cerbosica, clenul si ursul. O imagine tneudit a Datatoerei da wla} apare sub forma unui recipient pentru apa (pithas), decorat cu M¢-mi, plase, tableae sah §i spizalo reourente. Fig. 49. fn Franta, alate sora de sau" bajulul de pastor care sa afl, do obioa, perpendieala? po parted Soperiart a corputci. Mas a FAveugle, Collorques, ‘Gard, sudbl Pramjels des! coperina izola:d, "prow find probabil datum ht eget aya ilu alto Eonthetan, rim parle a mileaiulas al 211 len. 9 6 spicati in fad, ca Ia plstri. Hote zeija aerului Bape. parintulni, lurile sale sint meandrele i cheyron-urile i Setaii si motivul repetat ciocul-s-ochii sint tipice po vase. Zeila aro adesea stnii SS e2 a Tost dititoarea de viaté, do abundentatPig. (4. a,h)- Daruitoneea, viel im pozitia natural a rxieri: Feuetimparle Sesklo (Achilleion 1, Thessala, Grecia, eca 6300-6200 5.0.) = 16, Daniitoarea viti ig Aroarea ve} cu an tranghi un potent ae simbolizind apa vietti sau fluic in, (0. ular Yn Teaatred fram a +12, a,b) Karanove IY, con so00 Len oa vase apa. Faja se alli ise reimarea fisllo mari de Siaip continue, bilo) paraiete gi modelul {ebloicosah, ate hind sinbolu acvatico. Fara timpurie Vinéa (age garoa Vinéa, Mngt Telgrad, oa §200-5000 Ten. Pig. 45. Danultoarea vi deasupra anvi semn 7Tig. 17. (a,b,c) O ,madon’" aparfinind culturit hast ull vostal Romie see 2 Doiea gi mama jintnd copitul (Bg. 17) Este reprezentata prin figurine In pozitie eoeo- sat: (,gheboase*) sau, in exemplele tai articu- late, ca o madoné cu masci de urs ducind 0 traisti pentru prune. Ea este atestalé din neo! ticu] timpuriu $i epoca cuprulai, ping tn timpurile istorice. Imagini ale mamei apar §i sub forma unei pisiri ori a unui garpe. es see el haa, Bertarctoa eacias iae Se a Nudut rigid — ,Moartea* sau Doamna Alba (ig. 18-19) Este reprezentatai cu bratele etrinse la piept si cu picioarele tot strinso ori ingustate la virfuri, Este jn pozitie stind in picioare, uneori in pozitic sezind. Are un cap alungit sau este mascata avind nese! un pots (sfer’} pe cap. Atontia este atrask de trinnghiul pubian mare gi supranatural, [ma- sinea. ef redusd este un os (0 falangé de 0s). maginile of eint facute din materiale de euloarea ocului (simbolicind moartes), adick marmori, alabastru, piatri sau lut de nuant deschisi si 08. sii ipostazd aparo inceptad’ din paleolitioul rior, continua in Vechea Europa eu profimgirt pind tn! poce timpurie. « bronzula so cazul Vai Dundrii. Nudurile rigide neolitice sint rotunde, cele din ealcolitic, epoca euprului si epoca timpu- 0 ee Fig. 49. Falange de os ca figurine. Ochi de bufnija sint fnconjural da cheeronuti tlunghian, sire. Avan Almere Aimory puna prime fea mileniului al IJ-lea fen. % pes *rie a bronzului sint subtiri gi abstractizate (picioa- rele se reduc la un con, brajele strinse devin un Ee dreptunghi). a | timpuria gi supraviepuieste tn epocile i si fierului. Dacd este Imbricaté, ex ‘peerti_un sor} sugorat de o seri de puncte si 0 Simboluile si trisiturile facialo sau masea, ec Rigle PaMaCR ONE Ey pictate ori incizate, sugereaat ci aceasté zeitate slosh eu unsale:Sel Isso pe tate fie zeita-pasire in ipostaza pasérii de prada, ele zetilor-farpo minoige,-le inconjoars taba fie aoija-garpe in aspectul siz de sarpo otrdvitor. abdomen, raser' dit, podoaba ceplui, aga Aceasta ipotert este sprijinita si ee se intimpla in cazul faimoasolor statucte de ps eae era Mo ee {4 $i fildos de la Cnossos, Incepind cu cca european modern. M00 Len, cepetcle do ofidian (jarpe) ou ochi Pa : solun7i 5i guri alungitt sint sculptato ori repre- Zeita-sarpe (fig. 20) _ aa -mantate pe vase mari din sud-estul european. Cape- Reilecsarye ese jumitate fence, jumitale arpe B Sado fermi famneans protons noe ee in pozitic ghemuiti, ou bratele 1 picioarelo in sainere, 0 pozitio ce ies in evidenta. Incoleirea fonend de yarpo, cepul find incoronat, Apare tn JF EERGR TSUHY cee fa orienta. Tnoolicizea folositi ca simbol de identificare. Asemenea vase ‘2x fost probabil folosite tn ritualuri dedicate acestei reife. Zeiga-gravidt Esto roprezentata naturalist ca un nud cu miinile pe pintocu! umflat. Partea abdominal’ a corpului ssie totdeauna accentuati. Pintecul gravid era probabil asemuit fertilitatii pamintului in epoca 42 inceput a agriculturii. Imaginea ei era asoviata eu romburi, triunghiuri, soepi gi cu don sau patra Jinii. Zeija putea fi gio movil bombati, un cuptor. © pegterd sau un mormint. Este mama mortilor. Uterul ei sau intregul corp este mormtntul sau femplul. Imaginile duble ale unei figuri mari gi ele alteia mici ar putea reprazenta aspoctul mama- fijed al zeifi grinelor. Animalul ei saeru in Vochoa Europa si in perioadele ulterioare era scroafa. Desi este atestata in paleolitioul superior, imagi- nea ci nu devine Mama-glie (Terra mater) mai devremo de epoca neolities, atunci cind apare fecoronata pe tron. Esto imaginca dominanta in fazele timpurii ale necliticului. Zeita regeneritrii gi Lransformarii (Hig, 2124) Apare intro multitndine de forme, colo mai ropre- zentative fiind: coloana viofii, clopsidra, albina 4ifluturele, pegtelo, broasca gi ariciul, Toate acestea Fig, 20, zeitaganpn ain neotite, cca 8000.1, Marmura als. rebabil iewia AMmorgos,m Cte 2a Tess RY AMIGSTSAL ACE a BEDE EPs ne. hk iy ag ah ar te al ViT-lea Len. in forma de clepsidea ,cufundatti in ape'* ‘sab 0 fists gronst cle moandso gi mivziniti de spicale mari Sepentiiorme. Vas da la Traian — Dealal Pintinilor, cul Sz Cucuten’, cca 400 Le.n., pictat 1a al, rogu si caveat eehis. ‘par in arti ca insocte, ca batracieni si ca hibrizi aatropomorfi ascmanitori zeite’. Clepsidra are eneori cap gi picioara omenesti Zeitigi masculine, duburile eegetapici % Se pot identifica dowd sierectipuri ale zeitafilor masculine: (8) Bartnut wisi, roprozentat oa un birbat calm Sind pe un setunay, cu mtinile pe gonunchi. Deoerese acesie figuri apar alituri de figurine ‘efitisind femei gravide tn poritie gerind (ce repre- int probabil zeitele vegetatiei, babele-hirvi), i 4 translorantii modal ta ig, 22, Zeifa-are a sogonersnt transforma, rede la Fig, 2 Felina Sank eranevo Vi Cumelafe, Cs Soarele, Romania, wea 4000 Len. ssse ponte presupune ch imagines infijisead un ve Pim egutafier in desesogtere efa com, 18 eporie wee eg zaul inului Linos — cove isi petrece jarna aeerpaa nei seminte — se nagte primévaras Thoare rare §i se reintoarce in pamint. (2) Un birbat cinjos inind un elrlie, ‘igure ¢€ poate fi pus tn Jegiturd eu atestarilo div. &Pet Peateea: VSilvanue, Faunus gi Pan, spirite al¢ pidurit gi provector! ai animatelor sélbatice ai Dadar PR easta imagino igi are foarte probabil Jriginea In paleofiticul superior (Bgurl JumAtate om, jumitate animal). ‘alte imagini ale principiului masculin, cum, & fi barbott deebricagl alsturi de passed oni MUR a oerimale, orau probabi) roprozentiri ale unor participant In ridualuri oFi edoratori ab reitel Koulpturile reprezentind un birbat on masci de copra din cultura Vinéa pot fi forme simpurii ale {PE onysoe, eeu) relnnoirilor anuale, Totus, BPs tel Dory eer auficient, de freevente ne imptodick si-] consideriim wn stereotip. Din cele expure pin’ acum s¢ poate apresin 68 ei ciggacrumite. slereotipuri se pel grupa. tn frat oatogorii principale, Prima este Greatoaree #°% “toud fruitoarca™ roprezentabs en 0 paste # Oo TAI antropomorfi. Lpostazele sale Se rekere ia Favlpia do daruitoare a vioyil das i de curmitur! tcl moartea. A doua categorie este zei]t Bh 9 eit qi transformari, enre represintl rein noe renagorea forjei vitae ori petentialal cembrioni¢ aareti A. treia calegorio este reprezental’ de aie qi de nemurire, zeijagarpo i 7eii8 gravid sou a fortilitSyii pdmintui Srtodati Mame-glie gi Mama mortilor. a. ,Aiotddruitoarca gr Zeita-pasire domind reprezent proporfie de col putin 40% din o Peepopenite. Acestor hibrisi de femei-pAShr ae tpt. fp sint axorinte simboluri aovatioe, special ah i Sign, rage fi cafundari. Figurinele 9/08 corte decorate eu meandre, aigzaguri; init paris cs ie sau ,cursuri de apa") sah (,invor", By ca ane Gi > napa vietii"), care sint | aora-cosmogonice. Ciclul acvalic cate in counologin, Yeehit Europe; eitele isle unese sferele acvatie ale corulul 3 lui, Fate esibil oa imaginile ellptats cik-pasire -pi cu fesele relief: $fonma de ou co apar in magdalenian ( cee aperon) continu: im noolitiey a fi fost te cu miturile cree: un ou cosinie sau un lu ere cunt de 9 pasire eevatio8 mitica eatourea-stordéruitoarea aro eleva ipos- a . ia primul rind, ea este cca care da 8a si Japtele; de asemanea, ea tmparte aes Eale Teprezentata cu sl ier eati cu linii paralele seu alu eu oe oa eu 9 gu rotunda 91 och ( inconjurati de sin eo, Animal sia sacra ott erecta ! primul anual domestic (oa) In sud-estul pees ae i creatoarea vioyii in remtat ce patanent e e ite imegini ale zeit A zeitel diititoare de viaga si pists pooeoar ai sat Mara cv nse nal sl Dolen. Macca ste de ursy_pesire ori SEs ds ccnat pe ve jeune ae ae cee are sree Mace art meer eta vind forma de i sarpe. Credinga i tetanus ne Es vie to Kurope' rind tn seeolul nostra; sar- Saat ursulai de la 2 fobruarie moi era ae LORE ‘secol la Kydonia, in Creta ee DOM aA lduriera numité ur a = tings ino vie pind pe Ta mijlooul Sisto al X34 tn Lituania, tar tn Bulgari unica aie (De 5 sy 1934; Gimbutas A) head pean tint ogat atsiate soupturi gi vase in cle urs id carb sau corbonid roalizato in —a . Reprezentirijolomn gi piatrdjale elamului (ori ale femelei aces tua) pe la 3000 Len. sin cunoseute in nord: estul Buropel. "Aga cum zeifa este ditatoarea de vials sip toarea Viefii tinore, ea este si cea care tmpar ‘moartea, In acoasta ipostazd, ea este reprezental jn cud si rigid’, cu tun mere trianghi pubian, Drajele incrncisate si purtind 0 mascd mare, ini cagttoare, Accental pus, pe vulva si nu pe él sugoreazé eu aspectul ei hrénitor aste acum see Gar, deoarece va este pintecul primordial. in oa tof se reintone Ja moat ‘Uneori ea este 0 simp! Falanga de 03 ori un cilindru de piatra inerust cu ochi supranaturali de bufaija, cum este ca mormintelor megalitico din Portugalia, Osul Siinbolul, mortit, euloarea, osu — galben alb — este culoarea morfi, Figurinele sugeris Gpostaza zeifel ca nducatoare de moarte stint ¢ reguli, execulate din piatra sau jut de, culoa Geschiss, din marmura, din alabastru ori dino ‘Animolele of secre sini bufnifa, vulturu) ji, parari mari sau piri de prada, precum si mis jul sau olinele, Butnita este imaginea dominas {h monumentele mortuare si stele din Fran Peninsula Iberici si Trlanda. Imaginea el 9 forma unei urne apare pe la 3000 Len. in 29 cuprins’ Sntre Ungorin si Troia (fig. 12: 4 “Aspoctole daruirii gi curmirii vielit se imbi ‘Din timpurile neolitics, ca & ae ‘Simbolur tn zeila mort nit pézitoarea torsului 5i fesubul. fi go intilnese pe fusaiole si pe geourditil de {esut. Metaforie, oa devine. ,torcdtoarea jestloarea. viobii* umane. Coprinzind cele Aspecte ale morfii— nagterea, viata si moartea a epare ca o zei)4 tripld, compul sau flind iosemm cu trei puncte sat cu trei lial. Aceasta esto: @ ginea zeifei triple din timpurile istories gia Frei Paree din mitologiile greae’, romani, ball flava, germanicd, celtied gi din alte mitolg europane. , Heija rogeneririi. si wransformérit 2 Ca imagine a reinnoirit forjei vitale, zeifa ap t formA de clepsidra (uneori eu eap si mfini sau piviosre de pasire), do albind sau de fluture, conjurata de simboluri alo devenini gi onongici cae herpes ee euri), utere, virtejuri si spirale. Pentru a reda insuflepitoare a naturii, zeita este inconju- de semne conyolute sau de snimale-maseuli ‘semne ale puterii fizice (Jap, cline). O albing, fluture sau o planté apar intre coernele unui sau dintr-un bueraniu. Mitul ea albinole dintr-un taur ueis (saerificat), mit eunoscut, Grecia si Roma, are cu siguran}s 0 vechime i: mai mare, Un frumos exempla al accstui lism este zeita in formi de clepsidra, cu eap albin& si antene, asa cum este reprezentata pe cap de taur apartinind culturii Cucuteni, tat la tneaputul mileniului Ia TV-lea ten, representiri provin din pictura_ minoicd pe vase. Taurul era un izvor al viojii, asociat Simbolismul utorului, apoi gi oului. Soulptu- si pieturile de tauri sint decorate de obicei cercuri concentrice si ea ovoide (fig. 24). .Coloana. viefil* poate lua locul zeifei. Aveste dane sint decorate en spiralo, motive ale gar- ai sax plase ce simbolizeazi apele cosmice ‘apa vielii — iavorul intregii vie}i, Sarpele gi cul pot fi si ei 0 ,coloand a viefii®. Asemeni ‘pe care 0 reprezinta, coloana poate fi incon- sii de spicale, eoarne, vittejuri, utera, semi- sau alte semne ale fazelor uni, sila regencririi si transformini poate lua case chipuri ale lumii animale. Cele mai atestate in Vechea Europa sint pestele, sca gi ariciul, toate fiind tn preistorie omolo- uterului zeitei gi apirind freovent, ea simbo- funerare. Pe toatt perioada Veehii Europe, si mai Urziu, sint atestate imagini jumétate cie, jumatate peste sau broascd sau arici. Zeija-peste antropomorfizata este splendid re- entat in zona culturii Lepenski Vir, la Por- de Fier, in nordul Tugoslaviei, datatd Intre gjlocul mileniului al VU-lea si inceputul mile- al Yi-lea fen, In timpul sépaturilor dinFig. 24. Vint nsarind dints“un tous soostieat cto a reprerentata ea o zlta mn goitania ga oa albind, Aces ln #8 poate loga de credinja in-nasierea spontant a insectel din eadavral unui tour. Aisi, sluela puntata albink este rodal8 pe un cap dle Laur eontectionat dint Ducat de'os. Paia CacutenitR, Blice Zlote, vatoa Sire superior, oa 3900:3500 Lam, 1965-1968, au Tosi. scdase Ta lumint 54 cap uman si sculptate ir bolovani de ru modela! natural in forma do ou. Unele sint nedecorate, allele sint gravate cu; desene lebirintice si acva- fico, iar 19 dintre ele prezinté caracteristici di jumnitate ora, jumatato popte: Cebit lor larg deschig i gure desehisk cu coljurile: ugor Jésata in. jo sint in mod izbitor asenxtndtoare-celor. de pests Citeva din aceste seulpturi sint incizate, sub parte: feprézentind figura, cu: benzi interconectato dé romburi si cu coloane de efipriori (cheoron-uri) 100 Asociatia peste-uter continu in jek si clasica’ a Greciei. Aceasté ita oste evident atunci cind s plasat, in pintecul zeite, aga cum este wat pun vas beofian datat fn ea. (Ruckert 1976: Pl. 8). fntr-un ,pintove culitor* in Egipt i ta” foleloral european. acinal 41978; Deonna 4952) coboard in, timp oca neoliticd, in care apare tnfitisat animal jumitate femeie, jumitate “Aceastii creat’ este reprezentatd sculp- maura gau nefrit ori In Tut, de regul’ ‘Fiuncori cu cap uman. Figuri cu brae Sapa in rele po perch snetareoe ftyik, in central Anatolioi, In cursul al Vik-lea ie.n. (Mellaart 1963; Fate-un Keag sacra (VI, 28) 0 asemenea A este acoperitd cu un decen ta form care, iar ombilicul oi epare insemnab cu ‘coneentrice, dansuipra cirora se. tnolf 0 formal’ din mai multe romburi (Dellaart — simboluri co leagt aceasta figurit de tema seirii. Acelayi Jucru este confirmat de pre- = unor bucranii seu coarne de taur in fiecaro sr. Pe o amford minojcd do la Phaistos miloniului al [lea Le.n.), sub semnul este reprozentats’ 0 broascd (Zervos Fig. 346), Pini in secolul nostra chiar, Gul Gorraaniei sint atestate cazuri in. care feu afecfiuni uterine druiau St. Fecioare ji ale wnei broaste (Gulder 1962). fn credin{ele populare, ariciul intinoreste gi musefeazi, vindeck. vinile gi influenjeart sexual. Sfere cu fepi confecfionale din lermm B ropsite in rosu, produse in Tirol in eecolul 215i gisile depozitate In morminte si biserici, numite ,utere" (Gulder 1952). Legitura cu si, de ici, eu regenerarea este confirmata 2 cuvintul german Zgel, 9 inssamndi ute yaci care rimino vmflat dupa flare gi acoperit. de’ negi. Simbolul poate coberl in p pind tn paleoliticul superior, In etteva posteri(Le Pilets tn Spania, Font-do-Gaume in Fran San gisit semne eseminitoare unor utere ou pi eminente ascufite (atere de animal?) Europa, prezonte zeitei-erici este bine atesta Pigurinele de arici si vasele cu butoni gi eu zeitei_pe capac sint atestate In multe grap culturele din mileninl al V-lea 4 epoed a bronzului gi a fierului, figurinele de te cota reprezentind un criei apar in inventaru mormint, ¢. Leitifi ale fertitivapii Simbolurile preistorice alo fortilitatii sint simb uri ale nemuririi ce sugereaz perpetuarca vi §i pastrarea fortclor vitale permanent amenis fate de moarte. Simbolurile fertilitafii slat, Tega de anotimpuri si reprezint natura in regres sa in ronastere. Sarpele este nemuritor, cicifsi sehit piles fi, find 0 creaturd care hibernecti,, ap la_loceputul priméverii. In mod ascminéto Mame-glie apare primivara ca o zeit tintra fi toata splendoarea sa si devine toamna o hire dar graviditatea s@ rimino enor’. Zeitdjile mascu Jine sint alegorizate n chip de duhuri ale ve tatici, care risar si apoi so sting. Reprezentiirile de gerpi_sint cunoseute di paleoliticu) su Pe unele piese de art ino Jiaré din magdalenianul mijlociu (13 000-11 00 i.en,), garpolo esto rodat in ascciere cu pas plante gi linii triple, ovea eo ne arata cai acosta Jucat un anumit rol in ritualurile de primiva Si vard gi c& a fost un simbol sezonal inainte d zorii agriculturit (Marshack 1972: 223). Tntre 0500 gi 3500 Le.n. In sud-estul Europs precum gi in Greta minoica, figurinele ori ze jarpe au fost descoperite in sanctuarolo domestic ees ce atest venerarea lor constanté si impo tanta lor pentru fertilitate ori pentru bundslay clanului gi a familici. In aceste funofii, zeit jarpe eva interschimbebili. cu zeita-pesdre, poate presupune i in preistorie in ease ori temolia caselor erau tinuti gerpi vii ca simbols ale perpetuarii viefii, tot age cum oi mai orau in 1 inceputul acestui secol in Litnania 1058). pe era un alt aspect al sortii datatoare dar gi aducttoare de moarte. In mito- , In clutece atestate In secolul al apare zolja Marga sau Mara, infatisat® ‘a ca UN sarpe negru, culoarea noagra a ferilt ait (Biezais’ 1955: 325-943) ‘sa.aduce fertilitate vacilor. Ba este numit& vacilor* sau ,Mama laptelui*, Hera chip do vaca, cum o numeste. Homer, ait descendent probabil al sii serpy i Ofrandele votive din templele serpi din teracota, animale coraute si vite’ eind dupa credintele pistrate, so poate consi- & in perioada timpurie a domesticirii ani- ‘ita-garpe era in mod specific asoviata vacilor. Sarpelo din credintele ,,vechi ene“ este aducktor de bine, nu de rau, um se Intimpla in simbolistice indo-euro= mi gi crestin’. Totugi, zeita-sarpe apare gi taza mortii, ca gerpa_ voninos. amintul gravid, Daruiloarea de pline saw grinelor sint’aspeete care au apirut la bul erei agricole, supraviehuind pind in ‘noastre ca Mamacglic ori Mama grinolor. inea sa este aceza a unei fomei gravide edobite cu romburi, cu serpi si don’ ori pateu ‘La inceputul epecii neolitive (milentul al Jea {.en.) ea apare incoronata si po tron. duble ale unei figuri mari alaturi de ‘mica gi insemmate cu dona linii peste masc& ‘reprezenta fie dow surori, fie mama gi fica, ‘ole matur si tindr al zeitei grinelor. Ani- fei sacra este scroafa. gravid poate fi s1.0 movil, un cuptor, era ori un mormint. Este mama mortilor, Jntul fiind pintecele ei. Formele monumen- ‘megalitice din Huropa occidental stnt bazate ea unei redari a organelor de roproducere ‘2 intregului corp al Mamei. timp ce principiul fominin era considerat si etern, vel masculin era privit ca spon-tan si efemer. Acosta din urm& oste reprezeatat simbolic prin enimalo-masculi, cum este eazel color.cave strijaiese pe zeita fertililafii gi reyene- ci plintntulni, prio forme falusoide — care pet ‘apirea ca suporturi sau ca toarte ale) eupelor «do vin — gi prin biirbatt jtifalici cu misti de e1 smile, tn special birbafi-jap. si biebafi-tenr, Acegtia din nima pot fi adoratori ai zeigei sau forme timpurii ale lui Dionysos, zeu! regener’rit anual Printre stercotipurilo inragistrate in timp: gi pati, exist un singur zou al vegetatie! ta declin, Batuloul pagnic 4 trist, reprozontat, ca: wa banbat agerat pe un soaun ou mfinile pe genunchi. Aveste figuriapar alituci de figurine agezate repreze: Und femal gravide seu batrine (zoite alo recoltel), a in necropola do la Cemmavods aparfinind cullsait Homangia, datat pe Ta 5000 Len, (Berciw 196 Ph. 8-5; Gimbutas 1982: PL 247-250). Jntesm siogur caz, pink acum, figurina unui “‘barbat cu exne’ acecagi posturd ea gi altli aparti- ‘pind eultutii Seéklo din Thessa lia (ca, 6000 1.e.n.) are sini fominini (Coleotie particulard, ‘Tloupes, Larissa, Nepublicat). Acost Incrs: sugerea exis- fonfa uner divinitaf! hermafradite’din seria zeilor “vogetafiel tn dectin. 6 seulptura remaircabil este aceen a unai om “ortnd co tine un civlig in ratna dreapia impodobita ‘bu brabiri (descoperire Micutt la SvegrérP'is- ‘Yeoves, sud-estul Ungariei, si datati po Ia 5000 Len, — Gimbutes 1982; Pi. 46, 47). Tmaginea femintogto po acca a zeutul romary Silvanus, sta Pinul pldurilor si pAyonilor, deseris in mod tipie Guo élrja pastorala in mains. EX este inrviit. si eu zoul preclonic Cronos, ale cari representa {iL aratii ca pe un bitein finind In mind un obiect ‘curb. Este foarte probabil c& acesta ‘din’ urmé: fqvea antosédente in Vechaa Europa. Pe' de alti parte, zeul pidurii din neolitio si epoca cuprulu “psig un probebil descendent al ,silbaticulsi* din palecliticul superior ce posrti o mazed de animal ‘gi, aya cu este.cazul de In Trois Fréres din Fran{a, esto reprozentat. elilari de animale. 104 Tn renumat, se poate “aprecia of zoitatea’ itoare-Atotdiruitoare creeaz%- Jomea, 0 Ine -earek eu energie, 0 sustine cu lichidul datator da aj si imparte moertea In_momentul opartea, Zoita regeneririi este promisiunen de, viafk apie 4 miraculos din moarto gi cirmaciul,titupult » Bi fi aparjine dacul transfoxmarilo __‘Titinul veizelor este cerul, pamintul gi lumea iminteang. Conceptul, le principia divin mihin este manifestat in form imand, anil -abstrict-simbolied, Manifestirile lui sint pretu- ; ‘venerarea Ini fiind lega de elelut intinit: al vioih, mont gi renajteri, Simbolismul_ vs hi ‘ssropean® era construit pe prineipiul, ea "vinta Pe glimint este 0 transforrnsre elernk. _ Pertilitatea este agadar numai use din mulei le funcfii ale zeitei. Esto incorect sk numim ele din. paleoliticul suporior gi din noolitic ale fertilibilii®, ns se mai face in fura de specialitate. Fertilitatea pimiotulul, eum @ fost prezentaté mai sus, a devenit ecoupare primordial numai in era producer Ca atara, trebuic previzat cd nu aceasta, “functin principals a Heigl ica nu aro nimic” face cu soxualitates. Zeifele epocilor paleo.” Si neolitied orau in primul rind. creatoare “viefii, nu Venere sau frumuseti, gi In_mod. nu sofii ale zeiljilor masculine, Celilatt men generic pontru zeifelo preistorice este cmami, ceea eo de asomenoe constituis -denumire confuz’. Este adevarat ef avem ima ale mamelor si protectoarclor viofii tinere 41 xisia Mama-glie si Mame mortilor, dar resial mnilor feminine nu pot fi ineluse prin genera in termenul yroife-mami", Spre exemplu, fe-pasire si zeila-sarpe mu, int totdeaund 050 cum’ nn shit multe alle imagini ale si thansformirii, state Ae iul, masculin, spfrind ca animal ‘shu: fs, servepte: la regeneraren puteeilan zeilef, rihitates’rhasculinti este-un zou 0] vegetasiai. tuto alle! forms, un son a) piduari| | i : H i t arial nis tanmlalhoricotos familiar nou’, ase cum s-a intrupat mai train in Pan, Silvanus ori Faunus. 3, Altare, sanctuare i temple Multe din informagiila ce le avem despre credin- jele Vechii Europe provin din senctuare. Avestea au fost gasite fie ea modele, fie in interiorul easelor sau independente, demonstrind legiturile strinse dintre vieja Tied gi cea sacra, in special sub aspec~ ‘ul funefiilor indeplinite de femei, Ha. Atiare domestice Incepind cu anii 6500-6000 i.e.n., zeitele-pasire 4 aelele-gnpe spar ca divinitg! Homertic, ind plasate pe altare din piatré din colful sacru al casei. Figurinolo zcitei gravide sint asociate vietit din curtea interioard unde avea loc micinares gri- nelor i coptul plinii. Cuptoarele boltite au edesea platforme special destinate figurinelor, vasclor de cult si opuitelor. Cele mai vechi atestiri, tn acest sens, provin dintr-o agezare neoliticd timpu~ rie de laAchilleion linga Pharsala in Thessalia, apartinind culturii Sesklo, cca 6500-5900 [sec. O4—59-58] fen. (s4paturi efectuate in anit 4973-74 do noi, imprount cu Shan Winn $i Daniel Shimabaku). Tneepind eu cca 6000 ie.n., altarele domestice se dezvolté ca sanctuary cu dou Incdpori, una mai mare, iar cealelta mai miei — prima fiind templol propriu-ris, cealalta un atelier pentru producerea obiectolor de cult (fig. 25). mb, Pestert Urmitrindu-se tradijia stribunilor din paleoliticul superior, oamenii Vechii Europe au folosit peste- nile drept sonetuare, Un exemplu tipic este peters Scaloria din sud-estul Italie, datata 1a mijloct taileniului al Y-eai.c.n. (sapaturi efectuate de noi, tmpreund eu Shen Winn, in anit 1978-80). Este vorba de o pester superioard mai mare, legata Fig. 25. Modete tn Tut le uner tomple_apar- pra euttard Soeto, Thosealia, 26a 610 6000 Lex: [t) Grennan (Douraki ‘sau -Khalki- ades}: (2) yt toalyimea ran liye) ingust de o alta pesteri mai micé ind un Bazin natural eu aps. tn pestera suport i, la trécéren spre pestera inferinard, s-an gist £237 scholeto, probabil victim sacrificate. Postar ‘eontinea stalagmite, stalactite gi ceramics deci e1 semiluni, gerpi, motive vegotale si oviv i i 3 pagtora ora un snetuar dedicat wijei reyenoriri & Modelo do tomplo Ta Sud-estul Europet “sau deseop 50 modele in fit ale unor temple (Gimbutos J. Ele se afli cel mai adgseu In’ apropiones altar. Bete foarte’probabil.c® modelele eri efrande tnchinate xeijef- eirsia ii ei dedicct sarul respectiv. In genorsl, modelul este. déstu) ‘mic, putind: fi finut in mind, gi esto doe oraFig. 26. Mode! de tomplu ta Jut (reconstituit) de 1a Porodin, Macedonta, cn intrari Tanglin. forma do T inversat pe Toate lature sien masea zeljel pe un cilindra in acoperty. Asomenea modole erau, se pare, ofrande aduse aeljel Yenerate sn. temp. 2. Model tpie al uu tampa en dus alvelul, Rex feflaaike, Uorknade vant, catara GhostentTapale cu simboluri, Modolole sint dreptunghiulare gi au de reguli, un acoperiy eu dou pante. Orificit plasete in acoperis si in perefii Joterali le dau aspectul unor cotee miniaturale de pisiri. Un model de templu gisit la Porodin, to Macedonia, este tot. in forma zeitei-pasare (fig. 26). Construotia reprezinta corpul _unei weitiyi cu gitul vidicindu-se din acoperis ca un c09 gros gi cilindric ce are in virf_trasaturile mascate ele unei zeite-pasire cu cchii mari, Un colier tnconjoari gitul-cog al corpului-templu, Modolele do acest tip au unoori orificii triunghiu- Jare sau in forma de ,T* inversat, Exista si alte modele de temple ale zeijei- pesire, aparfinind culturilor Vint (4302 1.E.N.) 5395-4055 —4550-4155 Len] si Tisa foca 4900 TEN.[5000 Len] din milenitle VEY ten. 9 au tot formi do pasire. Penejul este indicat prin numeroase incizii in parfile laterale. Orificiile rotunde din partea superioark anterioari sint figncate de inseriptii, poate 0 invocafie sau o dedicatie. Aceste orificii sint intrari_ simbolice ia xeifk In manifestarea ci ca pasire, Uneori aco- 108 is. 28. Model de templu (teracoia) tifpodoit sere 5{ cu slinbolan Frontocul calle aosperset Sere cape naseate. Catara Vint scree Org rept eta Bulg, et G008500 en nal ‘pexisurile sint decorate cu capete de animale, de Ssomplu berbeci, sau cu capul mascat al unei Hi Ia fiecare colt si pe fronton. __Modelele de temple cu-dout niveluri ne ofers formats privitome ta planul arhitwtonio al mentelor reale. Unul, deseoperit le Cascioa- tele, in Romania (eultara Karanovo [Gumotnita), Stat pe In mijlocul mileniului. al V-lea ten, P670-2550 LELN.; sec. 46-40 fen.), preainti patru temple Separate dispuse ‘deasupra unot Sebstouetun ample Flecare templu are un portal == 0 arcada mare; baza prozinta zece deschid eri sweulare. Parte superioari a substructurii for- 0 teraad in jurul templelor, eare fe putes ni O adunare, fie servea ca suprafatii iniljata tra practicarea ceremoniilor rituale. Alte modelo ne dau onumite indicajii despre alurile practivate in temple (fig. 27, 28). Un el fri acoperiy de la Popudnia, in yestul inet (faza Cucuteni tirzie), prezintt unhaat hit lba tanec aa tai Be ee a ee ee eee tan see andes ref Eo doa a HES htop Ud e otis ua det opi, Gone de val cain his patina an ec ean fous) 9 0 alld Gigurint gexind Tingt captor. “a ‘ansamblu compus dintr-o inetipere prineipalti si u ‘yeatibul pe patru suporti cilindrici, In, interior, Je dreapia unni cuptor dreptunghiular mare, ps o platforing insifatd, se afl o figuring femini cu miinile po piopt. Ling’ peretele “exterior, alta figuring feminind macina grine. Aproximati in contrul Inciperii se afl 0 suprafata. clovatiy tn forma de cruce (tig. 29). " Temple reate - ultimul timp a crescut numérul templelor soperite aparjinind mileniilor VI-V tLe.n. Acos- eran de tipul unei case dreptunghiulare sau construcfii cu dowd niveluri. Col. mai it, pind acum, este templul cu coloane Ja Cascioarele (faza Karanovo V [cultura Boian, Spanier), een 5000 se. [4030-2070 LEAN. t 45 1.e.n.]). Acesta este un dreptunghi (10x 46m) impartit in dond tncdperi. Sint pletati im ropa cu spirale, aroun gi jecrem. Pe peretele de vest se afl’ un medalion ad din teracoti, un sarpe incolacit pietat tn si conturat eu erom. In centrul incdperii se joud coloane goale pe dinduntru, inalte de 2 m, decorate cu un desen serpentiform ghiular. Coloana mai groasi este inconjurata ‘rei stilpi mai miei. Lingi ea s-a gasit seheletul ai adult in pozitie chircita. Un alt templa apartintnd aceleiagi perioade a ‘eslturii Kuranovo, descoperit la Radingrad (linge ‘Bazgrad, in nord-estul Bulgariei), era o constructie ‘eo doud niveluri — Ia parter se afla un atelier eeramica, etajul fiind un sanetuar, La nivelul eferior s-au gisit un euptor mare si o platform’ ‘# Iut acoperité ou unelte pentru lustruirea gi deco- ‘eares vaselor, pistre plate pentra sféirimarea ocru- Sei, precum si vase arse gi nearse, Sanctuarul de la julsuperior confinea un altar mare dreptunghiu- Jerdinlut, unrazboi de fesut vertical, figurine, odele de temple si vase umplate cu margele de jut — toate aflate in apropierea altarului. La Sabatinovka, 0 agezare aflata pe valea “Bugului. inferior, s-a deseoperit un tomplu din ieza Cucuteni timpnrie (cca 4800-4600 te. Sanctuarul ocup’ 70m, iar poretii din imple Tipita cu lut sau pastrat bine. Altarul de lut, Jeng de 6 m, era fa capstul ineKperi, plasat in Jangul peretelui. S-au gaait 16 figurine asezate ‘pe tronuri miniaturale puse pe altar, lings care “safle un tron tn mérime naturalé (pentru preo- Yasi?). Toate figurinele eran ce acelasi tip — minin, fard brate, eu ochii rotunzi si cu fescle a r cyFig. 39. Un ijomumenl sacra de Ja Sabalinovké, R.8. ‘Moidovenenses, dalat Ia jumdtatea raleniulul 3). V-1e fen. (een 4700-4800 Tan). Aceasta eonstruc{ie ‘ocu 2) mo gt tcluda: | podan din dave depart 2 cuter 3} poxiiam (4 ido lut; (5) figurine, (6 adn stn Absa eld ei “pode a late do temple gasite edesea In interioral cclor ealo eran scena‘aner Hitualurt timpurliveehi- curepon mosive,” pentru a. ajuta ‘la stabilizarea porie gezind. Una avea braje de sarpe, inind un pul ile sarpe’ sin un falog. Alte figurine au fost géits in duropiorea cuptorulut gi pictrelor de miei a gi la intrarea’ pardosit® ew piatr¥ (fig. 90-5 ifa-tarpe si sitbolul gexpelui erku imagina dominiints In avesie Licaguri Se’ practican mi tere ale marfii gi renasterti, precum gi riturile d 1 431, Una din cole 82 de figurine gisite ta sanclverul Sabatinovka, finind taming an garpe In ‘general, caractoristicilo prineipale alo templu sint elteral, cuptorul pentru Pietrele de macinat gi vascle-pithoi*, Rare le de esut vorticalo sint. de ascmenca frec- Iclle retigioase jele do temple gi sanctuarslo reale oferd p punctechele pentru tnfelegorea,practici- religioaze ale Vechii Kurope (fig. 32). Exista jpomie do rituslui,focere vind parapherna- specifice. > Mastile g enite din paleoliticu) superior si adaptate urilor din neolitio, magtile cele mai veehi q Teta ta epson Elke peat (sing. pichos) (N.T.). phot kao rite Agdh,prophent fh ynccegoris do’ cull” (NP \in genera] atestate cx modelate in relief pe finele cu git cilindrio sau pe giturile unor vase i. Acestea sint romboidale, ovale sau aproxi- iv triunghiulare. Uneori sint interschimbabile, SS cum sa atestat in agezaren Achilleion di ‘Tiessalia, datata pe 1a 6300-6000 f.e.n. In epoca cuprului, mistilo sint atestate intr-o i mare varietate de forme, inclusiv pentagonele, © cint decorate geometric cu inciri) si pictur’, Bnele au perforatii gi o coroand aplatizata pentru ‘siasarea podoabelor, cum ar fi ponele sau floril ‘Se pare of erau supuse unor anumite transformiiri Hezate poate de ciclurile anotimpurilor, prin felosirea unci ornamentafii corespunzitoare. 36 &. Practici. religioase Dovezilo arheologice ne permit s& reconstituim elteva din practicile religioase importante din Vechea Europ: —Micinarea ritual’ a grinelor si coseerea ptinii saere, apoi poate ofrande cu felii din aceasta pline aduse zoijei fortilitatii pamintului (65 eum va deveni uzual in timpurile istorice) imparfirea In comun @ hranei intre participantii Ja ritual. — Libsjii ceremoniale fi, poate, tmparjirea biu- furii, — Teserea de pinzi pentru templu gi a vegmintelor de ceremonie ori dedicate zeifei. — Dansuri sau migctri rituale cu acompaniament, de instrumente muzicale, in special tobe. —Folosires migtilor la ‘ritnaluri i, poate, tn spectacole ritualo; ingroparea ceremonial a mag- ler zoitel mortii. Fig. 32. Un ansamblu interesent de obiecle miniaturale de ritual ne 3 infermafi priviloare la asocierea 1 raid. S-an gisil (rel iobe ellindeiee alaturl de figurine fa patra aript $i marvate eu ,,V"-uri, meandra, guvoale $1 init paralele, ‘mess miniatukalo od ‘vase acoperite ca eapacd, opt seaune, troi paravane pentru altar pictate ex simboluri pe ambele fele. Paza Karanove VI, Ovcearavo, nord-estul Bulgeriei, mijlocal milenialui al 'V-tea tem Acest ansamtlu reprerinta probabil reconstituirea ritua- Jotul regeneraril, asoclat cu rituri sezoniore sau funerare. 15