FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Digestia = totalitatea fenomenelor mecanice, fizice şi chimice ce asigură

transformarea, transportul şi absorbţia substanţelor alimentare pentru
asimilarea lor de către organism
Digestia în cavitatea bucală => bolul alimentar solid
- implică: masticaţia, salivaţia, formarea bolului alimentar, deglutiţia
Masticaţia
= proces prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate mecanic prin
tăiere, zdrobire si triturare
- se datorează miscarilor mandibulei, concomitent cu miscari coordonate ale buzelor,
limbii si obrajilor, care împing fragmentele alimentare între arcadele dentare.
- rol: - contribuie la formarea bolului alimentar
- intervine în - declansarea activitatii glandelor salivare
- stimularea receptorilor gustativi şi olfactivi care vor declansa
secretia altor glande digestive.
Secreţia salivară
= activitatea a 3 perechi de glande salivare mari şi multiple glande exocrine mici
din mucoasa bucală =>un lichid incolor,opalescent produs în cantitate 800-1500
ml zi; pH - 6-7
- compoziţia salivei - apă – 99, 5% + reziduu uscat – 0,5% din care:
-substanţe anorganice (0,2%): K+, mai mult ca în sânge
Na+, Cl-,bicarbonaţi; fosfaţi – mai puţini ca în sânge
-substanţe organice - mucus = glicoproteină protectoare,
- lizozim bactericid
- enzimă – ptialina= amilaza salivară
- ptialina descompune amidonul preparat în dextrine + maltoză / acţionează până este
neutralizată în stomac de HCl

Saliva intervine în :
- solubilizarea unor constituenti alimentari, influenţând sensibilitatea gustativă
- umectarea mucoasei bucale, cu rol in vorbire
- menţinerea echilibrului hidro – electrolitic
- protectia antibacteriană, prin lizozim
- protecţia mucoasei bucale de alimente fierbinţi şi în cazul refluxului de HCl sau
bilă (pe care le diluează)
- eliminare de substanţe
- digestia - chimică prin ptialină, a unor constituenti in mică masură = amidonul preparat
- prin : - pregătirea alimentelor pt masticatie
- formarea bolului alimentar si de glutitie
Deglutiţia
= propulsarea bolului alimentar din cavitatea bucală prîn faringe şi esofag în stomac
etape: - bucală (voluntară) = propulsarea bolului alimentar spre rădăcina limbii, care
se ridică şi-l . ..împinge în faringe.
. - faringiană (involuntară) = trecerea bolului prin faringe;
- epiglota închide laringele
- este declanşat prin stimularea ariilor receptoare din jurul
intrării în faringe --
- durează 1-2 s
- este controlat de centrul deglutiţiei din trunchi
- - esofagiană (involuntară) = contracţia peristaltică ce propulsează bolul spre
stomac
- contracţia tonică a sfincterulu esofagian împiedică refluxul gastro - esofagian

Digestia gastrică => chimul gastric acid semilichid

- implică: relaxarea receptivă a stomacului, peristaltismul (retropulsia, amestecul,
evacuarea gastrică) digestia chimică şi absorbţia unor substanţe
Relaxarea receptivă – se realizează în corpul stomacului pt a înmagazina alimentele
Peristaltismul - odată cu relaxarea, la limita dintre fornix şi corp se generează unda
peristaltică
- unda înaintează şi se amplifică spre pilor, pe care îl deschide pt scurt
timp
- trece în pilor o fracţie mică de chim, apoi orificiul se inchide
- chimul rămas e împins înapoi în corp = retropulsie => amestec cu
sucul gastric
- la limita fornix – corp se generează o nouă undă
- procesul continuă până la evacuarea totală a chimului, care trece lent
şi fracţionat în duoden pt digestia intestinală
Digestia chimică se realizează cu ajutorul sucului gastric
- cantitate secretată zilnic – aprox 2 l / pH 1 – 2,5compoziţia sucului gastric
- conţine - apă – 99% + substanţe solide – 1%, din care:
* anorganice- 0,6%: Na+, K +, Mg2+, Cl-, HPO42-, SO42-, HCl
* organice – 0,4%: mucus, enzime, factorul intrinsec Kastl
( glicoproteină, favorizează absorbţia vitaminei B12 în ileon)
- enzimele sucului gastric
▪ pepsina - provine din profermentul pepsinogen; se activează la pH acid
- pH optim pt acţiunea digestivă =1,8 – 3,5
- pepsinogenul este activat de către HCl sau pepsina produsă anterior
- pepsina scindează 20 – 30 % din proteinele pregătite de HCl până la aa
▪ labfermentul - produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil
în prezenţa calciului => paracazeinat de calciu / funcţionează numai la sugari
▪ gelatinaza - scindează gelatina
▪ lipaza gastrică - acţionează asupra lipidelor în emulsie => AG + glicerină
HCl - asigură mediul optim de activitate pentru pepsină.
- asigură activarea enzimelor digestive – trecerea pepsinogenului în pepsină.
- asigură motilitatea tractului gastro- duodenal şi evacuarea chimului în duoden.
- denaturează proteinele, facilitând astfel scindarea şi absorbţia lor
- acţiune bactericidă.
- pregăteşte fierul pentru absorbţia din ileon
- mucusul gastic este glicoproteină cu rolul de a proteja mucoasa gastrică de actiuni
nocive, in special autodigestie, sub actiunea pepsinei si a HCl.
Absorbţia gastrică – se absorb - substanţe foarte solubile în lipide, etanol, apă
- cantităţi foarte mici de Na+, K+, glucoză, aminoacizi
Digestia intestinală - peristaltism intestinal (mişcări de amestec şi înaintare)
- digestia chimică şi absorbţia
Peristaltismul - mişcările de amestec - sunt segmentare, asimetrice, staţionare
- fragmentează chimul de 8 – 12 ori / min
- mişcările de propulsie - deplasează conţinutul spre intestinul gros cu
0,5 – 2 cm / s
- traversarea intestinului durează 3 – 5 ore
Digestia chimică - propriu-zisă are loc in intestinul subtire sub actiunea combinată a
sucurilor : bilă, pancreatic, intestinal
- produsii simpli rezultati sunt resorbiti pana la valvula ileo-cecala
în proportie de peste 90%.
BILA
- este produsul de secretie al hepatocitelor şi celulelor conductelor biliare
- este secretată permanent către ficat in cantitate de 250 – 1 100 ml /zi
- între mese sfincterul Oddi este închis => bila se colectează si se concentrează prin
reabsorbtia apei în vezica biliară; este eliminată de duoden în timpul digestiei
- este un lichid galben / din ficat sau verde / din vezică, alcalin, amar
- conţine - 97- 98% apa , electroliţi, bicarbonați și sub. organice:
- biliverdină si bilirubină - pigmenţi biliari - din degradarea hemoglobinei
- acizi biliari (proveniţi din colesterol),
- săruri biliare (SB)
- colesterol, lecitina
- SB au rol în :
* favorizarea digestiei lipidelor (emulsionare prin reducerea tensiunii superficiale,
fragmentare)
* absorbţia lipidelor( în absenţă, 40% din lipide se pierd prin fecale)
* stimularea motilităţii intestinale şi rol bacteriostatic
SUCUL PANCREATIC
- este un lichi incolor, inodor, alcalin ; produs - 1 200 – 1 500 ml / zi.
- este produs de celulele acinilor pancreatici şi de celule ductale,
- contine - substante anorganice ( Na+ şi K+, bicarbonat
 - substanţe organice - enzime şi inhibitorul tripsinei
- enzimele
▪ α amilaza - secretată în formă activă,
- hidrolizează glicogen, amidon (şi crud)/ nu celuloză => maltoză
▪ lipazele - sunt fosfolipaza, colesterol lipaza, lipaza
- sunt elaborate în forma activă
- acţionează pe lipide emulsionate =>AGL + glicerină
▪ proteaze - sunt tripsina, chimotripsina, carboxipeptidazele, elastaza, colagenaza
- sunt elaborate inactive, activate de tripsină
- tripsina provine din tripsinogen, activată de enterochinază sau tripsină
produsă anterior (autocataliză)
- digeră proteinele până la tripeptide, dipeptide, aminoacizi
▪ nucleazele digeră acizii nucleici
- inhibitorul tripsinei - este produs de aceleaşi celule ca tripsina;
- protejează pancreasul de autodigestie
SUCUL INTESTINAL
- este lichid bogat în mucus si bicarbonat, care neutralizează aciditatea chimului
gastric; mai conţine conţine electroliţi, enzime
- enzimele - prezentate la nivelul membranei apicale a enterocitelor sunt :
peptidazele, dizaharidazele, lipaza
acţionează numai la nivelul microvililor, simultan cu absorbţia intestinală
▪ peptidazele descompun peptidele la aminoacizi
▪ maltaza şi izomaltaza descompun maltoza şi izomaltoza în glucoză
▪ zaharaza descompun zaharoza în glucoză şi fructoză
▪ lactaza descompune lactoza în glucoză şi galactoză
▪ lipaza degradează lipidele la AGL + glicerol
Absorbţia intestinală = trecerea nutrimentelor în sânge / limfă
- are ca sediu principal intestinul subţire pt că:
- este suprafaţă mare de absorbţie
- grosimea peretelui de străbătut este minimă
- reţeaua de vase din vilozităţi este mare
- debitul sanguin poate creşte reflex în timpul digestiei
- mişcările contractile ale vilozităţilor favorizează trecerile
apa + electroliţi vitamine
- apa trece pasiv izoosmotic - liposolubile – A,D,E, K- pasiv
- Na – activ / Cl – pasiv după Na în prezenţa sărurilor biliare
- Ca – activ, proximal, dependent de - hidrosolubile – facilitat sau activ
vitamina D Na dependent,
- Fe – activ, în jejun şi ileon, ca Fe (2+), în
prezenţa vitaminei C
 glucide proteine lipide
- necesar – 250 -800 g/zi - necesar– 0,5 – 0,7 g / - necesar – 25 – 160 g / zi
- celuloza – nu se digeră dar kg corp - glicerina trece pasiv
e necesară pt peristaltism - se absorb ca în sângele portal
- glucoza + galactoza intră în oligopeptide - AG scurţi trec în sg
enterocit activ Na - sau aminoacizi portal
dependent - se absorb activ Na - AG lungi trec în
- fructoza intră în enterocit dependent limfă după ce formează
pasiv facilitat în enterocit chilomicronii
- pentozele - pasiv (AG +trigliceride + fosfolipide +
colesterol + o parte proteică)
Fiziologia intestinul gros
- intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie.
motricitatea asigură progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare /
haustraţii şi prin contracţii în masă.
- haustraţiile - se realizează prin mişcări combinate ale muşchilor circulari şi longitudinali
- se deplasează lent în direcţie anală
- contracţiile în masă - apar de câteva ori pe zi / durează aprox 15 min = peristaltism
modificat ce propulsează bolul fecal spre rect
- bolul fecal se adună in sigmoid; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea
lor prin actul fiziologic al defecatiei.
secretia intestinului gros constă în mucus şi K
functia de absorbtie este mai redusă (2-3 l / zi)
- se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al colonului ascendent;
- se absorb în jumătatea proximală apa şi electroliţi – Na+ şi Cl- sub acţiunea aldosteronului
- din 1 500 ml chim 80 – 200 ml se elimină prin fecale
- flora bacteriană este implicată în - fermentaţii - pe glucidele neabsorbite
- se produc vitamine B şi K
- putrefacţii - pe proteine
- se produc substanţe toxice (indol,
scatol, putrescină, cadaverină)
ce ajung la ficat pt detoxificare
- defecaţia = procesul de eliminare a fecalelor, iniţiat de prezenţa lor în rect