ACADEMIA ROMANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA 111 TOMUL XXII MEM. 7. AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1878 DE GENER ALUI RADU ROSETTI MEMBRU AL ACADEMIEL ROMANE MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA, BUCURESTI, 1940MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III Lei TOMUL I, (1922—23): TOMUL M1, (1923-24): TOMUL HI, (1925—26): TOMUL IV, (1924): TOMUL V, (1925—26) TOMUL VI, (1926—27): TOMUL VI, (1927): TOMUL VIII, (1927—28): 4 3 5 S 5 RK Ss [ ie TOMUL X, (1929): TOMUL XI, (1930) TOMUL XIV, (1933 TOMUL XV, (1934): TOMUL XVI, (193435)! TOMUL XVII, (1935—36): N-IORGA. Dout hrisoave domnesti pentru mintstirea Margineni inchi- nati Muntelui Sinai. N. IORGA. Trei rare documente fanariote . - . G-ral R. ROSETTI. Din corespondensa inedita a Principelui Milan al Ser- biel eu colonetul Gheorghe Catargi in simpul elzboiulul din 1877—1878 §T. METES. Din istoria Dreptului romanese din Transilvania . - N. IORGA. Formularul fanariot oe ee N. IORGA. Cor Marcu Beza FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voysgeur angl roumains du temps de Basile Lupu (1652) N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisi AURELIAN SACERDOTEANU. Dous acte hategane gi unul vilcean . P. P. PANAITESCU. Q istorie a Ardealului, tradusi de Miron Costin . . ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Ratey $i politica orientalé a lui Carol Quintul N. IORGA. Dovezi despre congtiinge originii Romanilor » | | | | | H. DJ. SIRUNI. Marturii armeneyti despre Romfnia, Extrase din Cronica Armenilor din Camenija. ee N. IORGA. Marele logofit sl bisericii constantinopolitane Hierax gi in- semnirile sale pe un manuscript al Academi se ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862... 2.2. 2 2 2 oe TOMUL XVIII, (1936) ANDREI RADULESCU. Constitutiunes cehoslovach. . . 2-2... FRANZ BABINGER. Originea gi sfargitul lui Vasile Lupu I. LUPAG. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII gi XI. 6. ee 100.— 330.— B40.AMBULAN’STA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—-1878 ve GENERALUL RADU ROSETTI MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE. Comunicare facutd fn sedinja dela 8 Decemvrie 1939 Marea miscare ideologica a romantismului gi acea politica a liberalismului au dat nastere unei atmosfere de idei umanitare in care au crescut gi trait acei cari au luat parte — in intreaga Europ’ — la miscarile social-politice din anii 1830 si 1848. In aceasta atmosfera se produce in vremea razboiului Cri- meei, o cristalizare a sentimentului de ajutarea suferinzilor prin actiunea femeiei de inaltd constiinté care a fost Flo - rence Nightingale. Faptuirea ei, cunoscutd curand in lumea intreaga, prin corespondentele telegrafice gi articolele ziarelor, a dat nastere unor puternice emotiuni generale. Nu este deci de mirat cd brogura ce a dat la iveald, putini ani in urma, indati dupa batalia dela Solferino (24 Iunie 1859), Henri Dunand, cetatean al orasului calvinist de pe marginile lacului Leman gi martor la acea bitilie, si fi avut acel rasunator rasunet care a dus curand la crearea co- mitetului din Geneva pentru ajutarea militarilor raniti (1 Sep- temvrie 1863) si apoi la incheierea, in anul 1864, a conven- tiunii internationale din Geneva, temelia Crucii Rosii. Avand de rezolvat, in acele vremuri, alte probleme de o deosebita insemnatate — Unirea principatelor, dobandirea unei case domnitoare straine —, Rom4nia nu a luat si nici nu putea lua parte la miscarea astfel nascuta. 1 A. R= Memoriile Sectiumii ntorice. Seria H, Tom. XXI1. Mem. 7.2 GENERALUL RADU ROSETTI 180 Se intampla insd cA un francez inimos, agezat de mai bine de o decenie la noi, unde a indeplinit multe lucruri de folos obstesc, d-rul Carol Davila, raspunz4nd chemarii san- gelui sau, sa ia parte la rézboiul franco-german din 1870-1871, tocmai in cadrele Crucii Rosii 1). Intors in tara, Davila, energic om de actiune avand trecere, stérue pentru ca Romania sd adere gsi ea la conventiunea dela Geneva, ceea ce devine fapt in anul 1874 *). Prin iscilirea acestei conventiuni Romania recu- nostea si se indatora s& respecte principiile umanitare ale actului din 1864; fi lipsea ins& inca alcdtuirea care si indepli- neasca, in afara de formatiunile militare sanitare, opera de ajutor a ranitilor gi bolnavilor. Izbucnirea razboivlui sarbo-turc si putinta ca si Romania sd fie nevoitd sa ieie parte la razboiul ce parea gata s4 izbuc- neasc& intre Rusia si Turcia, ficu ca si se intemeieze, in Iunie 1876, Societatea Crucea Rosie din Romdnia*). Davila fu si de asta data acela care a indemnat mai mult la inte- meierea ei. Infiintata in pripa, noua societate trimite indata ambu- lante pe campul de lupta sarbo-turc si incepe sa-si injghebeze o alcdtuire temeinica. Ea nu gaseste, la inceput, decat un slab raspuns la chemarea ce face si numai la Sud de Milcov. Daca intemeierea Crucii Rosii Romane nu a gasit un ras- puns din partea Iesenilor si a Moldovenilor in general, isbucnirea razboiului ruso-turc gsi apropiata luare parte a Roméaniei la acest razboiu, au facut sA se intrevada si in Mol- dova nevoia unor alcituiri voluntare avand de scop ajuto- rarea ostasilor romani raniti sau bolnavi. Spre acest sfarsit si sub influenta apelului catre tara a Comitetului Central al Crucei Rosi din Bucuresti, care cerea si i se dea mijloace pentru desvoltarea actiunii sale umanitare *), s’a constituit 2) Dr. G. Z, Petrescu, Viaja si opera lui Carol Davila 1828—1884, pp. 25—59. 4) Idem, ‘p. 35; Societatea Crucea Rogie din Romnia, Dare de seamd despre spapiteres acetesocitdyi gi de servile ee a facut tn timpul resbelelor din 1878— %) Dares de seama sus aritati, pp. 3—5. ©) Apel publicat, intre altele de ziarul Curierul (lagi, ed. Balasan, citat de acum ca Curierul) in numerele sale din 24 Aprilie, 1, 5, 12, 15, 19, 26 Mai 1877.181 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1878 3 la Iasi, la 18 Aprilie 1877, un comitet de doamne, condus de d-na Maria Rosetti-Roznovanu, in calitate de vice-prese- dinta 3), Menirea acestui comitet era foarte intinsd si nu tocmai bine tarmuitd la inceput. Probabil c& nici ideile pe temeiul cdrora s’a infiintat nu se precizasera inca. Asa, dupa procesul-verbal de constituire, intaia menire era de a primi darurj. Nu se pomenea nimic despre apelul Crucii Rosii din Bucuresti, cu toate ci Comitetul Central al acesteia propusese Comitetului de Doamne din Iasi si lucreze im- preund. Raspunsul doamnelor din Jasi a fost curtenitor; res- pingea ins& categoric orice colaborare *). La acest refuz Co- mitetul Central al Crucii Rosii raspunse, la 21 Mai, ca ia cunostinti de formarea Comitetului doamnelor din Iasi si ci acesta va trebui sé vesteasci Crucea Rosie despre ceea ce va face 5). In al doilea rand comitetul din lagi trebuia si chibzuiascd asupra intrebuintarii darurilor, deci nu stia incd in ce scop le ceruse; reiese totusi implicit ci nu se gandea sa le deie Crucii_Rosii. In al treilea rand se ardta vointa comitetului de a cores- punde direct cu autoritatile militare. 3) Proces-verbal de constituire (Curierul, 24 Ap: tetul era compus din doamnele: Maria Rosetti-Rozn ralda Mavrocordato, Aglae Moruzi, Catinca Ghyka, Mi Sofia Ceaur Aslan, Lucia Rosetti-Roznovanu, Maria Casimir, Smaranda Carp, Zoe Sturdza, Catinca Stoianovitz, Agripina Sturdza, Maria C. Catargi, E. Borinescu, Fl Steege, Eleonora Lajescu, Natalia Soutzo, Elisa Liteanu, Efrosina Pallady, Natal Pallady, Alice Soutzo, Profira Sturdza, Lucia Liteanu, Catinca Rosetti Bilanescu, Elena Mihail Soutzo, Elena Grigore Soutzo, Lucia Soutzo, Efharia Duca, Maria Negruzzi, Profira Prajescu, Natalia Bogdan, Maria Bogdan, Efrosina Bogdan (Idem). Ulterior au mai facut parte din comitet doamnele: Elena Pogor (Curierul, 15 Mai 1877), Artemiza Ianov, Amalia Geuca, Natalia Mandrea (Idem), Emma Bel- diman (Idem), Maria Livaditi, Aglae Tacu, Eliza Rogu, Emilia Hertz (Curierut, 16 Mai 1877), Elena M@rzescu, Maria Holban, Ana Manu, Smaranda Branzi, Maria Melinte, Cleopatra Petit, Lucia Quintescu, Profira Stamatiu, Lucretia Cobalcescu (Curierul, 5 lunie 1877), Emma Hum pel (Curierul, 17 Tulie 1877). Istoricul ce urmeaz’’ a putut fi alcdtuit pentrucd pe Manga izvoarele generale cu- noscute gi citate in note, comitetul doamnelor din Iasi a publicat in ziarul Curierul (editor Th. Balasan, Iasi), in extenso, toate procesele sale verbale gi pentrucd in colecfia de manuscrise a Academiei se gisese patru volume confinind cea mai mare parte a arhivei suszisului comitet (Manuscrisele 3268, 3268, 3270 $i 3279). %) Curierul, 19 Mai 1877, p- 5 4) AR. Mose 3268, fila 4. ie 1877, pp. 1 gi 2). Comi- Saftica Palladi, Esme- »: GENERALUL RADU ROSETTI 182 In al patrulea rand aparea doringa de a ajuta ambulantele. Si in sfargit, si numai in al cincilea rand, se vorbea de ingrijirea ranitilor si a familiilor celor c4zuti in rizboiu. Ceea ce reiese insi clar, din cercetarea actului de inte- meiere, este ci comitetul dorea si rim4nd independent !) (mai ales fati de Crucea Rosie); de aceea a ales pe Principesa Domnitoare ca presedinta. Pentru cine cunoaste starea de spirit care domnea inca, pe acele vremuri, la Iasi si cine stie c& conducitoarea de fapt a comitetului, cum era si conducdtoarea « Societatii » (in intelesul de grupul social cel mai de sus), era d-na Maria Rosetti-Roznovanu, foarte ambitioasd si autoritara si cd ea rimasese anti-unionista si rusofila?), aceasta dorinté de neatarnare, ca si urmirile ce vom vedea cd au avut loc, se lamuresc usor. Si din acest act ca si din actiunea sa ulterioara se vede c& comitetul infiintat de d-na Maria Rosetti-Roznovanu cunostea principiile care alcdtuiau temelia Crucii Ro: ajutarea celor suferinzi, oricare ar fi neamul sau religia lor, dar voit nu le au respectat *), marginindu-se sd ingrijeascd numai pe Moldoveni gi refuzind concursul doamnelor israelite *). Indata ce s’a format, comitetul doamnelor iesene a si facut apel (apel ce s’a reinnoit in urma de mai multe ori prin ziare) pentru a i se da bani si efecte de ori ce natura 5) si a indemnat s4 se alcdtuiascd comitete locale, afiliate lui, in toate orasele din Moldova °), 2) In adresa Nr. 624 din 13/25 Octomvrie 1877 catre filiala Tecuci, d-na Ma Rosetti-Roznovanu arati c4 vina disidentelor din comitetul dela Tagi este de a fi vrut contopirea cu comitetul Crucei Rosi din Bucuresti (A. R. Mase 3279, fila 136) 4) R. Rosetti, Amintiri, II, 13, 206. +) Comitetul face o observatie scrisi d-rului Russ senior, zictndu-i cd ambu- langa este numai pentru ajutorul rinitilor si bolnavilor romani si ed nu are carac- terul (menirea) Crucié Rosii (A. R. Msse 3268, filele 155, 156; A. R. Msse 3279, filele 87—90). *) Doamnele israclite din Iasi ca 3i cele din Botosani au format, in urma acestui tefuz, comitete deosebite (A. R. Msse 3268, filele 169, 170; Msse 3279, fila 136; Curierul, 15 Mai 1877), ") Curierul, 8, 12, 15, 19 Mai, 30 Tunie (Nr. 49), repetat in numerele 52, 53, 57-64 ale aceluiagi'ziar, 17 Tulie, 15 Septemvrie, 18 Septemvrie. *) Curierul, 12° Mai183 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1878 3 Raspunsul a fost imediat. Pe de o parte ') s’au alcatuit de indata comitete locale in orasele Bacau *), Tecuci *), Ro- man 4), Barlad ), Husi *), Botogani ’), Targu-Neamt ®), Targu Ocna ®), Falticeni 1), Piatra- Neamt ™), Galati 1), iar pe de alta publicul a dat atat bani cat si efecte 93), si nu numai acel din tara ci si unii Romani din Ardeal #4). Au trebuit sa fie insi nelamuriri in public pentrucd, in acelasi timp, autoritatile administrative cereau, tot pentru ajutorul rdni- tilor si bolnavilor ') sa se deie bani Crucii Rosii. 1) Curierul, 26 raport chtre Doamné. 4) Curierul, 12 Mai. Comitetul local era compus Z. Sturdza, ©. Cracti, N. Viner, C. Sturdza, N. Dimitriu, E. Sachelari, O. Septilici, O. Mortzun. {A. R. Msse 3269, filele 14, 19). Acest comitet a dat gi o trasura de ambulanti Co- mitetului Central al Crucii Rosii (vezi darea de seamé a acesteia —citata in nota 4 la p. 16). 3) A. R. Msse 3279 passim. Curierul, 15 Mai, 15 Septemvrie. Comitetul local era compus din d-nele: Elena Plitos, Z. Serbanescu, P. Neculau, E. Neagu, E. Pe- trog, A. Papadopol Calimah, S. Serbinescu, M. Boldur Costache Epureanu, M. Di mitriu, C. Anastasiu, E. Gheorghiu, C. Popescu, Docan, E. Hrisant, S. Gheorghiu, R. Mironescu, M. Petrovici, C. . Botez, Lazarus, I Neculerno, oO. Kopes ‘ul, 15, 26 Mai. Comitetul local era’ compus din d-nele: Raluca Micesco, ¢ Catinca Buzdugan, Maria lamandy, Hortense Hentzesco, Maria Stamatine, Nast. Cocota, Héléne Ciulei, Zoe Cocota, Sofia Hentzesco, Smaranda Stefanovici, Eleonora Ciolac, M. Vésescu, Natalia Boyan, Caterina ‘Teodosia Pisoski, Natalia Sireteanu, A. Balt’, Pr. Bors (A. R. Msse 3269, filele 144—183). *) Curierul, 15, 26 Mai, 9 Iunie. Comitetul local era alcatuit din d-nele: Ruxanda Thorenc, Luiza Dilschi, Eliza Artopeanu, Tefa Theohariu, Maria Vasiliu, Tita Grigoriu, Christina Cracolescu, Friderica Heinf, Albertina Chertel, Maria Popovici (Idem). *) Curs ul, 12 Tunic. Comitetul era prezidat de d-na Catinca Negri (Idem). 38) Prezidat de Elena G. Soutzo (Curierul, 23 lunie, 7 si 25 Tulie, 7 August; A. R. Msse 3269, filele 184—210; Id., Msse’ 3270, fila 364. 4) Curierul, 21 Tulie. 1) ALR. Messe 3269, filele 29, 30- +) Curierul, 15, 19, 26 Mai, 12 i 26 Tunie. ¥4) D-na E. P. Pécurariu din Nasiud, cu toate piedecile locale (recte maghiare), a trimis bani gi efecte (Curierul, 21 lulie; A. R. Msse 3269, filele 34, 35)- 38) Societatea Crucea Rogie din Romania, Dare de seamd despre organizarea acestei societai si de serviciile ce a facut tm timpul resbelelor din 1876—1878, tabloul de pe Paginile 25, 26. ‘Apelul publicat in Curierul, 24 Aprilie, 1, 5, 12, 15, 19, 26 Mai. © corespondenta din Ismail arata concurenta ce-gi ficeau listele de subscripticé ‘GENERALUL RADU ROSETT! ‘ 184 Incepand a lucra, realitatea face ca ideile si se precizeze, mai ales in ceea ce priveste chipul de aducere la indeplinire a ajutorarii dorite. In sedinta din 5 Mai, comitetul, in urma propunerilor doctorilor Russ senior si Ciurea, hotareste si organizeze un atelier pentru facerea de bandaje si de scam’. De asemenea hotareste si alcdtuiascd gi s4 trimita pe campul de lupta o ambulanta, luand si masurile cuvenite pentru cumpararea celor trebuincioase. Apoi, in aceeasi sedinta, se iau masuri pentru organizarea lucrului comitetului gi se afirma din nou: «Comitetul central al Damelor din Iasi avand de misiune de a veni in ajutorul ostasilor romani raniti si a familiilor acelora ce vor fi cdzuti, este 0 asociafiune constituitd de sine $@ va pdstra individualitatea sa proprie » 4). Spre a afirma si mai fatis aceast4 individualitate, comitetul hotareste, in sedinta din g Mai, ca doamnele din comitet s& poarte in exercitiul functiunii, un semn distinctiv ?) si trimite la Bucuresti un comitet ad-hoc, spre a infatisa Doam- nei ambulanta gata de pornire, independent de aceea a Crucii Rosii 8), De altfel aceasta independenta ca si limitarea actiunii Crucii Rosi la Muntenia mai cu seama si recunoasterea co- mitetului din Jasi ca organizarea corespunzatoare pentru Mol- dova reiese din memoriile Regelui Carol I 4). Asupra gestiunii sale, Comitetul din Iasi prezinta rapoarte direct Doamnei 5) si nu prin mijlocirea Crucii Rosii, cum ceruse aceasta. Pe de alta parte se stdrueste ca ambulanta comitetului sa fie atasata numai pe langa Divizia 4-a (moldoveneasca) In aceasta privinti Doamna Rosetti-Roznovanu si 0 parte din comitet nu au vrut s& tind seam nici de regulamentele militare (zice chiar in raportul din 6/18 Septemvrie catre ») Procesul-verbal No. 11], publicat in Curierul, 15 Mai 1877, p. 6; Curierul, 26 Mai, p. 6. 4) © medal gint, avind pe avers o cruce eu legenda: « Consolatrix afflic- torum 18779, iar pe revers: cifra d-nei Eli ii legenda: « Comitetul Central 4 doamnelor pentru ajutorul soldetilor romnt rinit, lassi» (Curierul, 15 Mei 1877, P. 6). %) Curierul, 19, 26, 30 Tunie 9) 10 gi 25 lunie 1877. *) Curierul, 23 Tunie *) Curierul, 18 gi 25 August 1877, 3 Septemvrie.185 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1878 7 Doamni, ca regulamentele armatei nu privesc ambulanta dela Iasi), nici de ordinele operative si nici de nevoi, care cereau folosirea ambulantei acolo unde ar fi fost mai trebuincios, ci au stdruit mereu cé ambulanta lor este destinata exclusiv Diviziei 4-a alcdtuiti din Moldoveni 1), Staruinta lor a iz- butit 2), dupa ce au fost mari suparari din cauzd ci ambu- lanta daduse ingrijiri ranitilor rugi si turci la Nicopol 4). Nevoile crescand, Comitetul hotdreste sd organizeze si un spital, care a fost asezat la Turnu-Magurele *). Apoi orga- nizeaz4 un spital si la Iasi 5). In provincie comitetele locale au ajutat la intretinerea rAnitilor si bolnavilor din spitalele locale §). Lucrarile comitetului nu au mers insd fara neintelegeri, certe, suparari si demisiuni’), pricinuite atat de firea d-nei Rosetti-Roznovanu cat si de deosebirea conceptiilor mem- brelor din comitet. Unele dintre acestea erau de parerea in- gusta a d-nei Rosetti-Roznovanu ci ambulanta sa slujeascd numai pentru ostasii Diviziei 4-a%), iar altele credeau in rostul mai larg al ambulantei — potrivit rostului Crucii Rosii— adicd de a da ajutor, fara deosebire, ranitilor de neamuri sau credinte deosebite ®). Neintelegerile au fost marite intr’o oare- care masura si de actiunea lui N. Ceaur Aslan 1°), muncitor 14), dar lipsit de tact si— poate — intrigant !*), Lucru trist, toate *) Curierul, 25 August, 3 Septemvrie 1877. Raport catre Doamna 6/18 Sep- temvrie 1877 (A. R. Msse 3269, filele 59, 60) 4) Curierul, 3 Tulic. Ambulanta a urmat apoi Divizia 4-2 la Gorni-Etropol (Cu- rierul, 24 Noemvrie). 3)’ Curierul, 3 Septemvrie; A. R. Msse 3268, filele 155, 156; A. R. Msse 3279, filele 87—90. *) Curierul, 31 lulie; 4, 25 August; 8 Septemvrie. *) Curierul, 17 Noemvrie, 20 Noemvrie. ®) Avem stiri numai pentru cel din Tecuci, la functionarea cdruia comitetul Jocal a contribuit inti cu 140 lei lunar gi apoi cu 236 lei lunar (A. R. Msse 3279, filele 141, 147, 212, 219). 1) Curierul, 15, 19 Mai, 2 lunie, 18, 25 August, 3, 8 Septemvrie; A. R. Msse 3268, fila 176. *) Curierul, 18, 25 August, 3 Septemvrie. A. R. Msse 3269, filele 59, 60. *) Curierul, 25" August; A.'R. Msse 3269, filele 59, 60. In'A. R. Msse 3279, fila 136 se arata ch vina doamnelor disidente era c3 voiau si se contopeasca cu Crucea Rogie Bucuresti. 19) Curierul, 25 August 4) Curierul, 12 Tunie. 34) Curierul, 25 August, 3 Septemvrie; A. R. Msse 3269, fila 60.8 GENERALUL RADU ROSETTI 186 aceste neintelegeri au ajuns in presa, date fiind in vileag intai de d-na Rosetti-Roznovanu 1) si apoi de alte doamne din comitet 2); ele s’au comunicat in scris si comitetelor din orasele din provincie *). Certele au mers asa de departe, incat d-na Aglae Moruzi (una dintre casiere si una dintre acele doamne care n’au vazut aproape niciodata la fel cu d-na Maria Rosetti-Roznovanu), cdreia i se ceruse si predeie casa d-nei El. Rosetti Solescu *), a trimis banii ce-i avea in casa, principesei Domnitoare. Aceasta le-a spus apoi, la cererea comitetului, la dispozitia acestuia ). Aceastd pornire a d-nei Aglae Moruzi era pricinuiti de hotarirea d-nei Maria Rosetti- Roznovanu de a nu se mai trimite ambulantei banii trebuin- ciosi, atat timp cat va rimanea in Turnu Magurele, unde era oprita de autoritatile militare ° Cunoscut fiind scopul comitetului de doamne din Iasi si spiritul in care a lucrat, sé urmarim alcatuirile sale mai in amanuntime gi si vedem in ce a constat activitatea fiecdreia dintre formatiunile sale. Cum am vazut, intaia actiune a comitetului a fost stran- gerea de bani si de efecte de toate soiurile, in care scop s’au facut mai multe cheméri, repetate mereu in ziare sau indrep- tate citre diferite autoritati “). Nu avem o dare de seama generalé care si ne ingidue a cunoaste totalul banilor si obiectelor daruite, dar din da- tele publicate vedem ca publicul a dat bani ®), cai pentru 2) Curierul, 18 August. 2) Curierul, 25 August, 3 Septemvrie; A. R. Msse 3269, filele 59, 60. %) Celui din Tecuci cu adresa Nr. 579 din 5/17 Septemvrie 1877 (A. R. Msse 3279) filele 87—90). 4) A. R. Msse_ 3268, fila 208. 8) Curierul, 18 Septemvrie; A. R. Msse 3269, filele 49, 50; Msse 3270, fila 352. *) A. R. Msse 3279, filele 87—90. +) Stéwa Romuiniei, 4(16) Septemvrie 1877. S'a intervenit 1a Ministerul de Finanje pentru scutirea de vam& a comenzilor facute in striindtate (Curierul, 15 Mai); la primaria de Iagi pentru scutirea de taxe comunale (Curierul, 15 Mai); aceasta acorda scutirea (A. R. Msse 3268, fila 168); la prefectura gi la Mitropolie pentru cheté (Curierul, 15 Mai); la caile ferate §i Ministerul Lucrarilor Publice pentru gratuitatea transporturilor (Curierul, 2, 9 9i 12 Tunie), ce se acorda (A. R. Msse 3268, fila 39); la Regia Monopolurilor Tutunu- rilor pentru ai se da tutun (Curierul, 5 lunie); i se dau 100 ker (A. R. Msse 3268, filele 36, 147); i se acorda gratuitatea postal (A. R. Msse 3268, fila 70). *) Curierul, passim ; Corespondenta provinciald, passim ; A. R. Msse 3268, fila 204 In total s'au strans bani in suma de lei 108.760,19 (A. R. Msse 3270, fila 399).187 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IAS IN 1877—1878 9 inhdmatul trasurilor 1), harnasament 2), obiecte ca biliarde, mobile, bijuterii, etc., ce au putut fi vandute %), sau puse in loterie 4), sau la tombola 5), De asemenea s’au dat obiecte ce au putut fi folosite de-a-dreptul in ambulanté si spital (rufarie, scama, vin, medicamente, etc. *). Afar de apeluri, comitetele (atat cel din Iasi cat sicel din provincie) au or- ganizat, in scopul de a strange mijloacele trebuincioase: chete 7), baluri si serate *), reprezentatii teatrale ®), confe- rinte !), pentru care au avut un larg sprijin din partea pu- blicului ”). Obiectele daruite au fost stranse in depozitul comitetului condus de d-na Elena C. Rosetti Solescu 1”) si apoi, in parte, transformate in obiecte de folos pentru ambulanta si spitale, in atelierul creat pe angi acel depozit precum si in atelie- rele ce s’au creat de alte institutiuni ce au colaborat cu comitetul doamnelor 1). 4) Const, Rosetti Sol scu (A. R. Msse 3268, fila 172; Curierul, 15, 26 Mai, 2 Tunie), Maria Bogdan (Curierul, 2 Tunie), Profira Prajescu (Curierul, 2 Tunie), Emanoil Argiropol (Curierul, 5 Iunie), Leon Negruzzi (Curierul, 5 lunie). 4) Curierul, 5 Tunie. 1) Curierul, §, 12 Tunic *) Curierul, 15, 26 Mai Curierul, 21'Tulie, 3 Noemvrie. *) Fratii Konya 6 lizi cu medicamente (Curierul, 15 Mai; A. R. Msse 3268, fila 175). Ciera a dat ruférie gi alte obiecte (A. R. Msse 268, fila 204). Comitetul din Falticeni a trimis direct spitalului din Turnu-Magurele 6 l&zi efecte (A. R. Msse 3270, fila 364). Locuitorii din judeyul Botosani au dat obiecte direct spitalului din Turnu Magurele (Stéua Romdnizi, 18 Octomvrie). *) Curierul, 15, 26 Mai. . *) Curierul, 2 Tunie, 18 Decemvrie. Sau dat concerte (Stéva Romdniei, 23 Oc- tomvrie 1877). °) Curierul, 18 August. . 48) La 20 Septemwvrie s’a cerut lui Vasile Alecsandri si sind 0 conferinga in folosul Comitetului dela lagi (A. R. Msse 3268, fila 73), pe care acesta a finut-o la lagi, la 27 Octomvrie (Idem, fila 90), diruind gi 75 exemplare din Dumbrava Rosie spre a se vinde in folosul spitalului (Idem, fila 115). Vasile Alecsandri a finut o conferinsd si la Piatra-Neamy (Corespondenta pro- cinciald, 7 August 1877, 16 Octomvrie 187). 31) Serata din 22 Mai a adus 3.287,70 lei (Curierul, 2 Tunie). 1) AR. Msse 3268, filele 207, 260; Msse 3269, fila 54, Curierul, 15 Mi 48) Cum a fost Reuniunea Femeilor Romine (Curierul, 15 Mai, 2 Tuni Messe 3268, filele 177, 186). Corespondenta provinciald, 25 Septemvrie10 GENERALUL RADU ROSETTI 188 Din lucrurile primite, comitetul a dat si armatei; mai intai scama 1), rufarie *), iar mai tarziu, cand ambulanta gi spi- talul din Turnu Magurele au incetat de a mai avea fiinta, s’a dat armatei intreaga zestre a acestor formatiuni, precum s'a dat mai in urmé si acea a spitalului intemeiat la Iasi *). Intaia formatiune ce a luat fiinté a fost ambulanta care era alcdtuita precum urmeaza 1 medic gef 4), 2 medici asistenti 5), 4 interni®), 1 inten- dent ’), 1 contabil ®), toti platiti de comitet. Personalul inferior 63, parte platit de comitet, parte dat de armaté °) 7 trisuri 22 cai 14). 1) La 7/19 Septemvrie 1877, 61 kilograme 550 (A. R. Msse 3268, fila 211; 3269, fila 58). 7) ‘La g1 Tulle 1877: 00 de camasi dete direct de comitetul din Tecuci (A. R. Msse 3279, proces-verbal cu acea data). August 1877: 1000 de camisi (A. R. Msse 3269, fila 87). 25 Octomvrie 1877: go4 de camisi (A. R. Msse 3270, fila 114). 3) A. R. Msse 3270, filele 194, 223,237, 399 verso. 4) Medicul sef a fost Dr. L. Russ senior (A. R. Msse 3.269, fila 313, Msse 3.270, fila 3; Curierul, 9 i 12 Tunie). Ulterior d-rul Russ a ramas medic sef al spitalului din Turnu-Magurele, medic sef al ambulantei devenind D-rul Ursulescu (Curierul, 11 gi 24 Noemvrie). D-rul Russ era plitit 600 lei lunar, plus o diuina de 1,50 lei pe 2i; ceilalgi medici $i internii primind aceeasi diurnd (A. R. Mese 3.270, fila 3; Curierul, 12 Tunie), 4) Doctorii L. Russ junior gi Ursulescu A. R. Mase 3265, fila 313, 3270 fila 3; Curie- rul, 9, 12, 19 1 23 Tunie). Erau platiti cite 400 de lei lunar. D-rul Ursulescu luase parte in razboiul franco-german ca chirurg in ambulanfele presei franceze gi apoi ca chi- turg maior in bateriile gardei nationale (franceze). (Résunetul rdzboiului franco- german din 1870—71 in presa medicald roméneascd, tez& de doctorat de Leiderman Sloima p. 13). *) Carnjani, Rizea gi ined doi (A. R. Msse I. ¢.; Curierul |. ¢.). Erau plitisi cite 320 de lei pe lun’. Diurna ce o cipitau, ca 91 medicii, pentru brani a fost socoti tuldtoare, cerfndu-se marirea ei (A. R. Msse 3.270, fila 183) Tay ttt #99 Fei lunar si 4,50 lei diurma (A. R. Msse 3.270, fila 3; Curterul, 9, 12 nie). *) Platit ta fel (Idem), *) Tot personalul inferior avea o diurna de 1,50 lei din pastea comitetului, care plitee $i vizitii cu cAte 3 galbeni pe luni. Restul personalului gi anume: 5 barbieri cl. I, 10 barbieri cl. 11, 1 sergent major, 2 infirmieri cl. I, 2 infirmieri cl. II, 32 soldasi, 4 conductori, 1 bucitar erau dafi de armat care-i gi plitea (A. R. Msse 3.270, fila 3; Curierul’ 9 gi 12 Tunie) 3) 3 trisuri de ambulansé, 2 furgoane, 1 saca, 1 trisuri de menaj (A. R. Msse 3270, filele 35, 45, 68). 1) 33 primifi in dar, 19 cumpérati (A. R. Msse 3268, fila 130). Seful ambulansei a cerut, la 14 lulie, inci 8 cai (A. R. Msse, filele 150, 151), neajungandu-i cei ce-i avea; cerorea lui nu a fost aprobati de comitet (A. R. Mase 3.268, fila 155) Toti caii au fost hriniti de armaté (A.R. Msse 3268, filele 123, 147). ulterior neindes-189 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 18771878 " Intretinerea ambulantei costa 4.000 lei lunar 3). Prezentata Domnitorului si Doamnei, la 25 Iunie in Bucuresti *), ambulanta a fost transportata cu trenul la Piatra-Olt, de unde s’a dus la Caracal*) si apoi la Turnu- Magurele *). Marea afluenté de rAniti rusi si turci, in urma luadrii Ni- copolei si a primelor dova batalii dela Plevna (8/20 si 18/30 Tulie 1877), a facut ca aceasta ambulanta si fie intrebuintata pentru evacuarea, pansarea si tratamentul lor, ceea ce a facut in chipul cel mai destoinic aducandu-i multumirile armatei 5). Precum am aratat, aceasta indeplinire a unei datorii de omenie a suparat pe d-na Rosetti-Roznovanu si o parte din comi- tetul din Iasi *). In urma staruitoarelor staruinte a d-nei Rosetti-Rozno- vanu ”) si cu toate ci ordinul de zi Nr. 6 privitor la func- tionarea serviciului sanitar prevedea folosirea tuturor ambu- lantelor voluntare ca rezerve ®), ambulanta doamnelor din Iasi a fost invoita si treact Dundrea la 10 August 1877°) si sa urmeze Divizia 4-a '), Personalul acestei ambulante a ingrijit cu cel mai desdvarsit devotament ranitii Diviziei a 4-a in luptele date la Grivita la 27 si 30 August, 6 Septemvrie si 7 Octomvrie, mergand sa-i caute sub focul turcesc, pan- sandu-i, operandu-i si evacuandu-i apoi spre Nicopoli "). 2) AR. Msse 3268, file 145 2) Memoriile Regelui Carol I, la acca data; Curierul, 26, 30 lunie. 9) Dr. Gh. Sabin, Amintiri din razboiul independentei, p. 29; Curierul, 9, 26 Lunic. 4) Curierul, 3, 8 Septemvrie. 4) Cu Nr. 10.592 din 26 Tulie 1877, Minssterul de Rizbou muljumeste comitetul din Tagi pentru chipul in care ambulanga a ingrijit rinitii (A. R. Msse 3270, fila 2a), *) Curierul, 25 August, 3, 8 Septemvrie. Numarul rdaitilor rusi gi turci pansati pana Ja 20 Iulie a fost de 1.500 (A. R. Msse 3268, fila 140), iar numarul ranitilor transportati dela 13 lulie la 14 August a fost de 211 (A. R.Msse 3.270, fial 47). 7) ALR. Msse 3268, fila 62 *) Curierul, 9 Junie *) Ordinul’ Diviziei a 4-a, cu aceea data, previzind dislocarea ambulantei damelor din lagi dela Turnu Magurele la Breslenita (AR. Msse 3.270, fila 40). 39) Curierul, 3, 8 Septemvrie; A.R. Msse 3.268, file 63. 18) La 27 August d-rul Ursulescu a intovirigit cu 1 trisura de ambulanta trupele Ja atac gi a pansat rinitii pe linia de foc. Celelalte trisuri de ambulangé gi furgoanele au venit apoi gi ele. Dup& pansare gi uncle operatiuni de urgenté, ranitii au fos transportati la Mecica gi Nicopol- La 30 August s'a procedat Ia fel (A. R. Msse 3270, fila 78) 6 Septemvtie la fel (Idem, fila 79).2 GENERALUL RADU ROSETTI 19° Lucrul nu a mers totdeauna usor si din cauza neintelege- rilor dintre medici 4) si dintre medici si intendent *) precum si din cauza amestecului comitetului din Tagi*) si a delega- tului siu N. Ceaur Aslan 4). Lipsa de medici a ambulantei gi ajutorul ce a fost nevoie sd se ceard medicilor armatei, a pricinuit un nou conflict, medicul sef al Diviziei a 4-a voind sa intrupeze ambulanta in ambulanta divizionara, iar d-rul Ursulescu si comitetul din Iasi refuzand aceasta 5). Prezenta la ambulanta a unei femei ®) viteazi 7), frumoasa ® energicd °), al cdrei sot era adjutantul unui comandant de brigada, ofiter superior care nu pare a fi fost indiferent doamnei, a dat loc la un scandal ce a ajuns Ja urechile Domni- torului sia fost curmat prin trimiterea doamnei in tara 1), 4) ALR. Msse 3270, filele 124, 137, 138. 2) ALR. Msse 3268, filele 69, 73—75, 125—128, 156—158. 3) Curierul, 3 Septemvrie, 24. Noemvrie. *) AR. Msse 3269, fila 60; Curierul, 25 August, 3 Septemvrie. *) ALR. Msse 3270, filele 108, 111, 112, 121. *) Care a staruit mult ca ambulanta si fie atasata la Divizia 4-a (A. R. Msse 3268, filele 62, 66) si a reusit si fie mutatd la aceea ambulana (idem, fila 67), unde era platitd 120 lei lunar (A. R. Mase 3270, fila 3) gi-si avea cupeul (Dr. Gh. Sabin, 0. ¢., p. 63, 1; Curierul, 11 Septemvrie). *) La 14/26 Septemvrie Comitetul damelor din Iasi aduce (pe temeiul rapoartelor ce a primit) laude d-nei X pentru purtarea sa in ingrijirea ranitilor si pericolelor la care se expune (A. R. Msse 3270, fila 50). Autorului i s’au povestit, atat de martori oculari c&t si de contemporani cari gtiau dela martori oculari, ca doamna X a mers p4na in liniile cele mai inaintate spre a aduna_rAnifii, Cu Nr. 2437 din 9 Octomvrie 1877, Divizia $-a aduce laude d-nei X (A. R. Msse 3270, fila 76). 96 Afttitile tuturor contemporenilor ei. Rudolf Susu, layii de odinioard II, pp. 98. *) Idem $i faptele aga cum le araté manuscrisele din colectia Academiei. 4°) #Se acorda apoi d-nei X un congediu ilimitat, pe imprejurarea ch d-sa este obligat& a intovaragi pe sotul ei care pleaci la armatd; comitetul ia totodata act de declaratia sa pentru cazul cfind persoana d-sale ar fi trebuitoare sau pe linga ambu- langé sau aiurea + (Curierul, 26 Mai), Mme X a été renvoyée de nos hdpitaux militaires et de nos ambulances Pour cause de conduite scandaleuse. Elle s*était faufilée dans les soeurs de charité pour suivre le colonel ¥ lequel s’était attaché comme officier d’ordonnance le capitaine X. Tous les trois vivaient ensemble dans des tentes contigues. Le mari était toujours envoyé en mission ou en reconnaissance. Pendant ce temps, Je colonel filait nuit et jour le Parfait amour avec E. On ne se génait plus. On banquetait. Les soldats en étaient si scandalisés qu’ils se moquaient de toutes ces orgies & haute voix. Le Prince en fut informé. Il chassa de nos lignes Mme X ainsi que la femme du colonel Z qui se donnait & qui le voulait, et envoya Y avec sa brigade au dela du Vid + (G-ral R.191 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1678 13 Dosarele aflate la Academie, contin protestirile acestei doamne '). Toate protestarile ei nu au izbutit a face ca si se ingadue sa treacd din nou Dunirea, ci a fost mutati ca directoare a materialelor spitalului mobil *). Divizia a 4-a a fost retrasi la 9 Octomvrie in rezerva la Verbita, unde a urmat-o ambulanta comitetului de doamne din Iasi, ambulanta care fusese cantonata, dela 1 la 9 Oc- tomvrie «pe dealul deasupra satului Grivita»*). O brigada din aceasti divizie fiind trimisé apoi in valea Vidului, am- bulanta Doamnelor din Iasi a urmat-o la 11 Octomvrie la Gorni-Etropol 4). La 21 Octomvrie ambulanta Doamnelor din Iasi a fost intre Dolni si Gorni-Etropol; dela 21 la 29 Octomvrie la Trestenic; dela 29 Octomvrie a stat la Riben; la 8 Decem- vrie a plecat la Rahova 5). Apoi a fost trimisa la Lom Pa- lanca, urmand Divizia 1I-a — care avea o brigadi moldove- neasca *) gsi in urma la Divizia I-a in fata Vidinului *), sosind la Belarada, unde a stationat, la 2 Ianuarie 1878 ®). In timpul luptei din ziua de 12 Ianuarie 1878, ambulanta a fost agezata in viile dela Staroselo. Divizia I-a neavand pierderi, ambulanta a ingrijit, in zilele de 14—17 Ianuarie 200 din rdnitii cizuti in lupta dela Smardan °). Rosetti, Corespondenja generalului lancu Ghika 2 Aprile 1977 —8 Aprilie 1878, p. 106, scrisoare din 1/13 Noemwrie 1877). G-ral_R. Rosetti, Corespondenja generalului Gr. Cantilli, pp. 33, 34. Dr. Gh. Sabin, Amintiri din rdzboiul independentei, p. 63. 2) AR. Msse 3.276, filele 125—129. 4) ALR. Mase, fila_363- La 23 Octomvrie, D-rul Davila, inspectorul general al Serviciului Sanitar, tele- grafiazd, din Verbita. Doamnei Rosetti Roznovanu: vénérable vice-présidente pouvait se trouver a Grivitza, elle edit jugé depuis longtemps que la place d’une jeune femme n'est pas au milieu d'un camp. Elle eit certes approuvé Pinvitation confidentielle écrite, faite a la dame du comité d’aller soigner les blessés a I'h6pital de Magurele ou, & coté de I'admirable dévouement de Mesdames Liteano, Soutzo, Codreano, elle pouvait étre utile # (AR. Msse 3270, fila 130). 1) AR. Msse 3270, fila 108 4) ALR. Msse 3270, fila 108; Curierul, 11 Noemvrie. ) ALR. Msse 3270, filele 182, 220. *) ALR. Msse 3269, fila 379. 2) ALR. Msse 3270, filele 190, 192, 197, 199. 8) ALR. Msse 3270, filele 210, 220. In timpul margului au avut o trisurd stricata gi cinci cai morsi (Idem, fila 210). *) ALR. Msse 3270, fila 221.v7 GENERALUL RADU ROSETTI _ 192 Atat comandamentul Corpului de Vest (serviciul sanitar) cat si Divizia I-a au adus laude ambulantei Doamnelor din lagi pentru activitatea ce a desfisurat 1 Adusa apoi pe malul stang al Duniarii, personalul ei a fost trecut altor formatiuni, iar materialul a fost dat armatei. Cum am ar&tat mai sus, comitetul a infiintat si un spital la ‘Turnu-Magurele, pe temeiul cererii doctorului L. Russ senior *), Acest spital avea 40 de paturi, din care 10 cu ac- cesoriile necesare, erau daruite de comitetul din Piatra Neamt 8), iar 14 de cel din Tecuci *). Pornit din Jasi la 30 Tulie 5), a ajuns cu intarziere la Turnu- Magurele, unde a inceput si lucreze la 20 August °), Incadrarea acestui spital a fost cea urmatoare: Medic sef Dr. L. Russ senior 7), 1 medic 8) 1 intern °), Directoare: d-nele Elena Liteanu si Natalia Soutzo ™). D-rul Davila, inspectorul general al serviciului sanitar, intr’o telegrama cdtre d-na Maria Rosetti-Roznovanu, spune c& devotamentul acestor doud doamne gi cel al d-nei Co- dreanu era «admirabil » 1), Infirmiere: d-nele Elisa Codreanu si Elisabeta Gheorghiu "). 2 calugarite 3#), 2) ALR. Messe 3270, filele 246—248. 2) Curierul, 21, 28, 31 Tulie; 8 Septemvrie. 2) Curierul, 28’ lulie; Al. R. Msse 3270. Coresondenta provenciald, 7 August, 6 Noemvrie 1877. *) Curierul, 15 Septemvrie; A. R. Msse 3270, fila 357; A.R. Msse_3a70, fila 85, Acest comitet a dat gi 400 lei lunar pentru intretinerea acclor paturi (A. R. Msse 3279, fila 400). mnele s’au dat de aimata (A. R. Msse 3269, fila 312). ) Curierul, 31 Tulie. *) ALR. Mase 3269, fila 280. 2) ALR. Messe 3269, fila 313; Curierul, 24 Noemvrie °) ALR. Mese 3260, fila 313. *) Idem. 19) Curierul, 31 lulie, 4 August; A. R. Msse 3269, filele 331—239. ALR. Msse 3270, fila 130. Be 329, Diels 331239. 1) Curierul, 31 Tulie ¥) Foarte bune (A.R. Msse 3.269, fila 284) La 27 August 1877 cu ordinele Nr. 1837—1842, Mitropolitul Iosif al Moldovei autorizi calugirii si cdlugiritele sd slujeasci in spitale (Stéua Roménici, 4(16) Septemvrie 1877). Maicele din Varatec se pregateau a pleca la inceputul lunii Septemvrie (Cores- Pondenta provinciald, 11 Septemvrie). ” " Sepremvnie (193 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 18771876 15 Cur4nd dupa instalarea lui, in 4 corturi mari pentru bol- navi, 1 cort de operatie si un cort pentru directoare, in Gra- dina Raymond din Turnu-Magurele !), toate paturile sale au fost ocupate *). In luna Octomvrie, bolnavii si ranitii au fost mutati din corturi in hotelul Belfort, rechizitionat in acest scop 8). La 28 Decemvrie 1877, spitalul a fost inchis si personalul a parasit Turnu-Magurele 4). In urma unei adrese din 11 Octomvrie 1877 a prefecturii judetului Iasi, aratand c& guvernul a luat initiativa formarii in toate orasele, a cate unui spital pentru ingrijirea soldatilor r&niti si bolnavi si prin care se facea apel si la Comitetul doamnelor din Iasi *), comitetul raspunde, la 14/26 Octom- vrie, c4 ia asupra sa intretinerea si ingrijirea a so de paturi °). Spitalul infiintat astfel, in casa Elena Malinescu, din Strada Romana (azi Lascar Catargi) s’a inaugurat la 20 Noemvrie si a fost denumit Ospiciul Santa Maria 7). Avand 50 paturi*), era condus de d-rii Ciurea gi Fili- pescu °), cu ajutorul doctorilor (consultanti) Tuliano, Sculy, Bucsinescu si Buiucliu?®) si a unui personal inferior (ciruia i s’au adaugat 10 maice) 1), platit de comitet?*), El a func- tionat pana la 31 Martie 1878, cand a fost inchis. * oe 1) Dr. Ludovic Fialla, Reminescente din re:belul romno-ruso-ture anul 1877 fi rolul societdpii « Crucea Rogie » fr timp de pace si resbel, pp. 47, 56, unde se mai spune c& d-rul Russ senior ¢a lucrat cu_mult& dibicie ». Gridina publici zice raportul D-rului Russ sen. (A. R. Msse 3.269, fila 280). 5) Curierul, 22 Septemvrie. 4) ALR. Msse 3270, fi ALR. Msse 3269, fi *) ALR. Msse 3270, fila 256 8) ALR. Msse 3270, fila 257. 1) Curierul, 17 Noemvrie, 20 Noemvrie; A. R. Msse 3270, filele 267, 268, 276, 280. *) A. R. Msse. 3270, fila 257 Intregul cost al intrejinerii acestui spital (2.300 lei lunar) pentru personal gi 30 de paturi a cézut in sarcina Comitetului; intresineres restului de paturi a fost in sarcina a diferite persoane (Curierul, 24 Noemvrie). ») Curierul, 24 Noemvrie; A. R. Msse 3270, filele 262, 263, 299. ) ALR. Msse 3270, fila 299. 41) Puse Ia dispozitie de Mitropolie (A. R. Msse 3270, 13) ALR. Msse 3270, filele 216, 284. % 378; 3270, fila 194. ila 269).16 GENERALUL RADU ROSETTI 194 Incheind, constatim c& publicul, moldovenesc mai cu seam3, a raspuns cu darnicie la chemarea Comitetului de doamne din Iasi, punandu-i la indem&na nu numai o suma de 108.760,19 lei !), suma ce ar reprezenta azi peste 5.000.000 de lei, suma mare pentru acum 60 de ani, dar a dat si o mare cantitate de materiale de tot soiul a cirui valoare intrecea cu mult totalul darurilor in bani. Multumita acestor daruri si a bunei sale gospodarii — dosarele aflate azi la Academia Romana dovedesc cat de gri- julie a fost administrarea banilor gi a obiectelor primite — Comitetul a putut organiza si intretine timp de aproape noua luni de zile: O ambulanti care a ingrijit bolnavi si raniti la Turnu-Ma- gurele, Plevna si Vidin. Un spital la Turnu-Magurele. Un spital la Iasi. Un numar de paturi in diferite spitale din orasele mol- dovenesti. In afara de acestea Comitetul a dat armatei: rufarie, scam’, precum gi zestrele ambulantei sale gi cele ale spitalelor din Turnu-Magurele gsi Iasi, mai ramanandu-i la sfarsitul gestiunii 16.819 lei si mult material *). * ae La aceste rezultate materiale au contribuit, dup4 cum am spus, publicul, dar si comitetele din Iasi si din celelalte orase moldovenesti, muncind cu un neprecupetit zel, cu stdruinta si cu pricepere si nu mai putin intreg personalul, medicii, infirmierele gi personalul inferior al ambulantei si a spita- lelor. Neinfricat de gloante si de primejdia molipsirii, per- sonalul diferitelor formatii a cules ranitii sub foc, a strans bolnavii si a ingrijit cu omenie si pe unii si pe ceilalti *). 2) A. R. Msse 3270, fila 399. 3) Idem 4) V. Alecsandri a proslavit astfel pe femeile romane care au ingrijit pe raniji gi pe bolnavi:195 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 18771878 y Amintirii tuturor acestora le datorim recunostinté pentru c& prin fapta lor au facut cu putinté ca Roménii sa-si inde- plineascd datoria in grele imprejurari « Ridicand o tara mica peste o mare imp§aratie », a* Dar pe langa rezultatele ce se pot constata prin statistice sunt si alte invataminte reiesind din cele insirate pani acum. Cel dintai este cd douazeci de ani dupa neasemuit de ge- neroasa miscare a Unirii si dupa faptuirea acesteia, urmele a sute de ani de vieaté despartita si adeseori de vrajmasie se faceau inca simtite. DAMELE ROMANE URMARE LA POEZIA: EROII DELA PLEVNA cerului lumina, L’augusta caritate ce mangie gi-alin’, Strangind nenorocifi sub aripa-i cereasca, Varsind un dulce balsam pe rana omeneasci, Si prin a ei veghere gi prin a ei zimbire, Facdnd ca si dispar’ cumplita suferire, O! voi ale omenirii desmierdatoare stele ! Voi, floarea gi cununa gi fala ,arii mele ! Tu, Doamni’ncoronata de-a binclui splendoat Ce'mangai cu-a ta mind ostagul care moar Voi nobile RomAnce cu suflete ‘ngeresti, Voi ce-ati marit prestigiul noblefei romanegti, Onor, respect, credinja si adorare voua! Pe inimile noastre se las'o dulce 10u8, Cand va privim in haine de sfinta Caritate Spiland al luptei singe cu. mani aristocrate Si luminand poporul prin Legea Providentei: Ca nu existd ranguri in fata suferingei. OF eft va trai fara ea-gi va aduce aminte De-a voastri abnegere, de-a voastre fapte sfinte, $i cei raniti vor spune, cu drag jos in popor Cum afi veghiat, blanzi ingeri, la cApatdiul lor. Vor spune 3i cu déngii, uimit 'voiu spune eu Cum din al sari suflet ati sters amarul greu, Probiind, c& de sunt oameni ce lesne-au dat uitarii Eroii dela Plevna, martiri ai nepasari Voi, inimi simfitoare, aveti spre mingdiere Respect pentru bravuri, respect pentru durere f Mircesti, Fevruarie, 1878.8 GENERALUL RADU ROSETTI 196 Indaratnicia conducatoarci de fapt si a unora dintre tovaragele ei de lucru de a fi exclusiv Moldovence gi de a ajuta numai pe Moldoveni, era de sigur cauzati de sen- timente personale la unele, de neintelegere la altele, dar dovedea si dragostea adanca, dragostea necurmata a acelor fiice a gliei moldovenesti, pentru acea glie pe care parintii, stramosii si rastramosii lor o aparasera cu mintea si cu sdngele lor veacuri de-a-randul, barbati pe care Moldoven- cele ii n&scusera, fi crescusera si le dadusera, odata cu laptele ce-1 sugeau, iubirea patimasi a frumoaselor meleaguri moldovenesti. O asemenea iubire adanca a coltului sau de tara nu numai cd nu este un rau, dar este o nevoie, mai ales atunci cand o mai lunga convietuire cu cei din acelasi neam locuind pe alte meleaguri, cand suferinte si isbande comune contopesc localnicii din deosebite parti ale pamAntului national intr’un singur tot, cum a ficut-o Razboiul Neatarnarii, intarind la bastinasii de dincoace si dincolo de Milcov credinta ca Mol- doveni si Munteni sunt mai presus de toate Romani. Raz- boiul de Intregire a dovedit cu prisosinta ci, fara a pierde dragostea de locurile lor de bastina, fara a-si pierde particu- laritatile localnice pline de farmec, Roménii regatului ante- belic ajunsera s& alc&tuiasci un tot omogen. La o asemenea opera de contopire lucreazd azi si moste- nitoarea societatilor si comitetelor care au ingrijit, in 1877— 1878, pe ranitii romani, Crucea Rosie Romana alcatuind acum o singura unitate. Chemand in doud randuri intreaga populatie a tirii la o binefacdtoare colaborare pentru ajutorul celor amenintati de stafia foametei, colaborare care a fost darnic si cu prisosintd faptuita, ea a contribuit nu putin la cresterea spiritului de solidaritate dintre diferitele parti ale tril intregite. Certele si neintelegerile ce au avut loc acum 62 de a atat in comitetul dela Iasi, cat si intre acesta si alte insti- tutii, sunt un alt invatamant. Cauza lor a fost mai cu seama nelamurirea initialé asupra telului ce-1 urmarea comitetul pre- cum si nedisciplina — pornita dintr’un gand stramt, dar in- teligibil, cand ne amintim ci cele ce conduceau comitetul197 AMBULANTA DOAMNELOR DIN IASI IN 1877—1678 19 faceau parte dintr’o societate in care nu disparuse incd cu totul convingerea ci «asa vreau, asa fac». Aceasti nelamurire gi influenta literaturii romantice au fost obarsia unei alte greseli, aceea de a se ingidui mersul pe campul de lupta a unor femei, viteze si pline de devotament. Precum o spune d-rul Davila intr’o telegrami catre d-na Rosetti Roznovanu, locul lor, cum au dovedit faptele, nu era acolo. Locul femeiei nu era si nu este pe cémpul de luptd, nu este acolo unde se di moartea, unde omul este cuprins de instinctele sale primitive. Locul fiintei care da vieata altor fiinte, care le ingrijeste gi le cregte este acolo unde e durere de alinat, unde se poate readuce la vieata cei sfartecati de ghiulele si cei in lupta cu boalele molipsitoare, chiar cand cu acest prilej sunt amenin- tate de primejdia mortii cizand din vazduh. Am increderea nestramutati ci Romancele de azi si de maine, ca si premergitoarele lor de acum sasezeci si ceva de ani, amintirii cdrora se cuvine s4 ne inchinim cu smerenie mai mult ca ori si cdnd in aceasta zi de aniversare glorioasa, vor lua asupra lor partea ce li s’ar cuveni in cazul nefericit al unui razboiu, cu aceeasi ravnd de bine, cu acelasi avant si cu o hotarire nu mai prejos de acea a Moldovencelor despre care am avut prilejul si cinstea sa va vorbesc azi.RESUME L’ambulance des dames de Iasi en 1877—1878 Les Roumains préoccupés par !e probleme de I’Union des Principautés et d’autres questions essentielles pour !’avenir du peuple roumain ne fut pas pris par la vague de senti- ments d’aide du prochain née de l’oeuvre de Florence Nigh- tingale et des écrits d’Henri Dunant. La Croix Rouge Rou- maine fut créée en 1876 mais ne trouva pas, au commence- ment, une réponse générale a son appel. Devant l'imminence de la déclaration de la guerre, un comité de dames fut formé a Iasi au printemps 1877, comité qui organisa une ambulance (laquelle accompagna les régiments moldaves sur les champs de bataille) ainsi que des hépitaux qui accomplirent leur mission avec dévouement et efficacité. L’union politique des principautés avait été réalisée en 1859, l’union des sentiments qui n’était pas encore complete en 1877 fut définitivement réalisée sur les champs de bataille de 1877—1878.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare Ia migcarea literard gi cultural ‘a Roménilor din Ungaria in sec.: XVIII gi XIX. N. JORGA. I. In jurul lui Mihai Viteszul; Il. Originea tui Mihai Viteazul dupa o cronicd rom&neascd MIRCEA DJUVARA. Crize dreptului_pul N. IORGA. © scrisoare important& a lui Cezar Be felt N, IORGA. Inceputurile gi motivele desnafionaliztrii in Stcuime | |. ALEX, LAPEDATU. Un episod revolutionar in luptele Astionale ‘le roma nilor de peste munti acum o jumatate de veac 50.— I. LUPAS. Leopold Ranke gi Mihail Kogilniceanu . 2... ss 10.— N. IORGA. Congresele de istorie dela Venet dela Roma... | | 10— N. IORGA. Au fost Moldova gi Tara-Romaneascd provinci riotilor N. N. IORGA. Neamul lui Petru Sehiopul gi vechi documente de ba roi MOUR. TOMUL XIX, (1937): G-ral RADU ROSETTI. Un itat, Generalul fon Em. Florescu N. IORGA. Stiri noi despre sfirgitul secolul R, V. BOSSY. Urme roménesti la miazi VICTOR SLAVESCU. Opere economicd @ hui Ton Ghic CONSTANTIN I. KARADJA. Steagul romfnese al lui Totratie Dabija 1 15. Voevod . . ve ag N. IORGA. Comemorsr Giacomo Leopardi. - pie N. IORGA. Exist o traditie literard romanesscd?. 3 FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservaté despre} Moldova sub domnia lui Antonie-Voda Ruset (1676) . Le 25.— FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile Lupu | | | | 210 N. IORGA. O cronica muntean’ in grecegte pentru secolul al xv. Hea) 5. N. IORGA. Rogeriu Iosif Boscovich gi Moldova ne G. TASCA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiingirii ei gi pind « azi N. IORGA. Noi descoperiri privitoare la istoria RomAnilor N. IORGA. Despre ci romAneasca la 1870 : P. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoseut in armate pre- tind P, NICORESCU. Garnizoan N. IORGA. Un memoriu politic citre Cuza-Vodi. . . poe G-ral RADU_ROSETTI. i-Tefcanu, 1814—1879 |... N. IORGA. Conflictul mi in 1854-56 N. BANESCU. Pireri noud asupra lui Kekaumenos « GH. DUZINCHEVICI. Ceva nou asupra legiturilor lui Sobieschi cu Mol- Gove 10.— ION RADUCANU. Economigtii straini in Academia Romina. |. . 10.— G-ral RADU ROSETTI. Insemnitates istorich a ciderii Plevnei . - 2.7. N.IORGA. Un mare ginditor italian despre luptele din Sud-Eetul Europei: Giambattista Vico. ee he 1O ANDREI RADULESCU. Comstitutiunes Polond din 23 Aprilie 1935 - | a5. TOMUL XX, (1938): N. IORGA. Zece inecriptii de morminte ale Mavrocordatilor . . . N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 tn Moldova... .. P. P. PANAITESCU, Mircea cel Bitrdn i suzeranitates ungureavea N. IORGA. Inceputurile istoriei universale In Romani. : N. BANESCU. O colectie de sigilii bizantine N. IORGA. Vasile Alecsandri, student Ia medicind . 2... «+ I. NISTOR. Ocupa N.IORGA. Un post al latinitdyii tn lumea germsnicd Austria 7 ION RADUCANU. In amintiren lui Ernest Solvay 1838—1938 s— ION I. NISTOR. Principatele romfne aub ocupatia ruseaseh 1... s 351. PETROVICI. La un secol gi jumftate dela nasterea iui Schopenhauer « Dr. KURT WESSELY. A dous Diplomi Leopolding .... . + + + = N. IORGA. Senoul «Gazetei Transilvanieiy ee H, DJ. SIRUNI. Aron Vodi, Rizvan Vodi gi ; N, IORGA. Intinderea spre ristrit a Moldovei lui Stefan-cel-Mare . « Girel R.ROSETTI. t,—Culture militard. 2.—Ce spune Maresalul Mackensen despre operatiile sale contra Romaniei . 2. +--+ + ++ + N. IORGA. Paralelieme helveto-romine «+... N. IORGA. Principiul nagionalitasilor gi gregelile lui G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapure (polemici * N. IORGA. Paralelisme gi initiative de istorie universalé la RomA TOMUL XXI_(1938—39): ANDREI RADULE: Romanitatea dreptuluj nostru . . . . . - N.IORGA. 1. ¢Caliciiy Jui Mibai Viteazul. 2. Zavira si opusculul Dimitrie Cantemir despre lupta intre Cantacuzini si Brancoveni G-ral R. ROSETTI. Catiragii din valea Siretului in Rizboiul de neat@rnare CONST. MOISIL. Stemele primelor monete romfnesti = ©. ION I. NISTOR, Migretiunea romaneasca in Polonia in secolul XV gi XVI ALEX. LAPEDATU. Marturii si preciziri noul cu privire le sfargitul tui Barbu Catargiu (8 Iunie 1862)... 1 ee ee ae 1, LUPAS. Un viidick romtn ofpistuit le anul 1638. Cine putea P. ANTONESCU. Pentru o renajtere a arhitecturii romanegti - . . CONST. KARADIA. Ziare contemporane despre bitilia dela Gurusliu . N. JORGA. Contribugii la legdturile literare romanesti cu Rugii gi Ungur ION I. NISTOR. Vechimea usezirilor romanesti dincolo de Niatra . S. MEHEDINTI. Trilogia stiinfei . ION I. NISTOR. Restaur: lomasiel europene S. MANUILA, Consideratiuni asupra prezentarii grafice a etnografici Romaniei «os. + te tae 10.— P. P, PANAITESCU. Pribegia lui Constantin Serban Basar: Petriceicu gi teatamentele lor . AS 30.— ED. 1. GAVANESCU. Ioan Monorai, Scurti cunostiny4 # lucrurilor Dachiei. 25.— SILVIU DRAGOMIR. Morméntul lui Mihai Viteazul gi vechea catedrali dela Alba-lulia 2. 0. ee so ee MIRCEA DJUVARA. Analiza ideii de convengie in drept . . : VICTOR SLAVESCU. Vieata gi opera lui Petre Mavrogheni . . . 1, LUPAS. Doctorul Ioan Piuariu-Molnar (1749—1815) - =. 1. N. IORGA. Cugetitori romfni de acum o eutide ani... TOMUL XXII (1939—40): ) re privitoare la biserica Sflntul Nicolae din - — Inck o formagiune romanicé; Luxemburgul . . ION I. NISTOR. Primele incerctri de testaurare a ostivilor pimantene - G. G. MIRONESCU. Contributiune Ia biografia lui Constantin Negri. (Din corespondenta dintre C. Negri gi Mihail Kogalniceanu) . . .. . . ALEX. LAPEDATU. Un aventurier ungur in Principatele ‘roméne, epoca unirii lor (Gh. Bogéthy) we eae: ION. I. NISTOR. Un proiect de organizate a o§1 primitive din 1812 N. BANESCU. Maurocastrum — Mo(n)castro — Cetatea-Alba ee G-ral R. ROSETTI. Ambulansa doamnelor din Iasi in 1877—1878 PRETUL LEI 15.—