Test DIDACTICA GEOGRAFIEI

EVALUARE FORMATIVĂ

„A educa înseamnă a se ocupa de cea mai frumoasă şi mai complexă

artă - aceea a inteligenţei. ” /Augusto Cury/

ITEMI. PUNCTAJ

A fi profesor înseamnă un risc asumat.

Şi asta deoarece pregătirea pentru a preda,
pentru a-i învăţa pe alţii cum să înveţe este
o operă niciodată încheiată şi care implică multă răbdare,
multe momente de incertitudine, de descurajare şi multe
ore de studiu, iar rezultatele nu pot fi măsurate nici cantitativ şi
nici imediat.

1. Ce înseamnă să fii profesor de Geografie? Avantajele meseriei de 2+2=4p.

profesor și dezavantajele.
Avantaje Dezavantaje
A fi profesor este a te dedica în Un profesor este în permanență cu
totalitate copiilor. Dacă profesorul gândul la copii, luând în considerare
iubește cu adevărat copiii și ceea ce că elevii sunt diferiți, mereu vom
face, își dă seama de abilitățile sale căuta să le găsim cheița. Lucrul în
creative, transmite cunoștințele și școală este un stres constant. Este
abilitățile elevilor săi. nevoie de o cheltuială imensă de
A fi profesor înseamnă să fii un om putere mentală. După sfârșitul zilei,
de vază,un idol pentru miile de copii profesorul, de asemenea, este puțin
care cred că poți totul. Toți copiii probabil să se relaxeze. El are nevoie
sunt diferiți, iar comunicarea cu ei să se pregătească pentru lecții și
poate fi interesantă și, uneori, și activități extra-curriculare, lucrări la
amuzantă. Activitatea profesorului verificare, de lucru cu documentația
este foarte specifică. El nu are profesorului de clasă, etc. Cu toate
nevoie să "stea" într-o zi obositoare că vorbesc despre creșterea salariilor
de opt ore. Fiecare minut pentru el profesorilor, este încă insuficient.
este plin de activități, emoții, Munca profesorului nu se vede
comunicare. Cel mai important imediat, trebuie timp,răbdare și
lucru este recunoștința elevilor,dacă devotament.
profesorul lucrează la vocație, îi Munca profesorului nu se observă
iubește sincer pe copii, atunci ei, de direct, pentu că profesorul îl
regulă, se răsplătesc cu el prin stimă pregătește pentru viață.
și atașament. Deja după absolvire își
amintesc profesorul toată viața,
deoarece este mai importantă
maniera de predare, atașamentul,
respectul și activitatea în sine, decât
goana după cunostințe artificiale și
note.
 Ce înțelegeți prin aptitudinea pedagogică? - Aptitudinea pedagogica
reprezinta un ansamblu de calitati psihosociale, generale si
specifice, necesare pentru proiectarea activitatilor care au ca finalitate
formarea-dezvoltarea permanenta a personalitatii umane, activitati
realizabile in diferite medii institutionale, in conditii relevante la nivel
de produs(rezultatele obtinute, valorificate) si de proces (resursele interne
angajate,valorificate).
2. Comentați citatul de mai jos: 2p.
„..nici o profesie nu cere posesorului ei atâta competență,dăruire și umanism
ca cea de educator…” D. Salade -----------------------------------------------------
Profesia, profesiunea sau meseria este o ocupație, îndeletnicire cu caracter
permanent, o activitate bazată pe o educație specializată, pe care cineva o
exercită cu regularitate în baza unei calificări corespunzătoare, în scopul
obținerii unei remunerații. Și cum spunea Sophie Loren “Să reușești într-o
profesie dificilă necesită o încredere oarbă în tine însuți.”, să te dedici profesiei în
totalitate. Da, profesia este un complex de cunoștințe teoretice și de
deprinderi practice care definesc pregătirea celui ce profesează, dar pornind
de la această definiție pot spune că însăși cuvîntul,,profesie,,implică în sine o
multitudine de abilități ale unei persoane ,care le aplică zi de zi,în scopuri
bine definite pentru obținerea unui rezultat,care în final se consideră ca
produs.
Fiecare profesie este deosebită, importantă,necesară,nu putem spune că
sunt profesii importante și mai puțin importante,fiecare își are rolul său doar
că necesită nivel de dăruire și umanism diferit.În asemenea context aș putea
vorbi despre profesia de educator,care este o profesie nobilă,apreciată ,dar
care necesită multă dăruire de sine,vocație și competență. Meseria de
educator este o frumoasă profesie, care nu seamănă cu nici o alta.
Educatorul stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor pentru lucruri noi, le
modelează comportamentele sociale, le întăreşte încrederea în forţele proprii
şi îi ajută să îşi găsească identitatea.
Ca educator ne ocupăm de educația și de pregătirea copiilor , astfel încât ei
să dobândească noțiunile de bază despre lume și societatea în care trăiesc,
dar și să își dezvolte limbajul și abilitățile cognitive și psihomotorii.Toate
aceste sarcini care stau în fața unui educator necesită din partea lui maximă
implicare,cunoaștere,dragoste față de tot ce face,îndeosebi dragoste faţă de
copii.
 3. Completați ciorchinele „Competențele și calitățile profesorului de 2+4=6p.
Geografie
creativ Formare continuă
sincer
constructivist
comunicabil moderator bun
Profilul
competenţa pedagogică profesorului
rezistent la stres

echitabil inteligent empatic

Clasificați calitățile profesorului (din ciorchine) în patru dimensiuni:

 Competența de specialitate competenţa pedagogică, constructivism,
creativ,formare continuă,
 Competența psihopedagogică: echitabil, inteligent
 Competența psihosocială și managerială adaptabil, moderator bun,
comunicabil
 Trăsături de personalitate adaptabil, moderator bun
„Profesorii, ca şi elevii, trebuie să înveţe. Profesorii, în
plus, trebuie să-i înveţe pe alţii cum să înveţe”.
C. Cucoș
4. După René Hubert (1965), principala calitate a profesorului este vocaţia
pedagogică, exprimată în „a te simţi chemat, ales pentru această sarcină şi
apt pentru a o îndeplini”. 3p.

El consideră că vocaţiei pedagogice îi sunt caracteristice trei elemente,

care considerați că sunt ele:

a. credinţa în valorile sociale şi culturale

b. iubirea pedagogică;

c. conştiinţa responsabilitaţii faţă de copil, de patrie sau întreaga

umanitate.

„Oamenii învaţă cum să înveţe pe măsură ce învaţă”.

5. Nicolae Mitrofan (1988) stabileşte, pe baza unor cercetări experimentale,
trei componente ale aptitudinii pedagogice. Ce semnifică ele? 3p.

a. competenţa ştiinţifică – ea presupune o solida pregatire de specialitate

b. competenţa psihopedagogică reprezintă un ansamblul de capacitati

necesare pentru ,, construirea " diferitelor componente ale
personalitatii elevilor precum:

- capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de invatare; -

capacitatea de a face materialul de invatare accesibil prin gasirea celor mai
adecvate metode si mijloace ;
- capacitatea de a intelege elevul, de a patrunde in lumea sa interioara
- creativitatea in munca psihopedagogica
- capacitatea de a crea noi modele de influentare instructiv-educativa in functie de
cerintele fiecarei situatii educationale.

c. competenţa psihosocială -cuprinde ansamblul de capacitati necesare

optimizarii relatiilor interumane, cum ar fi :
- -capacitatea de a adopta un rol diferit ;
- capacitatea de a stabili usor si adecvat relatii cu ceilalti ;
- capacitatea de a influenta grupul de elevi, ca si pe indivizii izolati ;
- capacitatea de a comunica usor si eficient cu elevii ;
- capacitatea de a utiliza adecvat puterea si autoritatea ;
- capacitatea de a adopta stiluri diferite de conducere

6. Argumentați următoarele afirmații: 8p.

 Învățarea depinde de motivație Motivaţia reprezintă un impuls
interior,o tensiune interioară orientată spre realizarea unui scop
acceptat subiectiv; ea are funcţii de activizare, orientare, dirijare şi
conducere a conduitei elevului spre scopul pentru care s-a optat şi pe
care elevul l-a acceptat. Motivând elevii, aceştia vor dori să realizeze
activitatea propusă şi vor dobândi cunoştinţe cu plăcere. Motivația este
o sursă de activitate și de aceea este considerată ”motorul
personalității”. Acest proces psihic are rol deosebit de important în
activitatea de învățare a elevului și în consecință în formarea
personalității acestuia
 Învățarea depinde de capacitatea de învățare a elevului -Cei ce învaţă
trebuie învăţaţi cum să înveţe, trebuie pregătiţi pentru a putea şi dori
să înveţe. Fiecare copil are stilul său de învățare precum și un potențial
diferit de asimilare a informației,deaceea unora le e mai ușor să
asimileze,iar alții întâmpină dificultăți.
 Învățarea depinde de climatul clasei – Climatul clasei se referă la
relaţia profesor-elevi şi se caracterizeze prin apropiere şi înţelegere
faţă de elevi, fără a cădea în familiarism, prin exigenţă dozată din
partea profesorului fără a ajunge la severitate excesivă, prin autoritate
lipsită de enervare, prin echitate în apreciere, evitarea „moralizării"
exagerate ş.a.m.d.Învățarea nu depinde doar de felul cum este redat
materialul dar și de ce atmosferă predomină în clasă,cum este
colectivul de elevi,ce relații sunt între ei și respectiv cum reușește
profesorul să-i atragă prin profesionalismul său de ghid,cum crează
ambianța stării de comfort.
 Învățarea presupune timp și efort -Învăţarea se realizează nu numai la
școală dar și în familie, în grupurile de prieteni. Are un caracter
sistematic, este condus de persoane specializate şi se face conform
unor idealuri şi scopuri educative bine definite. A învăţa presupune
timp, voinţă, răbdare şi multă muncă din partea profesorului. La fel
este si pentru elevi, procesul de învăţare este permanent, necesitând
efort constant, pentru dezvoltarea optimă a capacităţilor individuale.
7. Expuneți o experiență pozitivă de învățare pe care ați trăit-o în școală ---- 8p.
O experiență pozitivă de învățare ce m-a impresionat şi m-a făcut să trăiesc
nişte emoţii pozitive a avut loc la lecţia de geografie, împreună cu clasa a 5-
a, când le-am adus în clasă o cutie cu resurse minerale ce le-au putut vedea,
pipăi, mirosi(unii din ei), analiza, descoperind astfel rolul lor, de unde
 vin(sau se extrag) unde se întrebuinţează, când,cine , de ce...Mi s-a întipărit
în memorie feţele vesele şi pline de entuziasm ale copiilor,care au descoperit
ceva nou pe lângă ceea ce ştiau povestindu-le şi părinţilor despre ceea ce au
învăţat, punându-le întrebări pentru a-i pune la încercare...
Comentați afirmația: „Orice copil poate fi învățat orice, la orice vârstă, cu 4p
condiția să fie alese mijloace și metode de educație corespunzătoare”
(J.Bruner) Crearea şi menţinerea unui mediu de învăţare adecvat în care
elevii să participe cu entuziasm şi în mod activ la activităţi reprezintă o
adevărată provocare pentru orice profesor. Realizîndu-şi funcţia sa educativă
pedagogii sau părinţii se confruntă cu întrebarea: cum să procedeze în raport
cu cel educat în situaţii concrete, cum să-l influenţeze pentru ca el fie motivat
săa cunoască, sîrguincios, responsabil, harnic etc., adică se gîndesc la
mijloacele și metodele educaţiei.
Educația începe de la cea mai fragedă vârstă,adică un copil poate fi învățat
orice numai dacă cu el se lucrează,formându-i un ansamblu de
abilități,îndrumândul spre cunoaștere.Dar acest lucru este posibil doar dacă
avem un scop bine prestabilit,un plan după care vom lucra și niște mijloace și
metode de educație corespunzătoare,atât individuale fiecărui copil ,cât și în
corespundere cu vârsta acestuia.Este important să stabilim din start cum vom
acționa și prin intermediul cărui mijloc de educație va avea loc învățarea.
8. Educaţia trebuie orientată spre personalitate ,îndreptată spre formarea omului
liber interior, activ, care se respectă pe sine şi pe ceilalţi.
Comentați afirmația „predarea devine eficientă dacă ea induce un proces 3p.
real de învățare la elevi” I. Neacșu Predarea capătă o structură funcţională
şi eficientă în contextul celorlalte activităţi didactice, dacă şi numai dacă
induce un proces real de învăţare, dacă-i motivează pe elevi să se implice în
activităţi didactice, care necesită efort, înţelegere, asimilare de valori
(cunoştinţe, priceperi, deprinderi, atitudini), să realizeze transferuri şi
aplicări creatoare.Predarea facilitează dezvoltarea şi formarea progresivă a
personalităţii elevilor; este o activitate complexă care include atât
comportamente observabile şi măsurabile cât şi comportamente interiorizate
(atitudini, interese, motivaţie, voinţă).
9. Predarea este o componentă a instruirii care constă în dirijarea învăţării
elevului în vederea realizării anumitor obiective educative.Dacă învăţarea de
tip şcolar înseamnă schimbarea comportamentului elevilor ca urmare a
trăirii unei experienţe organizate pedagogic, predarea vizează planificarea,
organizarea şi desfăşurarea acestei schimbări, prin angajarea elevilor, într-o
nouă experienţă de cunoaştere, de trăire sau de acţiune.
10. Răspundeți la întrebări: 6p.
 Care sunt stilurile de învățare ale elevilor Dvs.? Ce consecințe
didactice implică?
Stilul de învăţare al elevilor sunt: vizual, auditiv, tactil-kinestezic.
Datorită faptului că suntem diferiți, modul în care învățăm este diferit. . Cheia pentru
implicarea activă a elevilor în învățare este de a înțelege preferințele pentru învățare,
stilul de învățare, cu influențe pozitive sau negative asupra performanțelor elevilor.
Elevii care nu știu cum să învețe, nu vor fi capabili să devină responsabili, autonomi,
cu abilități și atitudini folositoare pe tot parcursul vieții, necesare pentru reușita
școlară și socială. Învățarea nu este niciodată completă; este individuală ; este un
proces social ; poate fi distractivă ; este activă ; implică beneficii si înseamnă
schimbare.
După modalitatea senzorială implicată sunt 3 stiluri de învățare de bază: vizual,
auditiv, tactil-kinestezic. Fiecare copil are stilul sau unic de învățare cu puncte tari și
puncte slabe. Este vital pentru profesori să folosească o varietate de metode pentru „a
îmbogăți” elevii cu strategii de dezvoltare a stilurilor de învățare identificate. Nu este
ceva ciudat să folosim stiluri diferite de învățare pentru sarcini diferite de învățare, de
ex. la discipline diferite sau chiar in cadrul aceleiași discipline. Unii oameni au un stil
de învățare dominant puternic, alții au o combinație de mai multe stiluri. Identificarea
și recunoașterea stilurilor de învățare se poate realiza prin: observarea și analiza
propriilor experiențe de învățare, caracterizarea stilului de învățare pe baza
explicațiilor, descrierilor, exercițiilor prezentate în ghid, aplicarea unor chestionare
specifice , discuții cu specialiști , informarea cu privire la stilurile de învățare din
dorința de autocunoștere (puncte tari și slabe la stilului personal de învățare),
participarea activă la activitățile practice cu această temă la diferite ore, cu precădere
cele de consiliere și orientare, diverse opționale, implicarea în programe educaționale
cu această temă (de ex. optimizarea stilului de învățare, tehnici de învățare eficientă).

La discipolii mei am observat că prevalează stilul vizul,mai ușor și pe mai mult

timp se reține informația când este contactul direct cu ceea ce urmează a fi
memorat:hărți,postere ,prezentări power point,fotografii,imagini video.

 Ce înțelegeți prin „Cunoștințe declarative” și „cunoștințe

procedurale”?
Cunoştinţe declarative, prezintă informaţia (a şti/savoir) în diferite forme de
exprimare:
a) conceptuale (noţiuni, judecăţi, raţionamente; modele conceptuale, reţele
conceptuale, hărţi conceptuale);
b) normative (axiome, principii, demersuri/modele teoretice, explicaţii cauzale,
interpretări teleologice);
c) savante (proprii fiecărei ştiinţe, legitimate academic/universitar);
d) profesionale (promovate în formarea profesională în orice domeniu:
economic/industrial, postindustrial, artistic, sportiv etc.);
e) punctuale/factuale (date, fapte, denumiri, simboluri, fenomene, reprezentări
grafice etc.).
Cunoştinţe procedurale, vizează utilizarea informaţiilor în situaţii aplicative pentru
rezolvarea unor exerciţii, probleme, situaţii-problemă (a şti să faci/savoir faire) prin:
a) operaţii -componente automatizate obţinute prin exerciţiu, utilizate în rezolvarea
unor sarcini curente;
b) reguli de acţiune - obţinute prin asocierea unor operaţii, la nivelul ipotetic al unei
relaţii dintre condiţii şi rezultate;
c) procedee - modalităţi de executare a unor operaţii în cadrul unei activităţi în
raport de obiectivele concrete asumate;
d) proceduri - moduri sistematice de realizare a unei acţiuni în situaţii determinate;
e) algoritmi - reguli standardizate care asigură realizarea exactă a unui lanţ de
operaţii în cadrul unei activităţi;
f) scenarii cognitive -ansamblu de cunoştinţe structurate care permit descrierea unei
realităţi, situaţii;
g) strategii cognitive - ansamblu de operaţii şi acţiuni care permit sesizarea şi
rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă;
h) strategii metacognitive - ansamblu de operaţii şi acţiuni autodirijate care permit
cunoaşterea, evaluarea şi valorificarea propriilor cunoştinţe;
i) modele mentale - construite la modul ideal pentru reprezentarea obiectului supus
cunoaşterii prin ordonarea şi articularea cunoştinţelor declarative şi procedurale.
 Cum explicați sintagma„învățare activă”?
Învățarea activă este cea mai utilizată metoda în activitatile centrate pe elevi. Putem
defini învățarea activă că un proces ce permite elevului un contact direct cu
materialul studiat. Prin învățare activă se mai înțelege un tip de activitate didactică
ce se bazează, în principal, pe activitatea elevului, pe intervenția să nemijlocită,
transformatoare, asupra materialului de studiat. Ea presupune renunțarea la
metodele expozitive de predare și facilitarea de contacte cât mai diverse și frecvente
cu materialul de învățat.
Pentru facilitarea învățării activear trebui să recurgem la: învățarea prin
descoperire; reflecție – acordardând timp în care elevul reflectează asupra unui
răspuns privind o situație dată; activități pe grupe – alcătuirea unor grupe mai mari
sau mai mici de elevi , care primesc o sarcina parțială în sarcina temei;dezvoltarea
gândirii critice și încurajarea acesteia; utilizarea unor metode moderne, de grup prin
brainstorming, fish bowl, turul galeriei, etc.; învățarea pe baza de proiect prin
conceperea activității didactice că proiect de cercetare aplicată.

Comentați afirmația „O școală pentru toți” În Republica Moldova accentul 3p.

este pus pe egalitatea șanselor, pe participarea activă la viața comunității, precum și pe
incluziunea socială. Ne putem bucura că avem un cadru legal care permite accesul
la o educaţie de calitate pentru toţi copiii ,precum și a incluziunii sociale și
educaţionale a copiilor cu CES/dizabilităţi. Astfel, școlile trebuie să includă în
procesul de învățământ toți copiii, fie ei cu handicap sau supradotați, copii ai
străzii sau copii provenind din alte zone sau grupuri dezavantajate sau
marginalizate. “.Dreptul fiecarui copil la educație trebuie conștientizat de
societate, iar dacă sistemul de învățământ nu vine în întâmpinarea necesităților
tuturor persoanelor, trebuie avută în vedere educația specială, care se referă la toți
acei copii ale căror cerințe sunt generate de incapacități sau dificultăți în a se
adapta cerințelor educaționale și societale ca si cei considerați “ normali “ de către
societate.
Toată activitate profesorului din instituţie este centrată spre formarea
personalității elevului, scopul principal fiind integrarea socială a fiecărui copil.
Fiecare copil are un potențial educativ înnăscut care trebuie doar descoperit si
activizat.
11.
„Şcoala nu este un teritoriu în care se “leapădă” copiii
de către părinţi pentru ca, după şase ceasuri, să-i ia
acasă deştepţi şi cuminţi…” C. Cucoș
Comentați afirmația: „Părinții buni alimentează corpul, părinții inteligenți 2p.
alimentează personalitatea”. „Familia este un factor important și de
răspunder al educaţiei. Părinţii o conduc și răspund de ea în faţa societăţii, a
fericirii lor și a vieţii copiilor.”afirmă Anton Makarenko. Începând de la
naștere, părintele este pilonul de bază pe care se sprijină întrega personalitate
a copilului,el fiind cel de la care se ridică și crește un eu. . A fi părinte este cea
mai mare și mai importantă responsabilitate a unui adult, deoarece anume
părintele este cel
12. care îi asigură copilului hrană, îngrijire, instruire etc. Însă nu este de ajuns ca
să alimentăm doar corpul,ci și personalitatea. Dragostea și îngrijirea asigură
dezvoltarea unei personalităţi integre, iar respectul, susţinerea și încurajarea îi
dezvoltă individualitatea copilului. În societatea contemporană, cînd oamenii
permanent nu dispun de timp, este deosebit de important ca părintele să
petreacă împreună cu copilul cît mai mult timp. Părinţii asigură adaptarea
 copilului la condiţiile sociale și îi oferă cunoștinţele și deprinderile necesare
integrării lui în societate. Tot ei sînt cei care îi insufl ă copilului un ansamblu
de valori și îl învaţă modele de comportament. În baza educaţiei parentale se
dezvoltă trăsăturile de voinţă și de caracter ale copilului.
Metoda este „Arta de a forma bunele deprinderi sau de
a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora
care dispun de ele.” PLATON

13. Metoda cubului. Gândiți-vă la un concept din geografie și treceți-l prin 12p.
toate fețele cubului, respectând verbele:
 Descrie - arii naturale protejate
 Compară - rezervaţia ştiinţifică și rezervaţii peisajere(caracteristicile
esențiale)
 Analizează –ce s-ar întâmpla dacă rezervaţiile naturale ar fi într-un
număr mai redus?
 Aplică - realizați o prezentare power-point în care să redați una din
ariile naturale potejate din Republica Moldova
 Asociază-l la ce ne gândim când vorbim despre Orheiul Vechi
 Argumentează - de ce avem nevoie de măsuri de protecție a ariilor
protejate din R.Moldova.
14. Analizați modul de interacțiune al metodelor cu celelalte componente ale 12p.
procesului de învățământ pe baza schemei următoare. Scrieți un rezumat
mic.
Obiective

Principii
didactice Conținut Elevi

Metode de
învățământ

Resurse de
învățare
Forme de Evaluare
organizare

Metodele de învăţământ sunt selectate luând în considerare scopul şi obiectivele

activităţii didactice, conţinutul lecţiei şi particularităţile elevilor( vârsta, nivelul
dezvoltării psihice, tipul şi gradul deficienţelor/tulburărilor, nivelul de specificitate
mijloacelor de comunicare, tipul de percepţie al elevilor-analitic sau sintetic) şi /sau
stilul de lucru /personalitatea profesorului/.
Orice metodă de învăţământ se aplică printr-o serie de procedee de lucru.
Metodele de învăţământ concretizează căile de transmitere a conţinuturilor. Dacă
adecvarea lor nu este corepunzătoare obiectivelor şi conţinuturilor există riscul
ca ,deşi acestea sunt pertinente si relevante , obiectivele să nu fie atinse , iar
conţinuturile bine transmise , pentru că metoda se impune în învăţare. Principiile
didactice sunt concepte cu caracter general, sistemic, normativ şi deschis , care stau la
baza atingerii obiectivelor educaţionale şi care guvernează proiectarea , organizarea
şi desfăşurarea activităţii didactice. Formele de organizare a procesului de
învăţământ sunt o componentă a strategiilor de instruire , prin diverse forme de
organizare a activităţii în cadrul lecţiei : frontală, de grup, individuală. Resursele de
învăţare permit profesorilor adaptarea materialelor și sistemelor pentru necesitățile
de predare / învățare proprii. Evaluarea rezultatelor şcolare este o activitate care
măsoară eficacitatea şi eficienţa procesului de instruire, oferă informaţii privind
rezultatele şcolare ale elevilor.

15. Completați în tabelul de mai jos, condițiile de eficiență și situațiile 18p.

posibile de aplicare ale respectivelor metode la disciplina de Geografie:

Metode Condiții de eficiență Situații posibile

pentru aplicare
Explicația este o metodă Poate fi folosită la
expozitivă prin care etapa de predare a
se prezintă un temei noi,unde
conţinut ştiinţific profesorul
într-o succesiune relatează
logică prin /argumentează un
argumentarea conţinut neştiut de
raţională, în funcţie elevi
de raţionamentul
utilizat.
Povestirea Este o metodă Prezentarea faptelor
expozitivă, o formă geografice din
de expunere cu mediile îndepărtate
caracter concret, sau apropiate,care s-
evocator şi au derulat în
emoţional. În perioade mai vechi
povestire profesorul sau mai recente,pe
utilizează un limbaj care elevii nu le-au
expresiv pentru a văzut sau auzit.
crea emoţii,
sentimente, atitudini.
Profesorul alege o
temă cu conţinut
clar, vizând
obiectivul
operaţional stabilit
iniţial
Descrierea Este o metodă Descrierea după
expozitivă, o formă algoritm a zone
de expunere cu naturale de
caracter concret, silvostepă.
evocator şi
emoţional. În
povestire profesorul
utilizează un limbaj
expresiv pentru a
 crea emoţii,
sentimente, atitudini.
Profesorul alege o
temeă cu conţinut
clar, vizând
obiectivul
operaţional stabilit
iniţial
Conversația vizează reproducerea Este specifică pe tot
simplă sau mecanică parcursul lecţiei-care
a unei succesiuni de sunt factorii de
răspunsuri dezvoltare a
referitoare la agriculturii din
cunoştinţe însuşite Republica Moldova
anterior, în vederea
fixării şi consolidării
lor.
Metoda dezbaterilor este o metodă de tip Care sunt avantajele/
conversaţie, cu dezavantajele
caracter formativ modificării structurii
pe sectoare a
deoarece vizează
economiei naţionale,
dezvoltarea găndirii prin creşterea rolului
elevilor. Prin sectorului terţiar.
dezbatere se
examinează deschis,
pe larg, aprofundat
şi detaliat o
problemă ştiinţifică
sau practică, adesea
controversată.
Această metodă
valorifică experienţa
de cunoaştere,
stimulează iniţiativa,
spiritul critic, cultivă
obiectivitatea,modest
ia, concizia, dezvoltă
puterea de
discernământ şi
respectul reciproc.

Problematizarea Problematizarea este Calculaţi

o metodă de temperatura aerului
cercetare şi o metodă în grade celsius la
înălţimea de 3300
didactică deosebit de
m,dacă la poalele
eficientă, care constă muntelui se
în crearea unor înregistrează
 situaţii valoarea de +15˚C.
(conflictuale),între (cl.a V-a)
ceea ce se ştie şi ceea
ce nu se ştie sau să
rezolve elevul.

Asaltul de idei Se aplică la etapa Enumeraţi factorii

evocării, pentru care au determinat
cercetarea unei repartiţia populaţiei
probleme şi pe teritoriul
acumularea ideilor Moldovei
într-o discuţie.
Învățarea prin descoperire Găsirea soluţiilor Studiind harta fizică
pentru rezolvare a Republicii Moldova
situaţiei-problemă, ,descoperiţi care
se va transforma regiuni ale ţării sunt
într-o acţiune de cele mai înalte
investigare-
descoperire.
Experimentul Experimentarea este cl.a VIII-a-să pună
o metodă de într-un borcan sol
explorare directă a cumpărat de la
magazin şi în altul
realităţii prin care se
sol din grădină (pe
provoacă intenţionat jumate),să toarne
un fenomen sau apă până se umple
proces (în laborator), borcanul,să le lase
în condiţii pe câteva zile şi să
determinate, în observe diferenţa
scopul cercetării
legităţilor care îl
guvernează şi a
verificării unor
ipoteze.
Experimentarea este
o metodă de învăţare
cu un mare potenţial
de activizare a
elevilor şi de
dezvoltare a
creativităţii.

Modelarea Este o metodă Ex. modelarea

didactică de hărţilor:fizică,
dobândire a climatică, a
vegetaţiei,dar şi
cunoştinţelor despre
forme de relief:o
sisteme complexe, ravenă, un hârtop, un
greu accesibile, prin deal,munte ect.
elaborarea unor Structua interna a
 modele, reprezentări pământului etc.
simplificate,
micşoare,
esenţializate
aleobiectelor,
proceselor şi
fenomenelor
geografice.

Studiul de caz O metodă modernă ,,Semne ale naturii în

Algoritmizarea
Instruirea asistată la
calculator
Metoda proiectelor
de învăţare activă. orientarea în timp şi
spaţiu,,o călătorie în
pădure unde copii să
descopere semnele de
orientare
O metodă de învăţare Caracterizaţi poziţia
activă care include fizico-geografică a
un sistem de idei Australiei conform
aranjate într-o algoritmului.
ordine succesivă.
Valorifică principiile Ex:mişcările
de modelare şi pământului,erupţia
analiză: de predare- unui vulcan, procese
învăţare - evaluare exogene de modelare
a scoarţei terestre,
ş.a.
Metoda proiectului Alcătuiţi o prezentare
(Project method), pe tema:Factorii de
inițiată de J. Deweu dezvoltare şi
răspândire a lumii
și fundamentată pe
animale ale
principiul învățării Republicii Moldova.
prin acțiune practică,
cu finalizare reală,
reprezintă o probă de
evaluare sumativă,
care vizează
măsurarea unui set
mai mare de
capacități ale
elevului.

16. Completați propoziția: Elevii mei învață cu plăcere Geografia dacă eu în 2p.
calitate de profesor vin la lecție cu zâmbetul pe buze,cu dispoziție, lecția o
încep cu cuvintele cât de bravo sunt ei și pe parcursul lecției mă strădui să
aplic diverse metode și tehnici de lucru.O lecție nu trebuie să fie monotonă,cu
participarea doar a profesorului,ci și cu implicarea nemijlocită a
elevilor.Asta e posibil dacă lecția derulează după un plan bine definit:
captarea atenției ,joc de rol ,alternarea mai multor metode de lucru,
 aplicarea TIC unde copilul are contact direct cu realitatea geografică(pentru
a înțelege anumite lucruri copilul trebuie să vadă nemijlocit).
17. Comentați afirmația: „În clasă se învaţă mai mult decât o materie, se învaţă 2p.
o lecţie de viaţă”. Școala este o a doua casă pentru fiecare copil,astfel pe
lângă faptul că pedagogul trebuie să contribuie la dezvoltarea intelectuală a
lui,el trebuie să-i ofere și o părticică din sufletul său,nu poți fi un bun dacă nu
ai acces la interiorul copilului.Datoria noastră este de a ghida elevul pe
tărâmul înțelepciunii,unde el asimilează,se dezvoltă,capătă aptitudini studiind
diverse materii,însă toate acestea nu sunt deajuns.Copilul trebuie pregătit
pentru viața exterioară,dar dacă el nu primește această lecție în familie,noi
suntem practic datori să o facem,un Om nu poate fi doar deștept dar și
capabil să poată face față unei lecții reale de viață,printr-un comportament
adecvat,niște abilități ce iar oferi o stabilitate in viața de zi cu zi.
18. Ce este o competență? Care sunt componentele ei? Componentele 1p.
competenţei sunt cei 3 de C cunoștințe, capacități, comportament.
Competenţa şcolară este un ansamblu integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilitate în
contexte specifice de realizare,adaptare vârstei elevului şi nivelului cognitiv
al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care se poate confrunta în
viaţa reală.
Ionescu spunea că o competenţă este „Ansamblu integrat de capacităţi şi
abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit
desfăşurarea eficientă a unei activităţi, utilizarea in mod funcţional a
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite, in diferite contexte
formale şi informale.”
19. Numiți cele cinci competențe specifice la disciplina Geografie 2p.
1.Interpretarea realității geografice prin mijloace şi limbaje specifice, manifestând
interes pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului;
2.Raportarea realității geografice la suporturi statistice, grafice și
cartografice, dovedind spirit analitic și practic;
3. Explorarea unor situații-problemă ale mediului local, regional și global,
demonstrând responsabilitate și respect față de natură și societatea umană;
4.Investigarea spațiului geografic prin conexiuni interdisciplinare, din
perspectiva educației pe tot parcursul vieții;
5. Valorificarea patrimoniului natural și cultural sub aspect social, intercultural,
antreprenorial, demonstrând spirit civic.
20. Completați tabelul „Tipuri de strategii didactice la Geografie” 9p.

Strategii didactice Exemple

Axate pe cunoștințe Răspunde la: care sunt procesele şi
fenomenele geografice de risc din
Republica Moldova
Axate pe capacități Explică care sunt măsurile de
comportament în cazul cutremurelor de
pământ
Axate pe competențe Demonstrează în practică(prin
simulare) a respectării măsurilor de
protecţie în cazul unui cutremur de
pământ atunci când ne aflăm în clasă.

21. Caracterizați succint profilul geografic al absolventului cl. a IX-a după 6p.
absolvirea etapei gimnaziale. --- Absolventul clasei a IX-a la final se va bucura
 de un vast bagaj de cunoştinţe din lumea înconjurătoare:
fenomene,procese,realităţi geografice ,va cunoşte mediul/societatea în care
trăieşte .Pentru el va fi clar,că totul este în mişcare,evoluţie,tot ce ne înconjoară
este imens şi indinspensabil de frumos.Conştientizând faptul că pământul
este ,,rotund,,uşor va înţelege deosebirile şi caracteristicile diferitor medii/spaţii
geografice.La etapa dată va cunoaşte formele de activitate ale
omului/ocupaţia ,care va fi un pilon în alegerea profesiei dorite. După părerea
mea cunoştinţele căpătate pe parcursul procesului de studiu vor fi binevenite în
viaţa de zi cu zi, deoarece geografia în sine implică o realitate cu care te
confrunţi şi te întâlneşti în permanenţă şi care îţi fac viaţa mai uşoară şi
interesantă.
„A educa
nu înseamnă a repeta cuvinte, ci înseamnă a crea idei
și a produce o stare de încântare”
Augusto Cury
22. Numiți componentele structurii pe verticală a curriculumului de 1p.
geografie la etapa gimnazială Geografie, ca disciplină şcolară, are, în
prezent, următoarea structură verticală:
clasa a V-a – Geografia general;
clasa a VI-a – Geografia continentelor;
clasa a VII-a – Geografia continentelor şi oceanelor;
clasa a VIII-a – Geografia fizică a Republicii Moldova;
clasa a IX-a – Geografie umană a Republicii Moldova;
23. Descrieți semnificația principalelor tipuri de evaluare În funcţie de 4p.
momentul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, precum şi în
funcţie de scopul urmărit, evaluarea poate fi:
-evaluarea iniţială (obligatorie pentru fiecare clasă la începutul anului școlar cu o
durată minimum de 15-25 minute) se organizează în formă scrisă, orală sau practică,
decizia privind forma de desfășurare aparținând cadrului didactic;
-evaluarea curentă/formativă, ce presupune evaluarea produselor curriculare
specifice pe tot parcursul unității de învățare O evaluare formativă este un control
permanent al produselor curriculare specifice asimilate de elev pe tot parcursul
unității de învățare. Le realizez prin verificări sistematice ale competenţelor
formate/dezvoltate la elevi.Feed-back-ul obţinut este imediat, util şi eficient ,
ajutându-ne asă ne adaptăm activitatea ulterioară la specificul situaţiei;
- evaluarea sumativă, ce presupune finalul fiecărei unităţi de învăţare.
24. Descrieți succint etapele de proiectare și elaborare ale unui test de evaluare
la Geografie În proiectarea unui test trebuie avute în vedere următoarele etape:

Stabilirea tipului de test

Stabilirea competenţelor de evaluat

Proiectarea matricei de specificaţii

Elaborarea itemilor

Construirea testului

Elaborarea schemei de evaluare

Proiectarea unei probe de evaluare necesită parcurgerea următoarelor
etape:
 stabilirea tipului de test;
 elaborarea competenţelor de evaluat şi precizarea conţinuturilor
corespunzătoare;
 proiectarea matricei de specificaţii; matricea de specificaţii reprezintă
procedeul prin care ne asigurăm că testul măsoară competenţele de evaluat,
propuse şi are o bună validitate de conţinut;
 construirea itemilor;
 elaborarea baremului de evaluare şi de notare;

25. Care sunt dimensiunile didactice ale procesului de evaluare? Ca 4p.

dimensiune educaţională , evaluarea şcolară este adresată elevului şi nevoilor
sale de cunoaştere, formare şi dezvoltare. Evaluarea constituie validarea
secvenţelor educative şi un mijloc de delimitare , fixare şi intervenţiei asupra
conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale.
26. Selectați o temă geografică la dorință Structura internă a Pământului 12p.
Determinați o competență care o doriți să o formați/dezvoltați
1 Interpretarea realității geografice prin mijloace şi limbaje specifice,
manifestând interes pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului
 Formulați sarcini de tipul:
a. Informează-te Identifică care sunt învelişurile interne ale
Pământului, analizând imaginea din fig.24 . Structura internă a
Pământului.
b. Procesează informația Descrie învelişurile interne ale
Pământului prin: Caracterizarea nucleului, studiind un
fragment de text.
c. Comunică Prezintă comunicarea elaborată în baza sursei
studiate.
d. Apreciază Completează schema Structura internă a
Pământului. Şi compară învelişurile Terrei
e. Acționează Explică care înveliş al Pământului influienţează
cel mai mult fenomenele din scoarţa terestră. Redă acest
înveliş printr-un desen.
27. Comentați afirmația „A ieși din granițele propriei tale discipline implică o 3p.
sinteză” J. Piaget ---- Abordarea întrepătrunderii disciplinelor, a metodelor de
cercetare şi a strategiilor aferente de organizare a conţinuturilor în contextul învăţării
şcolare din aceste perspective au condus la reliefarea unor avantaje. Asigurarea
calităţii educaţiei este centrată, în mod preponderent, pe rezultate care sînt exprimate
în cunoştinţe/ capacităţi/ valori şi atitudini /competenţe care le asigură cu precădere
fiecare profesor. Dar pentru asta este nevoie să iasă din zona de confort, prin
provocări mai dese sau să introducă activităţi noi ,mai colorate în aspect vizual,
deoarece geografia pentru a fi înţeleasă mai întâi de toate trebuie văzută. Pentru a
avea succes în materia predată , totodată se va face legătură şi cu celelalte obiecte de
studiu, fără de care nu este posibilă învăţarea ca proces. Prin actul de predare se
asigură dezvoltarea elevului în raport cu particularitățile individuale ale acestuia în
calitate de subiect al procesului educațional. Pregătirea educativă a profesorilor este
stimulat maximal, prin abordări metodologice mai complexe, interdisciplinare, mai
exigente în raport cu dezvoltarea fiecărui elev şi mai pertinente din punct de vedere
psihopedagogic. Procesul de învăţare este un proces de conectare a noului la ceea ce
este deja cunoscut. Informaţiile prezentate fără un context sau cele pe care elevii nu le
pot corela cu altele deja cunoscute se uită foarte repede. Disciplinele nu mai sunt
valorificate ca scop în sine, ci ca furnizoare de situaţii şi de experienţe de
învăţare/formare.
28. Descrieți algoritmul de elaborare a unui proiect la disciplina Geografie 4p.
a.Alegerea temei
b.Planificarea activității
- Stabilirea obiectivelor;
- Formarea grupurilor;
- Selectarea subiectului de către fiecare elev/grup
- Distribuirea responsabilităților în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, reviste de
specialitate,persoane avizate);
c. Cercetarea propriu-zisă;
d. Elaborarea materialelor
e. Prezentarea rezultatelor cercetării și/sau a materialelor create;
f. Evaluarea:

29. De la an la an elevii adaugă carenţe în cunoştinţe la Geografie. Cum se poate 6p.

interveni pentru stoparea acestui fenomen? Opiniile Dvs. : ___

De cele mai multe ori, fie din raţiuni administrative, fie din raţiuni temporale,
profesorul nu implică suficient de mult elevi în procesul educaţional ceea ce conduce
la formarea unor lacune în procesul de învăţare al acestora. De-a lungul ciclului
educaţional elevii sunt privaţi în ceea ce priveşte dobândirea anumitor competenţe
(ex. stimularea creativităţii, capacitatea de a gândi critic, cum să argumenteze sau să
contraargumenteze, cum să expună liber un anumit subiect, cum să găsească cele mi
bune măsuri pentru remedierea unei probleme, cum să respecte ideile opuse etc.) ceea
ce împiedică formarea competenţelor elevului. Relaţia dintre profesor şi elev nu
trebuie să fie una rigidă, de subordonare (dusă la extrem, în care elevul să fie crispat
pentru a răspunde sau a susţine un punct de vedere), ci una de cooperare şi
creativitate, în care elevul să simtă că face parte dintr-o echipă.
Elevii din ziua de azi nu mai au acel interes pentru învăţare,chiar şi când vine
vorba de cunoaşterea drepturilor şi obligaţiunilor pentru ei prevalează
drepturile,obligaţiunile rămânând în urmă. Pentru ei contează mai mult valorile
materiale decât cele spirituale,dar acest fapt se datorează nu sistemului de învăţământ
dar însuşi educaţiei în familie,societăţii de azi,dacă anterior părinţii controlau sau
ajutau copii la pregătirea temelor pentru acasă,astăzi ei cred că de acest lucru este
responsabil doar pedagogul.La copii nu este dezvoltată voinţa şi dorinţa de a
învăţa,nu sunt motivaţi .Eu consider că toţi trebuie să ne implicăm în a stopa acest
preces,care pe viitor poate avea consecinţe destul de grave,începând cu familia ,întreg
sistemul politic(să se dezvolte politici care să stimuleze procesul de învăţîmânt,să se
creeze locuri de muncă..)şi nu în ultimul rând învăţământul. Pentru a contracara astfel
de situaţii considerăm că este necesar schimbarea relaţiei dintre profesor şi elev în
ceea ce priveşte actul educaţional, prin implicarea mai profundă a elevului în cadrul
acestui proces. Astfel ca, elevul, la finalul procesului, să dobândească o serie de
competenţe profesionale cât şi o serie de competenţe transversale utile în viaţa
personală cât şi cotidiană.
30. Comentați acest citat: 4p.
Sistemul de învăţământ
trebuie adaptat la psihologia pe care o au noile
generaţii
 - "Noi trebuie să ne adaptăm la copii, nu să-i schimbăm
pe ei cum am vrea noi. Ei se dezvoltă într-un anumit
sistem tehnologic şi pe acesta trebuie să-l folosim ca să-i
captăm. Dar pentru asta trebuie să schimbăm Total
fundamental felul în care desfăşurăm şcoala". 154 p

Henry Hallett Dale (1875-1968), Premiul Nobel în

Psihologie şi Medicină (1936)
Tot ce ne înconjoară se află în permanenţă schimbare.Însă cea mai mare
schimbare se atestă în dezvoltarea societăţii umane,totul este în progres,mai ales
tehnologic. În asemenea tempou se schimbă şi psihologia noii generaţii.
„Tehnologia informaţiei şi comunicării şi învăţarea de calitate a Geografiei”,
se referă la utilizarea platformelor elearning, a programelor gratuite, libere şi Open
Source, a softurilor educaţionale, a programelor oferite de Google. Tot mai des
suntem nevoiţi să stăm în faţa calculatoarelor şi este un avantaj pentru că putem
explora medii geografice ce nu toţi îşi permit fizic să le vadă. Noile tehnologii au
trebuit să înfrunte reticența profesorilor în primă fază dar eficiența predării au făcut
ca ele să se impună rapid.
Datorită ritmului alert în care tehnologiile afectează activitățile de zi cu zi
elevii trebuie pregătiți pentru viitor. Ei deja cunosc aceste tehnologii iar rolul
profesorilor este să-I ghideze corect în utilizarea inteligentă a mediului online.
Acest lucru simplifică procesul educational deoarece etapa familiarizării elevilor cu
tehnologia nu mai este necasară.
Profesorii trebuie să se adapteze mai mult la realitatea actuală, să se implice
în viețile elevilor fiind corecți, prietenoşi și interactivi și să înveţe elevii mai mult
decât o lecţie de viaţă.
Deja şcolile îşi asumă un rol de conducere prin utilizarea tehnologiei de către
profesori şi elevi în timpul activităţilor didactice.Întreg sistemul de învăţământ
trebuie să fie în permanenţă adaptare,astfel profesorul să se conformeze conform
timpului,dar nu să încerce să adapteze elevii conform standartelor anterioare. Prin
folosirea constantă şi eficientă a acestor tehnologii în procesul de educaţie, elevii au
posibilitatea de a dobândi abilităţi importante în domeniile studiate. Copilul trebuie
ascultat,îndrumat şi învăţat să se descurce în viaţa în mod individual,o prea mare
ocrotire nu este sănătoasă,nu va dezvolta eul personalităţii copilului.Şcoala trebuie
să-i ofere elevului maximul comfort spiritual,în care el se va dezvolta ca
personalitate .
*80 de puncte sunt pentru ”Admis”

MULT SUCCES!